Dimineaţa, noiembrie 1931 (Anul 27, nr. 8928-8957)
1931-11-06 / nr. 8933
Pagina 12 a TIMIŞOARA Regale şi ofiţerii de rezervă. Cu prilejul depunerii jurământului de către ofiţerii de rezervă din Timişoara şi judeţul Timiş-Torontal, Uniunea, prin preşedintele ei de inginer Dion Mardan, director la R. M. S. a trimis o telegramă omagială regelui Carol II. La aceasta, regele, prin secretarul său particular d. C. Dumitrescu a răspuns mulţumind pentru sentimentele de credinţă exprimate. Judiciare. — Martin Zirachi, Ioan Tremei şi Petru Stoian, din localitate, au fost trimişi şi judecaţi pentru violenţă contra autorităţilor, prin faptul că au împiedecat ţinerea unei licitaţii publice şi au ultragiat pe d. Gh. Gyertianiy, portărel. Numire. — D. Ioan Saner, a fost numit administrator contabil cl. II pe lângă tribunalul Timiş-Torontal. Ziua morţilor catolici. — Comemorarea morţilor catolici care are loc in fiecare an, in zilele de 1 şi 2 Noembrie, a adunat şi anul acesta la toate cimitirele mii de oameni din oraş şi judeţ. Numărul mare de candele şi lumânări aprinse la căpătâiul celor dispăruţi, dădeau cimitirelor un aspect deosebit. Procesiunile populaţiunii cu cerul şi flori, la cimitirul eroilor, în frunte cu muzica regimentului 5 vânători, au fost conduse de d-nii dr. A. von Busse, consulul Germaniei şi Pierre Boullen, ataşatul comercial al Franţei. Intre altele s’a depus câte o coroană şi la mormântul victimelor dirijabilulului Zeppelin, precum şi la acela al eroilor francezi căzuţi în Banat. Din martirajul martorilor în process. La tribunalul local urma să se judece ori procesul lui Ion Ciucure, fost preşedinte al sindicatului agricol, acuzat de fals în acte publice. Printre martorii propuşi a figura în proces, se găseau şi câţiva săteni din comuna Ciacova, împreună cu o bătrână în etate de 84 ani. La terminarea procesului, care a rămas în continuare, martorii au cerut să li se dea bilete de tren pentru întors acasă, deoarece nu au nici un ban. Grefierul i-a sfătuit să plece acasă pe jos, dacă nu au bani, deoarece ministerul de justiţie nu mai eliberează bilete gratuite pentru martori. Dacă acuzatul Ciucurel va fi sau nu pedepsit, aceasta se va vedea. Martorii însă şi-au primit pedeapsa, trebuind a se întoarce pe jos o distanţă atât de mare. Edilitare. — Comisiunile de cetăţeni pentru chestiunile de ocrotire socială, întrunite în şedinţă extraordinară sub prezidenţia d-lui dr. C. Grofşoreanu, primarul municipiului şi la care au participat d-nele presidente şi d-nii preşedinţi ai tuturor societăţilor de binefacere din oraşul nostru, precum şi ■ reprezentanţii tuturor confesiunilor, după ce au discutat in amănunt chestiunile cari privesc ocrotirea socială, au luat o serie de măsuri ce se vor comunica în şedinţa finală din ziua de 6 Noembrie. Furturi. Locuitorul Ioan Sârbu, din str. Gh. Pop de Băseşti, a reclamat poliţiei pe Gh. Bendea, din comuna Şiria jud. Arad, că i-a furat mai multe lucruri casnice şi haine în valoare de 5000 Iei. A fost arestat şi înaintat parchetului individul Alexandru Király, care a furat 5 porci din curtea locuitorului Ion Sasu, domiciliat lângă podul Modoş. De la consulatul francez. D. F. Malgrat, ataşatul comercial al Franţei pentru Ardeal şi Banat, va prezenta Duminică 8 Noembrie orele 11 dimineaţa, în sala cinematografului „Capitel“ mai multe filme industriale, comerciale şi agricole de cel mai mare interes. Intrarea liberă. Aceleaşi filme vor rula Vineri ora la Lugoj şi Sâmbătă ora 