Dimineaţa, noiembrie 1931 (Anul 27, nr. 8928-8957)

1931-11-01 / nr. 8928

Anul XXVII - No. 8938 S­ADIO-HUTI prezintă modelele pe 1932/la, ■ Compania ELECTRO BELGIANA Str. Filu­l 5, (lângă Poștă) Aparate dela 2700 direct la priză Se vin­de și în rate„ lunare, STANDARD, TELEFUNKEN, J. LOMOPHON, KING, etc., Fondată în 1904 de CONST. mU£ ------------- —r^-p^ I 3 Lei BIBLIOTECA, ,ASTR SIBIU IO pagini Bucureşti, Str. Const. Mitte­r-K­ SS(anitar­ I TELEFON: Centrala: 3-2470. Străinătatea : 3-5354 Direcţia: 3-2474. Adiţia: 3-2473Provincia : 3-1066, Duminică 1 Dcembrie 1931 3-1 cu difuzor interior Electrodina­­mie (magneţi permanenţi); 4-1­­­en 3 lămpi cu ecran; Sunt ultimele perfecţiuni ce le oferi RADIO-HOTH 1la preţuri fara concurenţă şi pumni la: ! Compania ELECTRO BELGIANA Str. Frsti­i (lângă Poştă) Alegerile din Anglia Rezultatul alegerilor din Anglia a fost o surpriză: nimeni nu se aş­tepta ca guvernul naţional, grefat pe partidul conservator, va obţine un număr atât de mare de voturi, şi unul şi mai mare de mandate. Numărul disproporţionat ele man­date a fost obţinut din cauza parti­cularităţii legii electorale, echita­bilă când se află în luptă numai două partide. Iar în ce priveşte marele număr de voturi, părerile sunt împărţite. Conducătorii partidului laburist subliniază faptul că guvernarea d-lui MacDonald n’a adus decât po­noase partidului. Trecutul guvern laburist, precum se ştie, n’a avut majoritate în­­Camera Comunelor, şi, în consecinţă, a fost, în toate chestiunile, rob al­ liberalilor. De a­­ceea n’a putut realiza nimic din programul unui partid de stânga şi n’a putut lua măsurile radicale, ce erau necesare pentru a stăvili şo­majul şi a veni realmente în ajuto­rul clasei muncitoreşti. De câte ori se puneau­ în discuţie astfel de pro­bleme, liberalii ameninţau cu răs­turnarea guvernului şi astfel, prin stăruinţele d-lui MacDonald, labu­riştii au fost mereu nevoiţi să ce­deze şi să accepte compromisuri. Până în momentul când s’a făcut ruptura în partid, MacDonald şi Snowden rămânând în guvernul na­ţional, contra voinţei majorităţii. In tot timpul guvernării majori­tatea partidului laburist n’a fost mulţumită de actele realizate, prin d-nii MacDonald şi Snowden, şi mai ales de măsurile ce s’au luat pentru reducerea ajutoarelor, pri­mite de muncitorii fără lucru. Din motive cu totul independente de actele de guvernare a mai venit şi criza lirei sterline, cu toate conse­cinţele ei destul de serioase. O parte din alegătorii englezi au trecut toate acestea în sarcina gu-­ vernării laburiste şi din această cauză partidul n’a putut­ obţine în alegerile de Marţi decât cu 20 la sută mai puţine voturi ca în 1929. Aceasta este situaţia partidului laburist, aşa cum a fost indicată de rezultatul alegerilor generale. La succesul candidaturilor guvernului national a contribuit însă și elemen­tul pozitiv, că partidul liberal s’a prezentat divizat în alegeri. Majo­ritatea liberalilor nu l-au urmat pe d. Lloyd George, șeful partidului, care a fost contra guvernului na­tional, ci i-au sprijinit pretutindeni pe conservatori. Astfel se explică numărul­ într’adevăr foarte mare de voturi obținut de acest partid. O altă caracteristică a alegerilor generale din Anglia a fost împreju­rarea că de astădată partidele poli­tice nu s’au prezentat cu un pro­gram special, cuprinzând punctele doctrinare ale fiecăruia, cu excep­ţia partidului laburist. Din această cauză alegătorii s-au pronunţat nu­mai asupra unui program restrâns, de realizări imediate cu deosebire pe tărâmul financiar şi economic, şi nu asupra laturei doctrinare, repre­zentata de către diferitele partide. Prin urmare milioanele de voturi obţinute de partidul conservator nu însemnează că majoritatea alegăto­rilor englezi ar fi trecut spre dreap­ta, în