Dimineaţa, ianuarie 1932 (Anul 28, nr. 8987-9015)
1932-01-01 / nr. 8987
Vmer-Ba 8 staute asse SSS2 Curiozități din lumea largă pgjjl v\, " ' - - ” ^ EM !§§* fi- - - - ” « f • ■ .. Bf! , |pf % -'‚.”■ Surprizele cinematografului D-ra Liliana Baron, o artistă lirică, asista zilele acestea la un film dintr-un cinematograf bulevardier din Paris, iar la un moment dat zări următoarea scenă pe ecran: Un notar prezenta unei tinere fete, pe care o răpise o fotografie spunându-i: Aceasta-i mama ta. Portretul lua dimensiuni tot mai mari pe ecran, iar d-ra Liliana Baron rămase aiurită, văzând propriul ei chip înaintând spre ea și luând pro- porții monumentale. Iar notarul repeta mereu: „Iată pe mama ta“. Artista se stăpâni să nu exclame: „Nu, nu-i adevărat! Nu sunt mama, ei! Întâi de toate n’am vârsta să fiu mama unei fete de 17 ani. Și apoi nu-i adevărat, n’am avut niciodată un copil! Notarul de pe e eram retrase foto grafia, dar spuse eroinei din film do-1 ilm! DE AIUREA ŞI DE AICI Eli fecitî tu bost0.an Despre bătaia... „ruptă din rai“ s‘a cu glasul îndurerat: „Mama ta scris şi s’a discutat mult de tot la -----*“ noi — dar se vede treaba că rezultatele sunt ca şi nule. In şcoli verbul „a bate“ se conjugă cu frenezie şi nu doar în teorie, la ora de gramatică, ci în practică, la toate orele. E încă vie în mintea tuturora cazul de la Feteşti, întâmplarea recentă, când un învăţător a bătut atât de crunt o copiliţă, din cauză că aceasta nu-şi ştia lecţia, încât a omorât-o chiar în localul şcoalei. Cu acest prilej am dori să ştim — care e rezultatul anchetei împotriva acestui învăţător model ? Ce sancţuini s’au aplicat împotriva bestiei care se erijează în păstor sufletesc al unei generaţii ? Muşamaua a tot salvatoare s’a întins şi asupra acestei nelegiuiri ? Şi aproape nu e părinte care să nu poată povesti lucruri triste despre pedagogia cu bâta practicată în locaşurile noastre de cultură. Dar iată ca roata se întoarce . Nu numai învăţătorii bat; prea mult au tot conjugat verbul a bate la activ, le-a venit rândul să-l sufere la pasiv. Părinţii exasperaţi au întors vorba din Biblie : „Bate, şi ţi se va deschide”, în „Bate, şi vei fi bătut“. Astfel se explică probabil, păţania învăţătorului din Ciucsângeorgiu de Sus, care a fost victima unei agresiuni. Pe când se afla în clasă, s’a pomenit cu locuitorul Gejer Iosif din acea comună, că începe să-l lovească cu pumnii. După ce s’a săturat de bătae, săteanul a părăsit clasa, fără să spună motivul care l-a determinat la aceasta. Anunţându-se jandarmii, s’a deschis o anchetă. Motivul agresiunii se crede a fi acela, că învăţătorul ar fi tras de urechi un băiat al agresorului. Aşa relatează faptele corespondentul nostru şi trebue să mărturisim, că sunt destul de greie. Nu ne vine a crede că răzbunarea părintelui provine de pe urma unei simple urecheli, trase şcolarului nedisciplinat, credeai mai degrabă, că „domnul“ a dovedit destulă vigoare, aplicând acea pedeapsă elevului, al cărui tată a venit să-i ceară apoi socoteala cu pumnii. Sistemul e mai mult decât nenorocit şi ne întrebăm cu groază, unde vom ajunge ? învăţătorii stâlcesc copiii în bătăi, părinţii respectivi se răzbună, ciomăgind dascălii— hotărât lucru o stranie pedagogie medievală practicată in anul una mie nouă sute treizeci şi unu după Christos. Lucrurile se vor schimba oare în 1932, sau vom continua să auzim sălbatecul refren : Eu bat, tu baţi, el bate ? murit De astă dată d-ra Baron era cât pe aci să leşine. Intervenţia amicilor săi o readuse în simţuri. Aşteptă cu nerăbdare sfârşitul filmului, ca să vadă dacă autorul o învie, dar aceasta nu fu cazul. Artista a dat în judecată pe acel care uzase de portretul pentru a-i octroia în film o maternitate pre- sunt speranţe că va scăpa cu viaţă, coce şi foarte ciudată şi pentru a fi numai că nefericita