Dimineaţa, ianuarie 1932 (Anul 28, nr. 8987-9015)

1932-01-01 / nr. 8987

Wigsenri­ft plăcut Fondată în 1904 de CONST. MILLE TELEFON: Centrala: 3-2470. Străinătatea: 3-5354 Direcţia: 3-2474. Adiţia: 3-2473 Provincia: 3-1066. lei 3 Bucureşti, Str. Const. Mille 7-li (Sărindari In fiecare zi, primim din provin­cie şi din Capitală acelaş val de scrisori care — toate — cuprind aceiaşi plângere, repetată cu per­­zistenţa exagerată a unui refren ; nu ni se plătesc salariile, nu ni se plătesc pensiile«. Pentru pensionari, d. preşedinte al consiliului a avut un cuvânt de adâncă milă într’un articol din Nea­mul Românesc. De­sigur, bătrânii, a cărora muncă încordată de trei decenii a creiat România moder­nă , au primit cu recunoştinţă cuvântul de compătimire al d-lui preşedinte al consiliului. Din pă­cate însă, nici măcelarul nu vinde carne, nici precupeţul zarzavaturi pe asemenea cuvinte de compătimi­re. Ei cer bani. Iar pensionarii n’au bani, fiindcă nu-şi primesc pensiile. E realitatea urâtă, prozaică, — dar e realitate ! De altfel, în acelaş articol de pre­şedinte al consiliului schiţa — la sfârşit — un vag proect de revizui­re a pensiilor,­­ a pensiilor celor ce au avere. Este un lucru care va nelinişti profund massa — şi fără aceasta, destul de necăjită — a pensionarilor de stat. Sperăm că proectul va rămânea însă, închis în colecţia Neamului Românesc... Cât despre funcţionari, cazurile care ni se relatează sunt deosebit de alarmante. Intr’un judeţ din Ar­deal, magistraţii nu şi-au primit le­furile de 3—4 luni. Oamenii „au luat“ pe datorie — dela băcan, dela măcelar, dela zarzavagiu. Nu discut ce mai rămâne din­­ faimosul presti­giu al magistraturei în asemenea împrejurări. La fel au făcut și mili­tarii din partea locului, pe care vis­­teria publică îi supusese aceluiaș tratament. Dar lucrul n’a mers tocmai bine... Fiindcă într’o zi, militarii — prin nu știu ei, stranie întâmplare — au UT. , ia ”vacs3ri” la zarzavagiu și .au achitat datoriile. A doua zi, băcanul, măcelar*. : zarzavagiul , au tăiat, creditul mat* +;lor: — Ofiţerii au plătit! Dv„ dece nu plătiţi?... — N’am primit lefurile... . — Nu se poate! Dacă le-au pri­mit ofiţerii, trebue să Ie fi primit şi dv.... Oricât vi s’ar părea scena aceasta o scenă de operetă, vă asigur ca este riguros exactă. Şi dacă situaţia mai îi atât de tragică, s’ar putea broda de această temă multe giu­­u... Cel care mi-a dat detaliul de mai sus, îmi spunea in încheere: — Bine, înţelegem că nu ne plă­tesc salariile fiindcă nu sunt bani. Dar cel puţin să nu se plătească nimănui, căci — dacă se plătesc u­­nora şi nu se plătesc altora — se întâmplă ceiace s’a Întâmplat la noi... ... Şi omul râdea acru, fiindcă — în asemenea situaţie — nu se poa­te râde decât acru! Acestea şi încă multe alte fapte s’ar putea scrie pe tema neachită-­­rii salariilor la timp. Ştim prea bine: nu este rea vo­inţă din partea nimănui. Decât, un lucru: un stat nu poate fi guvernat numai prin şi cu bunăvoinţă. Când un guvern nu mai poate face faţă împrejurărilor, e dator faţă de sine însuşi, e dator faţă de conştiinţa lui să se retragă. Iar dacă rămâne mai departe, trebue să facă toate efor­turile ca să realizeze tot ce se poa­te realiza în opera de guvernă­mânt. întârzierea achitării salariilor nu mai poate continua, căci duce la sfărâmarea întregului mecanism de stat. Ce soluţii are guv­rnul în acea­stă privinţă? Ce planuri? Ce nă­dejdi? S’o spună, pentru ca func­ţionarii şi pensionarii să ştie că situaţia de-acum nu se va prelungi la infinit... Tudor Teodorescu-Branişte Ministerul instrucțiunii repetă or­dinul prin care s’a decis deschide­rea școlilor la 11 ianuarie 1932. PLATA SALARIILOR Funcționarii spun că li s’a promis că li se dau lefurile după sârbă- Ei nu știu că la stat nu se isprăvesc sărbătorile nici­odată?... D. M. Manoilescu s’a adresat Contenciosului Administrativ Cum întemeiază fostul guvernator al Băncii Naţionale acţiunea sa In primele zile ale înlocuirii d-lui Manoilescu din postul de guvernator al Băncii Naţionale spre a fi readus în acest post