Dimineaţa, decembrie 1931 (Anul 27, nr. 8958-8986)

1931-12-01 / nr. 8958

Pagina 2-a Ravagiile Anem­ei Mii de superinzi vindecaţi şi scăpaţi din ghiarele anemiei. Acţiunea reconstituantă (mtăritoare) a Vinului Tonic supranumit elixirul vieţei prepara­ţia farmacis­tului Const. Chihăescu, Din liniat Puţin importa vârsta care o aveţi. 15, 39. coi sau 30 de ani — vinul tonic Chihăescu fortifică la orice vârstă. Vinul tonic Const Chihăescu nu este unul din acele formule clasice cum sa prescriau în alte timpuri, ci este o combinaţie arsano-fosforică Colochinată de natură orga­no vege­tală a sucurilor proaspete din nucile de Gabon (Streep­­ia Acuminato­­chinchina, Calyssaia, cari încorpora­te în vin de Malaga veritabil de 19 ani vechime formează unul din cele mai puternice fortifiante cunoscute. In starea actuală a ştiinţei este imposibil de a compune un forti­fiant mai energic­ecât vinul super tonic Chihăescu — adevărat elixir al vieţei Vinul tonic Chihăescu fortifică ce­lulele nervoase, regenerează globu­lele sângelui, măreşte pofta de ritm­ care şi favorizează digestia De asemenea se obţin rezultate surprinzătoare de câte ori organis­mul este în pană şi are nevoie de a fi remontat întărind în special or­gatiisme de debilitate în lupta crân­cenă a zilelor de azi Reacţionează im­ediat în toate ca­zurie de anemie, neurastenie, pretu­­berculoză, în bătrâneţea prematură. Pe timpul marilor călduri, Vinul Ionic Chihăescu formează un exce­lent digestiv — taie setea, ameste­cat cu sifon sau apă minerală Chinezează organismul prin chi­nlrta ce conţine fiind un specific al paludismului (frigurilor ascunse) în­mulţind globulele roşii ale sângelui Vinul d lui Const. Chihăescu este aprobat de onor. Consiliul sanitar superior cu No. 41909 încă din 24­­­ctom­­brie 1909 —■ un frumos jubileu de 21 ani al acestui serios preparat românesc La farmacii și drogherii DR. ICS. i­ere ocazie 195m PE£$-R. COMERCIANŢI PRETURI SPECIALE La Mag. cu încălţăminte RAMONA Str. Carol Ha. 6 culori moderne cu pier de catifea p. Doamne Dr. Fromovitz-Farmicy DIN GENEVA SPECIALIST PSIHO­NEUROLOG ŞI INTERNIST F. medic-şef al Clinicilor Elveţiene Cons. 10-1.30 şi 5-8. Cal. Victoriei 190 Telefon 238/25 Psihoterapia (Autosugestie, Psiha­­naliza și alte metode contra ideilor obsedante, Violuri, neurastenia, etc. Reeducări, compl. (Ticuri, Bâlbâit, Onania, Timiditatea, Impotența) Cure spec. (Constipat, chronice, Vârsta critică, Arterio-scler, Reu­matisme, Star. anemice), Tratam, noui ale Convuls., Epilepsie, Sifilis, nervos, Paralisii, Migreni. Instalaţie complectă d’Electro- Actinotherapie, înalte F­tze şi Ma­­sage Vibratoare. Dr. d. Mmm Specializat la Viena pentru bolile Venerice, Sifilis şi Piele Diatermie Consult 8—in a. m. 2—8 p. m. Str. Teilor 8­­în dosul spitalului Colţeai olidon 325/17 CAROL ZOSMER DENTIST DIPLOMAT Str. Coltel No. 20 Specialist în lucrări dentare moderne Br. C7 COSOS Specializat la Paris Vindecă radical numai prin injecţii: VARICE, ulcere 51 exeme varicoase HEMOROIZi­­trăni. Nevralgii: SC ATICA Lumbago Boli de piele şi Sifilis Cons. 3—7. — Sf-ţii Apostoli 82 Pentru săraci gratuit Luni şi Joi 2-4 gratuit intre orele 8-9 D­oc­or L BOTVÎNIC! SpeciaL la Berlin Cento-urmare şi venerice Tratam, boaleior de piele Elec­roterapie, analize Piaţa Rosetti H (Bulev. Carol I Cons. 12—2 şi 5-8 Tel. 341193 m HMH l.La cabinetul medical „SALVATOR“ complect renovat, vechii specialişti din 1906 vindecă radical fără durere Elenoragia CRONICA, prostatice, metrite ovarite, prin curenţi electrici de diatermie (metoda dr. Roucayrol) Electroliză pentru stricturi Bocle de Piele şi Sifilis Controlul diagnosticului prin Al­ALEZA SÂNGELUI Reacţiile Wassermann Hecht şi Meinicke ULTRAMICROSCOPIE pentru cunoaşterea şancrului sififi­c Consult. 