rămâne si fără îngropat-o de vie, la cinematograful fără sot Va fi desigur un proces interesant. I IN £URI (JE ZI IN Iii*N J I — E. MARGHITA Sinucidere tragică Un agent voiajor din provincia franceză s’a sinucis la căpătâiul soţiei sale, în clipa în care aceasta dăduse naştere unui copil. Facerea era extrem de dificilă şi copilul veni pe lume mort. Lăuza leşină şi se credea că murise şi ea; atunci soţul îşi trase un glonte în cap de disperare. Moartea lui a fost instantaneie. Femeia și-a revenit însă. şi Ady Ster internaţional nanciare, d-na îl dete in judecată la New-York, iar soţul, aducându-şi aminte că era născut în Illinois, intentă acţiune de divorţ în faţa tribunalului din Chicago. Acesta a pronunţat divorţul în favoarea soţului. Sentinţa nu e definitivă, ba chiar soţia a făcut apel. Nemulţumit cu acest prim rezultat, soţul a depus o plângere de adulter la procurorul din Grenoble. D-na şi complicele ei răspunseră soţului: „E prea târziu nu mai ai calitatea să te plângi, iar d-na adaose : Am dreptul să te înşel, deTribunalul din Grenoble are să judece o problemă complicată de adulter internaţional. Soţul e un diplomat, ataşat la legaţiunea din Havana, amantul un mexican, om de litere, care se consacră unor lucrări erudite, soţia o cetăţeană din Statele Unite. In 1928, soţii înţelegând că nu erau făcuţi să trăiască împreună, au hotărât să se despartă de comun acord. D-na avea 50 de milioane, din care cedă soţului 20. Cei doi copii fură repartizaţi între părinţi. Totul părea aranjat. Diplomatul îşi urmă cariera în lume, soţia lui oarece nu poţi avea pretenţia să-ţi căută odihnă în Alpi şi se instală o fia credincioasă“, apoi într’un castel de lângă Gre-1 Magistraţii au cerut o amânare de nobie. Dar într’o bună zi, domnul nu-şi mai ţinu anumite angajamente filă zile, pentru a putea chibzui asupra acestui caz de adulter internaţional. O CuturiKE Aa Ex regele Spaniei suferă de gută Ex regele Spaniei I gută a fost nevoit să stea in suferind de casă; sărbătorile Crăciunului au trecut pentru familia regală fără nici un fel de ceremonial deosebit. Numai regina s’a dus la biserica din Fon-tainebleau, însoţită de doamnele sale de onoare pentru a asculta slujba de miazănoapte. Darul de Crăciun al unui aristocrat englez Contele de Hardington care posedă proprietăţi imense la Bervik in Scoţia a oferit cu ocazia Crăciunului un mare banchet fermierilor şi arendaşilor săi, declarându-le in cursul ospăţului, că având in vedere criza economică le reduce arenda cu zece la sută. De la box la muzică Boxerul Obrien, pe vremuri oftampionul lumei, va abandona acest sport violent pentru a se consacra muzicei. El va lua lecţii de vioară la conservatorul din New-York şi dacă pumnul care a făcut knock-out atâţia adversari va şti să mânuiască cu dexteritate arcuşul, succesul lui Obrien ca violonist e asigurat. Celebritatea numelui o are de pe acum. Accident norocos Un cetăţean din New-York se înapoie la el după o absenţă de opt luni, când toată lumea îl credea mort. In realitate el plecase într’o zi la pescuit, căzuse în apă şi ciocninduse cu capul de o piatră, îşi pierduse memorie. De atunci umbla haimana prin toată America. întâmplarea l’a făcut să ajungă şi la Chicago şi pe când traversa o stradă foarte frecventată, fu victima unui accident de automobil. Acesta avu darul să-i readucă memoria, şi cetăţeanul amintindu-şi de numele şi origina lui, s’a înapoiat la el acasă. Aceleaşi cauze nu produc insă întotdeauna aceleaşi efecte; astfel cetitorii işi amintesc de cazul lui Cristian Navarre, tânărul industriaş francez, care, dimpotrivă şi-a pierdut memoria în urma unui accident de automobil, un caz care a dat naştere la cele mai senzaţionale complicaţii. Statistica accidentelor de Crăciun in Statele Unite In timpul Crăciunului au survenit în Statele Unite foarte multe