7 la Arad. Ceaiuri dansante. Reuniunea femeilor române din cartierul Fabrica, de sub preşidenţia d-nei El Ioanovici, a aranjat pentru ziua de 8 Noembrie ora 5 p. m .un ceai dansant, în saloanele fabricei de bere. Venitul este destinat îmmbrăcării copiilor săraci. Uniunea „Amicii Rozelor din România“ a aranjat de asemenea, in aceiaşi zi, la Automobil Clubul Regal Român, un ceai dansant, din venitul căruia se vor ajuta mai mulţi şomeri. Ceaiul este pus sub patronajul d-nei Doris Colonel Sâmboteanu. Comunistul Vereş încearcă să se sinucidă la poliţie TG.-MUREŞ. Cunoscutul propagandist comunist, Vereş Pal, condamnat în mai multe rânduri pentru agitaţii comuniste, fiind prins din nou împărţind manifeste incendiare printre muncitorii de la Braşov a fost arestat şi expediat chestunii politiei din Tg.-Mureş, numitul fiind originar din localitate. In timp ce aştepta să i se ia interogatorul, Vereş şi-a tăiat arterele de la mâna stângă. In stare gravă numitul, a fost internat în spital. Inaugurarea cercului de studii al „Chemării“ CLUJ. 4. „ Aseară s-a inaugurat cercul de studii al „tineretului chemărist“. La inaugurare au luat parte reprezentanţii întregei organizaţiuni din Ardeal. D. Viorel Tilea, preşedintele „Chemării“ a făcut o documentată expunere, arătând importanţa întrunirii. D-sa a spus câ „Chemarea" e o şcoală politică pentru studiul doctrinar al principiilor cari stau la baza partidului naţional-ţărănesc. Cercul de studii al tineretului are menirea să fixeze punctul de vedere al „Chemării“ asupra problemelor actuale şi soluţionarea lor şi să pregătească spiritele pentru înţelegerea acestor probleme. D. Ariton Moldovanu, secretarul general al organizaţiei, a schiţat modul de organizare al cercului de studii care a fost împărţit in trei secţiuni şi mai multe subsecţiuni politică, economică, financiară şi socială. Cu această ocaziune a făcut câteva observaţiuni in legătură cu programul partidului, arătând că el trebue democratizat. Guvernarea naţional-ţărănistă n’a rezolvat problemele aşteptate de ţară. De aci înainte tineretul e chemat să se identifice atât cu problemele de la ordinea zilei cât şi cu aspiraţiile masselor. Secţiunile îşi vor începe activitatea în cursul săptămânei viitoare. Restauratori din judeţul Severin au hotărit reducerea preţurilor LUGOJ. — Asociaţiunea restauratorilor, cafegiilor şi cărciumarilor din judeţul Severin, in ultima adunare generală a membrilor săi, luat hotărirea reducerea preţurilor, la toate consumaţiunile cu 15-20 din tarifele actuale. Hotărârea a intrat în vigoare de la 1 Noembrie. Pe de altă parte asociația a cerut primăriilor respective scăderea taxelor şi dărilor comunale. CLUJ Sinucidere. Zilele trecute, în comina Cetatea Veche din judeţul Satu Mare, locuitorul Ludovic Pop in etate de 36 ani, şi-a pus capăt zilelor strangulându-se in podul casei sale. Cadavrul a fost găsit de un copil al sinucigaşului, care a anunţat vecinii. Cauza funestului gest, a fost datorie însemnată pe care sinucigașul o avea la o bancă. Printre studenţi ! Iată un subiect foarte agreabil şi care destâinueşte multe lucruri interesante în capitala Ardealului. El ne-a tentat mai ales pentru spicuiri in afară de banalităţile cari se repetă automat despre studenţime şi înalta instituţie de cultură de la Cluj. Până acum ştim cu toţii, că tineretul este generaţia chemată să conducă mâine destinele neamului, apoi mai ştim din cascada de vorbărie oficială, că oamenii politici recunosc teoretic toată