Dimineaţa, noiembrie 1931 (Anul 27, nr. 8928-8957)

1931-11-06 / nr. 8933

Pagina 12 a TIMIŞOARA Regale şi ofiţerii de rezervă.­­ Cu prilejul depunerii jurământului de către ofiţerii de rezervă din Ti­mişoara şi judeţul Timiş-Torontal, Uniunea, prin preşedintele ei de in­giner Dion Mardan, director la R. M. S. a trimis o telegramă omagială regelui Carol II. La aceasta, regele, prin secretarul său particular d. C. Dumitrescu a răspuns mulţumind pentru senti­mentele de credinţă exprimate. Judiciare. — Martin Zirachi, Ioan Tremei şi Petru Stoian, din localita­te, au fost trimişi şi judecaţi pentru violenţă contra autorităţilor, prin faptul că au împiedecat ţinerea unei licitaţii publice şi au ultragiat pe d. Gh. Gyertianiy, portărel. Numire. — D. Ioan Saner, a fost numit administrator contabil cl. II pe lângă tribunalul Timiş-Torontal. Ziua morţilor catolici. — Come­morarea morţilor catolici care are loc in fiecare an, in zilele de 1 şi 2 Noembrie, a adunat şi anul acesta la toate cimitirele mii de oameni din oraş şi judeţ. Numărul mare de candele şi lumânări aprinse la că­pătâiul celor dispăruţi, dădeau ci­mitirelor un aspect deosebit. Pro­cesiunile populaţiunii cu cerul şi flori, la cimitirul eroilor, în frunte cu muzica regimentului 5 vânători, au fost conduse de d-nii dr. A. von Busse, consulul Germaniei şi Pierre Bo­ullen, ataşatul comercial al Fran­ţei. Intre altele s’a depus câte o co­roană şi la mormântul victimelor dirijabilulului Zeppelin, precum şi la acela al eroilor francezi căzuţi în Banat. Din martirajul martorilor în pro­cess.­­ La tribunalul local urma să se judece ori procesul lui Ion Ciucu­re­, fost preşedinte al sindicatului agricol, acuzat de fals în acte pu­blice. Printre martorii propuşi a fi­gura în proces, se găseau şi câţiva săteni din comuna Ciacova, împreu­nă cu o bătrână în etate de 84 ani. La terminarea procesului, care a ră­mas în continuare, martorii au ce­rut să li se dea bilete de tren pen­tru întors acasă, deoarece nu au nici un ban. Grefierul i-a sfătuit să plece acasă pe jos, dacă nu au bani, deoarece ministerul de justiţie nu mai eliberează bilete gratuite pen­tru martori. Dacă acuzatul Ciucurel va fi sau nu pedepsit, aceasta se va vedea. Martorii însă şi-a­u primit pedeapsa, trebuind a se întoarce pe jos o dis­tanţă atât de mare. Edilitare. — Comisiunile de cetă­ţeni pentru chestiunile de ocrotire socială, întrunite în şedinţă extraor­dinară sub prezidenţia d-lui dr. C. Grofşoreanu, primarul municipiului şi la care au participat d-nele pre­­sidente şi d-nii preşedinţi ai tutu­ror societăţilor de binefacere din oraşul nostru, precum şi ■ reprezen­tanţii tuturor confesiunilor, după ce au discutat in amănunt chestiunile cari privesc ocrotirea socială,­­ au luat o serie de măsuri ce se vor co­munica în şedinţa finală din ziua de 6 Noembrie. Furturi.­­ Locuitorul Ioan Sârbu, din str. Gh. Pop de Băseşti, a recla­mat poliţiei pe Gh. Bendea, din co­muna Şiria jud. Arad, că i-a furat mai multe lucruri casnice şi haine în valoare de 5000 Iei.­­ A fost arestat şi înaintat par­chetului individul Alexandru Király, care a furat 5 porci din curtea lo­cuitorului Ion Sasu, domiciliat lân­gă podul Modoş. De la consulatul francez.­­ D. F. Malgrat, ataşatul comercial al Fran­ţei pentru Ardeal şi Banat, va pre­zenta Duminică 8 Noembrie orele 11 dimineaţa, în sala cinematografului „Capitel“ mai multe filme indus­­triale, comerciale şi agricole de cel mai mare interes. Intrarea liberă. Aceleaşi filme vor rula Vineri ora la Lugoj şi Sâmbătă ora 7 la Arad. Ceaiuri dansante.