Dimineaţa, ianuarie 1932 (Anul 28, nr. 8987-9015)

1932-01-01 / nr. 8987

Vmer-B­a 8 stau­te as­se SSS2 Curiozități din lumea largă pgjjl v\, " ' - - ” ^ EM !§§* fi- - - - ” « f • ■ .. Bf! , |pf % -'‚.”■ Surprizele cinematografului D-ra Liliana Baron, o artistă li­rică, asista zilele acestea la un film dintr-un cinematograf bulevardier din Paris, iar la un moment dat zări următoarea scenă pe ecran: Un notar prezenta unei tinere fete, pe care o răpise o fotografie spunându-i: Aceasta-i mama ta. Por­tretul lua dimensiuni tot mai mari pe ecran, iar d-ra Liliana Baron ră­mase aiurită, văzând propriul ei chip înaintând spre ea și luând pro-­­ porții monumentale. Iar notarul re­peta mereu: „Iată pe mama ta“. Artista se stăpâni să nu exclame:­­ „Nu, nu-i adevărat! Nu sunt mama, ei! Întâi de toate n’am vârsta să fiu mama unei fete de 17 ani. Și a­­poi nu-i adevărat, n’am avut nici­odată un copil! Notarul de pe e eram retrase foto­­ grafia, dar spuse eroinei din film do-1 ilm! DE AIUREA ŞI DE AICI Eli fecitî tu bost0.an Despre bătaia... „ruptă din rai“ s‘a cu glasul îndurerat: „Mama ta scris şi s’a discutat mult de tot la -----*“ noi — dar se vede treaba că rezulta­tele sunt ca şi nule. In şcoli verbul „a­ bate“ se conjugă cu frenezie şi nu doar în teorie, la ora de grama­tică, ci în practică, la toate orele. E încă vie în mintea tuturora ca­zul de la Feteşti, întâmplarea recen­tă, când un învăţător a bătut atât de crunt o copiliţă, din cauză că a­­ceasta nu-şi ştia lecţia, încât a o­­morât-o chiar în localul şcoalei. Cu acest prilej am dori să ştim — care e rezultatul anchetei împotriva acestui învăţător model ? Ce sanc­­ţuini s’au aplicat împotriva bestiei care se erijează în păstor sufletesc al unei generaţii ? Muşamaua a tot salvatoare s’a întins şi asupra aces­tei nelegiuiri ? Şi aproape nu e părinte care să nu poată povesti lucruri triste despre pedagogia cu bâta practicată în lo­caşurile noastre de cultură. Dar iată ca roata se întoarce . Nu numai în­văţătorii bat; prea mult au tot con­jugat verbul a bate la activ, le-a ve­nit rândul să-l sufere la pasiv. Pă­rinţii exasperaţi au întors vorba din Biblie : „Bate, şi ţi se va deschide”, în „Bate, şi vei fi bătut“. Astfel se explică probabil, păţania învăţăto­rului din Ciucsângeorgiu de Sus, care a fost victima unei agresiuni. Pe când se afla în clasă, s’a po­menit cu locuitorul Gejer Iosif din acea comună, că începe să-l loveas­că cu pumnii. După ce s’a săturat de bătae, să­teanul a părăsit clasa, fără să spună motivul care l-a determinat la a­­ceasta. Anunţându-se jandarmii, s’a des­chis o anchetă. Motivul agresiunii se crede a fi acela, că învăţătorul ar fi tras de u­­rechi un băiat al agresorului. Aşa relatează faptele corespon­dentul nostru şi trebue să mărturi­sim, că sunt destul de gr­eie. Nu ne vine a crede că răzbunarea părinte­lui provine de pe urma unei simple urecheli, trase şcolarului nedisci­­plinat, credeai mai degrabă, că „domnul“ a dovedit destulă vigoare, aplicând acea pedeapsă elevului, al cărui tată a venit să-i ceară apoi so­coteala cu pumnii. Sistemul e mai mult decât neno­rocit şi ne întrebăm cu groază, un­de vom ajunge ? învăţătorii stâl­­cesc copiii în bătăi, părinţii respec­tivi se răzbună, ciomăgind