11—1 şi 6—9. Telefon 333/81 PASAJUL ROMAN No. 9.—București 42, Strada Carol, 42 D­r. A. IANCU Vechiul specialist iri­tare, Sifilis, Venerice Vindecarea Blenoragiei prin injecții STĂ TOT IN STRADA SUS CITATĂ Consult. 8—10 a. ra.; 2—3 și 5—8 d. a. Telefon 348 53 de.itista S. FELDESMAN­DIAN diplomata Universității din Odesa, s'a mutat In Splaiul Unire! 3 etajul II, Palatul Adriatica, telef. 315-22, ascensor cons. 10—1 și 3—7. Barela Rabin A. FRIEDMAN DIN ADJUD, cu domiciliul actual In Galaţi, a sosit în Capitală şi lo­­cuește la d. Daniel Singer, str. An­ton Pan, 17. SCAVE ANEVOIOS. TîIPW HIGATIV ntiniRECUT DESFUNDA 5I CURĂŢA PLACUTsi BINE STOMACUL sti­NTESTI­M­ELE. FARMACII si drogherii de închiriat imobil singur în curte in str. Libertăţei No. 14 dela 1 Decembrie 1931, grădină, 5 camere de stăpâni, 2 haluri, bae, ca­lorifer, apă caldă, garaj, spălătorie, bu­cătărie, cameră de şofeur şi servitori. A se adresa avocatului Drăcşăneanu, str. Ubertăţei, 14. Dr. 8. Naib­le specializat la Paris GENITO-URINARE, VENERICE ŞI PIELE.­­ DIATERMIE Consult îl—10 a. m­., 12—8 p. m Duminica 8—12 Bulevardul Elisabeta No. 30 (lângă liceul Lazăr) JIUNIC 46 GUTE­DURERI, ACNEE, ECZEMĂ, IERPES, pssaiAsis­t Sânge stricat BUCUR­ŞTI Str. Barăţiei 31 Vinde cu preţ de fabrică COVOARE CUVERTURI PREŞURI BOI­FAME PĂTURI de LA A etc. Primim comenzi pentru Ho­teluri Cinema. Instituţii, cu preţuri speciale. D-rul A. Wastu âcMîISgi S’A MUTAT CI S’A MUTAT Str. Bibesc­u-Vodă No. 2 (colţ cu Calea Rahovei) Consult. 3­7 SIFILIS. GENITO-URINARE BOLI DE FEMEI Tratamente speciale p. Blenoragie Impotenţă. Hemoroizi In Berücksichtigung der schweren Zelt hat de Buchhandlung lg. Hertz, calea Victoriei, 5, beschlossen, ab 1 Dezem­ber 1. I. de ebons meutsgebühr und Garantie Ihrer Leihbibliothek in fol­­lender Weise herabzusetzen: Einlage statt Lei 250 nur Lei 175. Monatsgebilhr state Lei 100 nur Lei 70. ZILE mai sunt până la 25 Decembrie 1931 când se va trage LOTUL CEL MARE de al loteriei Spitalelor Evreești din Cluj. Alte trageri la 15 Noembrie 1931, 2 şi 3 Decembrie 1931. ICO Lei UN BIDET 100 Lei Reprezentanţa pentru Vechiul Regat ŞUNCA CAMPUS SBASSA, Bucureşti Calea Victoriei No- 14 Suferinţa vârstei critice. In plină maturitate, era mult înainte de bătrâneţe, organismul femeii este sguduit de o afluen­ţă de sânge, în mod destul de violent, care implică: dureri în pântece, ameţeli, palpitaţii, nă­dufuri de căldură, pete pe piele, crize de tristeţe, etc. Acestea sunt simptomele vâr­stei critice. Asemenea şi bărbatul este victima unor tulburări da­torite aceleiaşi vârste critice. Mai mult ca ori­când în aceas­tă perioadă a vieţii trebue să vă îngrijiţi sângele, pentru a evita impotenţa gutoasă sau­­reumatis­mală, anemia cerebrală, afecţiu­nile cardiace, boabele de