Dimineaţa, martie 1932 (Anul 28, nr. 9045-9075)

1932-03-01 / nr. 9045

Anul XXVIII Vo. 8044 Cea mai elegantă publicaţiei este „MAGAZINUL“ cu fotografii şi reportaje senzaţional­e» 120 pagini 30 Iei Fondată In 1904 de CONST. MILLE "■■jii.i-j.L! CT TT--T--1 T«.n„—.I.—..........— j_______i 3 Lei Bucureşti, Sfr. Con­st. Miile 7-11 (Săriniiari j [lecţia: 3-2474 Adiția: 3-2473 Mărfi 1 Martie 1931 Ganga STP. CA POL 17 Străinătatea: 3-5354 Provincia: 3-1066 Pentru colaborarea economică Delegaţii din cele şase state suc­cesorale — România, Polonia, Iu­goslavia, Cehoslovacia, Austria şi Ungaria — cari au participat la conferinţa economică dela Brno, s-au încheiat lucrările prin hotărî­­rea de a adresa guvernelor acestor state un memorandum în care să Ie ceară convocarea unei conferin­ţe oficiale, cu scopul de a discuta şi stabili mijloacele de înfăptuire a „Uniunei economice a Europei cen­trale”. Prima impresie ce provoacă ves­tea aceasta, este un sentiment de Scepticism. Nu doar că ideia n’ar fi bună şi că n’ar răspunde unei necesități imperioase, insă — ori' cât de paradoxală s’ar părea afir­mația aceasta — tocmai pentrucă se prezintă în astfel de conditiuni, realizarea­­ apare mai îndoelnică. O îndoială întărită de constatarea rezultatului pudn satisfăcător pe care l-au dat până acum încercări­le de înfăptuire ale altor idei tot aşa de bune şi de imperios nece­sare. De pildă, dacă ne oprim un mo­ment privirile asupra Societăţii Naţ­iunilor şi facem în memorie o scurtă recapitulare a hotărîrilor şi a actelor solemne amânate dela a­­ceastă instituţiune, dela care ome­­nirea aştepta şi continuă să aştepte o stăvilire a relelor de care suferă. Iată, Societatea Naţiunilor avea o­­are în programul ei realizarea Paneuropei, unirea tuturor statelor din bătrânul nostru continent, înce­pând cu o mai strânsă şi mai bine organizată colaborare pe terenul economic. S’a făcut oare în direcţia aceas­ta, măcar un pas cât de modest? Câtuşi de puţin, ci, dimpotrivă, s’au făcut mulţi şi mari paşi înapoi. Nici odată izolarea şi exclusivis­mul economic nu s’au practicat cu o înverşunare mai pronunţată, de cum se practică astăzi. Ştim, de asemenea, că toate sta­tele de pe glob sunt legate între ele ,prin acte, care poartă semnătura or, ca să nu recurgă la războiu pentru rezolvarea neînţelegerilor ce, eventual, ar izbucni între ele. Ba chiar şi-au luat angajamentul de a aplica sancţiuni statelor care im s’ar ţine de acest angajament. Si iată că de luni de zile, două popoare se măcelăresc între ele în Extremul Orient, că nu sunt exclu­se primejdiile de întindere a pră­pădului. Ce fac în faţa acestei situaţii ce­lelalte state semnatare ? Discută mereu, dar se dovedesc neputin­cioase în a lua o hotărâre, care să pună răului un capăt şi să asigure­­aspectul tratatelor. Scepticismul de care am pome­nit, nu scade de loc, privind şi la rezultatele obţinute până acum în chestiunea dezarmării. Toate constatările acestea înt îdreptăţesc sentimentul de îndoială asupra eficacităţii ce ar putea av­ea o conferinţă — oricât ar fi ea de oficială — a statelor din Europa centrală cu scopul de a se ajunge la o uniune economică. Totuşi, singurul drum de mân­tuire nu este altul decât să se per­severeze în direcţia numită, pe de o parte, să consolideze opera de pace, iar pe de altă parte, să reali­zeze colaborarea pe tărâmul eco­nomic. Rezultatele slabe sau chiar ne­gative, obţinute până acum, nu a­rată că drumul indicat este un drum greşit, ci dovedesc altceva : cât de greu este ca în câţiva ani să răstorni concepţii şi să schimbi mentalităţi, care au îndărătul lor o vechime de mai multe secole. Problema este grea, însă nu in­solubilă. De altfel de buna ei dez­legare atârnă bunăstarea şi viito­rul omenirei. WL Batzari­a Concurs internaţional