dascălii— hotărât lucru o stranie pedagogie medievală practicată in anul una mie nouă sute treizeci şi unu după Christos. Lucrurile se vor schimba oare în 1932, sau vom continua să auzim­ sălbatecul refren : Eu bat, tu baţi, el bate ? murit De astă dată d-ra Baron era cât pe aci să leşine. Intervenţia amici­lor săi o readuse în simţuri. Aşteptă cu nerăbdare sfârşitul filmului, ca să vadă dacă autorul o învie, dar a­­ceasta nu fu cazul. Artista a dat în judecată pe acel care uzase de portretul pentru a-i octroia în film o maternitate pre- sunt speranţe că va scăpa cu viaţă, coce şi foarte ciudată şi pentru a fi numai că nefericita rămâne si fără îngropat-o de vie, la cinematograf­­­u­l fără sot Va fi desigur un proces interesant. I IN £URI (JE ZI IN I­ii*N J I — E. MARGHITA Sinucidere tragică Un agent voiajor din provincia franceză s’a sinucis la căpătâiul so­­ţiei sale, în clipa în care aceasta dăduse naştere unui copil. Facerea era extrem de dificilă şi copilul ve­ni pe lume mort. Lăuza leşină şi se credea că murise şi ea; atunci so­ţul îşi trase un glonte în cap de dis­perare. Moartea lui a fost instanta­­neie. Femeia și-a revenit însă. şi Ady Ster in­ternaţional nanciare, d-na îl dete in judecată la New-York, iar soţul, aducându-şi aminte că era născut în Illinois, in­­tentă acţiune de divorţ în faţa tri­bunalului din Chicago. Acesta a pro­nunţat divorţul în favoarea soţului. Sentinţa nu e definitivă, ba chiar soţia a făcut apel. Nemulţumit cu acest prim rezul­tat, soţul a depus o plângere de a­­dulter la procurorul din Grenoble. D-na şi complicele ei răspunseră soţului: „E prea târziu nu mai ai calitatea să te plângi, iar d-na a­­daose : Am dreptul să te înşel, de­Tribunalul din Grenoble are să judece o problemă complicată de adulter internaţional. Soţul e un di­plomat, ataşat la legaţiunea din Ha­vana, amantul un mexican, om de litere, care se consacră unor lucrări erudite, soţia o cetăţeană din Sta­tele Unite. In 1928, soţii înţelegând că nu erau făcuţi să trăiască împreună, au hotărât să se despartă de comun a­­cord. D-na avea 50 de milioane, din care cedă soţului 20. Cei doi copii fură repartizaţi între părinţi. Totul părea aranjat. Diplomatul îşi urmă cariera în lume, soţia lui­ oarece nu poţi avea pretenţia să-ţi căută odihnă în Alpi şi se instală o fia credincioasă“, apoi într’un castel de lângă Gre-1 Magistraţii au cerut o amânare de nobie. Dar într’o bună zi, domnul nu-şi mai ţinu anumite angajamente fi­lă zile, pentru a putea chibzui asu­pra acestu­i caz de adulter interna­ţional. O Cu­tu­r­iKE ­ Aa Ex­ regele Spaniei suferă de gută Ex regele Spaniei I gută a fost nevoit să stea in suferind de casă; sărbătorile Crăciunului au trecut pentru familia regală fără nici un fel de ceremonial deosebit. Numai­­ regina s’a dus la biserica din Fon-­­­tainebleau, însoţită de doamnele sale de onoare pentru a asculta slujba de miazănoapte. Darul de Crăciun al unui aristocrat englez Contele de Hardington care pose­dă proprietăţi imense la Bervik in Scoţia a oferit cu ocazia Crăciunu­lui un mare banchet fermierilor şi arendaşilor săi, declarându-le in cursul ospăţului, că având in vedere criza economică le reduce arenda cu zece la sută. De la box la muzică