­­ Reuniunea femeilor române din cartierul Fa­brica, de sub preşidenţia d-nei El Ioanovici, a aranjat pentru ziua de 8 Noembrie ora 5 p. m .un ceai dan­­sant, în saloanele fabricei de bere. Venitul este destinat îmmbrăcării co­piilor săraci. Uniunea „Amicii Rozelor din Ro­mânia“ a aranjat de asemenea, in a­­ceiaşi zi, la Automobil Clubul Regal Român, un ceai dansant, din veni­tul căruia se vor ajuta mai mulţi şo­meri. Ceaiul este pus sub patronajul d-nei Doris Colonel Sâmboteanu. Comunistul Vereş încearcă să se sinucidă la poliţie TG.-MUREŞ.­­ Cunoscutul pro­pagandist comunist, Vereş Pal, condamnat în mai multe rânduri pentru agitaţii comuniste, fiind prins din nou împărţind manifeste incendiare printre muncitorii de la Braşov a fost arestat şi expediat chestunii politiei din Tg.-Mureş, nu­mitul fiind originar din localitate. In timp ce aştepta să i se ia inte­rogatorul, Vereş şi-a tăiat arterele de la mâna stângă. In stare gravă numitul, a fost in­ternat în spital. Inaugurarea cercului de studii al „Chemării“ CLUJ. 4. „ Aseară s-a inaugurat cercul de studii al „tineretului che­­mărist“. La inaugurare au luat parte re­prezentanţii întregei organizaţiuni din Ardeal. D. Viorel Tilea, preşedintele „Che­mării“ a făcut o documentată ex­punere, arătând importanţa întru­nirii. D-sa a spus câ „Chemarea" e o şcoală politică pentru studiul doc­trinar al principiilor cari stau la baza partidului naţional-ţărănesc. Cercul de studii al tineretului are menirea să fixeze punctul de vedere al „Chemării“ asupra problemelor actuale şi soluţionarea lor şi să pre­gătească spiritele pentru înţelege­rea acestor probleme. D. Ariton Moldovanu, secretarul general al organizaţiei, a schiţat modul de organizare al cercului de studii care a fost împărţit in trei secţiuni şi mai multe subsecţiuni politică, economică, financiară şi socială. Cu această ocaziune a făcut câ­teva observaţiuni in legătură cu programul partidului, arătând că el trebue democratizat. Guvernarea naţional-ţărănistă n’a rezolvat pro­blemele aşteptate de ţară. De aci înainte tineretul e chemat să se i­­dentifice atât cu problemele de la ordinea zilei cât şi cu aspiraţiile masselor. Secţiunile îşi vor începe activita­tea în cursul săptămânei viitoare. Restauratori din judeţul Severin au hotărit reducerea preţurilor LUGOJ. — Asociaţiunea restaura­torilor, cafegiilor şi cărciumarilor din judeţul Severin, in ultima adu­nare generală a membrilor săi, luat hotărirea reducerea preţurilor, la toate consumaţiunile cu 15-20 din tarifele actuale. Hotărârea a in­trat în vigoare de la 1 Noembrie. Pe de altă parte asociația a cerut pri­măriilor respective scăderea taxelor şi dărilor comunale. CLUJ Sinucidere.­ Zilele trecute, în co­mina Cetatea Veche din judeţul Satu Mare, locuitorul Ludovic Pop in etate de 36 ani, şi-a pus ca­păt zilelor strangulându-se in po­dul casei sale. Cadavrul a fost gă­sit de un copil al sinucigaşului, care a anunţat vecinii. Cauza funestului gest, a fost datorie însemnată pe care sinuci­gașul o avea la o bancă. Printre studenţi ! Iată un subiect foarte agreabil şi care destâinueşte multe lu­cruri interesante în capitala Ar­dealului. El ne-a tentat mai ales pentru spicuiri in afară de bana­lităţile cari se repetă automat despre studenţime şi înalta insti­tuţie de cultură de la Cluj. Până acum ştim cu toţii, că tineretul este generaţia chemată să con­ducă mâine destinele neamului, apoi mai ştim din cascada de vor­bărie oficială, că oamenii politici recunosc teoretic toată impor­tanţa