Dimineaţa, octombrie 1931 (Anul 27, nr. 8897-8927)

1931-10-01 / nr. 8897

fondată in 1904 de CONST. MILLE 3 Lei [ București, Str. Const. Mille 7-11 (Sărindar) ] V Anii XXVII - Ho. 8897 IO pagini Joi 1 Octombrie 1931 „ Pétrole N"' Hahn OPREITE CĂDEREA PĂRULUI Telef.: 306 67, 324/73, 346/79. Străinătatea: 353/54 Direcția: 357 72. Adiţia: 307/69. Pr­ovincia: 310/66 A murit Ion Teodorescu După­ ce patruzeci de tme-on zi și zi, alte ori rar — sfătosul şi blajinul car­turar Ion Teodorescu a dăruit prinosul gândurilor sale ce­ti­nerilor ziarelor noastre, iată că vine rândul să însemnăm cu jale încetarea din viaţă şi trecerea săpre taina ce desleagă ţărâna —­ pomenind amintirea părului­ alb, a privirei agere, şi a zâmbetului plin de adâncă îngăduinţă, — care întrupau intrUn om gândurile ce erau semnate când cu numele de Ird Teodorescu, când cu pseu­donimul de „Index“ sau mai­ scurt cu o iniţială pierdută iscălitura pentru un gând cins­tit fiind aproape de prisos. Aşa credea Ion Teodorescu, care nu voia să creadă în răs­plăţi după moarte, iar din viaţă nu urmărea bunuri tre­cătoare­, ci îşi socotise ros­tul pe lume în a dărui lumina unei judecăţi drepte, dealun­­gul nedrepăţilor. Un sfârşit chinuit de boală, dar senin în suflet, a însemnat aceste din urmă clipe pe care acum douăzeci de ani le aştep­ta pregătit de alţi douăzeci de ani trăiţi­ în gazetărie şi iubind gazetăria. Când oamenii politici trec dintr’un partid în altul după schimbări pe care meteorolo­gia le ignora, e poate neme­­rit să aminteşti constanţa cu care unii gazetari şi-au iubit colţul lor de birou într’o ga­zetă unde au intrat tineri, şi de unde cu adevăr numai moartea îi răpeşte, ninşi de bătrâneţe — dun^^n ultimul de ceru'^SMkn strop de sânge und­e vrs» şi Ion scria: care p­ în clijj este am, tot cuprinsul vieţei, printre a­bi ai ceste citit­e icoane sper că’mi va apuie şi chipul vostru tutulora“ (adică acea falangă de oameni şi prieteni care cu entuziasm şi trudă făceau ga­zetărie pe acea vreme). . . ★. Ori cari vor fi fost suferin­ţele boalei, şi le credem cum­plite, oricari vor fi fost neca­zurile traiului, şi le socotim nespus de grele pentru un ga­zetar bătrân ce trăia din scri­sul cinstit — nu se poate ca în marea trecere de la cotidianu gazetăresc spre veşnicia mor­ţii să nu-i fi fost alinătoare conştiinţa, că „a scris ce a cre­zut că e drept“. In vechia generaţie, se pre­­nunţera între toţi acei ce cu însufleţire acum o jumătate de veac au crezut sincer şi de­zinteresat în democraţie şi în­­tr’un mai bine pe care îl nu­meau socialism. Aceasta a fost tinereţea lor ■ iar bătrâneţea le-a fost tot jună pentru că nu şi-au des­minţit credinţele, şi nu şi le-au înlocuit. Cu Ion Teodorescu tânguim nu numai pierderea unui ga­zetar de acum aproape o ju­mătate de veac, ci şi a unui gazetar ce încă azi când şi-a dat sufletul — mai dăduse un ultim articol în „Adevărul“ articol ce luat de pe măsuţa patului de bolnav a trecut la tipar, apărând în clipa când Ion Teodorescu dispărea. Con­ferenţiarul iubit al universită­­ilor populare, gazetarul blând ce nu râvnise decât să apere pe cei mulţi şi nevoiaşi, pe cei al căror număr creşte din zi în zi dăr­ — dă acestui neam ca un al­­tfost tim dar, pilda acestui scris ce p°%’^«neobosit tocul până în TM' ' 1 mormântului, unde ne­îl așteaptă odihna u- A tir ian Maniu mmmm I»I Pil m II «Jl i