Boxerul Obrien, pe vremuri oftam­pionul lumei, va abandona acest sport violent pentru a se consacra muzicei. El va lua lecţii de vioară la conservatorul din New-York şi dacă pumnul care a făcut knock-out atâţia adversari va şti să mânuiască cu dexteritate arcuşul, succesul lui Obrien ca violonist e asigurat. Ce­lebritatea numelui o are de pe a­cum. Accident norocos Un cetăţean din New-York se îna­­poie la el după o absenţă de opt luni, când toată lumea îl credea mort. In realitate el plecase într’o zi la pescuit, căzuse în apă şi ciocnindu­­se cu capul de o piatră, îşi pierduse memorie. De atunci umbla haimana prin toată America. întâmplarea l’a făcut să ajungă şi la Chicago şi pe când traversa o stradă foarte frec­ventată, fu victima unui accident de automobil. Acesta avu darul să-i readucă memoria, şi cetăţeanul a­­mintindu-şi de numele şi origina lui, s’a înapoiat la el acasă. Aceleaşi cauze nu produc insă în­totdeauna aceleaşi efecte; astfel ce­titorii işi amintesc de cazul lui Cri­­stian Navarre, tânărul industriaş francez, care, dimpotrivă şi-a pier­dut memoria în urma unui accident de automobil, un caz care a dat naştere la cele mai senzaţionale complicaţii. Statistica accidentelor de Crăciun in Statele­ Unite In timpul Crăciunului au surve­nit în Statele Unite foarte multe accidente de circulaţie cărora le-au căzut victimă 200 inşi dintre cam­ 130 morţi în urma accidentelor de auto­mobil. S-au semnalat numeroase ciocniri între trenuri şi automobile. Consumarea de alcool contrafăcut, a pricinuit moartea a nouă persoane Crăciunul la Baux In Provence se află orăşelul Baux, cunoscut pentru pitorescul său. Că­suţele par agăţate de o stâncă, do­minată de ruinile unei fortăreţe feudale şi de biserica milenară, cu capela monolită, unică în felul ei, in care se perpetuiază in parte tra­diţia misterelor evului mediu. In această veche biserică, păstorii şi păstoriţele vin să ofere anual la slujba din ajunul Crăciunului, co­pilului Isus un miel de lapte. Păsto­rii sunt înfăşuraţi in mantale ca­fenii, păstoriţele poartă costumele lor cel­e mai frumoase, tradiţionala „coaja“ arteziacă şi capa proven. înainte de slujbă, se organizează o procesiune ciudată. In fruntea alaiului pornesc îngeraşi cu aripi brodate cu fir. Urmează toboşarii cu instrumentele lor. Apoi un că­rucior, iluminat cu lumânări aprin­se tras de un berbec majestuos, şi înăuntru lui mieluşelul întins pe pat. Urmează păstorii şi păstoriţele cu lumânările în mâini conduşi de şeful lor „Baile Rastre“. Ajunşi în faţa altarului, acesta ia mielul sub braţ şi face ofranda, conform unui ceremonial antic. Rând pe rând pă­storii şi păstoriţele îşi trec mielul de la unul la altul, inchinându-se cu plecăciuni adânci. E un fel de me­nuet antic, după ceremonialul Curţii. Totul e acompaniat de minunate cântece străvechi, imnuri religioase cântate de asistenţă. A apăruut: LEGEA pentru suspendarea până la 15 Februarie 1932 a actelor de urmărire și executare asu­pra bunurilor rurale adlrecr­ate de Const. A. Steeaitoviei de vânzare la toate librăriile Noul guvern din Catalonia format de colonelul Macia BARCELONA, 29 (Rador). — D. Macia a declarat reprezentanţilor presei, că actuala criză de guvern din Catalonia, s’a