Dimineaţa, decembrie 1931 (Anul 27, nr. 8958-8986)

1931-12-01 / nr. 8958

! X Guvernul bulgar desaprobă manifestaţiile anti-jugoslave SOFIA, 28 (Rador). — D. Muşa­­noff, preşedintele consiliului de mi­niştri, a primit azi pe reprezentanţii presei şi le-a făcut declaraţuni în le­gătură cu incidentul petrecut ori la legaţia Iugoslaviei din Sofia. Preşedintele consiliului a decla­rat că tine să înfiereze faptele ne­chibzuite ale unor tineri cari nu sunt in stare să priceapă răul pe care îl fac propriei lor ţări. Vinovaţii vor fi aspru pedepsiţi. Câţiva din ei se află în mâinile poliţiei şi vor avea să răspundă de actele lor. Preşedintele consiliului a reamin­tit apoi că d. Ghirghinoff, ministrul internelor, şi directorul poliţiei s’au grăbit să prezinte­­ în numele gu­vernului regretele cele mai sincere d-lui Vuktevici, ministrul Iugosla­viei. „Sunt convins, — a adăugat şeful guvernului, — că incidentul este opera unor agenţi provocatori. Altfel nu s-ar putea explica purta­rea nebunească a manifestanţilor. Din toată această afacere se des­prinde o atitudine perfidă, având ca scop să provoace încurcături guver­nului“. D. Ghirghinoff, ministrul interne­lor, a declarat că în întrevederea a­­vută cu ministrul­­Iugoslaviei a sub­liniat că incidentul extrem de re­gretabil este o operă de provocare şi că guvernul este profund indignat de purtarea nechibzuită faţă de le­­gaţiunea unei ţări cu care Bulgaria doreşte să întreţină relaţiuni ami­cale, în mod real. D. Gherghinoff a încheiat repetând asigurările date reprezentantului Iugoslaviei cu re­gretul sincer al guvernului bulgar că acest incident stupid vine atât de neaşteptat să tulbure bunele rela­­ţiuni dintre cele două ţări vecine. PRESA DIN BELGRAD ŞI DEMON­STRAŢIILE BELGRAD, 28 (Rador). — întreaga presă reproduce amănuntele în le­gătură cu incidentele cari s’au pro­dus ori la Sofia, în faţa legaţiei şi consulatului Iugoslaviei. Ştirea a produs o profundă impre­sie cu toate cercurile, cu atât mai mult cu cât se confirmă că manife­staţiile ar fi putut fi evitate, ele pro­­ducându-se în fiecare an, la aceiaşi dată. Ziarul „Politika“ scrie relativ la aceste incidente următoarele: Anii precedenţi, poliţia din Sofia a luat măsuri cam­ anul acesta au fost ne­glijate. Putem să ne întrebăm dacă această neglijenţă nu a fost voită“. Ziarul termină arătând că trebue să se considere manifestaţiile de om­ drept un simptom al stării de spirit care domneşte la Sofia, în ajunul con­ferinţei dezarmării. UN COMUNICAT OFICIOS BULGAR SOFIA, 28. (Rador) — Relativ la incidentele întâmplate ori la consu­latul şi legaţia Iugoslaviei din Soţia ziarele din Belgrad publică azi co­mentarii manifest eronate. Agenţia telegrafică bulgară este autorizată să declare, că nu este e­­xoc că în faţa consulatului Iugo­slaviei s’ar fi strâns un grup de 10 manifestanţi. Poliţia a în­dicat pe manifestanţi să ajungă în faţa consulatului Au reuşit însă să se strecoare numai câţiva indivizi ca­ri, aruncând cu pietre, au spart gea­murile consulatului. Afirmaţia că poliţia nu a luat mă­suri de pază, este deasemeni neîn­temeiată. In faţa legaţiei Iugosla­viei, au fost postaţi 10 poliţişti şi un cordon­­ de agenţi, sari a urcaş’l la timp să împiedice pe manifestanţi Un mic grup a reuşit să se strecoare pe străzile vecine, până la