universităţii în mijlocul u­­nei provincii. Sunt fraze cari se repetă până la plictiseală, fără nici un risc şi cu nici o obligaţie de-a presta vreo oboseală mai târziu când vreun cărturar de aici ajunge ministru. In afară de aceste aprecieri ni s’au părut mai sugestive alte de­talii: să aflăm anume, cum tră­­eşte studenţimea, mângâiată ef­­tin de oficialitatea noastră şi deo­potrivă amănuntul, cam ce pri­meşte pentru enormele taxe în cari intră avutul unei gospodării agricole de oameni trudnici. Cu aceste întrebări pentru un reportaj, sui treptele facultăţii de drept. DETALII UNIVERSITARE Aici mă interesez de un curs Aflu sumar, că el nu se ţine. Ca să fiu mai edificat întreb și de un domn profesor. Mă adresez unui student cu priviri ironice care răsfoește piesa lui Bemnard Shaw: „The Three umpleasant plays". — Vă rog, unde pot găsi pe domnul profesor? — Regret, dar nu-L cunosc. — Probabil d-voastră nu sun­teți deja drept? Ba da!,Mă pasionează chiar dreptul întocmai cu lectura lu­i Bernard Shaw. — Atunci ? . Vă rog să vă adresați unui şef de partid. La acesta veţi afla de­sigur adresa d-lui profesor. La facultate va fi cam greu fiindcă nu se prea arată pe aici. Ce ştiu eu? Poate totuşi să-l găsiţi mai târziu. Adică peste un deceniu la al doilea jubileu al u­­niversităţii. In acest timp pe coridor se an­gajează o altă conversaţie. Un student, tot deja drept comunică unui prieten, conversaţia pe care avut-o cu un domn profesor despre Karl Marx. Discuţia a por­nit dela o apreciere descoperită într’o enciclopedie apărută la Cluj. In Minerva — aşa e titlul enciclopediei — studentul a­ găsit negru pe alb, că întemeietorul so­cialismului ştiinţific „este un neamţ obscur şi lipsit de­ origina­­itate". Frapat de această nou­tate cuprinsă într’o lucrare la care au colaborat oameni de marfă şi cu reputaţie de cărtu­rari, studentul a cerut lămuriri cum devine chestia cu obscuran­tismul lui Marx. Uriaşul doctri­nar, e lipsit de originalitate fiind a­politic în cercetarea evenimen­telor de atunci, e neamţ fiindcă a trăit în Germania şi obscur fiin­­că a rămas nerelevat de antolo­gia scriitorilor şi poeţilor germani scrisă de prusacul Löbel. ENTUZIASM TINERESC De aici pornesc apoi intr’un cartier proletar. In dosul gării se inşiruie câteva sute de case, ca un fragment de civilizaţie urbană şi în cari standardul de viaţă osci­lează intre tocana de maţe de vi­ţel şi piftia de ciolane de bou. Aici locuesc numeroşi studenţi. Nu ştiu numărul lor exact, dar am aflat amănuntul precis, că nici unul dintre ei, n’are părinţi la casele autonome, sau în ierar­hia slujbelor mâncare. Sunt fe­ciori de plugari, descendenţi din cea mai eroică şi fecundă încor­dare­ a muncii. Intr’o pivniţă locuesc tr.ci. Plă­tesc chirie fiecare câte 500 de lei iar pentru masă câte 500 pe lună de cap. Atât le pot da părinţii lor din rentabilitatea pământului iar pentru rest până la acoperirea u­nei existenţe omeneşti, mai marii Clujului le furnizează discursuri festive. Unul dintre ei a cerut unui om politic o slujbă iar acesta i-a vor­bit un ceas despre noua etică a economiei naţionale: să nu chel­­tueşti mai mult decât câştigi. Al doilea, un făgărăşan de­ o rară distincţie intelectuală adresân­­du-se unor epitropi pentru o bursă, a primit răspuns, că îna­inte de 1858 tineretul entuziast învăţa carte hrănindu-se cu şo­­rice de slănină iar al treilea ofe­­rindu-şi priceperea unui magnat al industriei pentru o mie de lei pe lună a fost refuzat fiindcă n’ar putea lucra efectiv opt ore. După aceste sfaturi