terminat, d-sa formând guvernul ca preşedinte al consiliului. In acelaş timp, colone­lul Macia a comunicat şi lista nou­­lui guvern. D-sa a desmintit totdeodată şti­rea că la rezolvarea crizei de gu­vern ar fi fost influenţat de cercu­rile guvernamentale din Madrid, a­­dăugând că nu ar fi acceptat nici un fel de ingerinţe în această chestiune. COLONEL MACIA Afacerea paşa­poartelor false CEI TREI TINERI ARESTAŢI AU FOST PUŞI IN LIBERTATE Cei trei tineri arestaţi de poliţia Capitalei sub bănuiala că sunt ame­stecaţi în afacerea falsificatorilor de paşapoarte, au fost eliberaţi sta­­bilindu-se că nu li se pot aduce acu­zări precise. ' '­­ Totuşi ei au făcut mărturisiri pre­ţioase. Au arătat că în schimbul u­­nor sume însemnate de bani au ce­dat pentru câteva ore paşapoartele lor veritabile centralei de spionaj sovietic din Viena. Aci au fost foto­grafiate paginile cari purtau semnă­turile autorităţilor emitente. Din câte s’a putut afla până acum, diverşi spioni sovietici au fost trimi­şi în Franţa, Iugoslavia, Polonia şi Italia, cu paşapoarte româneşti falsificate. Se pare că vreo câţiva aderenţi din România ai bolşevicilor au ple­cat în Rusia prin Viena cu paşapoar­te sovietice. Din România la Viena şi dela Viena înapoi in România că­lătoreau bineînţeles, cu paşapoarte româneşti în regulă. Autorităţii din străinătate au fost înştinţate despre aceste descoperiri şi totodată li s’au trimis xemplare din paşapoartele falsificate, cu rugă­mintea să fie urmăriţi şi arestaţi posesorii unor asemenea paşapate, întrucât toţi fac parte din serviciul de spionaj al Sovietelor. Cronica muzicală MISSA FESTIVALA Profesorul de muzică d. I. Fas­­chiu­ ne-a convocat la prima audiţie a unei lucrări bisericeşti intitulată „Missa Festivala“, care s-a executat la catedrala Sf. Iosif, în timpul ser­­viciului religios Pontifical celebrat în dimineaţa primei zile de Crăciun, de către arhiepiscopul şi mitropoli­tul catolic E. S. Alex. Cisar. „Missa Festivala“ concepută evi­dent în spirit religios, în afară că îndeplineşte condiţiunile de ritual, deservind bine scopul, pentru care a fost compus, dar tehniceşte şi mu­­zicaliceşte lucrarea posedă pagini de muzică interesantă, inspirată, pre­zentată tehnic în general uzitat că­tre sfârşitul secolului trecut. Kyrie, Gloria, Credo, Sanctus, Benedictus şi Agnus Dei prin ani­maţia conducerii muzicale a autoru­­rulu­i, a soliştilor de calitate, d-rele L. Kleine, A. Kleine, d-nii I. Tâm­­peanu, V. Tomoşoiu, A. Wardella, cella dr. Lorber, orgă G. Slovig, al corului şi orchestrei catedralei, a ră­sunat şi a înălţat sufletele credin­cioşilor strânşi să sărbătorească na­şterea Fiului Domnului. C. NOTTARA Match de hockey Polonia-Canada VARȘOVIA, 30. (Rador). — La Katowice a avut loc un match de hockey de revanșă între Canada și Polonia. Canada a câștigat cu 1-0. La acest spectacol au asistat peste 10.000 persoane. ^ «4. W. Hfcc.'