Dimineaţa, martie 1932 (Anul 28, nr. 9045-9075)
1932-03-01 / nr. 9045
Anul XXVIII Vo. 8044 Cea mai elegantă publicaţiei este „MAGAZINUL“ cu fotografii şi reportaje senzaţionale» 120 pagini 30 Iei Fondată In 1904 de CONST. MILLE "■■jii.i-j.L! CT TT--T--1 T«.n„—.I.—..........— j_______i 3 Lei Bucureşti, Sfr. Const. Miile 7-11 (Săriniiari j [lecţia: 3-2474 Adiția: 3-2473 Mărfi 1 Martie 1931 Ganga STP. CA POL 17 Străinătatea: 3-5354 Provincia: 3-1066 Pentru colaborarea economică Delegaţii din cele şase state succesorale — România, Polonia, Iugoslavia, Cehoslovacia, Austria şi Ungaria — cari au participat la conferinţa economică dela Brno, s-au încheiat lucrările prin hotărîrea de a adresa guvernelor acestor state un memorandum în care să Ie ceară convocarea unei conferinţe oficiale, cu scopul de a discuta şi stabili mijloacele de înfăptuire a „Uniunei economice a Europei centrale”. Prima impresie ce provoacă vestea aceasta, este un sentiment de Scepticism. Nu doar că ideia n’ar fi bună şi că n’ar răspunde unei necesități imperioase, insă — ori' cât de paradoxală s’ar părea afirmația aceasta — tocmai pentrucă se prezintă în astfel de conditiuni, realizarea apare mai îndoelnică. O îndoială întărită de constatarea rezultatului pudn satisfăcător pe care l-au dat până acum încercările de înfăptuire ale altor idei tot aşa de bune şi de imperios necesare. De pildă, dacă ne oprim un moment privirile asupra Societăţii Naţiunilor şi facem în memorie o scurtă recapitulare a hotărîrilor şi a actelor solemne amânate dela această instituţiune, dela care omenirea aştepta şi continuă să aştepte o stăvilire a relelor de care suferă. Iată, Societatea Naţiunilor avea oare în programul ei realizarea Paneuropei, unirea tuturor statelor din bătrânul nostru continent, începând cu o mai strânsă şi mai bine organizată colaborare pe terenul economic. S’a făcut oare în direcţia aceasta, măcar un pas cât de modest? Câtuşi de puţin, ci, dimpotrivă, s’au făcut mulţi şi mari paşi înapoi. Nici odată izolarea şi exclusivismul economic nu s’au practicat cu o înverşunare mai pronunţată, de cum se practică astăzi. Ştim, de asemenea, că toate statele de pe glob sunt legate între ele ,prin acte, care poartă semnătura or, ca să nu recurgă la războiu pentru rezolvarea neînţelegerilor ce, eventual, ar izbucni între ele. Ba chiar şi-au luat angajamentul de a aplica sancţiuni statelor care im s’ar ţine de acest angajament. Si iată că de luni de zile, două popoare se măcelăresc între ele în Extremul Orient, că nu sunt excluse primejdiile de întindere a prăpădului. Ce fac în faţa acestei situaţii celelalte state semnatare ? Discută mereu, dar se dovedesc neputincioase în a lua o hotărâre, care să pună răului un capăt şi să asigureaspectul tratatelor. Scepticismul de care am pomenit, nu scade de loc, privind şi la rezultatele obţinute până acum în chestiunea dezarmării. Toate constatările acestea înt îdreptăţesc sentimentul de îndoială asupra eficacităţii ce ar putea avea o conferinţă — oricât ar fi ea de oficială — a statelor din Europa centrală cu scopul de a se ajunge la o uniune economică. Totuşi, singurul drum de mântuire nu este altul decât să se persevereze în direcţia numită, pe de o parte, să consolideze opera de pace, iar pe de altă parte, să realizeze colaborarea pe tărâmul economic. Rezultatele slabe sau chiar negative, obţinute până acum, nu arată că drumul indicat este un drum greşit, ci dovedesc altceva : cât de greu este ca în câţiva ani să răstorni concepţii şi să schimbi mentalităţi, care