de muzică VARŞOVIA, 27 (Rador). — In ziua de 6 Martie se va începe în palatul Filarmonicei din Varşovia, un concurs internaţional de muzică închinat operei pianistice a lui Cho­pin. Iau parte 95 de concurenţi din întreaga lume. Din­ România vor lua parte doi concurenţi. Concursul va ţine până în ziua de 23 Martie, când se vor distribui cele ş­ase pre­mii fixate pentru acest al 2-lea concurs. O serată de muzică româneasca la postul de radio din Belgrad BELGRAD, 27 (Rador). — Mâine seară, începând la orele 8 după ora Belgradului, va avea loc la postul de Radio din Belgrad o serată de mu­­zică românească. Serata va fi deschisă printro con­ferinţă în limba sârbă, a d-lui mi­nistru Gurănescu, asupra­­mazicei româneşti“. După aceea, d-ra­mia Igiroşeana, soprană, va cânta cu acompania­ment de orchestră, compoziţii na­ţionale din Brediceanu, Sabin Dră­­goi, Skelletti, Maria Herăscu, Pas­­chill şi alţii. D. profesor Slatin va executa, cu acompaniament de piano, ,Sonata“ pentru vioară a lui Stan Golestan. Astăseară, la concertul simfonic al marei orchestre a Gărzei Regale, compusă din SO de persoane, s’a executat, pentru prima oară la Bel­grad, prima rapsodie română de George Enescu. .... TTgUfr— %—— I I «Tiwn—---- — D. Doumer despre amiciţia cu Belgia şi Luxemburg PARIS, 27 (Rador). — In de­cursul recepţiei la Elysée a comi­tetului franco- belgo-luxemburghez, d. Doumer, preşedintele republicei, a declarat că simte o profundă simpatie pentru Belgia şi Luxem­burg. In discursul său, d. Doumer a amintit suferinţele îndurate în co­mun şi a făcut urări ca amiciţia dintre Franţa şi aceste ţări, să se întindă şi la alte naţiuni, spre bi­nele păcii europene. Romane româneşti in limba polona VARŞOVIA, 27 (Rador). — Zilele acestea, marea casă de editură Debethner şi Wolf din Varşovia a pus în vânzare romanul „Ion“ de Liviu Rebreanu, apărut într’o ini­moasă ediţie, în traducerea profe­sorului dr.­Stanislav Lukasik lector de limba şi literatura română la Universitatea din Cracovia. D. Lukasik a tradus şi romanul „Pădurea spânzuraţilor“, apărut în cursul anului 1931 la Cracovia şi are gata de tipar traducerea roma­nului „întunecare“ de Cezar Pe­­trescu, precum şi un mare volum, cuprinzând o seamă din cele mai bune piese de teatru românesc. Vagoanele sfărâmate ale trenului de lux Ventimiglia- Ls,^ asupra căruia s’a săvârșit recent un atentat» SPORTURI DE IARNĂ IN MUNŢII ELVEŢIEI O descoperire senzaţională in afacerea zahărului Scrisoarea de comision dată de fabricile de zahăr cehoslovace Am vorbit despre descoperirea u­n­ei scrisori senzaţionale în legătu­ră cu proectatul import de zahăr din Cehoslovacia, — scrisoare care va deveni o „afacere judiciară". In ur­ma sesizării parchetului de Ilfov, de către ministerul Industriei şi co­merţului. Precum am arătat in numărul tre­cut al ziarului la rubrica „Palatul Justiţiei", parchetul a Însărcinat cu facerea cercetărilor conform art. 45 din procedura penală, pe d. Judecă­tor Horia Bogdan, titularul cabine­tului 2 instrucţie. Cercetările vor a­­vea de scop să stabilească în mod precis cauzele ce au determinat e­­miterea scrisorii de comision; cine era beneficiarul comisionului( mai pe româneşte ..sperţ”) de numeroase milioane, pe care banca din Praga, reprezentantă a fabricelor de zahăr cehoslovace,, îi dădea drept preţ a încheeri afacerii de export de zahăr în România, în condiţiunile stabilite prin oferta numitei bănci. ANCHETA MINISTERULUI Ministerul stărni în aflarea ade­vărului şi în aplicarea sancţiunilor penale, în caz de stabilirea culpabi­­lităţilor, întrucât este vorba de prestigiul ţării angajat prin calita­tea celui pe numele căruia fusese emisă scrisoarea de comision. Acea persoană, după cum am pu­blicat, este d. Al. Milescu, ataşatul comercial al