­, O enciclopedie românească Dicţionarul enciclopedic ilustrat „Cartea Româneasca“. Partea I: Dicţionarul limbii române din trecut şi de astăzi, de I. Aurel Candrea Partea II: Dicţionarul istoric şi geografic universal, de &h. Adamescu Bucureşti, 1931. Gr. in-8°, XXIV -(- 1948 pag. Avem, în sfârşit, un dicţionar enci­clopedic românesc. S-au mai făcut şi alte încercări, mai mult sau mai puţin izbutite. De astă dată, pentru prima oară, avem o lucrare reuşită. Nu suntem­ prea fericiţi nici în ce priveşte lexicografia obişnuită. Fă­ră îndoială că, printre lucrările şti­inţifice, dicţionarele sunt dintre cele mai greu de făcut. Aşa se explică faptul că avem o sumedenie de dicţionare din care nu s-a publicat decât începutul, iar sfârşitul nu va mai apărea nicioda­tă. De la început deci constatăm un mare merit al dicţionarului d-lui I. A. Candrea, a apărut întreg. Numai cine n’a lucrat nici­odată la un le­xic sau la un glosar ignorează ce muncă fastidioasă şi îndelungată necesită o lucrare de soiul celei de faţă,, mai ales când, deşi complectă, n’are decât două mii de pagini din­tre care cinci sute rezervate pentru dicţionarul istoric. In adevăr, se poate spune că en­ciclopedia cărţii româneşti se pre­zintă sub o formă foarte comprima­tă. Gândiţi-vă că cuprinde cincizeci de mii de cuvinte, cu explicaţia lor şi aproape la toate, cu citate din au­tori şi clişee. Vă veţi da seama deci ce muncă de organizare a depus aju­torul ca să înghesuie, într’un nu­măr de pagini atât de mic, un ma­terial atât de bogat. Numai grupând, sub formă redusă tot ce putea fi spus împreună, nu­mai servindu-se de prescurtări şi de semne convenţionale, d. Candrea a reuşit să-şi reducă lexicul la un nu­măr de pagini mai mic decât cel al altor dicţionare fără clişee. Dicţionare ale limbii române au mai apărut. Fără să mai pomenim de cel al lui Tiktin (cu traducerea cuvintelor în nemţeşte), nici de cel al lui Damé (nu franţuzeşte), ne pu­tem opri pentru comparaţie, la cel al d-lui Lazăr Şăineanu, care are ex­plicaţiile în româneşte. Nu vom tăgădui meritele dicţio­narului universal al d-lui Şăineanu. In forma redusă sub care se prezin­tă, această lucrare dă tot ce putea da. Evident însă că cea a d­-lui Candrea sub un volum mai mare, va trebui să dea ceva mai mult. Cel mai important avantaj pe ca­re-l, prec­ip­s­ă noua .Publicaţie Simt d­isDelj'i. Lr. fiecare­­ articol care re­prezintă, un obiect .­concret, găsim o fotografie, totdeauna bine aleasă, care face mai mult decât cea mai bună explicaţie verbală. Pentru tot ce priveşte trecutul nos­tru şi al altor popoare (insigne, dem­nităţi, texte vechi) pentru toate ins­trumentele utilizate astăzi in indus­tria casnică sau mecanică, clişeul constitue cea mai bună lămurire. (Nimeni mai mult decât d. Can­drea nu era indicat să ne lumineze în această privinţă, căci nimeni nu cunoaşte treci­ul nostru şi felul de viaţă actual al ţăranilor, mai mult decât d-sa). Din acest punct de vedere, enciclo­pedia cea nouă se prezintă mai bo­gată şi mai corectă decât­ Micul La­rousse ilustrat, care, de­sigur, a ser­vit de model Cărţii Româneşti. In general, un cuvânt nu e defi­nit exact decât de el însuşi. Oricât de sinonime ar fi două expresii, tot este între ele o nuanţă de deosebire, dacă nu pentru fond, cel puţin pen­tru atmosfera pe care o aduc cu ele. Definiţiile d-lui Candrea sunt corec­te, pe cât este omeneşte posibil. S-au strecurat şi câteva erori foarte re­gretabile, dar ediţia a doua le va în­lătura. Meritul autorului este şi mai ma­re în ce priveşte exemplele. Dicţio­narele de până acum conţineau