au îndărătul lor o vechime de mai multe secole. Problema este grea, însă nu insolubilă. De altfel de buna ei dezlegare atârnă bunăstarea şi viitorul omenirei. WL Batzaria Concurs internaţional de muzică VARŞOVIA, 27 (Rador). — In ziua de 6 Martie se va începe în palatul Filarmonicei din Varşovia, un concurs internaţional de muzică închinat operei pianistice a lui Chopin. Iau parte 95 de concurenţi din întreaga lume. Din România vor lua parte doi concurenţi. Concursul va ţine până în ziua de 23 Martie, când se vor distribui cele şase premii fixate pentru acest al 2-lea concurs. O serată de muzică româneasca la postul de radio din Belgrad BELGRAD, 27 (Rador). — Mâine seară, începând la orele 8 după ora Belgradului, va avea loc la postul de Radio din Belgrad o serată de muzică românească. Serata va fi deschisă printro conferinţă în limba sârbă, a d-lui ministru Gurănescu, asupramazicei româneşti“. După aceea, d-ramia Igiroşeana, soprană, va cânta cu acompaniament de orchestră, compoziţii naţionale din Brediceanu, Sabin Drăgoi, Skelletti, Maria Herăscu, Paschill şi alţii. D. profesor Slatin va executa, cu acompaniament de piano, ,Sonata“ pentru vioară a lui Stan Golestan. Astăseară, la concertul simfonic al marei orchestre a Gărzei Regale, compusă din SO de persoane, s’a executat, pentru prima oară la Belgrad, prima rapsodie română de George Enescu. .... TTgUfr— %—— I I «Tiwn—---- — D. Doumer despre amiciţia cu Belgia şi Luxemburg PARIS, 27 (Rador). — In decursul recepţiei la Elysée a comitetului franco- belgo-luxemburghez, d. Doumer, preşedintele republicei, a declarat că simte o profundă simpatie pentru Belgia şi Luxemburg. In discursul său, d. Doumer a amintit suferinţele îndurate în comun şi a făcut urări ca amiciţia dintre Franţa şi aceste ţări, să se întindă şi la alte naţiuni, spre binele păcii europene. Romane româneşti in limba polona VARŞOVIA, 27 (Rador). — Zilele acestea, marea casă de editură Debethner şi Wolf din Varşovia a pus în vânzare romanul „Ion“ de Liviu Rebreanu, apărut într’o inimoasă ediţie, în traducerea profesorului dr.Stanislav Lukasik lector de limba şi literatura română la Universitatea din Cracovia. D. Lukasik a tradus şi romanul „Pădurea spânzuraţilor“, apărut în cursul anului 1931 la Cracovia şi are gata de tipar traducerea romanului „întunecare“ de Cezar Petrescu, precum şi un mare volum, cuprinzând o seamă din cele mai bune piese de teatru românesc. Vagoanele sfărâmate ale trenului de lux Ventimiglia- Ls,^ asupra căruia s’a săvârșit recent un atentat» SPORTURI DE IARNĂ IN MUNŢII ELVEŢIEI O descoperire senzaţională in afacerea zahărului Scrisoarea de comision dată de fabricile de zahăr cehoslovace Am vorbit despre descoperirea unei scrisori senzaţionale în legătură cu proectatul import de zahăr din Cehoslovacia, — scrisoare care va deveni o „afacere judiciară". In urma sesizării parchetului de Ilfov, de către ministerul Industriei şi comerţului. Precum am arătat in numărul trecut al ziarului la rubrica „Palatul Justiţiei", parchetul a Însărcinat cu facerea cercetărilor conform art. 45 din procedura penală, pe d. Judecător Horia Bogdan, titularul cabinetului 2 instrucţie. Cercetările vor avea de scop să stabilească în mod precis cauzele ce au determinat emiterea scrisorii de comision; cine era beneficiarul comisionului( mai pe româneşte ..sperţ”) de numeroase milioane, pe care banca din Praga, reprezentantă a fabricelor de zahăr cehoslovace,, îi dădea drept preţ a încheeri afacerii de export de zahăr în România, în condiţiunile