piele, arterio-scleroza, varicele, flebite­­le, ulcerele precum şi accidentele specifice terţiare în toate stările morbide, care exasperează pe om după 40 de ani. La această dată triumfă Depurativul Riche­­let (Dépuratif Rich­elet). El debarasează sângele de toa­te elementele stricătoare şi vă promite să treceţi fără greutate pragul dureros al vârstei de 50 de ani. Mulţi bolnavi condamnaţi datoresc Deparativului Richelet (Depuraţii Richelet) viaţa lor ş­­i se închină cu laude. De vânzare la toate Farmaciite si Droiînchiile din ţară. Lahorat. I* Richelet de Sedan. A­­rne de Belfort, Bayonne (R. P.) France. Reprezentant nentru România: J. Dilim, 4, strada Pitar-Moș. Bucu­reşti. HEINRICH PRAGER STR. CAROL I, 2­2. Bucureşti Blănării Pălării încălţăminte, îmbrăcăminte, Stofe, Albituri, Tricotage, Stofe de Mobile, Flanele, Cămăşi, Galanterie, Preţuri fixe, însă reduse. Drumul ftfil ltrAnt Peiltru a dobândi dinţi albi, frumoşi este următorul: ___-W7mim I ia). * Intindeţi o şuviţă de pastă de dinţi Chlorodont pe mi im mm iu »11 ——r­’.rif peria de dinţi Chlorodont (perie specială en perii retezaţi tupâ 'orma (impilor) pariaţi dantura în toate direcţiile, chiar din su» îd jos, *1»1 *Gura spa de gură Chlorodoi­t Veţi f! surprinşi de succes întrebuinţarea Chlorodontului este în special agreabilă, deoarece această pastă nu este suprnnasa ţăcănii spumă, ci are o influenţă binefăcătoare şi refresisantă prin gustul şi aroina ei delicioasă de mentă. Pasta de dinţi Chlorodont tubul Lei 32.­ şi Lei 20— Peria de dinţi Chlorodont Lei 42.­­ şi pentru copii Lei 30. Apa de gură Chlorodont, sticla Lei TM *’Lei*8.­ De cumpărat pretutindeni Remiţând firmei Chlorodont S. A. R. Braşov, Ciocrac acest anunţ­, primiţi cu totul gratuit un tub de pastă de dinţi Chlorodont „TESATORIA MĂTASE!“ 9 — FONDATA IN ANUL 1903 — vinde en detail direct consumatorilor mătăsuri naturale şi artificiale VOILE GEORGETTE, CREP­E DE CHINE, CREPE MLROVAII CREPE MONGOL, CREPE SATIN Mătăsuri pentru căptuşeli etc. cu preţuri de fabrică. Expoziţîa de Mătăsuri* Str. Decebal 5 (ân­»ă Sf. 8h?orsheî ® Proprietari «ie lisezi ?»«le vii ? SPIC _ANatv KKMAJH Vf( *KTa:*ttSiMc;j*T» I— ..... ii tUOMUCiau» BUCUREŞTI Hortficultori şi Crăfâinari! întrebuinţaţi prenaraful nostru r­rf.T' — 1 „EXTERMIN (Un preparat care distruge insectele vătămătoare aflate în pământ) şi numai veţi avea: GĂI1OŞ! (CĂRĂBUŞII, CORBPIŞISTĂ, MUSCA CIREŞILOR, VIESPEA FERESTRĂII A PRIMILOR, etc.______ „s p I c“ »ar căi „ 1 Biroul Str. Sf. Ionică 9,­­ Telefon 3-5497 şi 3-5463, Bucureşti­­ Fabrica: Str Ziduri intre vii U-17 - Telefon 2­4713-Eftin şi bine cumpăraţi Covonne, Cuverturi, Perdele lucrate de mână, la Depozitul Fabricelor I. POPP, Str. Cavafii vechi (Ho. 3 Sf. Gheorghe vis-a-vis Oficiul Stării Civile ce este soba ,»ZEPHIR* ? Este o inovaţie senzaţio­nală a technicei de încălzire­ Dece 1 P. C. înlocueşte total sobele de teracotă, având şi alte avantaje: 1. încălzeşte foarte repede (cca 15 minute). 2. Ţine căldura timp îndelungat. 