Sfe/*S: 'M BOALA LUI ION TEODORESCU Eri după amiază a încetat din viaţă ziaristul Ion Teodorescu, fost preşedinte de onoare al Asociaţiei Generale a Presei Române, mem­bru al Sindicatului Ziariştilor şi al Uniunii ziariştilor profesionşti. Ion Teodorescu era bolnav de multă vreme şi acum de curând s’a supus unei operaţii primejdioase. Câtva timp suferinţa s’a mai­ poto­lit, dar acum două săptămâni s’a produs o infecţie la un picior. Me­dicii au făcut o intervenţie chirur­gicală şi se credea la început că boala va da înapoi. Sâmbătă seara s’a produs o complicaţie şi cangre­na a cuprins tot piciorul. Bolnavul a fost transportat la sanatoriul Saint Vincent de Paul, unde i s’a amputat piciorul stâng. După două zile petrecute liniştit, pe neaşteptate starea bolnavului s’a înrăutăţit în cursul zilei de Dumi­nică. ULTIMELE CUPE Dii dimineaţă bolnavului i-a fost din nord mai bine. tempT^a reca­­cedat și Ion TeodorescuLrj cunos­­pătat pentru câteva ceas* amiazei, tinta. Dar în cursul dup:tata și, pe starea s’a înrăutăţit deodl dat sfâr­­la ora 3, Teodorescu și-aț siivd- W mâine. 1 eun, iervt^frQ.,^^„.iaxuyo r «mîn­vă. la crematoriul din calea Şerban Vodă PUBLICUL 21 MOARTEA LUI ION TEODORESCU La crematoriu, unde au fost transportate rămăşiţele defunctu­lui, a fost azi dimineaţă un adevă­rat pelerinaj. Au venit să-i dea ultimul lor sa­lut prietenii defunctului, cât şi un mare număr de cetăţeni, cari, ani îndelungaţi, au urmărit, în coloa­nele ziarelor noastre, gândurile lui Ion Teodorescu. Născut la Focşani în anul 1867, dintr-o familie de moşieri cu stare, Ion Teodorescu a urmat liceul la Iaşi şi la Focşani. Scurtă vreme a urmat cursurile şcolii militare din Iaşi. Apoi a plecat in străinătate şi a urmat cursurile la universitatea din Bruxelles, studiind cu râvnă,bău­turi de studenţii belgieni. Acolo şi-a luat licenţa în ştiinţele naturale, a­­poi a voit să-şi ia doctoratul şi să se ducă la Paris, pentru cercetări ştiinţifice. Dar când mai avea un singur examen de dat ca să obţină fitului de doctor, i-a murit tatăl şi a trebuit să se întoarcă in fără. Fiind Iti mai mare din familie, a rămas administreze averea la- 7tudiile?fe/ că nu ^ mai continuat la1 Parisai îe Bruxelles, mai fusese la Bans și Roma­nică de pe a­rnZ,,dent ?ui cunoscut ca ziarist. JfjJ d* ar* Bruxelles, a publicat o XlfymLjiyă*- ’nai ales in „La Dl TI I t! .■'—. , ~ — —/î——1 n românește, colaborând la „Revista Socială“ a lui. Nădejde şi apoi le „Munca“, organ săptămânal socialist. Făcându-se astfel cunoscut, după Întoarcerea în ţară a fost solicitat S’au depus pe catafalc numeroa­se jerbe de flori. Din toate unghiurile ţării, sosesc mereu, telegrame şi scrisori de o­­magiu pentru Ion Teodorescu şi de condoleanţe pentru familia lui în­durerată, să intre prim redactor la „Adevă­rul“. El a debutat la acest ziar în ziua de 3 octombrie 1893, la vârsta de 26 de ani. N’a scris insă numai aci. A fost un timp prim redactor la „Drape­lul“ lui P. S. Aurelian. A mai cola­­borat la „Dreptatea“, „Lumea Nouă“, Pagini literare­, „Adevărul Literar“ şi „Povestea vorbei“. Mai târziu a părăsit gazetăria, fiind numit director al Societăţii de asigurare „Dacia-România“, unde director general era Seculici. Şi aci a ştiut să câştige stima şi aprecie­rea tuturor celora cu care a lucrat Dar după un timp s’a întors iarăşi la gazetărie, căci iubea meseria. Ion