înţelesul pe care obişnuim să-l dăm acestui cuvânt pe conti­nent. De altfel continuarea colabo­rării cu laburiştii d-lui MacDonald şi cu cele două fracţiuni liberale, dovedeşte că nici d. Baldwin, şe­ful partidului conservator, nu gân­deşte altfel. Din acest punct de vedere un ziar englez independent, „Daily Telegraph“ a caracterizat rezulta­tul alegerilor generale de Marţi din Anglia, scriind că în realitate este vorba de „triumful democraţiei’. L. P. Nasta Tribunalul a judecat cererea de concordat a Băncii Bercovitz Deponenţii au început să depună procurile de adeziune la concor­dat. Operaţia a durat o­­ jumătate de oră. Dat fiind numărul mare de de­ponenţi cari urmau să prezinte a­­deziunile, votarea va continua­­ şi astăzi dimineaţă, ★ fiind creditoare privilegiată. A ÎNCEPUT VOTAREA CONCOR­DATULUI De preşedinte­ Alexandru Vasile­scu anunţă trecerea la votare a con­cordatului. Dri dimineaţă au început, în sala cli Naţionale de a vota concordatul tribunalului secţia I comercială, desbaterile asupra cererii de con­cordat introdusă de Banca Berko­ Vitz. Se aflau în sala de şedinţă nume­roşi deponenţi. Autorităţile luaseră măsurile de rigoare, pentru ca or­dinea să nu fie tulburată şi şedinţa să decurgă în linişte.­ Dezbaterea a fost prezidată de d. judecător Al. Vasilescu. UN INCIDENT RIDICAT DE AVO­CATUL BĂNCII NAŢIONALE înainte de a se intra în fondul chestiunii, d. avocat Constantines­­cu, reprezentantul Băncii Naţiona­le, a ridicat un incident susţinând că expertiza făcută pentru a eva­lua averea componenţilor băncii, nu este reală. D-sa a cerut o nouă evaluare, iar până atunci desbate­­rile să fie amânate. Din partea Băncii Berkovitz, d. avocat Vitu a cerut respingerea in­cidentului, susţinând că expertiza a fost bine făcută. In acelaş sens a vorbit şi d. avo­cat Istrate Micescu. După ce d. Constantinescu a luat din nou cuvântul în replică, cerând să se ţie seamă de părerea Băncii Naţionale, care este o creditoare importantă a Băncii Berkovitz, tri­bunalul a intrat în deliberare. RESPINGEREA INCIDENTULUI Reintrănd in şedinţă, a respins incidentul ridicat de avocatul Băn­cii Naţionale şi a început judecarea chestiunii în fond. INTERVENŢIA UNI GRUP DE DE­PONENŢI D. avocat GEROTA, din partea grupului restrâns de deponenţi ca­re are în frunte pe d. dr. Gerota, arată că raportul de expertiză este supraestimat la activ şi pasiv şi sunt­ trecute unele posturi debitoare inexistente. BANCA NAŢIONALĂ NU POATE VOTA CONCORDATUL D. avocat CONSTANTINESCU, din partea Băncii Naţionale, cere ca primul nostru institut de emisiu­ne să fie primit în instanţă ca cre­ditoare chirografară pentru suma de 31 milioane. Tribunalul respinge dreptul Băn­c. RAP. Deraierea de lângă Mogoşoaia Din garnitura trenului de marfă No. 9455 au deraiat eri, la o dis­tanţă de 400 metri de Mogoşoaia, mai r­ulte vagoane defecte, cari au distrus linia pe o mare întindere. Accidente de persoane n’au fost. Pagubele sunt importante. Organele cft. au ordonat o an­chetă. Amânarea tratativelor pentru mergerea con­venţiei cu Franţa Delegaţia română pen­tru modificare actualei convenţii economice cu Franţa urma să plece astăzi la Paris în vederea începerii tratativelor. In ultimul moment, gu­vernul român a primit o telegramă prin care este rugat să amâne aceste tratative până la 23 No­­embrie. —----- -m-rt ---------------- ------ ------------------------------*■’*— -----................ ' , ■' ----­---............................" - INTRE COPII Pentru ce vă certaţi? Sunteţi doi şi nu vă puteţi împăca!. Aşa e jocul, tată. Ne jucăm de-a politica. Proectul salarizării funcţionarilor ! . f i . ț. ‘ . I.. ' " . • . ț ’ * Un comunicat al ministerului de finanţe de finanţe va fi în posesiunea tu­turor răspunsurilor, comisiunea bu­getară se va întruni, va lua în cer­cetare obiecţiunile făcute si va pro-­ ceda la întocmirea definitivă a pro­­ectului. Lucrările subcomisiunii bugetare .Se ast­eaptă si răspunsul colonial­­pentru întocmirea unui nou sistem de ministere. Îndată ce ministerul de salarizare a funcţionarilor pu­blici, urmează să fie încheiate în curând. In acest scop, după cum am a­­nunţat la timp, s’au trimes tuturor ministerelor tablourile cu primele scheme de salarizare întocmite, ca ministerele să facă observațiunile ce au. Eri au început să so­sească la ministerul de fi­nanțe o par­te din aceste răspunsuri. Din ele rezul­tă, că ministerele nu sunt de acord în mare parte cu proectul întocmit şi au fă­cut serioase observaţiuni. iri special s’au ridicat observa­­ţiuni temeinice, din partea ministe­relor de externe, justiţie şi comu­nicaţii. * Cu privire la această chestiune, ministerul de,finanţe ne trimete­ ur­mătorul comunicat: ", „Unele ziare au publicat date cu privire la tabloul de clase al sala­riaţilor statului. „Aceste publicări sunt rezultatul unor regretabile indiscreţiuni, de­oarece lucrările în chestiune sunt în curs şi nu au căpătat caracter definitiv. „Ministerul de finanţe va pu­blica tabelele îndată ce ele vor fi definitive". Măsurile luate, de guvern nemul­ţum­esc profund un corp funcţion­ă­­t­esc —­ cel mai mare al ţarii — ca­re numără 120.000 de suflete. UN DEMERS PE LÂNGĂ MINIS­TRUL DE FINANŢE Din câte suntem informaţi, mâi­ne sau cel mai târziu, mâine, o delegaţiune a slujbaşilor drumului de fer va prezenta d-lui ministru Argetoianu un memoriu, care va cuprinde toate doleanţele ceferişti­lor în legătură cu problema salari­zării. Se va arăta, prin acest memoriu, că personalul cft. a avut, în toate timpuriu­, o naţiune cu totul spe­cială şi deci şi o salarizare adecvată. Astfel­, bunăoară, înainte de răz­­boiu, directorul general cfr. primea un salariu de 2000 lei pe lună, pe când miniștrii nu aveau decât 1500 lei. Ecoul nemulțumirilor de care vorbim aci se va auzi, de altfel, în congresul în­tregului personal al căilor ferate, ce a fost convocat pentru ziua de 8 Noem­­­brie a. c. şi care se va ţine­ in sala ,,Mar­a“, din calea Gr­iv­iţei. Bugetul ministerului Instrucţiunii Nouile reduceri Lucrările pentru alcătuirea buge­­tului ministerului instrucţiunii şi al cultelor sunt încă în curs. Acest bu­get fusese odată întocmit, dar mi­nisterul de finanţe, cerând să se facă noui reduceri, a restituit proec­tul de buget pentru a fi revizuit. Din informaţiile noastre bugetul acestui departament trebue­ să se reducă la suma globală de maximum patru miliarde şi 440 milioane lei, faţă de şase miliarde 600 milioane lei cât este bugetul în curs, deci o economie de două miliarde şi 220 milioane lei. CAPITOLELE LA CARI SE FAC ECONOMII Economii se fac, în primul loc, la materiale, unde reducerile ajung şi întrec uneori 40-50 la sută.­ Vor a­­vea de suferit­­ şcolile cu internate, universităţile şi laboratoriile, mai a­­les cele de la facultăţile de ştiinţe şi medicină, cărora nu li­ se va mai furniza, material, de experienţe. Personalul administrativ şi de ser­viciu­­de la toate şcoalele statului tre­ce pe seama comitetelor şcolare. BUGETUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR In ce priveşte învăţământul pri­mar, statul acordă un­ sprijin de un miliard şi patru sute­ milioane lei, urmând ca judeţele şi comunele să acopere restul până la două miliarde şi 750 milioane la cât se cifrează în­tregul buget al acestui Învăţământ. SE VOR SUPRIMA NOUI ŞCOLI Pentru a se ajunge la­ su­ma ce­rută de ministerul de finanţe, se studiază suprimarea unor t­oui şcoli în afară de cele desfiinţate până acum. Astfel se vor suprima şcoli de me­serii, şcoli de menaj, comerciale şi profesionale, şcoli normale, semi­­narii, licee