importanţa universităţii în mijlocul unei provincii. Sunt fraze cari se repetă până la plictiseală, fără nici un risc şi cu nici o obligaţie de-a presta vreo oboseală mai târziu când vreun cărturar de aici ajunge ministru. In afară de aceste aprecieri ni s’au părut mai sugestive alte detalii: să aflăm anume, cum trăeşte studenţimea, mângâiată eftin de oficialitatea noastră şi deopotrivă amănuntul, cam ce primeşte pentru enormele taxe în cari intră avutul unei gospodării agricole de oameni trudnici. Cu aceste întrebări pentru un reportaj, sui treptele facultăţii de drept. DETALII UNIVERSITARE Aici mă interesez de un curs Aflu sumar, că el nu se ţine. Ca să fiu mai edificat întreb și de un domn profesor. Mă adresez unui student cu priviri ironice care răsfoește piesa lui Bemnard Shaw: „The Three umpleasant plays". — Vă rog, unde pot găsi pe domnul profesor? — Regret, dar nu-L cunosc. — Probabil d-voastră nu sunteți deja drept? Ba da!,Mă pasionează chiar dreptul întocmai cu lectura lui Bernard Shaw. — Atunci ? . Vă rog să vă adresați unui şef de partid. La acesta veţi afla desigur adresa d-lui profesor. La facultate va fi cam greu fiindcă nu se prea arată pe aici. Ce ştiu eu? Poate totuşi să-l găsiţi mai târziu. Adică peste un deceniu la al doilea jubileu al universităţii. In acest timp pe coridor se angajează o altă conversaţie. Un student, tot deja drept comunică unui prieten, conversaţia pe care avut-o cu un domn profesor despre Karl Marx. Discuţia a pornit dela o apreciere descoperită într’o enciclopedie apărută la Cluj. In Minerva — aşa e titlul enciclopediei — studentul a găsit negru pe alb, că întemeietorul socialismului ştiinţific „este un neamţ obscur şi lipsit de originaitate". Frapat de această noutate cuprinsă într’o lucrare la care au colaborat oameni de marfă şi cu reputaţie de cărturari, studentul a cerut lămuriri cum devine chestia cu obscurantismul lui Marx. Uriaşul doctrinar, e lipsit de originalitate fiind apolitic în cercetarea evenimentelor de atunci, e neamţ fiindcă a trăit în Germania şi obscur fiincă a rămas nerelevat de antologia scriitorilor şi poeţilor germani scrisă de prusacul Löbel. ENTUZIASM TINERESC De aici pornesc apoi intr’un cartier proletar. In dosul gării se inşiruie câteva sute de case, ca un fragment de civilizaţie urbană şi în cari standardul de viaţă oscilează intre tocana de maţe de viţel şi piftia de ciolane de bou. Aici locuesc numeroşi studenţi. Nu ştiu numărul lor exact, dar am aflat amănuntul precis, că nici unul dintre ei, n’are părinţi la casele autonome, sau în ierarhia slujbelor mâncare. Sunt feciori de plugari, descendenţi din cea mai eroică şi fecundă încordare a muncii. Intr’o pivniţă locuesc tr.ci. Plătesc chirie fiecare câte 500 de lei iar pentru masă câte 500 pe lună de cap. Atât le pot da părinţii lor din rentabilitatea pământului iar pentru rest până la acoperirea unei existenţe omeneşti, mai marii Clujului le furnizează discursuri festive. Unul dintre ei a cerut unui om politic o slujbă iar acesta i-a vorbit un ceas despre noua etică a economiei naţionale: să nu cheltueşti mai mult decât câştigi. Al doilea, un făgărăşan de o rară distincţie intelectuală adresându-se unor epitropi pentru o bursă, a primit răspuns, că înainte de 1858 tineretul entuziast învăţa carte hrănindu-se cu şorice de slănină iar al treilea oferindu-şi priceperea unui magnat al industriei pentru o mie de lei pe lună a fost refuzat fiindcă n’ar putea lucra efectiv opt ore. După