legaţie, unde nu a putut să se menţină decât câteva minute, fiind împrăştiaţi de poliţie. Comentariile ziarului „Politika” din Belgrad, care arată că inciden­tele ar fi fost organizate sau tolerate de poliţie, sunt deasemeni neexact­ Aceasta se dovedeşte şi din făptui că imediat după ce s’au produs inci­dentele, s’au prezentat regrete atât la Sofia cât şi la Belgrad, regrete cari au fost confirmate şi de d. Pasa­noff, preşedintele consiliului, prin declaraţiile făcute presei. Deasemeni este cu totul inexact că drapelul iugoslav ar fi fost insultat de manifestanţii din faţa Legaţiei. Anni XXVII -He. 8959 ÍMBRACATI VÄ .MŰM Ál 3 pagini í*. Vl*»«,’*- itiuih *,* ^' Fondată in 1904 de CONST. MILLE Lei 3 București, Str. Const. Mille 7-li­­ssm­adarj 1 TELEFON: Centrala: 3-2470. Străinătatea: 3-5354 Direcția: 3-2474. Adiția: 3-2473 Provincia: 3-1066. Impozitul excepţional Au trecut atâtea zile, de când a fost depus la Cameră proectul de lege pentru înfiinţarea impo­zitului excepţional, care va fi a­­plicat la salariile funcţionarilor particulari, şi nici până astăzi nu se ştie precis care va fi cota ace­stui impozit. Campaniile de pre­să şi manifestaţiile neobosite ale funcţionarilor particulari au pro­vocat declaraţii semi-oficioase, ca­re însă n’au angajat direct guver­nul şi în special pe d. ministru de finanţe, prin cari se făceau pro­misiuni că proectul nu va fi vo­tat în nici un caz aşa cum a fost depus şi că se vor face importan­te reducări asupra cotelor trecute în proect. Totul s’a oprit însă la aceste declaraţiuni vagi, a­stfel în­cât funcţionarii particulari nu-şi pot da seama încă în mod exact de intensitatea sacrificiului ce li se cere şi cari pe mulţi li va îm­pinge în mizerie. Cercurile inspirate de guvern au încercat în timpul din urmă să îndulcească pilula amară ce li se pregăteşte funcţionarilor particu­lari. S'a spus anume că d. mini­stru de finanţe ar avea intensa să aducă şi un proect de lege, prin care sa se creeze o Casă de pen­siuni pentru toţi funcţionarii par­ticulari. Acest svon a fost pus în circulaţie ca răspuns la obiecţiu­­nea foarte întemeiată, că Statul nu poate cere funcţionarilor par­ticulari aceleaşi sacrificii pe cari le impune funcţionarilor de stat, pentru că cei particulari n’au nici stabilitate şi nici o cât de mode­stă asigurare pentru zilele de bă­trâneţe.­­Dacă­­într’adevăr guvernul s’ar gândi să înfiinţeze o Casă de pen­siuni pentru funcţionarii particu­lari, ar îndeplini o operă socială, u­­tilă şi dreaptă. Ar realiza şi la noi, ceiace există de mult în ţările din Occident. Din nefericire însă zvo­nul nu poate fi luat în serios. Iar dovada că nu e vorba decât de un zvon de circumstanţă o constitue experienţa tragică, pe care au fă­cut-o ziariştii cu Casa de pensiuni infinţată prin lege specială în 1929. Prin acea lege se prevedea între altele, că timp de cinci ani statul va vărsa acestei Case de pensiuni suma modestă de câte 4 milioane pe an, pentru că astfel împreună cu cotizaţiunile de zece la sută asu­pra salariilor, să se poată înjghe­ba fondul necesar pentru func­ţionarea normală a Casei de pen­siuni. S’a întâmplat tocmai în a­­cest an, că ministerul de finanţe, n’a vărsat Casei de pensiuni decât a patra parte din suma prevăzută de lege, deşi d. Argetoianu perso­nal a promis, verbal şi prin