înţelepte studenţii s’au hotărit să se bizuie numai pe tinereţea lor. Cum din atâtea părţi li s'a spus, că entu­ziasmul tineresc birue toate vije­liile vieţii, ei vor înfrunta cu ero­ism deşartele griji pământene. Unul dintre studenţi a trimis părinţilor o scrisoare prin care renunţă la cei 900 lei pe lună pen­tru a fi acoperit un sechestru fis­cal in sat iar până la vremuri mai bune va dormi intr’o şură şi se va hrăni cu dărnicia prietenilor... SOLUŢIE SAVANTĂ In acelaş cartier mai aflu şi un alt amănunt. Aproape 200 de stu­denţi nu s’au putut înscrie la fa­cultăţi din lipsa banilor­­ pentru taxe. Aceştia au cerut înaltei in­stituţii de cultură să le acorde o prelungire la înscriere iar acum sunt în aşteptarea răspunsului. Tinerii ar intenţiona să formu­leze o cerere mai avansată dar nu îndrăznesc. Ar voi să ceară să fie scutiţi de taxe. Se tem insă, dezideratul să nu fie înţeles gre­şit şi să nu producă supărare. Fa­cultăţile au nevoie imperioasă de aceste taxe, vorbind cu drept cu­vânt, după cum examenele trebue remunerate în plus pentru orice prestaţie universitară. Cum la noi, nu există învăţă­mânt gratuit dela sine se înţe­lege, că studenţii nu pot fi decât rezervaţi de câte ori se pune pro­blema vreunui avantagiu. Inchi­­puiţi-vă sunt la Cluj profesori, cari îşi mai fac încă un salariu din taxe de examen şi ce grozav s’ar mânia dacă n’ar fi retribuiţi de două ori în virtutea unei tra­diţii. De ani de zile în capitala Ar­dealului se repetă o poveste ve­che. Bugetul universităţii spo­reşte în raport cu nouile necesi­taţi ştiinţifice iar statul, nu se interesează decât în măsura în care poate face noui amputări bugetare. Se pune astfel mereu problema de unde să se acopere golurile şi soluţia se descoperă savant în fiecare toamnă, arun­cându-se necesităţile în sarcina studenţimii. Mai pe româneşte se poate spune în felul următor: „­niversitatea în loc să se răfuiască cu diferitele guverne pentru a­ceastă condamnabilă neglijenţă, a inaugurat o politică fiscală faţă de studenţi. V. MUNTEANU ca ANCHETELE NOASTRE PRINTRE STUDENT! Un ceas la facultatea de drept şi o vizită intr’un cartier — Dela redacţia noastră din Cluj — Atelierele „Adevărul“, str. Const. Miile No. 7—II. JLJ „DIMINEAȚA” De ce a murit Szakally autorul furtului de un milion Unul din jandarmi a încercat să se sinue­tă până la capăt şi apoi să se vor­bească. jandarmi? Poate nu e oportun să punem la Îndoială imparţialitatea celor doi magistraţi, cunoscuţi ca cei mai destoinici din acest ţinut. Prin cele relatate în acest repor­taj nu vrem să luăm apărarea ni­­­­mânui. Din contră, susţinem să se MIERCUREA-CIUC. — Furtul de un­ milion lei de la Composesoratul Tomeşti, cum şi moartea lui Sza­kally Ştefan, continuă să pasio­neze opinia publică mai cu seamă că ziarele minoritare publică coloa­ne întregi despre aceasta Pentru lămurirea cetitorilor no-­ continue cercetările. Să se lase însă ştii, am căutat să adunăm dovezi, timp justiţiei spre a-şi face datoria bazate pe acte ce nu pot fi desmin­­ţite, precum şi constatările celor doi medici care au făcut autopsia cadavrului lui Szakally. Este adevărat insă, că la început jandarmul Hotea, care a fost de planton la arest in noaptea când a sucombat Szakally a declarat că l-a găsit mort, dar în urma constată­rilor făcute de d-nii medici Comis și Eltes Andrei, care spun că nefe­ricitul a sucombat prin strangulare, d. căpitan Angelescu şi Mihalovici şi-au îndreptat cercetările în acea­stă direcţiune. JANDARMUL HOŢEA VREA SA SE ÎMPUŞTE Chemat la companie şi