Teodorescu a scris in toate do­meniile. Pe lângă politică se mai o­cupa şi de probleme generale spu­­năndu-şi cuvântul, întotdeauna plin de bun simţ, in chestiunile culturale econo­nice, sociale, etc. El a desvol­­tat o activitate vastă in acest dome­niu, ţinând numeroase conferinte şi chiar serii de conferinţe, atat In tri provimeie. Era unul dintre cei mai­­ enuilaţi conferen­țieri ai Universității Libere. Teodorescu a scris până la urmă. Ultimul său articol a apărut chiar în numărul de eri al „Adevărului". Note biografice Ultimul articol al l­ui Ion Teodorescu Sub titlul „Cuvinte memorabile" Adevărul a­ publicat ori ultimul arti­col semnat de Ion Teodorescu. Din discursul rostit în ziua de 8 Septembrie în Camera Comunelor de către noul şef al partidului labu­rist, d. Henderson, detaşăm puţi­nele cuvinte de mai jos, aşa de pline de adevăr şi de adânc înţeles, aplicabile pretutindeni pe lume, deci şi la noi,­­ la noi poate mai vârtos ca ori şi unde. Cuvintele ace­stea sunt: „Situaţia financiară ac­tuală nu a fost pricinuită de ţară, ci de anumite cercuri“. Şeful laburist a înţeles în special să combată prin ele pretenţia gu­vernului englez de­ a realiza marile economii bugetare şi a pune sarcini noui, fără de care Anglia e amenin­ţată foarte grav, mai cu seamă pe socoteala celor mici şi săraci, cari formează imensa majoritate a na­ţiunii. Dar aceste cuvinte memora­bile se pot aplica în orice direcţie, pentru toate timpurile şi în toate ţările. In România în deosebi. Niciodată o ţară nu suferă din pricina ei însăşi, din pricina masse­­lor populare, ci din pricina unor anu­mite cercuri dominante fie în politi­că, fie in finanţe, fie în producţiile de tot soiul. Putem pretinde că la noi n’ar fi la fel? Ba e, cu vârf şi îndesat. Căci chiar cu votul universal, sin­cer practicat nu s’a ajuns încă să se determine destinul unei ţări de că­tre majoritatea naţiunii. Atotputer­nicia economică a unor anumite cercuri falsifică şi va falsifica mul­tă vreme de aci înainte voinţa na­­ională. Deci, când se dă de-un hop, de-un făgaş sau de-un povârniş, numai acele anumite cercuri sunt vinovate, — aşa după cum a afir­mat-o d. Henderson. Prin urmare ele trebue să-şi asume răspunderea, deci şi repararea răului, după cum s’au bucurat şi de foloase toată vremea. Ce influenţă vor avea aceste cu­vinte asupra evenimentelor din An­glia, nu ne priveşte decât indirect şi de departe. Dar cată să le medi­tăm şi noi, să ţinem seama de ele când e vorba nu numai de-a stabili răspunderi — de­ altminteri ştiam din totdeauna că acestea nu sunt ale ţării , ci şi pentru stabilirea sarcinilor reparatoare. Cu atât mai vârtos cu cât regi­mul votului universal e prea tânăr în România şi aplicat atât de ana­poda, încât poporul nu şi-a putut mai niciodată spune cuvântul, ex­prima vre-o părere, alege vre cale. La plăcinte, înainte, la război, înapoi! Iată deviza acelor anumite cercuri româneşti. Nu numai devi­za, ci practica permanentă. Aşa fiind, să nu se încerce a se vorbi măcar de răspunderea ţării, de vina poporului, deci nici de o expiaţie nu­mai din partea ţării şi a poporului I. Teodorescu Crahul celei mai mar bănci provinciale franceze PARIS, 29 (Danub). Cea mai mare bancă din provincie, banca Chapus, din Reims, şi-a închis ghi­şeele. Institutul a avut difi­cultăţi încă în anul tre­cut, dar a putut fi asanat. întreaga industrie din