co­municate oficioase, că va respecta legea şi va pune la dispoziţia Ca­sei de pensiuni a ziariştilor şi re­stul de trei milioane. Această constatare ne dispen­sează de orice comentar. Dacă guvernul n’a respectat o lege e­­xistentă, prin care se garanta funcţionarea Casei de pensiuni a ziariştilor, atunci desigur că nici nu se gândeşte la înfiinţarea Ca­sei de pensiuni a funcţionarilor particulari în genere, ceia ce ar im­pune bugetului sacrificii incom­parabil mai mari, decât suma modestă de patru milioane. Prin urmare nu este bine ca funcţio­narii particulari să se lase încân­taţi de asemenea promisiuni. L. N. Conferinţa Mesei Rotunde LONDRA, 28. (Rador). — Sesiunea plenară finală a conferinţei indiene a ,,Mesei rotunde” a fost deschisă azi dimineaţa în palatul Saint Ja­mes. O serie dintre delegaţii indieni au fost obligaţi să şi părăsească An­glia. Totuşi numărul celor rămaşi şi cari au participat la şedinţă, a fost destul de mare. Expozeul care urmează a-l face d. MacDonald ca încheere a lucrărilor conferinţei este­ aşteptat cu un viu interes, nu numai în cercurile in­diene, ci şi în toată lumea politică engleză. Biserică distrusă de incendiu HUŞI, 28. — Azi după amiază un violent incendiu a mistuit complec­­tamente biserica din Boţeşti, acest judeţ. Munca depusă de săteni spre a lo­caliza focul a rămas infructuoasă. Sunt pagube de peste un milion lei. Bugetele ministerelor Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii publice Eri după amiază la ora 4 s-a în­trunit a cincea comisiune budgetară a Camerei de pe lângă ministerul de instrucţie, sub preşedinţia d-lui pro­fesor universitar Ispir. Au asistat d-nii prim ministru Ior­­ga şi subsecretar de stat, Brătesc­u. D. CONSTANTIN STOIANOVICI în calitate de membru al comisiunii fi­nanciare permanente și care împreu­nă cu d. Sciivia a lucrat la alcătui­rea bu­getului ministerului instruc­țiunii, a făcut o expunere asupra planului pe care l-a urmat la alcă­tuirea bugetului și a adus laude tu­turor consilierilor tehnici ai mini­sterului pentru concursul dat. Scopul întocmirii bugetului a fost de a se realiza reduceri, fără însă a cauza desorganizarea. D. prim ministru IORGA a mulţu­mit d-lor C. Stoianovici şi Schina pentru modul cum au conlucrat cu ministerul şi recunoaşte că s'au fă­cut toate sforţările pentru alcătui­rea bugetului într’un timp de mari greutăţi financiare. BUGETUL CULTELOR Preoţii D. MANU şi PAVEL CU­­CIUM­A au arătat că drepturile preo­ţilor au fost nesocotite, întrucât li s’au aplicat patru reduceri. D. OCTAVIAN GOGA a arătat că tocmai acuma e nevoie ca preoţimea să nu fie indispusă. EPISCOPUL RUSU a descris re­volta ce­ i-a naştere în rândurile preoţim­ei împotriva acestui buget. PREOTUL COLTOR a expus rolul preoţimei in viaţa naţională a statu­lui, cerând ca aceşti apostoli ai nea­mului să nu fie trataţi în mod vitreg de către stat. BUGETUL INSTRUCŢIEI PUBLICE S’a trecut apoi la bugetul instruc­ţiunii publice. D. D. V. TONI a cerut o declara­­ţiune categorică din partea ministru­lui de finanţe şi al ministrului in­strucţiunii publice şi anume să de­clare dacă într’adevăr se va prevede un buget suma necesară pentru re­pararea nedreptăţii ce s’a făcut cor­pului didactic prin legea armoniză­rii. Ie. Volanski, prim preşedinte al Curţii de casaţie şi deputaţii