Dimineaţa, decembrie 1931 (Anul 27, nr. 8958-8986)
1931-12-01 / nr. 8958
Pagina 2-a Ravagiile Anemei Mii de superinzi vindecaţi şi scăpaţi din ghiarele anemiei. Acţiunea reconstituantă (mtăritoare) a Vinului Tonic supranumit elixirul vieţei preparaţia farmacistului Const. Chihăescu, Din liniat Puţin importa vârsta care o aveţi. 15, 39. coi sau 30 de ani — vinul tonic Chihăescu fortifică la orice vârstă. Vinul tonic Const Chihăescu nu este unul din acele formule clasice cum sa prescriau în alte timpuri, ci este o combinaţie arsano-fosforică Colochinată de natură organo vegetală a sucurilor proaspete din nucile de Gabon (Streepia Acuminatochinchina, Calyssaia, cari încorporate în vin de Malaga veritabil de 19 ani vechime formează unul din cele mai puternice fortifiante cunoscute. In starea actuală a ştiinţei este imposibil de a compune un fortifiant mai energicecât vinul super tonic Chihăescu — adevărat elixir al vieţei Vinul tonic Chihăescu fortifică celulele nervoase, regenerează globulele sângelui, măreşte pofta de ritm care şi favorizează digestia De asemenea se obţin rezultate surprinzătoare de câte ori organismul este în pană şi are nevoie de a fi remontat întărind în special orgatiisme de debilitate în lupta crâncenă a zilelor de azi Reacţionează imediat în toate cazurie de anemie, neurastenie, pretuberculoză, în bătrâneţea prematură. Pe timpul marilor călduri, Vinul Ionic Chihăescu formează un excelent digestiv — taie setea, amestecat cu sifon sau apă minerală Chinezează organismul prin chinlrta ce conţine fiind un specific al paludismului (frigurilor ascunse) înmulţind globulele roşii ale sângelui Vinul d lui Const. Chihăescu este aprobat de onor. Consiliul sanitar superior cu No. 41909 încă din 24ctombrie 1909 —■ un frumos jubileu de 21 ani al acestui serios preparat românesc La farmacii și drogherii DR. ICS. iere ocazie 195m PE£$-R. COMERCIANŢI PRETURI SPECIALE La Mag. cu încălţăminte RAMONA Str. Carol Ha. 6 culori moderne cu pier de catifea p. Doamne Dr. Fromovitz-Farmicy DIN GENEVA SPECIALIST PSIHONEUROLOG ŞI INTERNIST F. medic-şef al Clinicilor Elveţiene Cons. 10-1.30 şi 5-8. Cal. Victoriei 190 Telefon 238/25 Psihoterapia (Autosugestie, Psihanaliza și alte metode contra ideilor obsedante, Violuri, neurastenia, etc. Reeducări, compl. (Ticuri, Bâlbâit, Onania, Timiditatea, Impotența) Cure spec. (Constipat, chronice, Vârsta critică, Arterio-scler, Reumatisme, Star. anemice), Tratam, noui ale Convuls., Epilepsie, Sifilis, nervos, Paralisii, Migreni. Instalaţie complectă d’Electro- Actinotherapie, înalte Ftze şi Masage Vibratoare. Dr. d. Mmm Specializat la Viena pentru bolile Venerice, Sifilis şi Piele Diatermie Consult 8—in a. m. 2—8 p. m. Str. Teilor 8în dosul spitalului Colţeai olidon 325/17 CAROL ZOSMER DENTIST DIPLOMAT Str. Coltel No. 20 Specialist în lucrări dentare moderne Br. C7 COSOS Specializat la Paris Vindecă radical numai prin injecţii: VARICE, ulcere 51 exeme varicoase HEMOROIZitrăni. Nevralgii: SC ATICA Lumbago Boli de piele şi Sifilis Cons. 3—7. — Sf-ţii Apostoli 82 Pentru săraci gratuit Luni şi Joi 2-4 gratuit intre orele 8-9 Docor L BOTVÎNIC! SpeciaL la Berlin Cento-urmare şi venerice Tratam, boaleior de piele Elecroterapie, analize Piaţa Rosetti H (Bulev. Carol I Cons. 12—2 şi 5-8 Tel. 341193 m HMH l.La cabinetul medical „SALVATOR“ complect renovat, vechii specialişti din 1906 vindecă radical fără durere Elenoragia CRONICA, prostatice, metrite ovarite, prin curenţi electrici de diatermie (metoda dr. Roucayrol) Electroliză pentru stricturi Bocle de Piele şi Sifilis Controlul diagnosticului prin AlALEZA SÂNGELUI Reacţiile Wassermann Hecht şi Meinicke ULTRAMICROSCOPIE pentru cunoaşterea şancrului sifific Consult. 