împrejurimile Reimsului va suferi grave consecin­țe în urma crahului aces­tei bănci. Prăbuşirea unei schele BRUXELLES, 29. (Rador). — O schelă pe care lucrau 15 muncitori s’a prăbuşit, căzând peste un grup de directori ai unei societăţi de con­strucţii. Două directori au fost omorâţi, 13 lucrători răniţi. Falimente in America NEW-YORK, 28 (Rador). - La San Antonio, in Texas, „City Cen­tral Bank and Trust Company“ ş/.a închis azi ghişeele. Activul băncii este de 16 milioa­ne dolari. Un comunicat adresat publicului declară că suspendarea plăţilor este temporară pentru a per­mite o revizuire a afacerilor băncii. asasinaţi lângă Silistra Ministerul de interne a fost infor­mat de către jandarmeria din Sili­stra că, în punctul Caracuz, în pă­dure, au fost descoperite două ca­davre oribil mutilate. Una din victime era spânzurată de vârful unui copac, cealaltă era la pământ. Victimele sun­t coloniştii Florea şi Ion Stancu, doi fraţi din Alfatar. Ei erau pădurari la Baltagi Noi. Miercuri dimineaţa cei doi fraţi au plecat, însoţiţi de ajutorul lor, bulgar, în pădure.­­ Aci au găsit urme de căruţă şi bă­nuind că nişte hoţi au venit să fure lemne, au plecat să-i caute. Cei doi colonişti au fost atacaţi în mijlocul pădurii de o bandă, je­fuiţi şi spânzuraţi. Autorităţile de acolo au întreprins cercetări pentru a descoperi pe cri­minali. In cercurile coloniştilor din Silie­stra se afirmă că fraţii Florea şi Ion Stancu au fost ucişi de către comitagii bulgari. La Tg.-Mureş a început să ningă TG.-MUREŞ, 27. — Azi dim* a început să ningă în oraşul nostru. Fulgi mari de zăpadă, iar mai târ­ziu o grindină fără ploaie, a aco­­perit tot oraşul. Vremea s’a­ răcit simții m w­ rois, »p an&tttt provhncîr **h) lipi fal total «W dolari, ao -20n”'' pUtie.Cea n„i *ncet*f. tă «Im Onesti bă*,.7 Jf fV*3* «ntr%% cons\&if‘ un phin. 0J1 •][' " W&f; 16 bancL intiiTgh’Mi Guvernul danez etalonul ur KOPENHAGA, 29 (Da­­n­ub). — Guvernul danez, invtând exemplul ţărilor scandinave, a hotărît să suspende etalonul aur al coroanei daneze. Un proect de lege în a­­cest sens va fi depus azi în Piment, prevăzând susotarea convertibili­tăţii tur a monedei pâ­nă la Noembrie 1931.­­ Se numi comisiuni pai°iaitare pentru a m­a awri împotriva spe­culaților cu devize. Năvala capitalurii străine la Pars „Information“ brie, scrie : „Siguranţa oferită constitue un îndemn pentru capi­taliştii străini, cari sunt neliniştiţi să caute un refugiu la noi. Capite­lurile străine se plasează sub formă de depozite în bănci, sporind lichi­ditatea excepţională a resurselor noastre. Aceasta constitue pentru noi o garanţie suplimentară de sta­bilitate. ,Se vor învesti capitalurile aces­tea (străine) în plasamente dura­bile în Franţa, sub forma de cum­părări de acţiuni şi obligaţiuni? Nu se poate răspunde de acum la a­mod afirmativ. Dar avem ent care poate duce la a Bursei din Paris, acestea de capital, de origine I siguranță britanică — în ■ - -------x o ur­care a Incului chiar in raport cu majorita lor — provoacă # - • - — dolarii'. In uda se întâmplă deci ceiaee s’a plinat în Franţa, in Germa­nia ş\în alte ţări, în perioadele de panic tetentorii de capitaluri fug, abantuindu-şi ţara, ca sa-şi sal­veze virile, indiferent daca prin activ­a, aceasta contribue şi mai mult­­ căderea monetei naţionale dela 24 Septem- ceasta , tei in Franţa, o renali ,Intfi de

Next