Dimineaţa, decembrie 1931 (Anul 27, nr. 8958-8986)
1931-12-01 / nr. 8958
! X Guvernul bulgar desaprobă manifestaţiile anti-jugoslave SOFIA, 28 (Rador). — D. Muşanoff, preşedintele consiliului de miniştri, a primit azi pe reprezentanţii presei şi le-a făcut declaraţuni în legătură cu incidentul petrecut ori la legaţia Iugoslaviei din Sofia. Preşedintele consiliului a declarat că tine să înfiereze faptele nechibzuite ale unor tineri cari nu sunt in stare să priceapă răul pe care îl fac propriei lor ţări. Vinovaţii vor fi aspru pedepsiţi. Câţiva din ei se află în mâinile poliţiei şi vor avea să răspundă de actele lor. Preşedintele consiliului a reamintit apoi că d. Ghirghinoff, ministrul internelor, şi directorul poliţiei s’au grăbit să prezinte în numele guvernului regretele cele mai sincere d-lui Vuktevici, ministrul Iugoslaviei. „Sunt convins, — a adăugat şeful guvernului, — că incidentul este opera unor agenţi provocatori. Altfel nu s-ar putea explica purtarea nebunească a manifestanţilor. Din toată această afacere se desprinde o atitudine perfidă, având ca scop să provoace încurcături guvernului“. D. Ghirghinoff, ministrul internelor, a declarat că în întrevederea avută cu ministrulIugoslaviei a subliniat că incidentul extrem de regretabil este o operă de provocare şi că guvernul este profund indignat de purtarea nechibzuită faţă de legaţiunea unei ţări cu care Bulgaria doreşte să întreţină relaţiuni amicale, în mod real. D. Gherghinoff a încheiat repetând asigurările date reprezentantului Iugoslaviei cu regretul sincer al guvernului bulgar că acest incident stupid vine atât de neaşteptat să tulbure bunele relaţiuni dintre cele două ţări vecine. PRESA DIN BELGRAD ŞI DEMONSTRAŢIILE BELGRAD, 28 (Rador). — întreaga presă reproduce amănuntele în legătură cu incidentele cari s’au produs ori la Sofia, în faţa legaţiei şi consulatului Iugoslaviei. Ştirea a produs o profundă impresie cu toate cercurile, cu atât mai mult cu cât se confirmă că manifestaţiile ar fi putut fi evitate, ele producându-se în fiecare an, la aceiaşi dată. Ziarul „Politika“ scrie relativ la aceste incidente următoarele: Anii precedenţi, poliţia din Sofia a luat măsuri cam anul acesta au fost neglijate. Putem să ne întrebăm dacă această neglijenţă nu a fost voită“. Ziarul termină arătând că trebue să se considere manifestaţiile de om drept un simptom al stării de spirit care domneşte la Sofia, în ajunul conferinţei dezarmării. UN COMUNICAT OFICIOS BULGAR SOFIA, 28. (Rador) — Relativ la incidentele întâmplate ori la consulatul şi legaţia Iugoslaviei din Soţia ziarele din Belgrad publică azi comentarii manifest eronate. Agenţia telegrafică bulgară este autorizată să declare, că nu este exoc că în faţa consulatului Iugoslaviei s’ar fi strâns un grup de 10 manifestanţi. Poliţia a îndicat pe manifestanţi să ajungă în faţa consulatului Au reuşit însă să se strecoare numai câţiva indivizi cari, aruncând cu pietre, au spart geamurile consulatului. Afirmaţia că poliţia nu a luat măsuri de pază, este deasemeni neîntemeiată. In faţa legaţiei Iugoslaviei, au fost postaţi 10 poliţişti şi un cordon de agenţi, sari a urcaş’l la timp să împiedice pe manifestanţi Un mic grup a reuşit să se strecoare pe străzile vecine, până la legaţie, unde nu a putut să se menţină decât câteva minute, fiind împrăştiaţi de poliţie. Comentariile ziarului „Politika” din Belgrad, care arată că incidentele ar fi fost organizate sau tolerate de poliţie, sunt deasemeni neexact Aceasta se dovedeşte şi din făptui că imediat după ce s’au produs incidentele, s’au prezentat regrete atât la Sofia cât şi la Belgrad, regrete cari au fost confirmate şi de d. Pasanoff, preşedintele consiliului, prin declaraţiile făcute presei. Deasemeni este cu totul inexact că drapelul iugoslav ar fi fost