aceste sfaturi înţelepte studenţii s’au hotărit să se bizuie numai pe tinereţea lor. Cum din atâtea părţi li s'a spus, că entuziasmul tineresc birue toate vijeliile vieţii, ei vor înfrunta cu eroism deşartele griji pământene. Unul dintre studenţi a trimis părinţilor o scrisoare prin care renunţă la cei 900 lei pe lună pentru a fi acoperit un sechestru fiscal in sat iar până la vremuri mai bune va dormi intr’o şură şi se va hrăni cu dărnicia prietenilor... SOLUŢIE SAVANTĂ In acelaş cartier mai aflu şi un alt amănunt. Aproape 200 de studenţi nu s’au putut înscrie la facultăţi din lipsa banilor pentru taxe. Aceştia au cerut înaltei instituţii de cultură să le acorde o prelungire la înscriere iar acum sunt în aşteptarea răspunsului. Tinerii ar intenţiona să formuleze o cerere mai avansată dar nu îndrăznesc. Ar voi să ceară să fie scutiţi de taxe. Se tem insă, dezideratul să nu fie înţeles greşit şi să nu producă supărare. Facultăţile au nevoie imperioasă de aceste taxe, vorbind cu drept cuvânt, după cum examenele trebue remunerate în plus pentru orice prestaţie universitară. Cum la noi, nu există învăţământ gratuit dela sine se înţelege, că studenţii nu pot fi decât rezervaţi de câte ori se pune problema vreunui avantagiu. Inchipuiţi-vă sunt la Cluj profesori, cari îşi mai fac încă un salariu din taxe de examen şi ce grozav s’ar mânia dacă n’ar fi retribuiţi de două ori în virtutea unei tradiţii. De ani de zile în capitala Ardealului se repetă o poveste veche. Bugetul universităţii sporeşte în raport cu nouile necesitaţi ştiinţifice iar statul, nu se interesează decât în măsura în care poate face noui amputări bugetare. Se pune astfel mereu problema de unde să se acopere golurile şi soluţia se descoperă savant în fiecare toamnă, aruncându-se necesităţile în sarcina studenţimii. Mai pe româneşte se poate spune în felul următor: „niversitatea în loc să se răfuiască cu diferitele guverne pentru această condamnabilă neglijenţă, a inaugurat o politică fiscală faţă de studenţi. V. MUNTEANU ca ANCHETELE NOASTRE PRINTRE STUDENT! Un ceas la facultatea de drept şi o vizită intr’un cartier — Dela redacţia noastră din Cluj — Atelierele „Adevărul“, str. Const. Miile No. 7—II. JLJ „DIMINEAȚA” De ce a murit Szakally autorul furtului de un milion Unul din jandarmi a încercat să se sinuetă până la capăt şi apoi să se vorbească. jandarmi? Poate nu e oportun să punem la Îndoială imparţialitatea celor doi magistraţi, cunoscuţi ca cei mai destoinici din acest ţinut. Prin cele relatate în acest reportaj nu vrem să luăm apărarea nimânui. Din contră, susţinem să se MIERCUREA-CIUC. — Furtul de un milion lei de la Composesoratul Tomeşti, cum şi moartea lui Szakally Ştefan, continuă să pasioneze opinia publică mai cu seamă că ziarele minoritare publică coloane întregi despre aceasta Pentru lămurirea cetitorilor no- continue cercetările. Să se lase însă ştii, am căutat să adunăm dovezi, timp justiţiei spre a-şi face datoria bazate pe acte ce nu pot fi desminţite, precum şi constatările celor doi medici care au făcut autopsia cadavrului lui Szakally. Este adevărat insă, că la început jandarmul Hotea, care a fost de planton la arest in noaptea când a sucombat Szakally a declarat că l-a găsit mort, dar în urma constatărilor făcute de d-nii medici Comis și Eltes Andrei, care spun că nefericitul a sucombat prin strangulare, d. căpitan Angelescu şi Mihalovici şi-au îndreptat cercetările în această direcţiune. JANDARMUL HOŢEA VREA SA SE ÎMPUŞTE