Dimineaţa, octombrie 1931 (Anul 27, nr. 8897-8927)
1931-10-01 / nr. 8897
fondată in 1904 de CONST. MILLE 3 Lei [ București, Str. Const. Mille 7-11 (Sărindar) ] V Anii XXVII - Ho. 8897 IO pagini Joi 1 Octombrie 1931 „ Pétrole N"' Hahn OPREITE CĂDEREA PĂRULUI Telef.: 306 67, 324/73, 346/79. Străinătatea: 353/54 Direcția: 357 72. Adiţia: 307/69. Provincia: 310/66 A murit Ion Teodorescu După ce patruzeci de tme-on zi și zi, alte ori rar — sfătosul şi blajinul carturar Ion Teodorescu a dăruit prinosul gândurilor sale cetinerilor ziarelor noastre, iată că vine rândul să însemnăm cu jale încetarea din viaţă şi trecerea săpre taina ce desleagă ţărâna — pomenind amintirea părului alb, a privirei agere, şi a zâmbetului plin de adâncă îngăduinţă, — care întrupau intrUn om gândurile ce erau semnate când cu numele de Ird Teodorescu, când cu pseudonimul de „Index“ sau mai scurt cu o iniţială pierdută iscălitura pentru un gând cinstit fiind aproape de prisos. Aşa credea Ion Teodorescu, care nu voia să creadă în răsplăţi după moarte, iar din viaţă nu urmărea bunuri trecătoare, ci îşi socotise rostul pe lume în a dărui lumina unei judecăţi drepte, dealungul nedrepăţilor. Un sfârşit chinuit de boală, dar senin în suflet, a însemnat aceste din urmă clipe pe care acum douăzeci de ani le aştepta pregătit de alţi douăzeci de ani trăiţi în gazetărie şi iubind gazetăria. Când oamenii politici trec dintr’un partid în altul după schimbări pe care meteorologia le ignora, e poate nemerit să aminteşti constanţa cu care unii gazetari şi-au iubit colţul lor de birou într’o gazetă unde au intrat tineri, şi de unde cu adevăr numai moartea îi răpeşte, ninşi de bătrâneţe — dun^^n ultimul de ceru'^SMkn strop de sânge unde vrs» şi Ion scria: care p în clijj este am, tot cuprinsul vieţei, printre abi ai ceste citite icoane sper că’mi va apuie şi chipul vostru tutulora“ (adică acea falangă de oameni şi prieteni care cu entuziasm şi trudă făceau gazetărie pe acea vreme). . . ★. Ori cari vor fi fost suferinţele boalei, şi le credem cumplite, oricari vor fi fost necazurile traiului, şi le socotim nespus de grele pentru un gazetar bătrân ce trăia din scrisul cinstit — nu se poate ca în marea trecere de la cotidianu gazetăresc spre veşnicia morţii să nu-i fi fost alinătoare conştiinţa, că „a scris ce a crezut că e drept“. In vechia generaţie, se prenunţera între toţi acei ce cu însufleţire acum o jumătate de veac au crezut sincer şi dezinteresat în democraţie şi într’un mai bine pe care îl numeau socialism. Aceasta a fost tinereţea lor ■ iar bătrâneţea le-a fost tot jună pentru că nu şi-au desminţit credinţele, şi nu şi le-au înlocuit. Cu Ion Teodorescu tânguim nu numai pierderea unui gazetar de acum aproape o jumătate de veac, ci şi a unui gazetar ce încă azi când şi-a dat sufletul — mai dăduse un ultim articol în „Adevărul“ articol ce luat de pe măsuţa patului de bolnav a trecut la tipar, apărând în clipa când Ion Teodorescu dispărea. Conferenţiarul iubit al universităilor populare, gazetarul blând ce nu râvnise decât să apere pe cei mulţi şi nevoiaşi, pe cei al căror număr creşte din zi în zi dăr — dă acestui neam ca un altfost tim dar, pilda acestui scris ce p°%’^«neobosit tocul până în TM' ' 1 mormântului, unde neîl așteaptă odihna u- A tir ian Maniu mmmm I»I Pil m II «Jl i Sfe/*S: 