insultat de manifestanţii din faţa Legaţiei. Anni XXVII -He. 8959 ÍMBRACATI VÄ .MŰM Ál 3 pagini í*. Vl*»«,’*- itiuih *,* ^' Fondată in 1904 de CONST. MILLE Lei 3 București, Str. Const. Mille 7-lissmadarj 1 TELEFON: Centrala: 3-2470. Străinătatea: 3-5354 Direcția: 3-2474. Adiția: 3-2473 Provincia: 3-1066. Impozitul excepţional Au trecut atâtea zile, de când a fost depus la Cameră proectul de lege pentru înfiinţarea impozitului excepţional, care va fi aplicat la salariile funcţionarilor particulari, şi nici până astăzi nu se ştie precis care va fi cota acestui impozit. Campaniile de presă şi manifestaţiile neobosite ale funcţionarilor particulari au provocat declaraţii semi-oficioase, care însă n’au angajat direct guvernul şi în special pe d. ministru de finanţe, prin cari se făceau promisiuni că proectul nu va fi votat în nici un caz aşa cum a fost depus şi că se vor face importante reducări asupra cotelor trecute în proect. Totul s’a oprit însă la aceste declaraţiuni vagi, astfel încât funcţionarii particulari nu-şi pot da seama încă în mod exact de intensitatea sacrificiului ce li se cere şi cari pe mulţi li va împinge în mizerie. Cercurile inspirate de guvern au încercat în timpul din urmă să îndulcească pilula amară ce li se pregăteşte funcţionarilor particulari. S'a spus anume că d. ministru de finanţe ar avea intensa să aducă şi un proect de lege, prin care sa se creeze o Casă de pensiuni pentru toţi funcţionarii particulari. Acest svon a fost pus în circulaţie ca răspuns la obiecţiunea foarte întemeiată, că Statul nu poate cere funcţionarilor particulari aceleaşi sacrificii pe cari le impune funcţionarilor de stat, pentru că cei particulari n’au nici stabilitate şi nici o cât de modestă asigurare pentru zilele de bătrâneţe.Dacăîntr’adevăr guvernul s’ar gândi să înfiinţeze o Casă de pensiuni pentru funcţionarii particulari, ar îndeplini o operă socială, utilă şi dreaptă. Ar realiza şi la noi, ceiace există de mult în ţările din Occident. Din nefericire însă zvonul nu poate fi luat în serios. Iar dovada că nu e vorba decât de un zvon de circumstanţă o constitue experienţa tragică, pe care au făcut-o ziariştii cu Casa de pensiuni infinţată prin lege specială în 1929. Prin acea lege se prevedea între altele, că timp de cinci ani statul va vărsa acestei Case de pensiuni suma modestă de câte 4 milioane pe an, pentru că astfel împreună cu cotizaţiunile de zece la sută asupra salariilor, să se poată înjgheba fondul necesar pentru funcţionarea normală a Casei de pensiuni. S’a întâmplat tocmai în acest an, că ministerul de finanţe, n’a vărsat Casei de pensiuni decât a patra parte din suma prevăzută de lege, deşi d. Argetoianu personal a promis, verbal şi prin comunicate oficioase, că va respecta legea şi va pune la dispoziţia Casei de pensiuni a ziariştilor şi restul de trei milioane. Această constatare ne dispensează de orice comentar. Dacă guvernul n’a respectat o lege existentă, prin care se garanta funcţionarea Casei de pensiuni a ziariştilor, atunci desigur că nici nu se gândeşte la înfiinţarea Casei de pensiuni a funcţionarilor particulari în genere, ceia ce ar impune bugetului sacrificii incomparabil mai mari, decât suma modestă de patru milioane. Prin urmare nu este bine ca funcţionarii particulari să se lase încântaţi de asemenea promisiuni. L. N. Conferinţa Mesei Rotunde LONDRA, 28. (Rador). — Sesiunea plenară finală a conferinţei indiene a ,,Mesei rotunde” a fost deschisă azi dimineaţa în palatul Saint James. O serie dintre delegaţii indieni au fost obligaţi să şi părăsească Anglia. Totuşi numărul celor rămaşi şi cari au participat la şedinţă, a fost destul de mare. Expozeul care urmează a-l face d. MacDonald ca încheere a lucrărilor conferinţei este aşteptat cu un viu interes, nu numai în cercurile