accidente de circulaţie cărora le-au căzut victimă 200 inşi dintre cam 130 morţi în urma accidentelor de automobil. S-au semnalat numeroase ciocniri între trenuri şi automobile. Consumarea de alcool contrafăcut, a pricinuit moartea a nouă persoane Crăciunul la Baux In Provence se află orăşelul Baux, cunoscut pentru pitorescul său. Căsuţele par agăţate de o stâncă, dominată de ruinile unei fortăreţe feudale şi de biserica milenară, cu capela monolită, unică în felul ei, in care se perpetuiază in parte tradiţia misterelor evului mediu. In această veche biserică, păstorii şi păstoriţele vin să ofere anual la slujba din ajunul Crăciunului, copilului Isus un miel de lapte. Păstorii sunt înfăşuraţi in mantale cafenii, păstoriţele poartă costumele lor cele mai frumoase, tradiţionala „coaja“ arteziacă şi capa proven. înainte de slujbă, se organizează o procesiune ciudată. In fruntea alaiului pornesc îngeraşi cu aripi brodate cu fir. Urmează toboşarii cu instrumentele lor. Apoi un cărucior, iluminat cu lumânări aprinse tras de un berbec majestuos, şi înăuntru lui mieluşelul întins pe pat. Urmează păstorii şi păstoriţele cu lumânările în mâini conduşi de şeful lor „Baile Rastre“. Ajunşi în faţa altarului, acesta ia mielul sub braţ şi face ofranda, conform unui ceremonial antic. Rând pe rând păstorii şi păstoriţele îşi trec mielul de la unul la altul, inchinându-se cu plecăciuni adânci. E un fel de menuet antic, după ceremonialul Curţii. Totul e acompaniat de minunate cântece străvechi, imnuri religioase cântate de asistenţă. A apăruut: LEGEA pentru suspendarea până la 15 Februarie 1932 a actelor de urmărire și executare asupra bunurilor rurale adlrecrate de Const. A. Steeaitoviei de vânzare la toate librăriile Noul guvern din Catalonia format de colonelul Macia BARCELONA, 29 (Rador). — D. Macia a declarat reprezentanţilor presei, că actuala criză de guvern din Catalonia, s’a terminat, d-sa formând guvernul ca preşedinte al consiliului. In acelaş timp, colonelul Macia a comunicat şi lista noului guvern. D-sa a desmintit totdeodată ştirea că la rezolvarea crizei de guvern ar fi fost influenţat de cercurile guvernamentale din Madrid, adăugând că nu ar fi acceptat nici un fel de ingerinţe în această chestiune. COLONEL MACIA Afacerea paşapoartelor false CEI TREI TINERI ARESTAŢI AU FOST PUŞI IN LIBERTATE Cei trei tineri arestaţi de poliţia Capitalei sub bănuiala că sunt amestecaţi în afacerea falsificatorilor de paşapoarte, au fost eliberaţi stabilindu-se că nu li se pot aduce acuzări precise. ' ' Totuşi ei au făcut mărturisiri preţioase. Au arătat că în schimbul unor sume însemnate de bani au cedat pentru câteva ore paşapoartele lor veritabile centralei de spionaj sovietic din Viena. Aci au fost fotografiate paginile cari purtau semnăturile autorităţilor emitente. Din câte s’a putut afla până acum, diverşi spioni sovietici au fost trimişi în Franţa, Iugoslavia, Polonia şi Italia, cu paşapoarte româneşti falsificate. Se pare că vreo câţiva aderenţi din România ai bolşevicilor au plecat în Rusia prin Viena cu paşapoarte sovietice. Din România la Viena şi dela Viena înapoi in România călătoreau bineînţeles, cu paşapoarte româneşti în regulă. Autorităţii din străinătate au fost înştinţate despre aceste descoperiri şi totodată li s’au trimis xemplare din paşapoartele falsificate, cu rugămintea să fie urmăriţi şi arestaţi posesorii unor asemenea paşapate, întrucât toţi fac parte din serviciul de spionaj al Sovietelor. Cronica muzicală MISSA FESTIVALA Profesorul de muzică d. I. Faschiu ne-a convocat la prima audiţie a unei lucrări bisericeşti intitulată „Missa Festivala“, care s-a executat la catedrala Sf. Iosif, în timpul serviciului religios Pontifical celebrat în dimineaţa primei zile de Crăciun, de către arhiepiscopul şi mitropolitul catolic E. S. Alex. Cisar. „Missa