11—1 şi 6—9. Telefon 333/81 PASAJUL ROMAN No. 9.—București 42, Strada Carol, 42 Dr. A. IANCU Vechiul specialist iritare, Sifilis, Venerice Vindecarea Blenoragiei prin injecții STĂ TOT IN STRADA SUS CITATĂ Consult. 8—10 a. ra.; 2—3 și 5—8 d. a. Telefon 348 53 de.itista S. FELDESMANDIAN diplomata Universității din Odesa, s'a mutat In Splaiul Unire! 3 etajul II, Palatul Adriatica, telef. 315-22, ascensor cons. 10—1 și 3—7. Barela Rabin A. FRIEDMAN DIN ADJUD, cu domiciliul actual In Galaţi, a sosit în Capitală şi locuește la d. Daniel Singer, str. Anton Pan, 17. SCAVE ANEVOIOS. TîIPW HIGATIV ntiniRECUT DESFUNDA 5I CURĂŢA PLACUTsi BINE STOMACUL stiNTESTIMELE. FARMACII si drogherii de închiriat imobil singur în curte in str. Libertăţei No. 14 dela 1 Decembrie 1931, grădină, 5 camere de stăpâni, 2 haluri, bae, calorifer, apă caldă, garaj, spălătorie, bucătărie, cameră de şofeur şi servitori. A se adresa avocatului Drăcşăneanu, str. Ubertăţei, 14. Dr. 8. Naible specializat la Paris GENITO-URINARE, VENERICE ŞI PIELE. DIATERMIE Consult îl—10 a. m., 12—8 p. m Duminica 8—12 Bulevardul Elisabeta No. 30 (lângă liceul Lazăr) JIUNIC 46 GUTEDURERI, ACNEE, ECZEMĂ, IERPES, pssaiAsist Sânge stricat BUCURŞTI Str. Barăţiei 31 Vinde cu preţ de fabrică COVOARE CUVERTURI PREŞURI BOIFAME PĂTURI de LA A etc. Primim comenzi pentru Hoteluri Cinema. Instituţii, cu preţuri speciale. D-rul A. Wastu âcMîISgi S’A MUTAT CI S’A MUTAT Str. Bibescu-Vodă No. 2 (colţ cu Calea Rahovei) Consult. 37 SIFILIS. GENITO-URINARE BOLI DE FEMEI Tratamente speciale p. Blenoragie Impotenţă. Hemoroizi In Berücksichtigung der schweren Zelt hat de Buchhandlung lg. Hertz, calea Victoriei, 5, beschlossen, ab 1 Dezember 1. I. de ebons meutsgebühr und Garantie Ihrer Leihbibliothek in follender Weise herabzusetzen: Einlage statt Lei 250 nur Lei 175. Monatsgebilhr state Lei 100 nur Lei 70. ZILE mai sunt până la 25 Decembrie 1931 când se va trage LOTUL CEL MARE de al loteriei Spitalelor Evreești din Cluj. Alte trageri la 15 Noembrie 1931, 2 şi 3 Decembrie 1931. ICO Lei UN BIDET 100 Lei Reprezentanţa pentru Vechiul Regat ŞUNCA CAMPUS SBASSA, Bucureşti Calea Victoriei No- 14 Suferinţa vârstei critice. In plină maturitate, era mult înainte de bătrâneţe, organismul femeii este sguduit de o afluenţă de sânge, în mod destul de violent, care implică: dureri în pântece, ameţeli, palpitaţii, nădufuri de căldură, pete pe piele, crize de tristeţe, etc. Acestea sunt simptomele vârstei critice. Asemenea şi bărbatul este victima unor tulburări datorite aceleiaşi vârste critice. Mai mult ca oricând în această perioadă a vieţii trebue să vă îngrijiţi sângele, pentru a evita impotenţa gutoasă saureumatismală, anemia cerebrală, afecţiunile cardiace, boabele de