indiene, ci şi în toată lumea politică engleză. Biserică distrusă de incendiu HUŞI, 28. — Azi după amiază un violent incendiu a mistuit complectamente biserica din Boţeşti, acest judeţ. Munca depusă de săteni spre a localiza focul a rămas infructuoasă. Sunt pagube de peste un milion lei. Bugetele ministerelor Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii publice Eri după amiază la ora 4 s-a întrunit a cincea comisiune budgetară a Camerei de pe lângă ministerul de instrucţie, sub preşedinţia d-lui profesor universitar Ispir. Au asistat d-nii prim ministru Iorga şi subsecretar de stat, Brătescu. D. CONSTANTIN STOIANOVICI în calitate de membru al comisiunii financiare permanente și care împreună cu d. Sciivia a lucrat la alcătuirea bugetului ministerului instrucțiunii, a făcut o expunere asupra planului pe care l-a urmat la alcătuirea bugetului și a adus laude tuturor consilierilor tehnici ai ministerului pentru concursul dat. Scopul întocmirii bugetului a fost de a se realiza reduceri, fără însă a cauza desorganizarea. D. prim ministru IORGA a mulţumit d-lor C. Stoianovici şi Schina pentru modul cum au conlucrat cu ministerul şi recunoaşte că s'au făcut toate sforţările pentru alcătuirea bugetului într’un timp de mari greutăţi financiare. BUGETUL CULTELOR Preoţii D. MANU şi PAVEL CUCIUMA au arătat că drepturile preoţilor au fost nesocotite, întrucât li s’au aplicat patru reduceri. D. OCTAVIAN GOGA a arătat că tocmai acuma e nevoie ca preoţimea să nu fie indispusă. EPISCOPUL RUSU a descris revolta ce i-a naştere în rândurile preoţimei împotriva acestui buget. PREOTUL COLTOR a expus rolul preoţimei in viaţa naţională a statului, cerând ca aceşti apostoli ai neamului să nu fie trataţi în mod vitreg de către stat. BUGETUL INSTRUCŢIEI PUBLICE S’a trecut apoi la bugetul instrucţiunii publice. D. D. V. TONI a cerut o declaraţiune categorică din partea ministrului de finanţe şi al ministrului instrucţiunii publice şi anume să declare dacă într’adevăr se va prevede un buget suma necesară pentru repararea nedreptăţii ce s’a făcut corpului didactic prin legea armonizării. Ie. Volanski, prim preşedinte al Curţii de casaţie şi deputaţii Schina şi C. Stoianovici, membri ai comisiei permanente, cari să studieze în cel mai scurt timp chestiunea salarizării magistraţilor şi să supuie soluţiuni practice. D. ministru HAMANGIU a confirmat acest lucru iar comisiunea budgetară a luat act. In altă ordine de idei d. ministru al justiţiei a cerut ca suma de 10 milioane lei trecută la justiţie pentru clădiri să fie afectată construirii palatului justiţiei pe terenul ministerului de lângă actualul palat. Comisiunea a aprobat. Comisiunea bugetară a Camerei, după concluziunile d-lor ministru al justiţiei Hamangiu, Constantin Stoianovici, Schina, Chemare şi general Racoviţă, a admis ca membrii înnaltei Curţi de Casaţie să primească indemnizaţia integrală de 10 mii lei lunar, aşa cu a fost stabilit şi in bugetul anului trecut. In urma propunerii d-lui ministru Haraambu, câteva posturi de judecători din provincie au fost trecute la Bucureşti, la cele 8 judecătorii, pentru a înlesni o mai bună şi rapidă împărţire a justiţiei. D. IORGA ADMONESTEAZĂ PE DEPUTAŢI D. prof. N. IORGA, ministrul Instrucţiunii publice: In numele cui voieşti d-ta? D. TONI: In numele Asociaţiei corpului didactic primar pe care o reprezint in parlament. S. N. IORGA: Nu admit cereri din partea sindicatelor. D. D. V. TONI: Asociaţia corpului didactic primar nu este un sindicat, fiindcă nu-i organizată pe baze sindicale. Rog pe d. ministru al instrucţiunii să nu încerce diversiuni, ci să facă precizări in privinţa dezideratelor corpului didactic primar. D. IORGA: Nu admit un astfel de ton de la un subaltern al meu, chiar dacă el e deputat. D. ZAMFIR BRATESCU, subsecretar