3- Arde cu foc conţinu şi astfel face econo­mie în combustibil. Consumaţia de combustibil este 10 kg. lemne pt. 24 ore Cereţi prospect gratuit la fabrica: DESIDERIU SZÁNTÓ & Fiul ORADEA DEPOZITE In TO­TE ORASELE TARII Depozit in Bucuresti „Recomin" Câmpineanu, 9 Smârd n 28 „CENTRALA TECHNICA" Smârd­an 28m ek­«MNERTA ATENŢIUNE: Atragem atenţiunea Onoratei noastre clientele asupra noului format al sticlei „D I A N A“ Franzbranntwein care nu este cu nimic mai intel. Este formatul oval dinainte de răsboi la care am revenit, do­vedit cel mai practic. Rugăm Onor. clienţi a o măsura pentru convingere şi a acorda produsului nostru aceiaş încre­dere fiind singurul Franz­branntwein garantat cu mentol, eficace contra gripei şi orică­rei altfel de răceli. Observaţi bine ambalajul, ad­ reprodus. u­rm­m H&M7fcRANNTWEIN Luni 30 Noembrie 1931 Afacerea Dreyfus (15) de BRUMO WEIL De la Început, partida fu inegală. Guvernul păstră o deplină imparţi­alitate. Generalii luptau pentru re­­numele şi pentru situaţia lor, sub pretextul „onoarei şi autorităţii armatei". In faţa judecătorilor su­bordonaţi in grad, care trecuseră cu toţii prin şcoala disciplinei, ei a­­runcau in balanţă toată autorita­tea lor militară contra lui Drey­fus. Nim°ni nu-i oprea. Dosarul secret adus şi de data a­­ceasta în şedinţă secretă, dar, con­trar primului procedeu ilegal de la Paris, numai după ce apărătorul fu­sese avertizat,—dosarul acesta con­ţinea şi el falsul care dădea depeşei un înţeles contrar. Cu toate că şedinţele erau secre­te, cu toate mărturiile militarilor care îmbrăţişau cauza statului-ma­­jor ca şi cum ar fi fost a lor, cu toată declaraţia făcută de Mercier înainte de începerea procesului, des­pre vinovăţia lui Dreyfus, cu toata impresia răspândită în ţara întrea­gă că nu e vorba nici de vinovăţie nici de nevinovăţie, ci numi de o­­noarea armatei; in sfârşit cu toată admirabila punere in scenă a statu­lui major care aranja procesul cu ajutorul unei falange de ofiţeri, şi cu toată stricta neutralitate a gu­vernului, care nu opuse absolut ni­mic la toate astea, cu toate aceste obstacole, asalturile avocatului La­­rbori reușiră să zdruncine eșafoda-­­ jul. Nu fu vorba de predarea docu­mentelor care însoțeau borderoul, sin­gurul fant asupra căruia trebuia să fie bazată acuzarea. Totuşi, um­bra lui Wilhelm II apăru din nou. Se mai vorbea de o remarcă a r­al­­serului scrisă în margiinea origina­lului borderoului, care s’ar fi pierdut. Tu­­urinarele palatului se şoptea mis­terios despre această notă a împă­ratului. In ziarele naţionaliste se vorbea mai desluşit. Avocatul Labor­ anunţă că a doua zi va dezvălui in şedinţă publică se­cretul celui mai nou fals, când un glonte îl izbi in spate, în momentue când voia să plece la şedinţă, la 14 August. Picouart, care era cu dânsul, se puse în urmărirea asa­sinului, dar acesta dispăru în niște străzi întortocheate. Intr’un loc unde deobicei se aflau doi jan­darmi, de data aceasta nu era nici unul. Răufăcătorul nu fu recunos­cut și scăpă. Niciodată n’a mai fost găsit. Glontele împiedecă pe Labori să continue apărarea. Consiliul sus­pendă ședința vreme de trei sfer­turi de oră, apoi desbater­e , reîn­cepură fără dânsul. Restabilit, după câtăva vreme, a participat din nou la discuţii. Situaţia era îndoelnică. Totuşi trei eminenţi experţi caligrafi declarară că borderoul este scris de mâna lui Esterhazy şi că Dreyfus nu are nici un amestec. Charavay, unul din cei trei experţi ai consiliului de război din Paris, care odinioară desemna­se pe Dreyfus drept autor al borde­­rou­ui, işi recunoscu sincer