d. Const. Angelescu, i se vorbise despre intenţia celui în­locuit fon.» to­ rujli» *»v­erf s .S-i,e), — de a se­ sorosa justiţiei şi‘ a cere anularea decretului regal res­pectiv. Introducerea acţiunii întârziind şi lucrurile linişt­indu-sp,­, se părea că ministerul de finanţe, prin reprezent­ant prin înalt decret regal Nc. 2601 lantul ei legal. din 14 Iulie 1931; a obliga ministerul Apoi precizează ca obiectul acţiu­ de finanţe să-mi plătească suma de nu­ este: anularea de către Curte a zece mii lei pe zi daune, cu începere înaltului decret regal din 27 Noem- de la date de 28 N vustrii­­ară 1? • L. /.•.... y " ~ .-r?. cars ■' .Gönnt. îâut’ echiV'-uantnl .:*■ pint osSerif-Angelascu se inmuște guvernator al je ce am suferit prin clrcuirea mea Băncii Naționale, in locul d-lui Ma­ înainte de termenul legiuit, a lua non­escu, pe termen de 6 ani, act de rezerva ce o fac cu privire la Acţiunea continuă astfel: Ca ur- valorificarea despăgubirii pentru pro­bare­a acestei anulări, Curtea da judi­ciul moral cauzat prin decretul Apel să binevoiască a ordona revr­.legal a cărui anulare o cer­­a con­­tegrarea mea în funcţia de guverna-­ damna ministerul de finanţe la plata tor al Băncii Naționale, funcție în cheltuelilor de judecată, care am fost numit pe termen de 6 are dreptul a numi o parte din aj­ministratori, pentru ca in come? să poată intra nu numai tecJn/W nii scontului și lombarduluTc^al comerțului de devi'/o au trebu­U s.j Urig. M­­.•. 11u mai fi*' inirr^a,. cA.\. d on ti do au torba mu rd-d1' pentru ca raporturile Băncii ciiW tul să fie așezate pe o bază să și autonomia oi să fie pe dctMHg asigurată. B| CAZUL IN SPEȚĂ 3) Subscrisul a fost numit guver­nator al Băncii in Urma demisiunii aceieiaș persoane, d. Angeiescu, care se considerase ştirbit în autoritatea sa prin decizia Curţii de Apel, dar demisiunea sa, pr care ar fi fost mo­tivul ei, era fără rezervă şi definiti­vă, după cum însuşi a spus-o cu ocazia instalării subscrisului — şi numirea mea de asemenea a fost de­finitivă, după cum rezultă din decre­tul regal care mă numeşte pe 6 ani. In asemenea condiţiuni, afirmarea d-lui ministru de finanţe in raportul său către rege că „este drept a renu­m­i pe d. C. Angelescu pentru a pune sfârşit unor frământări regretabile şi a încheia o epocă de provizorat dăunător Institutului de emisiune“, — ni se pare a fi în prima ei parte, rezultatul unei aprecieri eronate, fiindcă invoacă un drept care nu mai exista, spre a putea nesocoti pe un altul, care — acesta — există în adevăr; iar în a doua parte merge împotriva scopului mărturisit, fiind­că epoca frământărilor, pe care de­riziunea cunoscută a înaltei Curţi de Casaţie o făcuse tocmai să înce­teze, este redeschisă acum. Dar chiar dacă faptele invocate ar fi conforme afirmaţiei de mai sus, ele nu infirmă întru nimic legalita­tea numirii mele nici caracterul ei definitiv, şi nu pot procura d-lui mi­nistru de finanţe motive adecuate şi juste pentru înlocuirea mea. Acţiunea se închee cu cererea ca atât Banca Naţională cât şi d. Ange­lescu să fie chemaţi în cauză, spre decizia pe care a le fi opozabilă Curtea o va da. IAŞI 30 — Am relatat că Aneta a disperat Postelnicu din strada Zugravilor Nr. ordin su 38 a fost găsită moartă in locuin- o legatu­ra’­ei. Parent Cercetările poliţiei au putut sta­ pe d. pi­bili următoarele amănunte intere­­chetarea Cl.Xi.Xy IX XX UU XXM WA*----------- --------- -Era elevă bună și frecventa regulat cursurile. In urmă cu un an, murin­­du-i tatăl, ea s’a retras din școală, căci nu mai avea posibilităţi mate-2) Guvernatorul Băncii Nationale este un administrator, primul admi­nistrator al institutului de emisiune, ---- în loc să fie ales de adunarea__________ avea posibilităţi mate­riale de a continua studiile. După câtva timp, l-a cunoscut pe studentul Petre Donciu, de la facul­tatea de agronomie din Iași. Intre ei s-a legat o dragoste. Cei doi tineri se întâln­eau foarte des, făcându-și promisiuni recipro­ce pentru viitor. Dar acum câtva timp, Anetei Po­stelnicu i-a murit o soră, la care ţinea