Schina şi C. Stoianovici, membri ai comi­siei permanente, cari să studieze în cel mai scurt timp chestiunea sala­rizării magistraţilor şi să supuie so­­luţiuni practice. D. ministru HAMANGIU a confir­mat acest lucru iar comisiunea bud­getară a luat act. In altă ordine de idei d. ministru al justiţiei a cerut ca suma de 10 milioane lei trecută la justiţie pentru clădiri să fie afectată construirii pa­latului justiţiei pe terenul ministe­rului de lângă actualul palat. Co­misiunea a aprobat. Comisiunea bugetară a Camerei, după concluziunile d-lor ministru al justiţiei Hamangiu, Constantin Sto­ianovici, Schina, Chemare şi general Racoviţă, a admis ca membrii în­­naltei Curţi de Casaţie să primească indemnizaţia integrală de 10 mii lei lunar, aşa cu a fost stabilit şi in bugetul anului trecut. In urma propunerii d-lui ministru Haraamb­u, câteva posturi de judecă­tori din provincie au fost trecute la Bucureşti, la cele 8 judecătorii, pen­tru a înlesni o mai bună şi rapidă împărţire a justiţiei. D. IORGA ADMONESTEA­ZĂ PE DEPUTAŢI D. prof. N. IORGA, ministrul In­strucţiunii publice: In numele cui voieşti d-ta? D. TONI: In numele Asociaţiei cor­pului didactic primar pe care o re­prezint in parlament. S. N. IORGA: Nu admit cereri din partea sindicatelor. D. D. V. TONI: Asociaţia corpului didactic primar nu este un sindicat, fiindcă nu-i organizată pe baze sin­dicale. Rog pe d. ministru al in­strucţiunii să nu încerce diversiuni, ci să facă precizări in privinţa dezi­deratelor corpului didactic primar. D. IORGA: Nu admit un astfel de ton de la un subaltern al meu, chiar dacă el e deputat. D. ZAMFIR BRATESCU, subsecre­tar de stat la ministerul de finanţe, intervine în discuţie şi declară că ministerul de finanţe examinează a­­ceastă chestiune, dar că nu se poate angaja cu un răspuns categoric. După lungi discuţiuni bugetul mi­nisterului instrucţiunii publice a fost admis fără nici o modificare. MINISTERUL DE JUS­TIŢIE La Cameră s’a întrunit ori după amiază comisiunea bugetară a Ca­merei de pe lângă ministerul justi­ţiei, sub preşedinţia d-lui Schina. D-nii general Racoviţă, avocat Chemare, Mircea Djuvara, Schina şi Constantin Stoianovici au ridicat chestiunea salarizării magistraţilor în general. D. CONSTANTIN STOIANOVICI a arătat că din iniţiativa d-lor mini­stru Hamangiu şi Constantin Arge­toianu s’a instituit o comisiune com­pusă din d-nii: Hamangiu, preşedin­ înmormântarea victimelor incidentelor din Cehoslovacia PRAGA, 28 (Danub). — Azi la orele 3 după amiază a avut loc la Setzdorf, lângă Freiwaldau. Înmormântarea a 7 din muncitorii Împuşcaţi cu prile­jul ciocnirilor recente din Linde­­wiese. Peste zece mii de persoane au asistat la înmormântare. Cele 7 coş­ciuge se aflau aşezate in sala primă­riei şi erau acoperite de coroane. Un muncitor a ţinut un discurs, in care a protestat contra procedării jandar­milor. Primarul a invitat mulţimea să cinstească memoria celor morţi ab­­ţinându-se de la orice manifestaţii in timpul Înmormântării. Nu s’a văzut nici un jandarm. Partidul comunist voise să organi­zeze o manifestaţie, cu ocazia În­mormântării, pe plaja Venceslav din Fraga, dar poliţia a impiedicat ori­ce demonstraţii. Deficitul producţiei agricole in Rusia PARIS. 