supus u­nui minuţios interogator, jandarmul ţese ▼ T 2. S_i AV.il« - J/tnlnwnl-Sn /Ia In i r Hoţea îşi menţine declaraţia de la început spunând că l-a găsit mort. Cei doi ofiţeri văzând că nu pot scoate nimic nou, i-a replicat: Bine, Hoţea, nu vrei să spui, dar să ştii că toată viaţa nu vei a­­vea liniştea sufletească pentru că nu declari adevărul. Dute! Şi a plecat jandarmul, dar peste două ore a revenit. Mitropolitul a sfinţit noua bise­rică din Deva servind sf. liturghie la care răspunsurile au fost date de societatea corală a profesorului Ion Ignatou. A rostit apoi o înălţătoare pre­dică. De la biserică şi până la vila d-lui P. Groza Mitropolitul a fost cond­us şi însoţit de întreg clerul şi poporul — D-le căpitan, începe Hoţea, am cu odoarele bisericeşti. A urmat re­­vrut să mă împuşc, dar mai întâi ■ cepţia la prefectura judeţului tinde să spun adevărul. Iată-l: Pe la orele au fost prezenţi reprezentanţii tutu­­trei noaptea am auzit pe Szakally. Tor cmtelor corporaţiiunilor şi ad­­gemând un arest. L-am Întrebat ce, ministraţiunilor publice, are şi mi-a spus că e rău. Am pic­ ; Archiereul a dat bine am­antarea . F­­­sa tuturor mulţumit de armonia ne cat în dormitor să anunţ pe capo­ralul Gherghina Gheorghe iar când m’am înapoiat am găsit pe Szakally spânzurat de grindă. Auzindu-l că suflă m-am repezit şi împreună cu d. caporal l-am dat jos. A mai scos două, oftaturi şi-a murit. L-am frnc­­ţionat, i-am turnat apă, dar nu­ şi-a mai revenit. Atunci ne-am sfătuit să declarăm că Szakally a fost găsit mort. CE SPUNE ACTUL MEDICAL Am citit cu multă atenţiune actul medical Încheiat pe 4 pagini scrise la maşină de d-nii doctori Comis, medicul primar al judeţului, şi El­­tés Andrei, medic de circumscripţie. Numiţii declară categoric: N’am constatat nici o urmă de violenţă, suferea de nici o boală, iar nu moartea i-a provenit prin strângă tare. Şi atunci se naşte Întrebarea: Cum se poate spurie câ Szakally a murit din cauza loviturilor primite dela jandarmi, când cei autorizaţi să constate aceasta declară, că n’a constatat nimic ? Şi apoi in ce si­tuaţie pun acei cari scriu asemenea neadevăruri pe d-nii prim procuror Afişe mari vestesc sosirea în sea­ra de 6 Noembrie a trupei d-nei Agepsina Macui, societară de onoa­re a Teatrului Naţional din Bucu­reşti, cu ultima piesă modernă „Da­niela“ de Vicol Efu­raiu. Marele nostru poet şi autor dra­matic fost in mai multe rânduri di­rector general al teatrului va inter­preta unul din primele roluri barbă­teşti ale piesei, anume pe Fingal, pe Banciu şi de jude instructor Ovidiu J jul­mărilor. Publicul nostru se pre Creangă, care tot timpul a fost de­ găteşte să facă o primire grandioasă faţă, la instruirea cazului de către turneului Eftimiu.. IPOCOST Mitropolitul Ardealului la Deva Mitropolitul Nicolae Bălan a sosit in Deva Sâmbătă seara venind cu automobilul de la Sibiu. A fost primit la poarta de triumf cu inscripţia­­.Intru mulţi ani stă­pâne“ de către populaţie şi autori­tăţi apoi găzduit la d. dr. Petru Gro­­za. Duminecă la orele 8.30 a oficiat serviciul divin înconjurat de pro­topopii din judeţ şi soborul preat care a păşit-o în acest oraş între toate confesiunile şi de bunele ra­porturi ale bisericei cu celelalte au­torităţi. A relevat daniile mai im­portante cu ajutorul cărora s-a ridi­cat biserica din Deva. A urmat a­­poi o masă comună în localul ca­zinoului local cu peste 200 partici­panţi.. Aici înaltul prelat a toastat pentru rege. d. Petre Groza a rele­vat activitatea şi personalitatea is­torică a archiereului. Au