'M BOALA LUI ION TEODORESCU Eri după amiază a încetat din viaţă ziaristul Ion Teodorescu, fost preşedinte de onoare al Asociaţiei Generale a Presei Române, membru al Sindicatului Ziariştilor şi al Uniunii ziariştilor profesionşti. Ion Teodorescu era bolnav de multă vreme şi acum de curând s’a supus unei operaţii primejdioase. Câtva timp suferinţa s’a mai potolit, dar acum două săptămâni s’a produs o infecţie la un picior. Medicii au făcut o intervenţie chirurgicală şi se credea la început că boala va da înapoi. Sâmbătă seara s’a produs o complicaţie şi cangrena a cuprins tot piciorul. Bolnavul a fost transportat la sanatoriul Saint Vincent de Paul, unde i s’a amputat piciorul stâng. După două zile petrecute liniştit, pe neaşteptate starea bolnavului s’a înrăutăţit în cursul zilei de Duminică. ULTIMELE CUPE Dii dimineaţă bolnavului i-a fost din nord mai bine. tempT^a recacedat și Ion TeodorescuLrj cunospătat pentru câteva ceas* amiazei, tinta. Dar în cursul dup:tata și, pe starea s’a înrăutăţit deodl dat sfârla ora 3, Teodorescu și-aț siivd- W mâine. 1 eun, iervt^frQ.,^^„.iaxuyo r «mînvă. la crematoriul din calea Şerban Vodă PUBLICUL 21 MOARTEA LUI ION TEODORESCU La crematoriu, unde au fost transportate rămăşiţele defunctului, a fost azi dimineaţă un adevărat pelerinaj. Au venit să-i dea ultimul lor salut prietenii defunctului, cât şi un mare număr de cetăţeni, cari, ani îndelungaţi, au urmărit, în coloanele ziarelor noastre, gândurile lui Ion Teodorescu. Născut la Focşani în anul 1867, dintr-o familie de moşieri cu stare, Ion Teodorescu a urmat liceul la Iaşi şi la Focşani. Scurtă vreme a urmat cursurile şcolii militare din Iaşi. Apoi a plecat in străinătate şi a urmat cursurile la universitatea din Bruxelles, studiind cu râvnă,băuturi de studenţii belgieni. Acolo şi-a luat licenţa în ştiinţele naturale, apoi a voit să-şi ia doctoratul şi să se ducă la Paris, pentru cercetări ştiinţifice. Dar când mai avea un singur examen de dat ca să obţină fitului de doctor, i-a murit tatăl şi a trebuit să se întoarcă in fără. Fiind Iti mai mare din familie, a rămas administreze averea la- 7tudiile?fe/ că nu ^ mai continuat la1 Parisai îe Bruxelles, mai fusese la Bans și Romanică de pe arnZ,,dent ?ui cunoscut ca ziarist. JfjJ d* ar* Bruxelles, a publicat o XlfymLjiyă*- ’nai ales in „La Dl TI I t! .■'—. , ~ — —/î——1 n românește, colaborând la „Revista Socială“ a lui. Nădejde şi apoi le „Munca“, organ săptămânal socialist. Făcându-se astfel cunoscut, după Întoarcerea în ţară a fost solicitat S’au depus pe catafalc numeroase jerbe de flori. Din toate unghiurile ţării, sosesc mereu, telegrame şi scrisori de omagiu pentru Ion Teodorescu şi de condoleanţe pentru familia lui îndurerată, să intre prim redactor la „Adevărul“. El a debutat la acest ziar în ziua de 3 octombrie 1893, la vârsta de 26 de ani. N’a scris insă numai aci. A fost un timp prim redactor la „Drapelul“ lui P. S. Aurelian. A mai colaborat la „Dreptatea“, „Lumea Nouă“, Pagini literare, „Adevărul Literar“ şi „Povestea vorbei“. Mai târziu a părăsit gazetăria, fiind numit director al Societăţii de asigurare „Dacia-România“, unde director general era Seculici. Şi aci a ştiut să câştige stima şi aprecierea tuturor celora cu care a lucrat Dar după un timp s’a întors iarăşi la gazetărie, căci iubea meseria. Ion