ţării pe lângă legaţia din Sofia. Chestiunea scrisorii a făcut în prealabil obiectul unei anchete destul de întinse din partea minis­terului industriei, care a ţinut în prim rând să facă lumină în jurul suspiciunii care în mod fatal şi pe­nibil se revarsă asupra unei dele­­gaţiuni oficiale, care avea mandat să reprezinte interesele ţării. UN SCURT ISTORIC AL AFACERE! Dăm câte­va amănunte interesante care vor încadra istoricul­ acestei tri­ste afaceri. Ministerul industriei şi comerţu­lui, în acţiunea întreprinsă pentru a obţine o oftinire a preţului zahă­rului din partea fabricelor din ţară, a contat printre mijloacele de între­buinţat în ajungerea scopului urmă­rit,­­ şi pe acela de a importa even­tual zahăr din străinătate. A fost numită o comisiune să stu­dieze chestiunea eventualului im­port din Cehoslovacia, în caz că fa­bricile din ţară ar fi refuzat scăde­rea preţului. Comisiunea, compusă din d-nii Al. Milescu, ataşat la Sofia, V. Dăscă­­lescu, ataşatul comercial de la Pra­ga şi ing. Gr. Melinte, specialist în fabricarea zahărului,i—a plecat la Praga în îndeplinirea misiunii. La înapoerea în ţară, s’a predat ministerului de industrie lucrările efectuate, consemnate într’un proces­­ verbal,precum și toate actele referi­După ce s’a predat ministerului dosarul lucrărilor și oferta arătată, d. inginer Melinte s’a prezentat în particular secretarului general că­ruia ia predat o scrisoare de co­mision din partea Băncii pe nu­mele d-lui Milescu, scrisoare prin care se asigura acestuia de către bancă un comision de 5 la sută a­­supra valorii cantităţii de zahăr exportate. In scrisoare, directorul Băncii spunea că, în conformitate cu cele stabilite în cursul convor­birilor şi tratativelor avute, banca asigură acest comision d-lui Mi­­lescu sau persoanei ce o va de­semna d-sa. Întrebat cum devine cazul cu o­O anchetă discretă fă­cută la Praga de către mi­nistrul nostru plenipoten­ţiar de Teodor Broarsdi, a furnizat lămuriri foarte importante. D-nii Milescu şi Melinte au fost împre­ună la bancă, deschizând tratative cu d. director Hecht, o personalitate de prim rang în lumea fi­nanciară a Cehoslovaciei. In cursul tratativelor, d. Milescu a vorbit de un co­mision de 5 la sută de ca­re are nevoe spre a-i da altei persoane. _ In acea convorbire, d. ing. Me­linte n’a intervenit în che­stiunea comisionulu­i. Pe­sete câteva zile, d. Melinte s’a prezentat singur la bancă unde i s’a remis o­­ferta și în acelaș timp scrisoarea da comision, care era făcută pe nume­le amândurora­ Milescu și Melinte. Acesta din urmă a cerut ca scrisoarea­ să fie mods*» ficaftă în sensul ca să fie. făcută numai pe numele d-lui Milescu. Directorul, faţă cu cele petrecute înainte­­în cursul convorbirii avute şi la care­ participaseră ambiii membri, n’a avut nimic de obiectat șî a re­­făcut scrisoarea, pe care d. ing. Melinte a luaft-o împreună cu oferta. A­ceastă scrisoare, d. Melinte a ex­plicat că a găsit-o cu plicul Închis și adresa d-lui Milescu, in plicul cel mare in care se afla oferta băncii. D. Milescu, chemat la minister în această chestiune, a început să protesteze, declarând că nu știe nimic, că n’a văzut pe directorul băncii, d. Hecht, că n’a cerut comi­sion şi nici scrisoare de comision. Ca un argument în apărarea sa, d. Milescu a invocat că nimic din atitudinea sa n’a putut fi interpre­tat ca o susţinere a ofertei ceho­slovace ba că din contra, preferin­ţa d-sale ar fi mers către oferta so­cietăţii anonime Bulgaro-Tscheque. SITUAŢIA D-LUI MILESCU In faţa acestor constatări d. Mi­lescu chemat din nou de secretarul general al ministerului industriei să se explice, s’a menţinut pe punctul de tăgadă, ba a mers până acolo încât să clameze că la mijloc este 0 înscenare pusă la cale de d. Me­linte, cu concursul