mai toastat d-nii colonel Ari­­tonovici, subprefectul Drăgan, pro­topopul Duma și d. Spirea arătând însemnătatea zilei sub diferite as­pecte. CORESP. DEVA Vineri 6 Noembrie 1931 1 0 spargere la Clij CLUJ. — Azi dimineaţă soţia lu! Carol Ballo din strada Legiunea Ar­deleană 26, a reclamat Chestorii­­ poliţiei, ca autori necunoscuţi s’au introdus prin spargere In locuinţa ei, de unde au furat albituri şi o­­biecte casnice in valoare de 5.000 lei. Spărgătorii au intrat la locu­inţa reclamantei la vreme ce aceas­ta lipsea de acasă. Poliţia sesizându-se, a luat întinse măsuri pentru descoperirea şi are­starea spărgătorilor. A căzut in fântână când scotea apă DEVA. — Feracea Ana Mocanu, din comuna Dăneşti, în etate de 46 ani, în vreme ce scotea apă dintr’o fântână dela marginea satului, a căzut în ea şi s’a înecat. Cadavru­! nefericitei femei a fost scos peste putină vreme de către un ţăran. In unna cercetărilor făcute de autorități, s’a constatat, că neno­rocirea s’a întâmplat în urma unui acces de epilepsie. Incendiul din comuna Comârzana-Sălaj SĂLAJ. — Zilele aceste, In comu­na Comârzana a lut foc şi a ars casa locuitorului Petru Luciu, care a suferit o pagubă de peste 25.000 lei Locuitorii comunei au putut, să stingă focul, Înainte ca acesta să ia proporţii. . Autorităţile, au constatat, că fie­cul a luat naştere din neglijența imut'cejfru. i Sindicatul forestierilor din Ardeal constituit ilegal întreprinderile forestiere locale au trimes o telegramă de protest ORADEA.­­ Câţiva exploatatori , de păduri şi de lemne din Arde­­al au convo­cat eri o adunare generală clandestină pentru ca să nu ia cunoştinţă de a­­­­ceasta şi ceilalţi exploatatori forestieri­­cari şi-au câştigat un renume în şirul de ani la cari au servit publicul consu­mator. Un număr restrâns de exploatatori au voit sâ organizeze, „adunarea“ în aşa fel ca programul elaborat de ei să fie pri­­mit fără nici o obiecţiune, înjghebarea adunării menită să pună bazele sindicatului s’a făcut cu dedesub­turi foarte interesante, cari explică de ce s’au grăbit să înjghebeze in secret adunarea de constituire a ’ Sindicatului. S’au întrunit astfel numai câţiva ex­ploatatori excluzând majoritatea fores­tierilor mai mari. " UN EXPORT DE 80.000 VAGOANE LEMNE IN UNGARIA Se știe că in legătură cu tratativele comerciale româno-maghiare , s’a căzut de acord intre cele două state ca Ro­mânia să exporte Ungariei In cursul a­­nului 1932 nu mai puţin de 80 rpii va­goane de lemne de foc. Repartizarea a­­cestui mare contingent de lemne a tre­buit să se facă, bine­­înțeles, cu luarea In considerare a anumitor interese Societatea „Velag“ constituită la Bu­dapesta in acest, scop, s’a arătat dispusă să preia întregul contingent de­­ lemne din România pentru care da exporta­torilor de lemne de la noi, devize ga­rantate de Banca Naţională Ungară cu aprobarea guvernului. Fiind deci vorba de interese serioase, un comitet al exportatorilor de­ păduri compus din 14 membri a plecat la Bu­dapesta pentru a începe tratativele cu Societatea „Vehag“ ca să procure garan­ţiile necesare pentru apărarea interese­lor exploatatorilor exportatori din Ar­deal. . . . . r întreruperea tratativelor In cursul tratativelor comitetul dele­gaților s’a convins­ ca „Vehag" nu pre­zintă garanțiile­­nt­cesare pentru a asi­gura pe exportatori contra oricăror sur­­prize. De asemenea s’au mai convins de­legaţii că in actuala criză­­ financiară Banca Naţională Ungară în niic un caz nu poate asigura devizele necesare. As­tfel tratativele s’au terminat fără