şi gimnazii. Numărul şcoalelor ce se vor des­fiinţa urmează să fie precizat zilele acestea. Funcţionarii C. F. R. nemulţumiţi Măsurile luate de guvern cu pri­vire la salarizarea funcţionarilor publici au provocat, după cum şi era de aşteptat, o vie agitaţie în rân­durile personalului ceferist. In legătură cu aceasta, iată ce ni s’a spus în aceste cercuri: Ministerul de finanţe a întocmit o scară de salarii, în care vor intra şi ceferiştii, fără să fi consultat pe vre­un reprezentant al acestei cate­gorii de funcţionari. Or, după cum se ştie, funcţiona­rul de cale ferată urcă cu greu trep­tele unei ierarhii pline de răspun­deri. Munca ceferistului, de cele mai multe ori istovitoare. Afară de a­­ceasta este ştiut că ,aproape în toa­te instituţiunile de stat, se poate foare uşor ocupa, dintr’odată, pos­tul de şef de birou, şef de serviciu, director­ şi chiar director general. La calea­ fera­tă, trebue sa tai,îjia­­poi o viaţă întreagă de muncă ca să ajungi director. Un joc periculos Ce se petrece la Reşiţa şi Anina Din Caraş, dela întreprinderile miniere şi metalurgice ale socie­tăţii U. D. Re­vin iarăşi ştiri rele. Se spera că agitaţia dela înce­putul lunei octombrie a luat sfâr­şit în urma grevei demonstrative din Reşiţa. Atunci se hotărîse, în­­tr’o consfătuire de la finanţe, ca sta­tul să achite o parte din datoriile ce le are la U. D. R. pentru a pune societatea în posibilitatea de a face faţă plăţilor de salarii şi pensii restante. Intr’adevăr, Banca Naţională a şi avansat imediat 42 milioane, dintre cari două milioane au servit la pla­ta pensiilor pe August, iar cu res­tul de 40 milioane s’au achitat sa­lariile pe aceiaş lună, în două rate. Dar de atunci nu s’a mai plătit ni­mic muncitorilor. Salariile curente au rămas tot neachitate, — ca şi pensiile. Aşa că astăzi s’a ajuns la situaţia dela 1 Octombrie , salarii neachitate pe doi luni (Septem­brie şi Octombrie) şi pensii nea­chitate pe trei luni. Situaţia este însă mult mai grea astăzi, deoarece timpul aprovizio­nărilor de iarnă a trecut fără ca muncitorii să poată face această o­­peraţie gospodărească, iar comer­cianţii nu le mai dau nimic pe da­torie, nici măcar pentru consumul zilnic. Comercianţii motivează a­ceasta măsură generală cu faptul că puterea lor de rezistenţă a a­­juns nulă,­­ şi desigur au dreptate. b­ Faptul cu deosebire grav este însă că, de data aceasta, nu se mai poate conta pe mult cunoscuta dis­ciplină şi pe spiritul ponderat al miilor de muncitori din Reşiţa, A­­nina, Gena de fer, Bocşa Româna şi celelalte localităţi ale întreprin­derilor U. D. R. Aceasta, pentru că la agitarea spiritelor contribuesc şi agenţii pro­vocatori oficiali. Astfel, din Caraş, primim ştirea că toate localităţile industriale de acolo sunt împănate cu agenţi trimişi de la Bucureşti cu misiunea­ de a distruge organiza­ţiile sindicale amsterdamiste şi a înfiinţa sindicate „naţionale“. Este uşor de înţeles cât rău fac aceşti agenţi provocatori, cari toar­nă gaz peste foc. Cercurile munci­toreşti au impresia că se prepară un nou Lupeni. Aşa s’a petrecut şi pe Valea Jiului în 1929. In toiul u­­nor conflicte de muncă, ministerul de interne provocase spărtură în sindicate şi­ înfiinţase celebrul sin­dicat al lui Munteanu. Ce a urmat se cunoaşte. Situaţia la întreprinderile U. D. R. trebue să fie destul de gravă, căci ea a format aseară obiectul u­­nei şedinţe comune a executivelor Confederaţiei generale a muncii şi partidului social-democrat. S’au luat diferite hotărîri pentru evitarea unor complicaţiuni dar, în­­tr’un comunicat ce­ va apare,, se cere imediata achitare a salariilor şi retragerea agenţilor provocatori. — altfel cele două organizaţii îşi declină răspunderea pentru cele ce s’ar putea1 întâmpla. b­ Şi lefurile corpului didactic vor avea