Chemat la companie şi supus unui minuţios interogator, jandarmul ţese ▼ T 2. S_i AV.il« - J/tnlnwnl-Sn /Ia In i r Hoţea îşi menţine declaraţia de la început spunând că l-a găsit mort. Cei doi ofiţeri văzând că nu pot scoate nimic nou, i-a replicat: Bine, Hoţea, nu vrei să spui, dar să ştii că toată viaţa nu vei avea liniştea sufletească pentru că nu declari adevărul. Dute! Şi a plecat jandarmul, dar peste două ore a revenit. Mitropolitul a sfinţit noua biserică din Deva servind sf. liturghie la care răspunsurile au fost date de societatea corală a profesorului Ion Ignatou. A rostit apoi o înălţătoare predică. De la biserică şi până la vila d-lui P. Groza Mitropolitul a fost condus şi însoţit de întreg clerul şi poporul — D-le căpitan, începe Hoţea, am cu odoarele bisericeşti. A urmat revrut să mă împuşc, dar mai întâi ■ cepţia la prefectura judeţului tinde să spun adevărul. Iată-l: Pe la orele au fost prezenţi reprezentanţii tututrei noaptea am auzit pe Szakally. Tor cmtelor corporaţiiunilor şi adgemând un arest. L-am Întrebat ce, ministraţiunilor publice, are şi mi-a spus că e rău. Am pic ; Archiereul a dat bine amantarea . Fsa tuturor mulţumit de armonia ne cat în dormitor să anunţ pe caporalul Gherghina Gheorghe iar când m’am înapoiat am găsit pe Szakally spânzurat de grindă. Auzindu-l că suflă m-am repezit şi împreună cu d. caporal l-am dat jos. A mai scos două, oftaturi şi-a murit. L-am frncţionat, i-am turnat apă, dar nu şi-a mai revenit. Atunci ne-am sfătuit să declarăm că Szakally a fost găsit mort. CE SPUNE ACTUL MEDICAL Am citit cu multă atenţiune actul medical Încheiat pe 4 pagini scrise la maşină de d-nii doctori Comis, medicul primar al judeţului, şi Eltés Andrei, medic de circumscripţie. Numiţii declară categoric: N’am constatat nici o urmă de violenţă, suferea de nici o boală, iar nu moartea i-a provenit prin strângă tare. Şi atunci se naşte Întrebarea: Cum se poate spurie câ Szakally a murit din cauza loviturilor primite dela jandarmi, când cei autorizaţi să constate aceasta declară, că n’a constatat nimic ? Şi apoi in ce situaţie pun acei cari scriu asemenea neadevăruri pe d-nii prim procuror Afişe mari vestesc sosirea în seara de 6 Noembrie a trupei d-nei Agepsina Macui, societară de onoare a Teatrului Naţional din Bucureşti, cu ultima piesă modernă „Daniela“ de Vicol Efuraiu. Marele nostru poet şi autor dramatic fost in mai multe rânduri director general al teatrului va interpreta unul din primele roluri barbăteşti ale piesei, anume pe Fingal, pe Banciu şi de jude instructor Ovidiu J julmărilor. Publicul nostru se pre Creangă, care tot timpul a fost de găteşte să facă o primire grandioasă faţă, la instruirea cazului de către turneului Eftimiu.. IPOCOST Mitropolitul Ardealului la Deva Mitropolitul Nicolae Bălan a sosit in Deva Sâmbătă seara venind cu automobilul de la Sibiu. A fost primit la poarta de triumf cu inscripţia.Intru mulţi ani stăpâne“ de către populaţie şi autorităţi apoi găzduit la d. dr. Petru Groza. Duminecă la orele 8.30 a oficiat serviciul divin înconjurat de protopopii din judeţ şi soborul preat care a păşit-o în acest oraş între toate confesiunile şi de bunele raporturi ale bisericei cu celelalte autorităţi. A relevat daniile mai importante cu ajutorul cărora s-a ridicat biserica din Deva. A urmat apoi o masă comună în localul cazinoului local cu peste 200 participanţi.. Aici înaltul prelat a toastat pentru rege. d. Petre Groza a relevat activitatea şi personalitatea