rezultat, si delegaţii s’au reîntors in­ ţară cu hotărirea de a lua chestiunea dela ordinea zilei lăsând mână liberă fie­cărei firme de export de lemne din ţară. SCANDALUL Deci a făcut mare surpriză faptul,, ca după acest rezultat nul al tratativelor de la Budapesta a fost convocată o mică parte a­­ exportatorilor de lemne la o a­­dunare generală In sala Bursei­­din O­­radea, dar in aşa fel ca majoritatea să nu poată lua cunoştinţă de această con­vocare. Cu aceşti câţiva membri au voit să pue bazele Sindicatului expor­­tatorilo­r din România. Dar cu toate astea au aflat şi cei „ne­chemaţi“ de­ adunarea­­clandestină.­­Ei au întrerupt adunarea şi au declarat că deşi nu cred că are rost înfiinţarea Sin­dicatului, se declară gata să ia parte la lucrări şi să Intre In Sindicat pentru a putea asigura existenţa Întreprinderii şi a da de lucru muncitorilor şomeri. Când auziră aceasta convocatorii au declarat că­­ acceptă ca membri nu­­m­ai dacă primesc statutele elaborate de o comisie, fără nici o modificare. A­­ceştia au refuzat. Convocatorii au somat atunci pe ex­portatori să părăsească, sala,­ de­oarece vor să Înfiinţeze Sindicatul fără el. PROTESTUL FORESTIERILOR La Întrunire a luat parte şi d. Viorel Tilea, fost subsecretar de stat, cu care forestierii excluşi au dus tratative. D. Tilea a dat dreptate forestierilor ex­cluşi de la constituirea Sindicatului­ şi­ a stăruit pentru Împăcarea lucrurilor, dar cei câţiva convocatori nu voiau să audă de primirea majorităţii In Sindicat. Forestierii excluşi au trimis telegrame de protest d-lui prim-ministru Iorga,, d-lui C. Argetoianu, ministru de finani şi d-lui Ionescu-Siseşti ministrul Do­meniilor. Forestierii exportatori excluşi de la ta­tam cerea Sindicatului au declarat şi dacă guvernul aprobă Înfiinţarea acestui Sindicat In aceste condiţiuni, ei vor În­chide' întreprinderile ' şi vor concedia miile de muncitori lăslndu-i fără pâine. T. ALBANI imul director de bancă TG.-MUREŞ. — Directorul băn­cii „Casa de economie” de la filiala din Reghin, d. Francisc Mendell, a venit ori în vizită la socrul său, d. Mittelman, directorul­­aceleiaşi bănci la Tg.-Mur­eş. • ■ rDin ce motive, nu se ştie încă, azi noapte la ora 1 şi-a tras 5 focuri de revolver în brațul stâng. In­ stare gravă ,minutul a fost transportat la Sa­ni­toriul „Park” unde î s-au extras gloanțele. LUGOJ Două sinucideri: — In localitate s’a sinucis bătrânul Martin Bild, în vârstă ţie, peste ‘îţi .ani Cum de la moartea soţiei sale, flargenită anul trecut, Bilid era,, văzut veşnic abătut, , Se crede că susnumitul şi-a­ pus ca­rilo­­păt ” zilelor sub stăpânirea acestei neborci'. ’ ■ ‘ O altă sinucidere s»­ petrecută în Făget.’ ’ .­­ Sinucigașul se­­numește Anton Stazek iar­ motivul actului său dis­perat ar fi mizeria. Girant responsabil ! Nicolae Mateescu ! % * 5 % A3£ wHMINERTR­RRRERKULUI Instalarea noului inspector administrativ al Banatului TIMIȘOARA. — In locul d-lui dr. Iulian Peter transferat și Însărci­nat cu coducerea inspectoratului ge­neral alministrativ al Munteniei, mi­nisterul de interne a numit la Timi­șoara ca inspector administrativ al Banatului pe d. Gh. Nicolau, un vechiu şi distins funcţionar de ca­rieră. Noul inspector general ad-tiv şi-a luat postul în primire pe ziua de 1 Noembrie, când d. dr. Iulian Peter i-a prezentat pe toţi şefii de serviciu din subordine, precum şi pe prefec­ţii şi primarii comunelor urbane din cele 5 judeţe ale inspectoratului. Marti 3 Noembrie, d. inspector ge­neral Nicolau a primit pe reprezen­tanţii presei române şi