Festivala“ concepută evident în spirit religios, în afară că îndeplineşte condiţiunile de ritual, deservind bine scopul, pentru care a fost compus, dar tehniceşte şi muzicaliceşte lucrarea posedă pagini de muzică interesantă, inspirată, prezentată tehnic în general uzitat către sfârşitul secolului trecut. Kyrie, Gloria, Credo, Sanctus, Benedictus şi Agnus Dei prin animaţia conducerii muzicale a autorurului, a soliştilor de calitate, d-rele L. Kleine, A. Kleine, d-nii I. Tâmpeanu, V. Tomoşoiu, A. Wardella, cella dr. Lorber, orgă G. Slovig, al corului şi orchestrei catedralei, a răsunat şi a înălţat sufletele credincioşilor strânşi să sărbătorească naşterea Fiului Domnului. C. NOTTARA Match de hockey Polonia-Canada VARȘOVIA, 30. (Rador). — La Katowice a avut loc un match de hockey de revanșă între Canada și Polonia. Canada a câștigat cu 1-0. La acest spectacol au asistat peste 10.000 persoane. ^ «4. W. Hfcc.', O enciclopedie românească Dicţionarul enciclopedic ilustrat „Cartea Româneasca“. Partea I: Dicţionarul limbii române din trecut şi de astăzi, de I. Aurel Candrea Partea II: Dicţionarul istoric şi geografic universal, de &h. Adamescu Bucureşti, 1931. Gr. in-8°, XXIV -(- 1948 pag. Avem, în sfârşit, un dicţionar enciclopedic românesc. S-au mai făcut şi alte încercări, mai mult sau mai puţin izbutite. De astă dată, pentru prima oară, avem o lucrare reuşită. Nu suntem prea fericiţi nici în ce priveşte lexicografia obişnuită. Fără îndoială că, printre lucrările ştiinţifice, dicţionarele sunt dintre cele mai greu de făcut. Aşa se explică faptul că avem o sumedenie de dicţionare din care nu s-a publicat decât începutul, iar sfârşitul nu va mai apărea niciodată. De la început deci constatăm un mare merit al dicţionarului d-lui I. A. Candrea, a apărut întreg. Numai cine n’a lucrat niciodată la un lexic sau la un glosar ignorează ce muncă fastidioasă şi îndelungată necesită o lucrare de soiul celei de faţă,, mai ales când, deşi complectă, n’are decât două mii de pagini dintre care cinci sute rezervate pentru dicţionarul istoric. In adevăr, se poate spune că enciclopedia cărţii româneşti se prezintă sub o formă foarte comprimată. Gândiţi-vă că cuprinde cincizeci de mii de cuvinte, cu explicaţia lor şi aproape la toate, cu citate din autori şi clişee. Vă veţi da seama deci ce muncă de organizare a depus ajutorul ca să înghesuie, într’un număr de pagini atât de mic, un material atât de bogat. Numai grupând, sub formă redusă tot ce putea fi spus împreună, numai servindu-se de prescurtări şi de semne convenţionale, d. Candrea a reuşit să-şi reducă lexicul la un număr de pagini mai mic decât cel al altor dicţionare fără clişee. Dicţionare ale limbii române au mai apărut. Fără să mai pomenim de cel al lui Tiktin (cu traducerea cuvintelor în nemţeşte), nici de cel al lui Damé (nu franţuzeşte), ne putem opri pentru comparaţie, la cel al d-lui Lazăr Şăineanu, care are explicaţiile în româneşte. Nu vom tăgădui meritele dicţionarului universal al d-lui Şăineanu. In forma redusă sub care se prezintă, această lucrare dă tot ce putea da. Evident însă că cea a d-lui Candrea sub un volum mai mare, va trebui să dea ceva mai mult. Cel mai important avantaj pe care-l, precipsă noua .Publicaţie Simt disDelj'i. Lr. fiecare articol care reprezintă, un obiect .concret, găsim o fotografie, totdeauna bine aleasă, care face mai mult decât cea mai bună explicaţie verbală. Pentru tot ce priveşte trecutul nostru şi al altor popoare (insigne, demnităţi, texte vechi) pentru toate instrumentele utilizate astăzi in industria casnică sau mecanică, clişeul constitue cea mai bună lămurire. (Nimeni mai mult decât d. Candrea nu era indicat să ne lumineze în această privinţă, căci nimeni nu cunoaşte treciul nostru şi felul de viaţă actual al ţăranilor, mai mult decât d-sa). Din