istorică a archiereului. Au mai toastat d-nii colonel Aritonovici, subprefectul Drăgan, protopopul Duma și d. Spirea arătând însemnătatea zilei sub diferite aspecte. CORESP. DEVA Vineri 6 Noembrie 1931 1 0 spargere la Clij CLUJ. — Azi dimineaţă soţia lu! Carol Ballo din strada Legiunea Ardeleană 26, a reclamat Chestorii poliţiei, ca autori necunoscuţi s’au introdus prin spargere In locuinţa ei, de unde au furat albituri şi obiecte casnice in valoare de 5.000 lei. Spărgătorii au intrat la locuinţa reclamantei la vreme ce aceasta lipsea de acasă. Poliţia sesizându-se, a luat întinse măsuri pentru descoperirea şi arestarea spărgătorilor. A căzut in fântână când scotea apă DEVA. — Feracea Ana Mocanu, din comuna Dăneşti, în etate de 46 ani, în vreme ce scotea apă dintr’o fântână dela marginea satului, a căzut în ea şi s’a înecat. Cadavru! nefericitei femei a fost scos peste putină vreme de către un ţăran. In unna cercetărilor făcute de autorități, s’a constatat, că nenorocirea s’a întâmplat în urma unui acces de epilepsie. Incendiul din comuna Comârzana-Sălaj SĂLAJ. — Zilele aceste, In comuna Comârzana a lut foc şi a ars casa locuitorului Petru Luciu, care a suferit o pagubă de peste 25.000 lei Locuitorii comunei au putut, să stingă focul, Înainte ca acesta să ia proporţii. . Autorităţile, au constatat, că fiecul a luat naştere din neglijența imut'cejfru. i Sindicatul forestierilor din Ardeal constituit ilegal întreprinderile forestiere locale au trimes o telegramă de protest ORADEA. Câţiva exploatatori , de păduri şi de lemne din Ardeal au convocat eri o adunare generală clandestină pentru ca să nu ia cunoştinţă de aceasta şi ceilalţi exploatatori forestiericari şi-au câştigat un renume în şirul de ani la cari au servit publicul consumator. Un număr restrâns de exploatatori au voit sâ organizeze, „adunarea“ în aşa fel ca programul elaborat de ei să fie primit fără nici o obiecţiune, înjghebarea adunării menită să pună bazele sindicatului s’a făcut cu dedesubturi foarte interesante, cari explică de ce s’au grăbit să înjghebeze in secret adunarea de constituire a ’ Sindicatului. S’au întrunit astfel numai câţiva exploatatori excluzând majoritatea forestierilor mai mari. " UN EXPORT DE 80.000 VAGOANE LEMNE IN UNGARIA Se știe că in legătură cu tratativele comerciale româno-maghiare , s’a căzut de acord intre cele două state ca România să exporte Ungariei In cursul anului 1932 nu mai puţin de 80 rpii vagoane de lemne de foc. Repartizarea acestui mare contingent de lemne a trebuit să se facă, bineînțeles, cu luarea In considerare a anumitor interese Societatea „Velag“ constituită la Budapesta in acest, scop, s’a arătat dispusă să preia întregul contingent de lemne din România pentru care da exportatorilor de lemne de la noi, devize garantate de Banca Naţională Ungară cu aprobarea guvernului. Fiind deci vorba de interese serioase, un comitet al exportatorilor de păduri compus din 14 membri a plecat la Budapesta pentru a începe tratativele cu Societatea „Vehag“ ca să procure garanţiile necesare pentru apărarea intereselor exploatatorilor exportatori din Ardeal. . . . . r întreruperea tratativelor In cursul tratativelor comitetul delegaților s’a convins ca „Vehag" nu prezintă garanțiilentcesare pentru a asigura pe exportatori contra oricăror surprize. De asemenea s’au mai convins delegaţii că in actuala criză financiară Banca Naţională Ungară în niic un caz nu poate asigura devizele necesare. Astfel tratativele s’au