minoritare cărora le-a făcut cunoscut, în linii generale, programul d-sale viitor de muncă şi felul cum priveşte diferi­tele probleme legate de această pro­vincie. Aducând elogii antecesorului său care prin cultura aleasă şi educaţia distinsă a reuşit să-şi câştige sim­patia populaţiunei bănăţene, d. Ni­colau a spus că va fi un continuator al operei acestuia, având un rol ex­­cusiv de ordin administrativ, fără nici o contingenţă cu politica, ur­mărind, în spiritul legalităţii, bunul mers al aparatului administrativ. In calitatea ce deţine are datoria să vegheze, să dea îndrumări bune şi să exercite un control efectiv a­­supra judeţelor din raza inspectora­tului şi tutelă în ceia ce priveşte bu­getele acestora. Declarându-se pentru libertatea presei, pe ai cărei reprezennanţi îi roagă să-şi controleze ştirile şi in­formaţiile pentru a nu se atinge or­dinea şi siguranţa statului, d. Nico­lau a ţinut să arate că înţelege să respecte toate libertăţile cetăţeneşti garantate prin Constituţie, exprimîn­du-şi simpatia faţă de populaţia mi­noritară, pentru care va arăta sen­timente de ocrotire şi dragoste. Noi vor a fi cei dintâi cari să stăm alături de noul inspector adminis­trativ dacă faptele vor răspunde în­tocmai declaraţiilor făcute. Au reînceput desbaterile procesului Băncilor Unite din Cluj S’a continuat audierea martorilor CLUJ.­­ In faţa tribunalului Cluj prezidat de către d. judecător Mo­toc, au reînceput desbaterile Inte­resantului proces al falimentului Băncilor Unite din oraşul nostru. Primele desbateri au avut loc cu trei săptămâni Înainte, când in ur­ma incidentului ridicat de către a­­cuzare reprezentată prin d. prim­­­procuror Richard Filipescu judeca­rea procesului a fost suspendată p­en cu citarea în instanţă a unor noui martori destul de importanţi. In şedinţa de astăzi d. preşedinte al. Motoc după ce a făcut o scurtă recapitulare a primelor desbateri, a dispus citarea în Instanţă a unor noui martori pentru a fi audiaţi. Intre martorii mai importanţi au­diaţi astăzi, cităm pe d. contabil Iosif Sándor fost membru în comi­sia de experţi care a afirmat In in­stanţă că valoarea Împrumuturilor dubioase la Băncile Unite, s’a ridicat la aproape cincizeci milioane lei. Patruzeci de milioane lei au fost a­­cordate de către numita Întreprin­dere sub formă de împrumut firmei .Mercur“ din Gherla, încă din pri­mul moment al expertizei s’a știut precis că cincisprezece milioane lei din fabuloasa sumă Împrumutată firmei .Mercuri nu se vor mai pu­tea incasa sub nici un motiv. Ocupându-se de operaţiunile în­treprinse de Băncile Unite în ma­terie de devize martorul arată că aceste operaţiuni au fost absolut In­corecte. După ce d. prim procuror Filipes­­cu a mai pus o serie de întrebări martorului, acesta a depus jură­mântul. A mai fost audiat apoi d. Sándor Laslo, fost director de bancă. D-sa a dat tribunalului unele relaţii In legătură cu faimosul cont de un milion două sute treizeci şi şase mii lei ce se cuvenea Băncii Engleze din Viena. Martorul a­­rată apoi cum acest cont nu a pu­tut fi acoperit de către Băncile U­nite care în ultimul timp îşi creia­se un sistema de a emite cecuri fără acoperire. A mai fost audiat deasemenea şi d. Iosif Albon director al Băncii A­­grare care a făcut deasemenea par­te ,din comisia­ de experţi. ' " " ^ K L D. Albon a arătat In Instanţă eft d-sa in calitate de expert nu a fă­cut altceva decât a precizat activul şi pasivul băncii şi nimic mai mult. Desbaterile Interesantului proces al falimentului Băncilor Unite din Cluj continuă.

Next