eroarea. „Ţin să declar că în 1894, înşelat de o asemănare grafică, am greşit atribu­ind piesa numită borderou autorului u­­nui scris anonim, care era căpitanul Dreyfus. Găsind acum un nou element grafic, mi-am dat seama de greşală şi este pentru mine o mare uşurare de conştiinţă să declar domnilor in faţa c­v. şi mai ales în faţa aceluia care a fost victima erorii, că m’am înşelat in 1804 şi că acuma socot că scrisul aces­tui borderou nu este opera grafică a căpitanului Dreyfus, ci a maiorului Es­terhazy“. Frontul­ de generali se ţinea mai bine decât oricând. Mercier, In loc să depue ca martor, ţinu un lung discurs de acuzare. Singurul martor militar care nu se clintea, colonelul Picquart, fu vestejit pentru că în­drăznea să se libereze de prejude­căţile sacro-sancte ale castei din care făcea parte. In ultimul moment Labo­ri se a­­dresă telegrafic impăratului Ger­maniei, cum și rege­lui, Italiei. Situ­aţia extraordinară justifica un ast­fel de procedeu. Ei rugă pe cei doi suverani să declare în intersul jus­tiţiei dacă Dreyfus este cu adevărat nevinovat. Deşi tot felul de consi­derente se opuneau dorinţei apără­torului, Germania răspunse prin Monitorul Imperiului din 8 Septem­brie 1399 într’un chip care ii va face totdeauna onoare: „Suntem autorizaţi să reinoim decla­­raţiile de mai jos asupra căpitanului Dreyfus, făcute de guvernul imperial ca să-şi îndeplinească o datorie de uma­nitate şi ca să-şi salveze propria-i demnitate, rămânând insă in acelaş timp în rezerva pe care i-o impune rea­litatea faţă de afacerea internă a unei puteri străine“. Din ordinul guvernului său, am­basadorul Italiei comunică încă o­­dată guvernului francez că nici o autoritate italiană nu cunoscuse pe Dreyfus. După o lună de agitaţii, dezbate­rile luară sfârşit. Comisarul gu­vernului ceru condamnarea. Labori, în contra dorinţei sale, cedând in­sistenţelor numeroşilor pr­et­ni care se temeau de avânturile tem­peramentului său, renunţă să mai predeze. Aşa că la sfârşit Demange singur apăra cauza acuzatului, cu multă diplomaţie, căci cunoştea sen­timentele consiliului. „Rog pe Dumnezeu să vă lumineze conştiinţele, să dea Franţei noastre concordia de care are atâta nevoe (in­­torcându-se spre public). Cât despre voi, oricine aţi fi, cu mine sau contra n­ea, sunteţi francez. „Inspnându-ma a­n gândul sublim al lui Momard in faţa Curţii de casaţie, vă spun tuturor: „Suntem francezi, să fim uniţi în a­­ceiaşi comunitate: dragostea de justi­ţie, dragostea de patrie, dragostea de armată“. Esterhazy, care din lipsă de mijloace nu venise la dezbateri, inundă pe toţi cei interesaţi cu scrisori de la Londra, und­e se afla, şi jură: „In faţa lui Dumnezeu şi pe memo­ria sfântă a tatălui său că nu intrase in relaţii cu Schwarzkoppen decât din ordinul colonelului Sandherr“. Ultimul cuvânt al lui Dreyfus fu scurt, probabil că prea scurt. Din nou preciziunea militară, în locul strigătelor emoţionante ale inimii. Din nou, ca, în tot timpul dezbate­rilor, nici un cuvânt vio­lnt, nimic decât ceva sec, o flacără adânc su­fletească, dar care nu se manifes­tă. Şi totuşi, ce viaţă trăise omul a­­cesta! Ce sforţare de voinţă ca să stea în picioare şi să păstreze o ţinută ofiţerească, cu toate că a­­vea un trup epuizat, într’o unifor­mă de