foarte mult. Din cauza acea­sta devenise abătută. înainte ca două zile de a comite actul disperat, Aneta s’a­­ întâlnit din nou cu Studentul Donciu. Toate­­- au Aneta Postelnicu nici o explicaţie. Inainte cu două zile de a­ com­ite actul disperat, insistenţele acestuia spre a afla mo­tivul deprimării prietenei sale, a­ rămas zadarnice, nu vroia să-i dea SINUCIDEREA In ziua sinuciderii, Aneta a venit acasă și n’a mai ieşit în oraş. Spre seară, mama a sLndemnat-o să se ea d-lui Manoilescu va fi L în fala. Curţii de d. av. ^ la iflBhgi^^d­oi fruntaşi Conferirea mandatului Temeiurile de drept ştie lupt­ele .*“*A'"ffiSf “RÄ Ine cZTTtmele_ »“ acela, Meet chte, deed er g Sie T%e SS £S2 S» g S«E71 care, in loc sa fie ales tie ad­unarea generală a acţionarilor pe termen de 4 ani, este numit de guvern pe ter­men de 6 ani prin înalt decret regal. El nu este totuşi un reprezentant al guvernului în consiliul Băncii, ci un organ al Băncii, în numele căreia are căderea de a săvârşi acte juri­dice şi care îl remunerează pentru serviciile prestate. Atât condiţiunile numirii cât şi acele ale funcţionării sale, sunt determinate de legea de în­fiinţare a Băncii, de statute, de acte c­u caracter sinalagmatic, la care per­soana numită aderă prin acceptarea funcţiunii. Figura juridică a guver­natorului este deci complexă, nu poa­te fi încadrată în întregime în nor­mele unui singur raport de drept El nu este în mod exclusiv, nici func­ţionar, nici administrator, nici man­datar, nici locator de servicii. Func­ţiunea îi este conferită prin decret regal, deşi este pe termen anumit; obârşia ei nu este într’un act de voinţă din partea unui mandant din drept privat, ci în exerciţiul unjfi drept din partea puterii publice^ nu se exercită în interesul di.^B celui ce conferă mandatul, * A losul unui tertin. ^k Actele ce au instituit OaiflHB tioici ia., că aste 1 Jk c V ii i iu ui de emisiune nu aAhd.vcS: ■ — l­mn 1 Ianuarie 1932 Săpunul de l®,$ dinji superior ZILE DE PRIMAVARA Plus 16 grade în valea Lotrului dova zile, dar temperatura s’a tot ridicat. PLUS 16 GRADE IN VALEA LOTRULUI Temperatura cea mai ridicată în tară s'a înregistrat în valea Lotru­lui, maxima fiind de plus 16 grade aproape de Tg-Jiu iar minima nopţii plus 5 grade. Valea Lotrului e favorizată tot­deauna de o iarnă mult mai uşoară ca în restul ţării, totuşi o tempera­tură de plus 16 grade după Crăciun întro regiune muntoasă e aproape de necrezut. Secţiunea meteorologi­că din Tg. Jiu a confirmat oficial a­­ceastă curioasă schimbare climate­rică după o iarnă atât de grea şi timpurie. GER ASPRU LA CLUJ Iarna se menţine în Ardeal, deşi în restul ţării beneficiem de valul de căldură mediteranian. Ştirile primite prin telegraf de In­stitutul meteorologic central arată că ieri dimineaţă termometrul arăta minus 9 grade la Cluj şi minima nopţii a scăzut la minus 11 grade. Presiunea atmosferică fiind în scă­dere, iarna va slăbi mult şi în Ar­deal. VALUL DE AER CALD DIN ASIA MICA După ştirile prinse noaptea prin ra­dio temperatura s'a ridicat mult în sudul şi esttul continentului. Radio-Clicky anunţă formarea unui anticiclon în Asia Mică având ten­dinţa a se dirija spre Marea Neagră. Sub acţiunea acestui maxim baro­metric Băltăreţul ne-a putut aduce de aer cald din sud-est gpa informează că în ba­­flBHLflglSifefoMiice se menţine zona Valul die căldură ne aduce multă umiditate; procentajul higrometric e în continuă creștere. Pe alocuri ceaţă şi ploaie mărun­tă. Vânt de SE. Barometrul în scădere. Tempera­tura în creștere. HAGA, 30 (Ftador). — Dispă­ruiri de presăj fos­tul] împărat al Germaniei ar fi solicitat guvernului olandez permisiunea de a EX-KAIZERUL WILHELM pleca la Frankfurt, unde sora sa, Sofit­ de it®r, dar vers»­­./*a ceastă perm­sisiisn«* JUHA, 30 (Undor). — La Leningrad a luat sfârşit procesul împotriva celor 10 de funcţionari ai coo­peraţiei sovietice, învinu­iţi de falsificarea cartele­lor de aprovizionare. Patru dintre inculpaţi au fost condamnaţi la moarte, iar ceilalţi doi până la opt ani închis au­ Restaurarea catedralei

Next