28. (Rador). — Un comu­nicat juficiar publicat de agenţia so­vietica „Tass” anunţă: Din cauza producţiei insuficiente a „Sovkhozelor” (întreprinderile a­­gricole ale Statului), preşedintele sindicatului central al „Sovkhoze­lor” de cereale, G­ercikev a fost de­stituit. In locul său a fost­ numit Türkin, până acum comisarul po­porului la Agricultură. In fiecare „Sovkhoz” va fi numit un controlor special din partea co­­misariatului Agriculture­. El va funcţiona independent de directo­rii exploatărilor agricole respec­tive. DEFICITUL PRODUCŢIEI AGRICO­LE IN RUSIA VARSOVIA, 28 (Rador). — Comisa­riatul de agricultură din Ucraina Sovietică publică o dare de seamă asupra colectivizării gospodăriilor agricole. Din această dare de seamă rezultă că s-a colectivizat până a­­cum 75 la sută din numărul total al gospodăriilor ţărăneşti. Comisa­riatul agriculturii constată însă că, numeroase colective agricole nu-şi îndeplinesc obligaţiunile luate faţă de stat şi că in sânul lor domneşte o atmosferă duşmănoasă regimului sovietic. Comisariatul constată dea­­semenea o scădere catastrofală a numărului vitelor da muncă și o micșorare a productivității Randa­mentul in colectiva asta cu mult in­ferior producției realizate in gospo­dăriile individuale. CYPRUL DEVIN­E FORTAREATA Fortificarea militară după mode­lul insulei Malta şi G­eraltarului LONDRA. — Comisiunea apără­rii naţionale, căreia îi incumbă pro­teguirea militară a imperiului brita­nic, se ocupă actualmente de situa­ţia din insula Cypru. S’a hotărât, ca insula să fie imediat transforma­tă într-o piaţă întărită, şi anume după modelul insulei Malta şi a punctului de sprijin de la Gibraltar. Toate forturile vor fi întărite prin lucrări de fortificaţie şi prin câm­puri de mine. O flotilă de contra­­torpiloare va rămâne în permanen­ţă în apele Ciprului. Garnizoana slabă a insulei, care nu putea rezista rebelilor și servea numai pentru scopuri representati­ve ale guvernatorul, va fi consi­derabil întărită. Comemorarea actului unirii de la Alba Iulia CLUJ, 28.­­ Marţi 1 Decembrie la clubul naţional-ţărănesc se va comemora cu un deosebit fast, 13 an­i de la semnarea actului unirii la Alba Iulia. La festivitate vor participa toţi fruntaşii partidului naţional ţărănesc din Ardeal. Polonia nu restrânge comerţul devizelor VARŞOVIA, 28. (Rador). — Agen­ţia telegrafică „Pat” este autorizată să declare că zvonurile răspândite în străinătate despre proectarea u­­nor restricţiuni la tranzacţiunile devizelor in Polonia, sunt cu totul lipsite de temeiu. Tragica sinucidere de la hotelul „Continental” O impresionantă sinucidere s’a întâmplat dri dimineaţă în Capita­lă. S. I. Steierman, antreprenorul hotelului „Continental“ din Calea Victoriei, o figură cunoscută în so­cietatea bună a Bucureştilor, şi-a pus capăt zilelor, într’un chip tra­gic. SINUCIDEREA S. I. Steierman, în vârstă de 60 ani, locuia la hotelul Continental, ocupând o singură cameră. In ultima vreme era cam abătut, de­oare­ce boala de nervi de care suferea făcea progrese. De altfel el a avut și unele pierderi bănești. Familia era îngrijită de starea lui dar nădăjduia că se va vindeca, mai ales că se afla în tratamentul unor medici distinşi. Vineri seara, el a luat masa la fiica sa, d-na Kinkels, fără ca din atitudinea sa să fi reeşit o preocu­pare deosebită cu gânduri negre. Spre miezul nopţii, Steierman s’a înapoiat la hotel