piele, arterio-scleroza, varicele, flebitele, ulcerele precum şi accidentele specifice terţiare în toate stările morbide, care exasperează pe om după 40 de ani. La această dată triumfă Depurativul Richelet (Dépuratif Richelet). El debarasează sângele de toate elementele stricătoare şi vă promite să treceţi fără greutate pragul dureros al vârstei de 50 de ani. Mulţi bolnavi condamnaţi datoresc Deparativului Richelet (Depuraţii Richelet) viaţa lor şi se închină cu laude. De vânzare la toate Farmaciite si Droiînchiile din ţară. Lahorat. I* Richelet de Sedan. Arne de Belfort, Bayonne (R. P.) France. Reprezentant nentru România: J. Dilim, 4, strada Pitar-Moș. Bucureşti. HEINRICH PRAGER STR. CAROL I, 22. Bucureşti Blănării Pălării încălţăminte, îmbrăcăminte, Stofe, Albituri, Tricotage, Stofe de Mobile, Flanele, Cămăşi, Galanterie, Preţuri fixe, însă reduse. Drumul ftfil ltrAnt Peiltru a dobândi dinţi albi, frumoşi este următorul: ___-W7mim I ia). * Intindeţi o şuviţă de pastă de dinţi Chlorodont pe mi im mm iu »11 ——r’.rif peria de dinţi Chlorodont (perie specială en perii retezaţi tupâ 'orma (impilor) pariaţi dantura în toate direcţiile, chiar din su» îd jos, *1»1 *Gura spa de gură Chlorodoit Veţi f! surprinşi de succes întrebuinţarea Chlorodontului este în special agreabilă, deoarece această pastă nu este suprnnasa ţăcănii spumă, ci are o influenţă binefăcătoare şi refresisantă prin gustul şi aroina ei delicioasă de mentă. Pasta de dinţi Chlorodont tubul Lei 32. şi Lei 20— Peria de dinţi Chlorodont Lei 42. şi pentru copii Lei 30. Apa de gură Chlorodont, sticla Lei TM *’Lei*8. De cumpărat pretutindeni Remiţând firmei Chlorodont S. A. R. Braşov, Ciocrac acest anunţ, primiţi cu totul gratuit un tub de pastă de dinţi Chlorodont „TESATORIA MĂTASE!“ 9 — FONDATA IN ANUL 1903 — vinde en detail direct consumatorilor mătăsuri naturale şi artificiale VOILE GEORGETTE, CREPE DE CHINE, CREPE MLROVAII CREPE MONGOL, CREPE SATIN Mătăsuri pentru căptuşeli etc. cu preţuri de fabrică. Expoziţîa de Mătăsuri* Str. Decebal 5 (ân»ă Sf. 8h?orsheî ® Proprietari «ie lisezi ?»«le vii ? SPIC _ANatv KKMAJH Vf( *KTa:*ttSiMc;j*T» I— ..... ii tUOMUCiau» BUCUREŞTI Hortficultori şi Crăfâinari! întrebuinţaţi prenaraful nostru rrf.T' — 1 „EXTERMIN (Un preparat care distruge insectele vătămătoare aflate în pământ) şi numai veţi avea: GĂI1OŞ! (CĂRĂBUŞII, CORBPIŞISTĂ, MUSCA CIREŞILOR, VIESPEA FERESTRĂII A PRIMILOR, etc.______ „s p I c“ »ar căi „ 1 Biroul Str. Sf. Ionică 9, Telefon 3-5497 şi 3-5463, Bucureşti Fabrica: Str Ziduri intre vii U-17 - Telefon 24713-Eftin şi bine cumpăraţi Covonne, Cuverturi, Perdele lucrate de mână, la Depozitul Fabricelor I. POPP, Str. Cavafii vechi (Ho. 3 Sf. Gheorghe vis-a-vis Oficiul Stării Civile ce este soba ,»ZEPHIR* ? Este o inovaţie senzaţională a technicei de încălzire Dece 1 P. C. înlocueşte total sobele de teracotă, având şi alte avantaje: 1. încălzeşte foarte repede (cca 15 minute). 2. Ţine căldura timp îndelungat. 