de stat la ministerul de finanţe, intervine în discuţie şi declară că ministerul de finanţe examinează această chestiune, dar că nu se poate angaja cu un răspuns categoric. După lungi discuţiuni bugetul ministerului instrucţiunii publice a fost admis fără nici o modificare. MINISTERUL DE JUSTIŢIE La Cameră s’a întrunit ori după amiază comisiunea bugetară a Camerei de pe lângă ministerul justiţiei, sub preşedinţia d-lui Schina. D-nii general Racoviţă, avocat Chemare, Mircea Djuvara, Schina şi Constantin Stoianovici au ridicat chestiunea salarizării magistraţilor în general. D. CONSTANTIN STOIANOVICI a arătat că din iniţiativa d-lor ministru Hamangiu şi Constantin Argetoianu s’a instituit o comisiune compusă din d-nii: Hamangiu, preşedin înmormântarea victimelor incidentelor din Cehoslovacia PRAGA, 28 (Danub). — Azi la orele 3 după amiază a avut loc la Setzdorf, lângă Freiwaldau. Înmormântarea a 7 din muncitorii Împuşcaţi cu prilejul ciocnirilor recente din Lindewiese. Peste zece mii de persoane au asistat la înmormântare. Cele 7 coşciuge se aflau aşezate in sala primăriei şi erau acoperite de coroane. Un muncitor a ţinut un discurs, in care a protestat contra procedării jandarmilor. Primarul a invitat mulţimea să cinstească memoria celor morţi abţinându-se de la orice manifestaţii in timpul Înmormântării. Nu s’a văzut nici un jandarm. Partidul comunist voise să organizeze o manifestaţie, cu ocazia Înmormântării, pe plaja Venceslav din Fraga, dar poliţia a impiedicat orice demonstraţii. Deficitul producţiei agricole in Rusia PARIS. 28. (Rador). — Un comunicat juficiar publicat de agenţia sovietica „Tass” anunţă: Din cauza producţiei insuficiente a „Sovkhozelor” (întreprinderile agricole ale Statului), preşedintele sindicatului central al „Sovkhozelor” de cereale, Gercikev a fost destituit. In locul său a fost numit Türkin, până acum comisarul poporului la Agricultură. In fiecare „Sovkhoz” va fi numit un controlor special din partea comisariatului Agriculture. El va funcţiona independent de directorii exploatărilor agricole respective. DEFICITUL PRODUCŢIEI AGRICOLE IN RUSIA VARSOVIA, 28 (Rador). — Comisariatul de agricultură din Ucraina Sovietică publică o dare de seamă asupra colectivizării gospodăriilor agricole. Din această dare de seamă rezultă că s-a colectivizat până acum 75 la sută din numărul total al gospodăriilor ţărăneşti. Comisariatul agriculturii constată însă că, numeroase colective agricole nu-şi îndeplinesc obligaţiunile luate faţă de stat şi că in sânul lor domneşte o atmosferă duşmănoasă regimului sovietic. Comisariatul constată deasemenea o scădere catastrofală a numărului vitelor da muncă și o micșorare a productivității Randamentul in colectiva asta cu mult inferior producției realizate in gospodăriile individuale. CYPRUL DEVINE FORTAREATA Fortificarea militară după modelul insulei Malta şi Geraltarului LONDRA. — Comisiunea apărării naţionale, căreia îi incumbă proteguirea militară a imperiului britanic, se ocupă actualmente de situaţia din insula Cypru. S’a hotărât, ca insula să fie imediat transformată într-o piaţă întărită, şi anume după modelul insulei Malta şi a punctului de sprijin de la Gibraltar. Toate forturile vor fi întărite prin lucrări de fortificaţie şi prin câmpuri de mine. O flotilă de contratorpiloare va rămâne în permanenţă în apele Ciprului. Garnizoana slabă a insulei, care nu putea rezista rebelilor și servea numai pentru scopuri representative ale guvernatorul, va fi considerabil întărită. Comemorarea actului unirii de la Alba Iulia CLUJ, 28. Marţi 1 Decembrie la clubul naţional-ţărănesc se va comemora cu un deosebit fast, 13 ani de la semnarea actului unirii la Alba Iulia. La festivitate vor participa toţi fruntaşii partidului naţional ţărănesc din Ardeal. Polonia nu