Teodorescu a scris in toate domeniile. Pe lângă politică se mai ocupa şi de probleme generale spunăndu-şi cuvântul, întotdeauna plin de bun simţ, in chestiunile culturale econonice, sociale, etc. El a desvoltat o activitate vastă in acest domeniu, ţinând numeroase conferinte şi chiar serii de conferinţe, atat In tri provimeie. Era unul dintre cei mai enuilaţi conferențieri ai Universității Libere. Teodorescu a scris până la urmă. Ultimul său articol a apărut chiar în numărul de eri al „Adevărului". Note biografice Ultimul articol al lui Ion Teodorescu Sub titlul „Cuvinte memorabile" Adevărul a publicat ori ultimul articol semnat de Ion Teodorescu. Din discursul rostit în ziua de 8 Septembrie în Camera Comunelor de către noul şef al partidului laburist, d. Henderson, detaşăm puţinele cuvinte de mai jos, aşa de pline de adevăr şi de adânc înţeles, aplicabile pretutindeni pe lume, deci şi la noi, la noi poate mai vârtos ca ori şi unde. Cuvintele acestea sunt: „Situaţia financiară actuală nu a fost pricinuită de ţară, ci de anumite cercuri“. Şeful laburist a înţeles în special să combată prin ele pretenţia guvernului englez de a realiza marile economii bugetare şi a pune sarcini noui, fără de care Anglia e ameninţată foarte grav, mai cu seamă pe socoteala celor mici şi săraci, cari formează imensa majoritate a naţiunii. Dar aceste cuvinte memorabile se pot aplica în orice direcţie, pentru toate timpurile şi în toate ţările. In România în deosebi. Niciodată o ţară nu suferă din pricina ei însăşi, din pricina masselor populare, ci din pricina unor anumite cercuri dominante fie în politică, fie in finanţe, fie în producţiile de tot soiul. Putem pretinde că la noi n’ar fi la fel? Ba e, cu vârf şi îndesat. Căci chiar cu votul universal, sincer practicat nu s’a ajuns încă să se determine destinul unei ţări de către majoritatea naţiunii. Atotputernicia economică a unor anumite cercuri falsifică şi va falsifica multă vreme de aci înainte voinţa naională. Deci, când se dă de-un hop, de-un făgaş sau de-un povârniş, numai acele anumite cercuri sunt vinovate, — aşa după cum a afirmat-o d. Henderson. Prin urmare ele trebue să-şi asume răspunderea, deci şi repararea răului, după cum s’au bucurat şi de foloase toată vremea. Ce influenţă vor avea aceste cuvinte asupra evenimentelor din Anglia, nu ne priveşte decât indirect şi de departe. Dar cată să le medităm şi noi, să ţinem seama de ele când e vorba nu numai de-a stabili răspunderi — de altminteri ştiam din totdeauna că acestea nu sunt ale ţării , ci şi pentru stabilirea sarcinilor reparatoare. Cu atât mai vârtos cu cât regimul votului universal e prea tânăr în România şi aplicat atât de anapoda, încât poporul nu şi-a putut mai niciodată spune cuvântul, exprima vre-o părere, alege vre cale. La plăcinte, înainte, la război, înapoi! Iată deviza acelor anumite cercuri româneşti. Nu numai deviza, ci practica permanentă. Aşa fiind, să nu se încerce a se vorbi măcar de răspunderea ţării, de vina poporului, deci nici de o expiaţie numai din partea ţării şi a poporului I. Teodorescu Crahul celei mai mar bănci provinciale franceze PARIS, 29 (Danub). Cea mai mare bancă din provincie, banca Chapus, din Reims, şi-a închis ghişeele. Institutul a avut dificultăţi încă în anul trecut, dar a putut fi asanat. întreaga industrie