3- Arde cu foc conţinu şi astfel face economie în combustibil. Consumaţia de combustibil este 10 kg. lemne pt. 24 ore Cereţi prospect gratuit la fabrica: DESIDERIU SZÁNTÓ & Fiul ORADEA DEPOZITE In TOTE ORASELE TARII Depozit in Bucuresti „Recomin" Câmpineanu, 9 Smârd n 28 „CENTRALA TECHNICA" Smârdan 28m ek«MNERTA ATENŢIUNE: Atragem atenţiunea Onoratei noastre clientele asupra noului format al sticlei „D I A N A“ Franzbranntwein care nu este cu nimic mai intel. Este formatul oval dinainte de răsboi la care am revenit, dovedit cel mai practic. Rugăm Onor. clienţi a o măsura pentru convingere şi a acorda produsului nostru aceiaş încredere fiind singurul Franzbranntwein garantat cu mentol, eficace contra gripei şi oricărei altfel de răceli. Observaţi bine ambalajul, ad reprodus. urmm H&M7fcRANNTWEIN Luni 30 Noembrie 1931 Afacerea Dreyfus (15) de BRUMO WEIL De la Început, partida fu inegală. Guvernul păstră o deplină imparţialitate. Generalii luptau pentru renumele şi pentru situaţia lor, sub pretextul „onoarei şi autorităţii armatei". In faţa judecătorilor subordonaţi in grad, care trecuseră cu toţii prin şcoala disciplinei, ei aruncau in balanţă toată autoritatea lor militară contra lui Dreyfus. Nim°ni nu-i oprea. Dosarul secret adus şi de data aceasta în şedinţă secretă, dar, contrar primului procedeu ilegal de la Paris, numai după ce apărătorul fusese avertizat,—dosarul acesta conţinea şi el falsul care dădea depeşei un înţeles contrar. Cu toate că şedinţele erau secrete, cu toate mărturiile militarilor care îmbrăţişau cauza statului-major ca şi cum ar fi fost a lor, cu toată declaraţia făcută de Mercier înainte de începerea procesului, despre vinovăţia lui Dreyfus, cu toata impresia răspândită în ţara întreagă că nu e vorba nici de vinovăţie nici de nevinovăţie, ci numi de onoarea armatei; in sfârşit cu toată admirabila punere in scenă a statului major care aranja procesul cu ajutorul unei falange de ofiţeri, şi cu toată stricta neutralitate a guvernului, care nu opuse absolut nimic la toate astea, cu toate aceste obstacole, asalturile avocatului Larbori reușiră să zdruncine eșafoda- jul. Nu fu vorba de predarea documentelor care însoțeau borderoul, singurul fant asupra căruia trebuia să fie bazată acuzarea. Totuşi, umbra lui Wilhelm II apăru din nou. Se mai vorbea de o remarcă a ralserului scrisă în margiinea originalului borderoului, care s’ar fi pierdut. Tuurinarele palatului se şoptea misterios despre această notă a împăratului. In ziarele naţionaliste se vorbea mai desluşit. Avocatul Labor anunţă că a doua zi va dezvălui in şedinţă publică secretul celui mai nou fals, când un glonte îl izbi in spate, în momentue când voia să plece la şedinţă, la 14 August. Picouart, care era cu dânsul, se puse în urmărirea asasinului, dar acesta dispăru în niște străzi întortocheate. Intr’un loc unde deobicei se aflau doi jandarmi, de data aceasta nu era nici unul. Răufăcătorul nu fu recunoscut și scăpă. Niciodată n’a mai fost găsit. Glontele împiedecă pe Labori să continue apărarea. Consiliul suspendă ședința vreme de trei sferturi de oră, apoi desbatere , reîncepură fără dânsul. Restabilit, după câtăva vreme, a participat din nou la discuţii. Situaţia era îndoelnică. Totuşi trei eminenţi experţi caligrafi declarară că borderoul este scris de mâna lui Esterhazy şi că Dreyfus nu are nici un amestec. Charavay, unul din cei trei experţi ai consiliului de război din Paris, care odinioară desemnase pe Dreyfus drept autor al borderouui, işi