restrânge comerţul devizelor VARŞOVIA, 28. (Rador). — Agenţia telegrafică „Pat” este autorizată să declare că zvonurile răspândite în străinătate despre proectarea unor restricţiuni la tranzacţiunile devizelor in Polonia, sunt cu totul lipsite de temeiu. Tragica sinucidere de la hotelul „Continental” O impresionantă sinucidere s’a întâmplat dri dimineaţă în Capitală. S. I. Steierman, antreprenorul hotelului „Continental“ din Calea Victoriei, o figură cunoscută în societatea bună a Bucureştilor, şi-a pus capăt zilelor, într’un chip tragic. SINUCIDEREA S. I. Steierman, în vârstă de 60 ani, locuia la hotelul Continental, ocupând o singură cameră. In ultima vreme era cam abătut, deoarece boala de nervi de care suferea făcea progrese. De altfel el a avut și unele pierderi bănești. Familia era îngrijită de starea lui dar nădăjduia că se va vindeca, mai ales că se afla în tratamentul unor medici distinşi. Vineri seara, el a luat masa la fiica sa, d-na Kinkels, fără ca din atitudinea sa să fi reeşit o preocupare deosebită cu gânduri negre. Spre miezul nopţii, Steierman s’a înapoiat la hotel şi s’a încuiat în cameră. Eri dimineaţa, el n’a apărut prin hotel, până la orele zece, însă personalul de serviciu n’a avut nici o bănuială. Pe la ora zece, d-na Kinkels a telefonat portarului, întrebând dacă tatăl d-sale e bine şi dacă e in haliul hotelului. Răspunsul portarului a fost negativ și atunci d-na Kinkels a cerut legătura telefonică cu tatăl ei, în camera acestuia. Portarul a sunat câteva minute dar telefonul din camera lui Steierman nu răspundea. A comunicat d-nei Kinkels că telefonul nu răspunde, cu toate că patronul său trebue să fie în cameră și — apoi, însoţit de personalul de serviciu, s’a dus să vadă ce s'a întâmplat. GASIREA CADAVRULUI Portarul a bătut de câteva ori In Uşă, dar n’a primit nici un răspuns. S’a uitat pe gaura broaştei şi a văzut cheia înăuntru. Cu o sârmă Introdusă în gaura cheei a răsucit cheia în broască şi a aruncat-o jos, deschisând apoi uşa cu altă chee. In acest moment a apărut în faţa uşei îngrijată şi d-na Kinkels. Când au deschis uşa şi au intrat în cameră li s-a înfăţişat in faţa ochilor un spectacol lugubru. Bătrânul Steierman se afla înţepenit pe un fotoliu, cu o mână sprijinită pe masă. Era îmbrăcat complect, însă cu alte haine decât acelea pe care le purtase cu o seară mai înainte. Se deduce,astfel, că s’a sinucis in cursul dimineţii de eri şi nu noaptea, îndată după ce s’a înapoiat acasă. Probabil că abia eri dimineaţa, după ce s’a îmbrăcat, s’a hotărît să-şi curme firul vieţii. N’a lăsat nici o scrisoare. Pe masă s’a găsit un tub gol de teominal. Tuburile originale conţin 20 de pastile, o cantitate suficientă pentru a provoca moartea unui om. Se presupune că defunctul a luat dintr’o dată toate pastilele unui tub. Martie Decenbrie 1931 . Ofiţerii de pe submarinele franceze in Capitală Ara anunţat că două submarine franceze au sosit în apele româneşti, la Constanţa. Ofiţerii de pe cele două submarine au sosit ori în Capitală unde li s’a rezervat o frumoasă primire. La amiazi Suveranul a oferit oaspeţilor un prânz la palatul regal, la care au luat parte în afară de d. Puaux, ministrul Franţei, d. gen. Ştefănescu Amza, ministrul armatei impreună cu toţi inspectori de armată. Clişeul nostru reprezintă pe oaspeţi împreună cu d. Puaux, la eşirea din palatul regal. „ Azi la orele 10 dimineaţa ofiţerii francezi din echipajul celor două submarine ancorate la Constanța, vor depune o coroană pe mormântul soldatului necunoscut. Iarna în ţară Temperatura a scăzut ori vertiginos Un nou val de frig a început să coboare de la Cercul Polar în urma deplasării zonei depresionare din, nordvestul Europei,spre estpd vest,deplasare accelerată de cutremurul puternic din Grecia. Oficiul naţional meteorologic