acest punct de vedere, enciclopedia cea nouă se prezintă mai bogată şi mai corectă decât Micul Larousse ilustrat, care, desigur, a servit de model Cărţii Româneşti. In general, un cuvânt nu e definit exact decât de el însuşi. Oricât de sinonime ar fi două expresii, tot este între ele o nuanţă de deosebire, dacă nu pentru fond, cel puţin pentru atmosfera pe care o aduc cu ele. Definiţiile d-lui Candrea sunt corecte, pe cât este omeneşte posibil. S-au strecurat şi câteva erori foarte regretabile, dar ediţia a doua le va înlătura. Meritul autorului este şi mai mare în ce priveşte exemplele. Dicţionarele de până acum conţineau în general exemple din textele vechi, sau nu conţineau mai de loc. D. Candrea a „despuiat“ cu multă atenţie autorii contimporani şi i-a utilizat pentru ilustrarea cuvintelor. Opera d-sale este, in felul acesta, mult mai „actuală“ decât publicaţiile dinainte şi va servi mai mult la comentarea textelor române moderne. Iată ce conţine exact un articol al enciclopediei: cuvântul care trebue explicat, cu accentul însemnat printr’un punct dedesuptă; categoriile gramaticale din care face parte; diferitele înţelesuri, fiecare cu exemplele adecvate (şi cu numele autorului din care provin citatele); clişeele; etimologia. Pentru ca să nu se mai piardă loc cu explicarea domeniului de activitate din care face parte un cuvânt, sau un înţeles, s-au creat un număr de semne reprezentative: un cal înseamnă „mamifere“, o rachetă şi o minge înseamnă „jocuri, sporturi“, etc. Rămâne de văzut dacă publicul nostru va primi bine această reformă, care-i cere un efort suplimentar: acela de a căuta, la începutul lucrării, explicaţia semnelor. Dintre etimologiile propuse, unele sunt discutabile. Nici nu se putea altfel, în starea actuală a studiului limbii române. Se mai poate discuta lipsa anumitor termeni dialectali, a unora dintre neologisme, ortografia... E bine şi folositor să se discute detaliile, în vederea ediţiei a doua. Voiu face-o eu însumi într’un viitor articol. Dar fără a încerca să reduc nimic din valoarea operei d-lui Candrea. D. Adamescu, care s’a însărcinat cu partea, istorică, a procedat după simpatii. A pomenit persoanele pentru care avea simpatie politică sau... comercială şi le-a trecut cu vederea pe celelalte. A făcut, în felul acesta operă politică mai mult decât ştiinţifică, lucru mult mai grav decât greşelile de date care vni. •... * Dicţionarul istoric putea să lipsească cu atât mai uşor cu cât, aşa cum ne-a fost prezentat, este inferior enciclopediei Minerva. Editura ar fi bine inspirată dacă l-ar suprima la ediţia a doua. Dar oare s-a gândit Cartea Românească la o a doua ediţie ? In orice caz apariţia ei va fi mult întârziată de prețul prohibitiv (2000 de lei) al celei dintâi. AL. GRAUR ★ Gandhi in audienţă la viceregele indiei Din Bombay se anunţă că Gandhi a cerut o audienţă viceregelui Indiei pentru a-i expune punctul său de vedere asupra situaţiei. In localitatea Pechawar unde a fost o revoltă a comuniştilor ordinea a fost restabilită. S’au făcut peste o mie de arestări. A apărut REVISTA No 139 CINEMA NUMĂR SPECIAL DE ANUL NOU Cu următorul bogat sumar: Al nouălea an__ — Revista Cinema intră într’al nouălea an de apariţie — ŞI POMPIERII... — Aparatul de filipat în slujba pompierilor francezi —» O ADOUĂ DE ANUL NOU — Cum şi ce primesc vedetele de Anul Nou — MASCA LUI SATAN AJUTOR! DISPARE SĂRUTUL!.. — O teribilă crucădă contra îmbrăţişerilor — O TRAGEDIE rimată Cadouri fono-fotogesice pentru cititorii revistei Actualitatea in imagini. — Caledoscop săptămânal. — Din toată lumea. Note... Reflecţii... Ima?11*« — Cronica filmelor, etc. VOIAJ'LA PARIS - DEBUT in 'ILM - UN PREMIU de 6UÜÜ fr. Ir. IATĂ G OFERĂ MARELE CONCURS de :0T06ENIE „OSSO“ — Amănunte compi*® *n acest număr — 36 pagini mari, în culori 1© lei exemplarul