în general exemple din textele vechi, sau nu conţineau mai de loc. D. Candrea a „despuiat“ cu multă aten­ţie autorii contimporani şi i-a uti­lizat pentru ilustrarea cuvintelor. Opera d-sale este, in felul acesta, mult mai „actuală“ decât publica­ţiile dinainte şi va servi mai mult la comentarea textelor române mo­derne. Iată ce conţine exact un articol al enciclopediei: cuvântul care tre­bue explicat, cu accentul însemnat printr’un punct dedesuptă; categorii­le gramaticale din care face parte; diferitele înţelesuri, fiecare cu exem­plele adecvate (şi cu numele autoru­lui din care provin citatele); clişeele; etimologia. Pentru ca să nu se mai piardă loc cu explicarea domeniului de activi­tate din care face parte un cuvânt, sau un înţeles, s-au creat un număr de semne reprezentative: un cal în­seamnă „mamifere“, o rachetă şi o minge înseamnă „jocuri, sporturi“, etc. Rămâne de văzut dacă publicul nostru va primi bine această refor­mă, care-i cere un efort suplimentar: acela de a căuta, la începutul lucră­rii, explicaţia semnelor. Dintre etimologiile propuse, une­le sunt discutabile. Nici nu se pu­tea altfel, în starea actuală a studiu­lui limbii române. Se mai poate dis­cuta lipsa anumitor termeni dialec­tali, a unora dint­re neologisme, orto­grafia... E bine şi folositor să se dis­cute detaliile, în vederea ediţiei a doua. Voiu face-o eu însumi într’un viitor articol. Dar fără a încerca să reduc nimic din valoarea operei d-lui Candrea. D. Adamescu, care s’a însărcinat cu partea, istorică, a procedat după simpatii. A pomenit persoanele pen­tru care avea simpatie politică sau... comercială şi le-a trecut cu vederea pe celelalte. A făcut, în felul acesta operă politică mai mult decât ştiin­ţifică, lucru mult mai grav decât greşelile de date care v­ni. •... * Dicţionarul istoric putea să lip­sească cu atât mai uşor cu cât, aşa cum ne-a fost prezentat, este infe­rior enciclopediei Minerva. Editura ar fi bine inspirată dacă l-ar supri­ma la ediţia a doua. Dar oare s-a gândit Cartea Românească la o a doua ediţie ? In orice caz apariţia ei va fi mult întârziată de prețul prohibitiv (2000 de lei) a­l celei din­tâi. AL. GRAUR ★ Gandhi in audienţă la vice­regele indiei Din Bombay se anunţă că Gandhi a cerut o audienţă vice­regelui In­diei pentru a-i expune punctul său de vedere asupra situaţiei. In localitatea Pechawar unde a fost o revoltă a comuniştilor ordinea a fost restabilită. S’au făcut peste o mie de arestări. ­ A apărut REVISTA No 139 C­INEMA NUMĂR SPECIAL DE ANUL NOU Cu următorul bogat sumar: Al nouălea an__ — Revista Cinema intră într’al nouălea an de apariţie — ŞI POMPIERII... — Aparatul de filipat în slujba pompierilor francezi —» O ADOUĂ DE ANUL­ NOU — Cum şi ce primesc vedetele de Anul Nou — MASCA LUI SATAN AJUTOR! DISPARE SĂRUTUL!.. — O teribilă crucădă contra îmbrăţişerilor — O TRAGEDIE rimată Cadouri fono-fotogesice pentru cititorii revistei Actualitatea in imagini. — Caled­oscop săptămânal. — Din toată lumea. Note... Reflecţii... Ima?11*« — Cronica filmelor, etc. VOIAJ'LA PARIS - DEBUT in 'ILM - UN PREMIU de 6UÜÜ fr. Ir. IATĂ G OFERĂ MARELE CONCURS de :0T06ENIE „OSSO“ — Amănunte compi*® *n acest număr — 36 pagini mari, în culori 1© lei exemplarul

Next