al Franţei a primit ştiri rele du Spitzberg, semnalând înăsprirea neaşteptată a iernii. Gerul polar a atins minus 30 grade pe coastele Oceanului îngheţat. Noua situaţie generală atmosferică a avut, cum era şi de aşteptat, o imediată repercusiune asupra ţării noastre, dat fiind vecinătatea anticiclonului staţionar în Rusia. , Perioada intermediară între toamnă şi iarnă a luat sfârşit chiar în sudul Minteniei, având ieri prima zi de iarnă adevărată şi la Bucureşti, temperatura scăzând la minus 1 grad în timpul trecerii soarelui la meridian. GERUL IN REGIUNILE MUNTOASE Frigul nu e atât de puterniic în câmpie, dar la munte s’a înregistrat valori între minus 14 şiminus 18 grade, destul de coborîte ţinând seama că suntem încă în Noembrie. După buletinul de azi al Institutului meteorologic minima a coborît la minus 14 grade in judeţul Ciuc, dar în Bricegi frigul e mai accentuat datorită formării unui curent descendent de aer foarte rece. IARNA EXTREM DE GREA IN RUSIA Scăderea temperaturii a fost foarte bruscă In Rusia, vântul de Nord făcând în mai puţin de 24 ore tranziţia de la iarnă uşoară la iarnă extrem de grea. După ştirile oficiale primite de Institutul nostru meteorologic rezultă că gerul a atins în Rusia minus 28 grade în ziua de 27 Noembrie ştiri ulterioare primite de noi de la staţiunile de radio din Germania anunţă continuarea scăderii temperaturii. Pe coastele Marmaniei şi în regiunea Sarinskaia, polul frigului Europei; termometrul arată 30 de grade sub zero, faţă de 12 grade acum două zile. EFECTELE CUTREMURULUI DE LA KALAMATA Scăderea temperaturii la 27 Noembrie coincide cu zguduirea pământului la Kalamata, în Grecia, exact în aceiaşi zi. Timp de aproape două săptămâni toamna s’a putut prelungi graţie calmului atmosferic. Presiunea barometrică s’a menţinut aproape staţionară, echilibrul între Crivăţ şi curenţii de sud-est permiţând evoluţia atât de lentă a iernii încât scăderea temperaturii dela o zi la alta se făcea cu fracţiunea de grad. Zguduirea violentă a straturilor de aer în Grecia, odată cu oscilaţunile seismice, a adus schimbarea bruscă a vremii. Insoterma de zero grade a fost coborîtă în urma acestor perturbaţiuni până în Bulgaria şi în câteva ore iarna a pus stăpânire pe întregul teritoriu al ţarii noastre. Până la liniştirea seismelor în Grecia nu se poate preciza dacă iarna îşi va urmaevoluţia cu * toată asprime, sau valul de frig va putea fi oprit şi de astă dată de acţiunea curenţilor de aer cald din basinul mediteranian. ; -it.. Vi, " 'Tl’ ' “ " . * iscol in jud Dâmboţa TÂRGOVIŞTE, 28. Un puternic viscol s’a deslănţuit astăzi asupra judeţului nostru. Circulaţia pe şosele s’a făcut anevoios. Temperatura a scăzut in mod brusc. ‘ Nou record aviatic LONDRA, 28. (Rador). — Lordul Londovery, ministrul Aviaţiei britanice, a trimes o telegramă de felicitare aviatorului australian Bert Hinkler, care a reuşit să traverseze singur Atlanticul de sud din Port Natal spre Brazilia în 22 ore. Ministrul Aviaţiei scoate în relief strălucita performanţă realizată, care contribue la ridicarea prestigiului aviatorilor australieni şi ai avuţiei britanice. ,1—■"’.h ■■IftfB • -'‘40EBKBM ----— .1 UIMI —»• , »—ni» - • - Nuam—ii ii -— ■— Cartierul general al lui Hitler percheziţionat de poliţie MÜNCHEN, 28. (Rador). — Poliza a făcut azi o perchiziţie minuţioasă la cartierul general al organizaţiei d-lui Hitler, situat în München. Rezultatul perchiziţiei nu este încă cunoscut, însă din cele comunicate presei rezultă că perchiziţia ■este în legătură cu recentele evenimente din Hessa. Perchiziţia a fost făcută după arătările ziarelor, pentru a se găsi originalul unui document publicat în facsimile, de oficiosul partidului social-democrat din München, ziarul „Münchener Post”, document care este defăimat ca fals.