terminat fără rezultat, si delegaţii s’au reîntors in ţară cu hotărirea de a lua chestiunea dela ordinea zilei lăsând mână liberă fiecărei firme de export de lemne din ţară. SCANDALUL Deci a făcut mare surpriză faptul,, ca după acest rezultat nul al tratativelor de la Budapesta a fost convocată o mică parte a exportatorilor de lemne la o adunare generală In sala Burseidin Oradea, dar in aşa fel ca majoritatea să nu poată lua cunoştinţă de această convocare. Cu aceşti câţiva membri au voit să pue bazele Sindicatului exportatorilor din România. Dar cu toate astea au aflat şi cei „nechemaţi“ de adunareaclandestină.Ei au întrerupt adunarea şi au declarat că deşi nu cred că are rost înfiinţarea Sindicatului, se declară gata să ia parte la lucrări şi să Intre In Sindicat pentru a putea asigura existenţa Întreprinderii şi a da de lucru muncitorilor şomeri. Când auziră aceasta convocatorii au declarat că acceptă ca membri numai dacă primesc statutele elaborate de o comisie, fără nici o modificare. Aceştia au refuzat. Convocatorii au somat atunci pe exportatori să părăsească, sala, deoarece vor să Înfiinţeze Sindicatul fără el. PROTESTUL FORESTIERILOR La Întrunire a luat parte şi d. Viorel Tilea, fost subsecretar de stat, cu care forestierii excluşi au dus tratative. D. Tilea a dat dreptate forestierilor excluşi de la constituirea Sindicatului şi a stăruit pentru Împăcarea lucrurilor, dar cei câţiva convocatori nu voiau să audă de primirea majorităţii In Sindicat. Forestierii excluşi au trimis telegrame de protest d-lui prim-ministru Iorga,, d-lui C. Argetoianu, ministru de finani şi d-lui Ionescu-Siseşti ministrul Domeniilor. Forestierii exportatori excluşi de la tatam cerea Sindicatului au declarat şi dacă guvernul aprobă Înfiinţarea acestui Sindicat In aceste condiţiuni, ei vor Închide' întreprinderile ' şi vor concedia miile de muncitori lăslndu-i fără pâine. T. ALBANI imul director de bancă TG.-MUREŞ. — Directorul băncii „Casa de economie” de la filiala din Reghin, d. Francisc Mendell, a venit ori în vizită la socrul său, d. Mittelman, directorulaceleiaşi bănci la Tg.-Mureş. • ■ rDin ce motive, nu se ştie încă, azi noapte la ora 1 şi-a tras 5 focuri de revolver în brațul stâng. In stare gravă ,minutul a fost transportat la Sanitoriul „Park” unde î s-au extras gloanțele. LUGOJ Două sinucideri: — In localitate s’a sinucis bătrânul Martin Bild, în vârstă ţie, peste ‘îţi .ani Cum de la moartea soţiei sale, flargenită anul trecut, Bilid era,, văzut veşnic abătut, , Se crede că susnumitul şi-a pus carilopăt ” zilelor sub stăpânirea acestei neborci'. ’ ■ ‘ O altă sinucidere s» petrecută în Făget.’ ’ . Sinucigașul senumește Anton Stazek iar motivul actului său disperat ar fi mizeria. Girant responsabil ! Nicolae Mateescu ! % * 5 % A3£ wHMINERTRRRRERKULUI Instalarea noului inspector administrativ al Banatului TIMIȘOARA. — In locul d-lui dr. Iulian Peter transferat și Însărcinat cu coducerea inspectoratului general alministrativ al Munteniei, ministerul de interne a numit la Timișoara ca inspector administrativ al Banatului pe d. Gh. Nicolau, un vechiu şi distins funcţionar de carieră. Noul inspector general ad-tiv şi-a luat postul în primire pe ziua de 1 Noembrie, când d. dr. Iulian Peter i-a prezentat pe toţi şefii de serviciu din subordine, precum şi pe prefecţii şi primarii comunelor urbane din cele 5 judeţe ale inspectoratului. Marti 3 Noembrie, d. inspector general Nicolau a primit pe reprezentanţii presei române