directorului băncii din Praga spre a servi... car­telul fabricanţilor de zahăr din Ro­mânia. Cum insă constatările ministru­­lui nostru de la Praga, prin sobrie­tatea şi seriozitatea lor nu puteau fi înlăturate prin esclamaţiuni in­dignate, ministerul de industrie a somat pe d. Milescu să se explice într’un termen de câteva zile, în legătură cu scrisoarea de comision. Situaţia d-lui Milescu, funcţionar superior dependent de ministerul de industrie, este de natură să in­­drituiască pe minister a-i cere să-şî clarifice rolul avut. (D. ing. Melin­te, simplu particular n’a putut fi si­lit să vină a da mai multe expli­caţii decât cele date la început). D. Milescu a cerut atunci o per­misie spre a se duce la Praga ca să dea în judecată pentru calom­nie. N’a făcut-o însă, iar un supli­ment de cercetare pe care minis­tru! plenipotenţiar a voit să i-l prî­­lejuiască spre a-i da putinţa să cla­rifice lucrurile, nu i-a fost mai fa­vorabilă d-lui Milescu decât prima cercetare. In asemeni condiţiuni, ministerul industriei s’a văzut nevoit să se­sizeze justiţia, de la care se aş­teaptă aflarea adevărului asupra dedesubturilor afacerii comisionui­lui şi aplicarea sancţiunilor. 1 “ H. toare. Principala piesă consista în zahăr, cu condiţia ca cumpărarea oferta del export fn­ România, făcu­ să se facă de către statul român di­­tă de Banque Union de Bohéme, rect şi tot statul să plătească preţul pentru o cantitate de 100.000 chintale în numerar. Scrisoarea de comision Ancheta ministrului la Praga Chestiunea zahărului in desbaterea delegaţiei economice Delegaţia economică a guvernu­lui se va întruni astăzi, Duminică, la ora 6, după amiază, la ministerul de finanţe, pentru a discuta che­stiunea zahărului. In vederea acestei şedinţe,­eri di­mineaţă a avut loc la ministerul de Industrie şi comerţ o convorbire în­tre d. ministru Vasilescu-Karpen şi reprezentanţii fabricilor de zahăr şi ai cultivatorilor de sfeclă. Rostul acestei convorbiri a fost ca d. ministru al industriei să fie informat asupra punctului de ve­dere, atât al fabricanţilor, cât şi al cultivatorilor de sfeclă, în chestiu­nea ieftinirei zahărului şi stabilirii viitorului regim al acestui articol de primă necesitate. Delegaţia economică, în şedinţa sa de azi, rămâne să avizeze dacă este posibilă o reducere mulţumitoa­re a preţului zahărului intern, în care caz chestiunea contingentării importului de zahăr va rămâne în suspensie, sau va trebui procedat la importul zahărului străin. Puternic incendiu in regiunea petrolieră Mislea- Prahova Flăcările au mistuit staţia de pompe a soc. „Unirea"­­Pagube de 3 milioane lei PLOEŞTI, 27.­­ Un mare Incen­diu a isbucnit In cursul dimineţii de astăzi în schela petroliferă Mis­lea din judeţul nostru. Focul s’a declarat la staţia de pompe a societăţi! „Unirea" din a­­ceastă regiune. CUM A IZBUCNIT FOCUL Dimineaţa la ora 8 lucru In schelă era un tolu. Staţia de pompe a soc. „Unirea” funcţiona in mod normal când la un moment dat, intri o aripă a clădire­, lângă o sobă de gaze, au răzbit câteva mari limbi de foc. Ca o repeziciune uimitoare flă­cările s’au întins şi au cuprins toa­te Instalaţiile din clădire. ALARMA IN REGIUNE. — SOSI­REA AJUTOARELOR Lucrătorii din staţie au dat alar­ma. Echipe de­ muncitori dela toate sondele din schelă s’au Îndreptat spre locul sinistrului. De asemeni zeci de săteni din satul Mislea, ca­re se află in vale, au pornit să dea ajutor la localizarea focului. INCENDIUL SE ÎNTINDE In acest timp însă in­cendiul se întindea me­reu. După ce a fost cu­prinsă toată clădirea sta­ţiei, flăcările s’au propa­gat la un rezervor de ţi­­ţeiu cu o capacitate de a­­proape 50 de vagoane, ca­re se afla în imediata a­­propiere. Ţiţeiul din rezervor lu­ând foc s-a produs o pu­ternică explozie care a zguduit