din împrejurimile Reimsului va suferi grave consecințe în urma crahului acestei bănci. Prăbuşirea unei schele BRUXELLES, 29. (Rador). — O schelă pe care lucrau 15 muncitori s’a prăbuşit, căzând peste un grup de directori ai unei societăţi de construcţii. Două directori au fost omorâţi, 13 lucrători răniţi. Falimente in America NEW-YORK, 28 (Rador). - La San Antonio, in Texas, „City Central Bank and Trust Company“ ş/.a închis azi ghişeele. Activul băncii este de 16 milioane dolari. Un comunicat adresat publicului declară că suspendarea plăţilor este temporară pentru a permite o revizuire a afacerilor băncii. asasinaţi lângă Silistra Ministerul de interne a fost informat de către jandarmeria din Silistra că, în punctul Caracuz, în pădure, au fost descoperite două cadavre oribil mutilate. Una din victime era spânzurată de vârful unui copac, cealaltă era la pământ. Victimele sunt coloniştii Florea şi Ion Stancu, doi fraţi din Alfatar. Ei erau pădurari la Baltagi Noi. Miercuri dimineaţa cei doi fraţi au plecat, însoţiţi de ajutorul lor, bulgar, în pădure. Aci au găsit urme de căruţă şi bănuind că nişte hoţi au venit să fure lemne, au plecat să-i caute. Cei doi colonişti au fost atacaţi în mijlocul pădurii de o bandă, jefuiţi şi spânzuraţi. Autorităţile de acolo au întreprins cercetări pentru a descoperi pe criminali. In cercurile coloniştilor din Siliestra se afirmă că fraţii Florea şi Ion Stancu au fost ucişi de către comitagii bulgari. La Tg.-Mureş a început să ningă TG.-MUREŞ, 27. — Azi dim* a început să ningă în oraşul nostru. Fulgi mari de zăpadă, iar mai târziu o grindină fără ploaie, a acoperit tot oraşul. Vremea s’a răcit simții m w rois, »p an&tttt provhncîr **h) lipi fal total «W dolari, ao -20n”'' pUtie.Cea n„i *ncet*f. tă «Im Onesti bă*,.7 Jf fV*3* «ntr%% cons\&if‘ un phin. 0J1 •][' " W&f; 16 bancL intiiTgh’Mi Guvernul danez etalonul ur KOPENHAGA, 29 (Danub). — Guvernul danez, invtând exemplul ţărilor scandinave, a hotărît să suspende etalonul aur al coroanei daneze. Un proect de lege în acest sens va fi depus azi în Piment, prevăzând susotarea convertibilităţii tur a monedei până la Noembrie 1931. Se numi comisiuni pai°iaitare pentru a ma awri împotriva speculaților cu devize. Năvala capitalurii străine la Pars „Information“ brie, scrie : „Siguranţa oferită constitue un îndemn pentru capitaliştii străini, cari sunt neliniştiţi să caute un refugiu la noi. Capitelurile străine se plasează sub formă de depozite în bănci, sporind lichiditatea excepţională a resurselor noastre. Aceasta constitue pentru noi o garanţie suplimentară de stabilitate. ,Se vor învesti capitalurile acestea (străine) în plasamente durabile în Franţa, sub forma de cumpărări de acţiuni şi obligaţiuni? Nu se poate răspunde de acum la amod afirmativ. Dar avem ent care poate duce la a Bursei din Paris, acestea de capital, de origine I siguranță britanică — în ■ - -------x o urcare a Incului chiar in raport cu majorita lor — provoacă # - • - — dolarii'. In uda se întâmplă deci ceiaee s’a plinat în Franţa, in Germania ş\în alte ţări, în perioadele de panic tetentorii de capitaluri fug, abantuindu-şi ţara, ca sa-şi salveze virile, indiferent daca prin activa, aceasta contribue şi mai mult căderea monetei naţionale dela 24 Septem- ceasta , tei in Franţa, o renali ,Intfi de