stabilite prin oferta numitei bănci. ANCHETA MINISTERULUI Ministerul stărni în aflarea adevărului şi în aplicarea sancţiunilor penale, în caz de stabilirea culpabilităţilor, întrucât este vorba de prestigiul ţării angajat prin calitatea celui pe numele căruia fusese emisă scrisoarea de comision. Acea persoană, după cum am publicat, este d. Al. Milescu, ataşatul comercial al ţării pe lângă legaţia din Sofia. Chestiunea scrisorii a făcut în prealabil obiectul unei anchete destul de întinse din partea ministerului industriei, care a ţinut în prim rând să facă lumină în jurul suspiciunii care în mod fatal şi penibil se revarsă asupra unei delegaţiuni oficiale, care avea mandat să reprezinte interesele ţării. UN SCURT ISTORIC AL AFACERE! Dăm câteva amănunte interesante care vor încadra istoricul acestei triste afaceri. Ministerul industriei şi comerţului, în acţiunea întreprinsă pentru a obţine o oftinire a preţului zahărului din partea fabricelor din ţară, a contat printre mijloacele de întrebuinţat în ajungerea scopului urmărit, şi pe acela de a importa eventual zahăr din străinătate. A fost numită o comisiune să studieze chestiunea eventualului import din Cehoslovacia, în caz că fabricile din ţară ar fi refuzat scăderea preţului. Comisiunea, compusă din d-nii Al. Milescu, ataşat la Sofia, V. Dăscălescu, ataşatul comercial de la Praga şi ing. Gr. Melinte, specialist în fabricarea zahărului,i—a plecat la Praga în îndeplinirea misiunii. La înapoerea în ţară, s’a predat ministerului de industrie lucrările efectuate, consemnate într’un proces verbal,precum și toate actele referiDupă ce s’a predat ministerului dosarul lucrărilor și oferta arătată, d. inginer Melinte s’a prezentat în particular secretarului general căruia ia predat o scrisoare de comision din partea Băncii pe numele d-lui Milescu, scrisoare prin care se asigura acestuia de către bancă un comision de 5 la sută asupra valorii cantităţii de zahăr exportate. In scrisoare, directorul Băncii spunea că, în conformitate cu cele stabilite în cursul convorbirilor şi tratativelor avute, banca asigură acest comision d-lui Milescu sau persoanei ce o va desemna d-sa. Întrebat cum devine cazul cu oO anchetă discretă făcută la Praga de către ministrul nostru plenipotenţiar de Teodor Broarsdi, a furnizat lămuriri foarte importante. D-nii Milescu şi Melinte au fost împreună la bancă, deschizând tratative cu d. director Hecht, o personalitate de prim rang în lumea financiară a Cehoslovaciei. In cursul tratativelor, d. Milescu a vorbit de un comision de 5 la sută de care are nevoe spre a-i da altei persoane. _ In acea convorbire, d. ing. Melinte n’a intervenit în chestiunea comisionului. Pesete câteva zile, d. Melinte s’a prezentat singur la bancă unde i s’a remis oferta și în acelaș timp scrisoarea da comision, care era făcută pe numele amândurora Milescu și Melinte. Acesta din urmă a cerut ca scrisoarea să fie mods*» ficaftă în sensul ca să fie. făcută numai pe numele d-lui Milescu. Directorul, faţă cu cele petrecute înainteîn cursul convorbirii avute şi la care participaseră ambiii membri, n’a avut nimic de obiectat șî a refăcut scrisoarea, pe care d. ing. Melinte a luaft-o împreună cu oferta. Această scrisoare, d. Melinte a explicat că a găsit-o cu plicul Închis și adresa d-lui Milescu, in plicul cel mare in care se afla oferta băncii. D. Milescu, chemat la minister în această chestiune, a început să protesteze, declarând că nu știe nimic, că n’a văzut pe directorul băncii, d. Hecht, că n’a cerut comision şi nici