şi s’a încuiat în cameră. Eri dimineaţa, el n’a apărut prin hotel, până la orele zece, însă per­sonalul de serviciu n’a avut nici o bănuială. Pe la ora zece, d-na Kinkels a te­lefonat portarului, întrebând dacă tatăl d-sale e bine şi dacă e in hali­ul hotelului. Răspunsul portarului a fost ne­gativ și atunci d-na Kinkels a cerut legătura telefonică cu tatăl ei, în ca­mera acestuia. Portarul a sunat câteva minute dar telefonul din camera lui Steier­man nu răspundea. A comunicat d-nei Kinkels că te­lefonul nu răspunde, cu toate că patronul său trebue să fie în cameră și — apoi, însoţit de personalul de serviciu, s’a dus să vadă ce s'a în­tâmplat. GASIREA CADAVRULUI Portarul a bătut de câteva ori In Uşă, dar n’a primit nici un răspuns. S’a uitat pe gaura broaştei şi a văzut cheia înăuntru. Cu o sârmă In­trodusă în gaura cheei a răsucit cheia în broască şi a aruncat-o jos, deschisând apoi uşa cu altă chee. In acest moment a apărut în faţa uşei îngrijată şi d-na Kinkels. Când au deschis uşa şi au intrat în cameră li s-a înfăţişat in faţa o­­chilor un spectacol lugubru. Bătrânul Steierman se afla înţe­penit pe un fotoliu, cu o mână spri­jinită pe masă. Era îmbrăcat com­plect, însă cu alte haine decât ace­lea pe care le purtase cu o seară mai înainte. Se deduce,astfel, că s’a sinucis in cursul dimineţii de eri şi nu noap­tea, îndată după ce s’a înapoiat aca­să. Probabil că abia eri dimineaţa, după ce s’a îmbrăcat, s’a hotărît să-şi curme firul vieţii. N’a lăsat nici o scrisoare. Pe masă s’a găsit un tub gol de t­eominal. Tuburile originale conţin 20 de pastile, o cantitate suficientă pentru a provoca moartea unui om. Se pre­supune că defunctul a luat dintr’o dată toate pastilele unui tub. Marti­e Decen­brie 1931 . Ofiţerii de pe submarinele franceze in Capitală Ara anunţat că două submarine franceze au sosit în apele româ­neşti, la Constanţa. Ofiţerii de pe cele două submarine au sosit ori în Capitală unde li s’a rezervat o frumoasă primire. La amiazi Suveranul a oferit oas­peţilor un prânz la palatul regal, la care au luat parte în afară de d. Puaux, ministrul Franţei, d. gen. Ştefănescu Amza, ministrul armatei impreună cu toţi inspectori de ar­mată. Clişeul nostru reprezintă pe oaspeţi împreună cu d. Puaux, la eşirea din palatul regal. „ Azi la orele 10 dimineaţa ofiţerii francezi din echipajul celor două submarine ancorate la Constanța, vor depune o coroană pe mormântul soldatului necunoscut. Iarna în ţară Temperatura a scăzut ori vertiginos Un nou val de frig a început să coboa­re de la Cercul Polar în­ urma depla­sării zonei depresionare­­ din, nord­­vestul Europ­ei,spre e­stpd vest,­­depla­sare accelerată de cutremurul pu­ternic din Grecia. Oficiul naţional meteorologic­ al Franţei a primit ştiri rele du­­ Spitz­­berg, semnalând înăsprirea neaştep­tată a iernii. Gerul polar­ a atins minus 30 grade pe coastele Oceanu­lui îngheţat. Noua situaţie generală atmosferi­că a avut, cum era şi de aşteptat, o imediată repercusiune asupra ţării noastre, dat fiind vecinătatea anti­­ciclonului staţionar în Rusia. , Peri­oada intermediară între toamnă şi iarnă a luat sfârşit chiar în sudul Minten­iei, având ieri prima zi de iarnă adevărată şi­ la Bucureşti, tem­peratura scăzând la minus 1 grad în timpul trecerii soarelui la meridian. GERUL IN