vată! Senzaţia, compătimirea, produse la prima sa apariţie in sală, se risi­piseră de mult. Sobrietatea sa înă­buşea in germene orice avânt. Aco­lo unde ar fi fost nevoe de un actor, zice Reinach, se afla un soldat ..PREŞEDINTELE: Căpitane Drey­fus, mai ai ceva de adăugat pentru apă­rarea dumitale? CĂPITANUL DREYFUS: Nu am de spus decât un lucru foarte simplu: a­­fimi in faţa ţârii şi în faţa armatei, că sunt nevinovat. Numai cu scopul de a salva onoarea numelui meu şi a nume­lui pe care il poartă copiii mei, am su­ferit vreme de cinci ani cele mai îngro­zitoare chinuri. Scopul acesta sunt con­vins că o să-l ating astăzi, graţie reali­tăţii şi justiţiei voastre. PREŞEDINTELE: Este tot ce ai de spus? CĂPITANUL DREYFUS: Da, dom­nule colonel. PREŞEDINTELE: Dezbaterile simt terminate. Consiliul se retrage in deli­berare. Sentinţa şi graţierea La 9 Septembrie 1899 se dădu sen­tinţa. Cinci voturi pentru vinovă­ţie, minoritatea de două voturi nu era deajuns pentru achitare. Drey­fus fu aşa­dar declarat din nou vi­novat de înaltă trădare, dar majo­ritatea consiliului îi acordă circum­stanţe atenuante. Sentinţa fu­ zece ani de detenţiune şi degradare. Dar judecătorii înşişi cerură ca degra­darea să nu se mai repete. Sentinţă de compromis de cea mai rea speţă, plină de contrazi­ceri, şi veştejită ca atare de amici, ca şi de duşmani. Sau ofiţerul era vinovat de Înaltă trădare, şi a­­tunci de ce circumstanţe atenuan­te? sau era nevinovat, şi atunci con­siliul trebuia să aibă curajul de a-l achita. Procesul de la Rennes făcu cea mai mare senzaţie pretutindeni in lumea civilizată. Istoria lui Drey­fus devenise istoria Franţei. De vreo doi ani urmărea cu nelinişte peripeţiile dramatice ale acestei tragedii. Aproape pe toată presa de seamă, intre altele şi foi hotărît franco-file, cum era Independance Belge, Journal de Geneve şi No­­vosti de la Petrograd pledaseră pen­tru revizuirea procesului. Văzut din depărtare, procesul de la Rennes însemna criza diferite­lor drame din care se compunea tragedia căpitanului Dreyfus. Pri­mul proces in fața consiliului de război de la Paris nu interesase de­cât un număr restrâns de persoane. Se desfășurase în secret, într’un mister complect. Chiar când se pro­dusese strălucita achitare a lui Esterhazy, opinia publică mondială nu luase o prea mare parte la eve­nimente. Publicarea lui „Acuz", ostracismul contra lui Zola şi glasul apărători­lor săi răsunară pentru prima dată ca nişte bubuituri de tunet pretu­tindeni unde există oameni care o­­norează idealul justiţiei. Hotărirea Curţii de Casaţie era dat să le în­tărească încrederea, iar sentinţa consiliului de la Rennes să reabili­teze justiţia dezonorată. Ziarişti din toate ţările veniseră să asiste la proces. Acuma, după ce se dăduse sentinţa, opinia pub­ică din toată lumea era agitată în cel mai înalt grad. Nu numai Franţa fusese târâtă in vârtejul Afacerii; agitaţia fu aproape tot aşa de in­tensă în marile ţări europene şi în America. Ziarele germane publicară telegrame care reproduceau textul exact al sentinţei. La Budapesta un grup de tineri se adună în timpul nopţii in faţa consulatului general al Franţei, strigând: — Trăiască Franţa! Jos Mercier! Va urma I. IANCOVESCU in „Primul rol", comedie care se joacă azi in matineu la teatrul Re­gina Maria.

Next