pământul pe o mare întindere. Capacul rezervorului a fost arun­cat la o distanţă de vreo 50 de metri. Păcura din rezervor, ar­zând, a început să se scur­ga la vale, pe un dâmb, spre satul Mislea. Coloana de foc înainta mereu a­­meninţând să producă un dezastru de nedescris prin incendierea satului. MĂSURILE DE LOCALIZARE Toată atenţia şefului regiunei miniere, d. inginer Cezar Ripeanu, şi a tehnicienilor din schelă s’a în­dreptat în această direcţie căutând să­ oprească scurgerea păcurei in­cendiate spre Mislea. Echipele de săteni şi lucrători au fost pus© «X sape dealungul dâmbului numeroa­se gropi în care să se oprească co­loana de foc. In acelaş timp alte echipe de lu­­crători stropeau necontenit — prin zeci de furtuni, — cu apă sonda No. 471 a societăţii „Steaua Română" care era în vecinătate şi ameninţa să ia foc din moment în moment. După o muncă neîntreruptă de 4 ore, depusă de peste 200 de săteni şi muncitori, pe la ora 12 focul a putut fi complect stins şi pericolul înlăturat. CE A ARS Flăcările au mistuit complect în­treaga cădere a staţiei de pompe cu toate Instalaţiile din ea. De ase­meni a fost distrus rezervorul ve­cin în care se aflau câteva zeci de vagoane cu­ ţiţeiu. — ANCHETA. — CAUZELE INCEN­DIULUI Autorităţile miniere şi conducă­torul schelei soc. „Unirea" au des­chis o anchetă spre a stabili cau­zele incendiului. Din primele cercetări făcute, se crede că focul a luat naştere de la soba de gaze, care era defectă, ce se afla în staţia de pompe. Din fericire, victime omeneşti nu avem de înregistrat, lucrătorii din staţie reuşind să se salveze chiar din primul moment când s’a decla­rat focul. PAGUBELE După o primă evaluare paubele cauzate de sini­stru se ridică la suma de trei milioane lei­ în afară de f­aptul că timp de câte­va zile producţia din sche­lă nu va putea fi transpor­tată la rafinăriile din Plo­eşti. I. V.— ■' ———«—I— —«w Presa polonă despre regele Carol POSNAN, 27 (Rador). —­iatul „Rekord Polski“ a publicat în ul­timele lui două numere un amplu articol în care se ocupa de viaţa, de munca şi nobila iniţiativă a M. S. Regelui Carol II al României. Ziarul polon insistă asupra grijei deosebite cu care regele face edu­cația marelui Voevod Mihai, în spiritul vremurilor noui. Trenuri înzăpezite pe Bărăgan CONSTANŢA, 27. — Viscolul de astă-noapte a luat proporţii, atât pe întinsul litoralului Mării Negre cât şi în Dobrogea. Astfel un tren compus din 14 cis­terne cu petrol şi 2 locomotive, ple­cat din Ploeşti cu destinaţia Con­­stanţa-port, s’a înzăpezit între Ha­­gieni şi halta Maltezi, de pe linia Ţândărei Feteşti, întreaga garnitu­ră a fost complect acoperită de ză­padă. Nici până azi după amiază nu s’a reuşit la despotmolirea lui. Câ­teva pluguri americane, trimise pen­tru deszăpezire n’au reuşit să par­vină la locul unde trenul este îm­potmolit. Pe linia Bazargic-Medgidia, circu­laţia trenurilor­ a fost întreruptă. Un plug american trimis la Medgidia nu și-a putut continua* drumul și a deraiat. Sunt întrerupte următoarele legă­turi Ile c. ti r* Constanța-Bazargi, Medgidia-Bazargic, Medgidia-Baba­­dag, Ţândărei-Făurei, cu legătura pentru Galaţi şi Brăila. Trenul cu cisterne de petrol 9828 plecat din Constanţa, gol spre Blo­eşti a rămas în gara Cernavodă, râ­cindu-se locomotiva din cauza ge­rului. Deasemenea trenul 9312 a ră­mas la Saligni din aceiaş cauza. La Constanţa timpul s’a îmbunătăţit, totuşi Marea e îngheţată pe o dis­tanţă de 2 mile. întregul litoral es­te conturat de gheţuri. INCENDIU Eri la ora 1.35 a avut loc un in­cendiu la conducta de petrol Baicoi- Constanţa, pe podul Ovidiu de peste Dunăre. Focul a fost localizat de că­tre cantonierii militari, evitându-se o catastrofă. Au ars mai multe stive cu traver­se, producându-se stricăciuni la conducte.

Next