REGIUNILE MUN­TOASE Frigul nu e atât de puterniic în câmpie, dar la munte s’a înregistrat valori între minus 14 şi­­minus 18 grade, destul de coborîte ţinând sea­ma că suntem încă în Noembrie. După buletinul de azi al Institutu­lui meteorologic minima a coborît la minus 14 grade in judeţul Ciuc, dar în Bricegi frigul e mai accentuat da­torită formării unui curent descen­dent de aer foarte rece. IARNA EXTREM DE GREA IN RUSIA Scăderea temperaturii a fost foar­te bruscă In Rusia, vântul de Nord făcând în mai puţin de 24 ore tran­ziţia de la iarnă uşoară la iarnă ex­trem de grea. După ştirile oficiale primite de In­stitutul nostru meteorologic re­zultă că gerul a atins în Rusia mi­nus 28 grade în ziua de 27 Noembrie ştiri ulterioare primite de noi de la staţiunile de radio din Germania a­­nunţă continuarea scăderii tempera­turii. Pe coastele Marmaniei şi în regiu­nea Sarinskaia, polul frigului Euro­pei; termometrul arată­ 30 de grade sub zero, faţă de 12 grade acum două zile.­ EFECTELE CUTREMURULUI DE LA KALAMATA Scăderea temperaturii la 27 Noem­brie coincide cu zguduirea pămâ­n­­tului la Kalamata, în Grecia, exact în aceiaşi zi. Timp de aproape două săptămâni toamna s’a putut prelungi graţie cal­mului atmosferic. Presiunea barome­trică s’a menţinut aproape staţiona­ră, echilibrul între Crivăţ şi curen­ţii de sud-est permiţând evoluţia a­­tât de lentă a iernii încât scăderea temperaturii dela o zi la alta se fă­cea cu fracţiunea de grad. Zguduirea violentă a straturilor de aer în Grecia, odată cu oscilaţu­­nile seismice, a adus schimbarea bruscă a vremii. Insoterma de­ zero grade a fost cob­o­rîtă în urma aces­tor perturbaţiuni până în Bulgaria şi în câteva ore iarna a pus stăpâ­nire pe întregul teritoriu al ţarii noastre. Până la liniştirea seismelor în Gre­cia nu se poate preciza dacă iarna îşi va urma­­evoluţia cu * toată aspri­me, sau valul de frig va putea fi o­­prit şi de astă dată de acţiunea cu­renţilor de aer cald din basinul me­­diteranian. ; -it­.­. Vi, " 'Tl’ ' “ " . * iscol in jud­ Dâmbo­ţa TÂRGOVIŞTE, 28.­­ Un puter­nic viscol s’a deslănţuit astăzi asu­pra judeţului nostru. Circulaţia pe şosele s’a făcut anevoios. Temperatura a scăzut in mod brusc. ‘ Nou record aviatic LONDRA, 28. (Rador). — Lordul Londovery, ministrul Aviaţiei bri­tanice, a trimes o telegramă de fe­licitare aviatorului australian Bert Hinkler, care a reuşit să traverseze singur Atlanticul de sud din Port Natal spre Brazilia în 22 ore. Ministrul­ Aviaţiei scoate în relief strălucita performanţă realizată, care contribue la ridicarea presti­giului aviatorilor australieni şi­ ai avuţiei britanice. ,1—■"’.h ■■IftfB • -'‘40EBKBM ----— .1 UIMI —»• , »—ni» - • - Nuam—ii ii -— ■— Cartierul general al lui Hitler percheziţionat de poliţie MÜNCHEN, 28. (Rador). — Poli­za a făcut azi o perchiziţie minu­ţioasă la cartierul general al orga­nizaţiei d-lui Hitler, situat în Mün­chen. Rezultatul perchiziţiei nu este în­că cunoscut, însă din cele comuni­cate presei rezultă că perchiziţia ■este în legătură cu recentele eve­nimente din Hessa. Perchiziţia a fost făcută după arătările ziarelor, pentru a se găsi originalul unui do­cument publicat în facsimile, de o­­ficiosul partidului social-democrat din München, ziarul „Münchener Post”, document care este defăimat ca fals.

Next