şi minoritare cărora le-a făcut cunoscut, în linii generale, programul d-sale viitor de muncă şi felul cum priveşte diferitele probleme legate de această provincie. Aducând elogii antecesorului său care prin cultura aleasă şi educaţia distinsă a reuşit să-şi câştige simpatia populaţiunei bănăţene, d. Nicolau a spus că va fi un continuator al operei acestuia, având un rol excusiv de ordin administrativ, fără nici o contingenţă cu politica, urmărind, în spiritul legalităţii, bunul mers al aparatului administrativ. In calitatea ce deţine are datoria să vegheze, să dea îndrumări bune şi să exercite un control efectiv asupra judeţelor din raza inspectoratului şi tutelă în ceia ce priveşte bugetele acestora. Declarându-se pentru libertatea presei, pe ai cărei reprezennanţi îi roagă să-şi controleze ştirile şi informaţiile pentru a nu se atinge ordinea şi siguranţa statului, d. Nicolau a ţinut să arate că înţelege să respecte toate libertăţile cetăţeneşti garantate prin Constituţie, exprimîndu-şi simpatia faţă de populaţia minoritară, pentru care va arăta sentimente de ocrotire şi dragoste. Noi vor a fi cei dintâi cari să stăm alături de noul inspector administrativ dacă faptele vor răspunde întocmai declaraţiilor făcute. Au reînceput desbaterile procesului Băncilor Unite din Cluj S’a continuat audierea martorilor CLUJ. In faţa tribunalului Cluj prezidat de către d. judecător Motoc, au reînceput desbaterile Interesantului proces al falimentului Băncilor Unite din oraşul nostru. Primele desbateri au avut loc cu trei săptămâni Înainte, când in urma incidentului ridicat de către acuzare reprezentată prin d. primprocuror Richard Filipescu judecarea procesului a fost suspendată pen cu citarea în instanţă a unor noui martori destul de importanţi. In şedinţa de astăzi d. preşedinte al. Motoc după ce a făcut o scurtă recapitulare a primelor desbateri, a dispus citarea în Instanţă a unor noui martori pentru a fi audiaţi. Intre martorii mai importanţi audiaţi astăzi, cităm pe d. contabil Iosif Sándor fost membru în comisia de experţi care a afirmat In instanţă că valoarea Împrumuturilor dubioase la Băncile Unite, s’a ridicat la aproape cincizeci milioane lei. Patruzeci de milioane lei au fost acordate de către numita Întreprindere sub formă de împrumut firmei .Mercur“ din Gherla, încă din primul moment al expertizei s’a știut precis că cincisprezece milioane lei din fabuloasa sumă Împrumutată firmei .Mercuri nu se vor mai putea incasa sub nici un motiv. Ocupându-se de operaţiunile întreprinse de Băncile Unite în materie de devize martorul arată că aceste operaţiuni au fost absolut Incorecte. După ce d. prim procuror Filipescu a mai pus o serie de întrebări martorului, acesta a depus jurământul. A mai fost audiat apoi d. Sándor Laslo, fost director de bancă. D-sa a dat tribunalului unele relaţii In legătură cu faimosul cont de un milion două sute treizeci şi şase mii lei ce se cuvenea Băncii Engleze din Viena. Martorul arată apoi cum acest cont nu a putut fi acoperit de către Băncile Unite care în ultimul timp îşi creiase un sistema de a emite cecuri fără acoperire. A mai fost audiat deasemenea şi d. Iosif Albon director al Băncii Agrare care a făcut deasemenea parte ,din comisia de experţi. ' " " ^ K L D. Albon a arătat In Instanţă eft d-sa in calitate de expert nu a făcut altceva decât a precizat activul şi pasivul băncii şi nimic mai mult. Desbaterile Interesantului proces al falimentului Băncilor Unite din Cluj continuă.