recunoscu sincer eroarea. „Ţin să declar că în 1894, înşelat de o asemănare grafică, am greşit atribuind piesa numită borderou autorului unui scris anonim, care era căpitanul Dreyfus. Găsind acum un nou element grafic, mi-am dat seama de greşală şi este pentru mine o mare uşurare de conştiinţă să declar domnilor in faţa cv. şi mai ales în faţa aceluia care a fost victima erorii, că m’am înşelat in 1804 şi că acuma socot că scrisul acestui borderou nu este opera grafică a căpitanului Dreyfus, ci a maiorului Esterhazy“. Frontul de generali se ţinea mai bine decât oricând. Mercier, In loc să depue ca martor, ţinu un lung discurs de acuzare. Singurul martor militar care nu se clintea, colonelul Picquart, fu vestejit pentru că îndrăznea să se libereze de prejudecăţile sacro-sancte ale castei din care făcea parte. In ultimul moment Labori se adresă telegrafic impăratului Germaniei, cum și regelui, Italiei. Situaţia extraordinară justifica un astfel de procedeu. Ei rugă pe cei doi suverani să declare în intersul justiţiei dacă Dreyfus este cu adevărat nevinovat. Deşi tot felul de considerente se opuneau dorinţei apărătorului, Germania răspunse prin Monitorul Imperiului din 8 Septembrie 1399 într’un chip care ii va face totdeauna onoare: „Suntem autorizaţi să reinoim declaraţiile de mai jos asupra căpitanului Dreyfus, făcute de guvernul imperial ca să-şi îndeplinească o datorie de umanitate şi ca să-şi salveze propria-i demnitate, rămânând insă in acelaş timp în rezerva pe care i-o impune realitatea faţă de afacerea internă a unei puteri străine“. Din ordinul guvernului său, ambasadorul Italiei comunică încă odată guvernului francez că nici o autoritate italiană nu cunoscuse pe Dreyfus. După o lună de agitaţii, dezbaterile luară sfârşit. Comisarul guvernului ceru condamnarea. Labori, în contra dorinţei sale, cedând insistenţelor numeroşilor pretni care se temeau de avânturile temperamentului său, renunţă să mai predeze. Aşa că la sfârşit Demange singur apăra cauza acuzatului, cu multă diplomaţie, căci cunoştea sentimentele consiliului. „Rog pe Dumnezeu să vă lumineze conştiinţele, să dea Franţei noastre concordia de care are atâta nevoe (intorcându-se spre public). Cât despre voi, oricine aţi fi, cu mine sau contra nea, sunteţi francez. „Inspnându-ma an gândul sublim al lui Momard in faţa Curţii de casaţie, vă spun tuturor: „Suntem francezi, să fim uniţi în aceiaşi comunitate: dragostea de justiţie, dragostea de patrie, dragostea de armată“. Esterhazy, care din lipsă de mijloace nu venise la dezbateri, inundă pe toţi cei interesaţi cu scrisori de la Londra, unde se afla, şi jură: „In faţa lui Dumnezeu şi pe memoria sfântă a tatălui său că nu intrase in relaţii cu Schwarzkoppen decât din ordinul colonelului Sandherr“. Ultimul cuvânt al lui Dreyfus fu scurt, probabil că prea scurt. Din nou preciziunea militară, în locul strigătelor emoţionante ale inimii. Din nou, ca, în tot timpul dezbaterilor, nici un cuvânt violnt, nimic decât ceva sec, o flacără adânc sufletească, dar care nu se manifestă. Şi totuşi, ce viaţă trăise omul acesta! Ce sforţare de voinţă ca să stea în picioare şi să păstreze o ţinută ofiţerească, cu toate că avea un trup epuizat, într’o uniformă de