de suferit Se reduce şi numărul gradaţiilor şi cuantumul lor In tabloul comparativ al salarii­lor, funcţionarilor publici nu erau cuprinse salariile corpului didactic primar şi secundar. Se părea deci că proectatele re­duceri de salarii nu vor atinge şi aceste categorii de salariaţi. Din informaţiile culese de noi reese fotus că, dacă salariile de baza ale cor­pului didactic nu vor su­­feri nici o atingere, se vor face, în schimb, serioase reduceri pe altă cale. Ministerul instrucţiei a găsit­, într’adevăr, urmă­toarea formiulă pentru a­­tacarea — mai pe ocolite, a « lef­urilor dascălilor. Se vor reduce­­numărul de gradaţii dela cinci câte sunt acum, la patru şi poa­te la trei. (Printr’a cincea gradaţie, leafa unui pro­fesor se dubla). In afară de aceasta, co­eficientul de gradaţie va mai suferi o reducere de Iff la sută — adică majora­rea lef­ei prin gradare se va face numai cu 15 la sută în loc fie 25 la sută. ★ Prin acest dublu procedeu se dă o lovitură tjii numai cuantumului de salar pe care îl primea profesorul sau învăţătorul până acum — şi aşa destul de insuficient, dar se loveşte şi în drepturile câștigate de corpul didactic prin lupte îndelungate. Violenta ciocnire de trenuri de lângă Tg.-Mureş O violentă ciocnire s-a produs alar­­t­eri după amiază, în apropiere de Tg. Mureş. Locomotiva izolată, purtând seria No. 4461, fiind îndrumată in mod ne­regulat, a ciocnit în plină linie cu­rentă, între staţiunile Rastolniţa şi Deva, trenul mixt No 4451, ce venea din sens opus. Ciocnirea a fost atât de puternică încât vagonul de semnal, din garni­tura trenului mixt, a fost complect sfărâmat, iar alte două vagoane a­­variate. Linia este complect impractica­bilă. Toate trenurile de călători circulă prin transbordare, până la ridicare vagoanelor. Staţia Tg. Mureş a trimis la b­laţ locului un tren de ajutor, prevăzi cu o echipă de lucrători. Frânarul de semnal Daniel Gh.,­­ la trenul No. 4451 a fost om­orît ti lOC .’ . ,­­. Mai sunt şi trei Uşor răniţi. Călătorii trenului mixt nu s’au i Ies decât cu emoţia. Pagubele sunt de câteva ntilioan­­ei.­­Organele locale cft. au instituit o anchetă, pentru a stabili răspunde­rile. Punerea sub acuzare a regelui Alfons şi a foştilor miniştri ai dictaturii MADRID, 30. (Danub). — Comi­siunea parlamentară de anchetă pentru stabilirea răspunderilor în organizarea loviturii de stat a lui Primo de Rivera din 1923, şi-a ter­minat lucrările, punând sub acu­zare 20 de personalităţi, printre cari şi ex-regele Alfons XIII, învi­nuit de pregătirea înaltei trădări, Comisiunea­ a ajuns la concluzia că lovitura de stat constitue o căl­care a Constituţiei şi că acuzaţii au înlesnit­ instituirea unui regim anticonstituţional. Grav accident de auto­mobil pe şoseaua Giuleşti CINCI RĂNIŢI Joi după amiază s-a întâmplat un grav accident de automobil pe şo­seaua Giuleşti, la intersecţia cu şo­seaua Crângaşi. Un automobil al căilor ferate, în­cărcat cu tuburi de oxigen, se du­cea spre magazia cft. de mică vi­teză. Asfatul fiind ud de ploaie, au­tocamionul a derapat şi s’a sfărî­­mat. Cinci oameni, cari se aflau în maşină au fost prinşi sub tuburile grele de oxigen. Şeful de echipă Chivu Dumitru, are contuziuni la piept, abdomen şi piciorul drept. Lucrătorul Dincă Marin s’a ales cu laba piciorului drept zdrobită, o plagă la cap şi contuziuni la piept. Dumitru Constantin, contuziuni la ambele picioare şi piept. Florea Constantin a căpătat frac­tura piciorului stâng (femurul) iar şoferul Fătu Pavel s-a ales şi el cu contuziuni la piept, mâini şi picioa­re. Răniţii au fost internați la spita­lul Brâncovenesc. ★ REPRIMAREA REVOLTEI DIN BRAZILIA BUENOS AIRES, 30 (Rador).­­ Revolta din Pernambuco a fost re­primată. Mișcarea era îndreptată împotriva președintelui provizoriu al Braziliei.

Next