vată! Senzaţia, compătimirea, produse la prima sa apariţie in sală, se risipiseră de mult. Sobrietatea sa înăbuşea in germene orice avânt. Acolo unde ar fi fost nevoe de un actor, zice Reinach, se afla un soldat ..PREŞEDINTELE: Căpitane Dreyfus, mai ai ceva de adăugat pentru apărarea dumitale? CĂPITANUL DREYFUS: Nu am de spus decât un lucru foarte simplu: afimi in faţa ţârii şi în faţa armatei, că sunt nevinovat. Numai cu scopul de a salva onoarea numelui meu şi a numelui pe care il poartă copiii mei, am suferit vreme de cinci ani cele mai îngrozitoare chinuri. Scopul acesta sunt convins că o să-l ating astăzi, graţie realităţii şi justiţiei voastre. PREŞEDINTELE: Este tot ce ai de spus? CĂPITANUL DREYFUS: Da, domnule colonel. PREŞEDINTELE: Dezbaterile simt terminate. Consiliul se retrage in deliberare. Sentinţa şi graţierea La 9 Septembrie 1899 se dădu sentinţa. Cinci voturi pentru vinovăţie, minoritatea de două voturi nu era deajuns pentru achitare. Dreyfus fu aşadar declarat din nou vinovat de înaltă trădare, dar majoritatea consiliului îi acordă circumstanţe atenuante. Sentinţa fu zece ani de detenţiune şi degradare. Dar judecătorii înşişi cerură ca degradarea să nu se mai repete. Sentinţă de compromis de cea mai rea speţă, plină de contraziceri, şi veştejită ca atare de amici, ca şi de duşmani. Sau ofiţerul era vinovat de Înaltă trădare, şi atunci de ce circumstanţe atenuante? sau era nevinovat, şi atunci consiliul trebuia să aibă curajul de a-l achita. Procesul de la Rennes făcu cea mai mare senzaţie pretutindeni in lumea civilizată. Istoria lui Dreyfus devenise istoria Franţei. De vreo doi ani urmărea cu nelinişte peripeţiile dramatice ale acestei tragedii. Aproape pe toată presa de seamă, intre altele şi foi hotărît franco-file, cum era Independance Belge, Journal de Geneve şi Novosti de la Petrograd pledaseră pentru revizuirea procesului. Văzut din depărtare, procesul de la Rennes însemna criza diferitelor drame din care se compunea tragedia căpitanului Dreyfus. Primul proces in fața consiliului de război de la Paris nu interesase decât un număr restrâns de persoane. Se desfășurase în secret, într’un mister complect. Chiar când se produsese strălucita achitare a lui Esterhazy, opinia publică mondială nu luase o prea mare parte la evenimente. Publicarea lui „Acuz", ostracismul contra lui Zola şi glasul apărătorilor săi răsunară pentru prima dată ca nişte bubuituri de tunet pretutindeni unde există oameni care onorează idealul justiţiei. Hotărirea Curţii de Casaţie era dat să le întărească încrederea, iar sentinţa consiliului de la Rennes să reabiliteze justiţia dezonorată. Ziarişti din toate ţările veniseră să asiste la proces. Acuma, după ce se dăduse sentinţa, opinia pubică din toată lumea era agitată în cel mai înalt grad. Nu numai Franţa fusese târâtă in vârtejul Afacerii; agitaţia fu aproape tot aşa de intensă în marile ţări europene şi în America. Ziarele germane publicară telegrame care reproduceau textul exact al sentinţei. La Budapesta un grup de tineri se adună în timpul nopţii in faţa consulatului general al Franţei, strigând: — Trăiască Franţa! Jos Mercier! Va urma I. IANCOVESCU in „Primul rol", comedie care se joacă azi in matineu la teatrul Regina Maria.