scrisoare de comision. Ca un argument în apărarea sa, d. Milescu a invocat că nimic din atitudinea sa n’a putut fi interpretat ca o susţinere a ofertei cehoslovace ba că din contra, preferinţa d-sale ar fi mers către oferta societăţii anonime Bulgaro-Tscheque. SITUAŢIA D-LUI MILESCU In faţa acestor constatări d. Milescu chemat din nou de secretarul general al ministerului industriei să se explice, s’a menţinut pe punctul de tăgadă, ba a mers până acolo încât să clameze că la mijloc este 0 înscenare pusă la cale de d. Melinte, cu concursul directorului băncii din Praga spre a servi... cartelul fabricanţilor de zahăr din România. Cum insă constatările ministrului nostru de la Praga, prin sobrietatea şi seriozitatea lor nu puteau fi înlăturate prin esclamaţiuni indignate, ministerul de industrie a somat pe d. Milescu să se explice într’un termen de câteva zile, în legătură cu scrisoarea de comision. Situaţia d-lui Milescu, funcţionar superior dependent de ministerul de industrie, este de natură să indrituiască pe minister a-i cere să-şî clarifice rolul avut. (D. ing. Melinte, simplu particular n’a putut fi silit să vină a da mai multe explicaţii decât cele date la început). D. Milescu a cerut atunci o permisie spre a se duce la Praga ca să dea în judecată pentru calomnie. N’a făcut-o însă, iar un supliment de cercetare pe care ministru! plenipotenţiar a voit să i-l prîlejuiască spre a-i da putinţa să clarifice lucrurile, nu i-a fost mai favorabilă d-lui Milescu decât prima cercetare. In asemeni condiţiuni, ministerul industriei s’a văzut nevoit să sesizeze justiţia, de la care se aşteaptă aflarea adevărului asupra dedesubturilor afacerii comisionuilui şi aplicarea sancţiunilor. 1 “ H. toare. Principala piesă consista în zahăr, cu condiţia ca cumpărarea oferta del export fn România, făcu să se facă de către statul român dită de Banque Union de Bohéme, rect şi tot statul să plătească preţul pentru o cantitate de 100.000 chintale în numerar. Scrisoarea de comision Ancheta ministrului la Praga Chestiunea zahărului in desbaterea delegaţiei economice Delegaţia economică a guvernului se va întruni astăzi, Duminică, la ora 6, după amiază, la ministerul de finanţe, pentru a discuta chestiunea zahărului. In vederea acestei şedinţe,eri dimineaţă a avut loc la ministerul de Industrie şi comerţ o convorbire între d. ministru Vasilescu-Karpen şi reprezentanţii fabricilor de zahăr şi ai cultivatorilor de sfeclă. Rostul acestei convorbiri a fost ca d. ministru al industriei să fie informat asupra punctului de vedere, atât al fabricanţilor, cât şi al cultivatorilor de sfeclă, în chestiunea ieftinirei zahărului şi stabilirii viitorului regim al acestui articol de primă necesitate. Delegaţia economică, în şedinţa sa de azi, rămâne să avizeze dacă este posibilă o reducere mulţumitoare a preţului zahărului intern, în care caz chestiunea contingentării importului de zahăr va rămâne în suspensie, sau va trebui procedat la importul zahărului străin. Puternic incendiu in regiunea petrolieră Mislea- Prahova Flăcările au mistuit staţia de pompe a soc. „Unirea"Pagube de 3 milioane lei PLOEŞTI, 27. Un mare Incendiu a isbucnit In cursul dimineţii de astăzi în schela petroliferă Mislea din judeţul nostru. Focul s’a declarat la staţia de pompe a societăţi! „Unirea" din această regiune. CUM A IZBUCNIT FOCUL Dimineaţa la ora 8 lucru In schelă era un tolu. Staţia de pompe a soc. „Unirea” funcţiona in mod normal când la un moment dat, intri o aripă a clădire, lângă o sobă de gaze, au răzbit câteva mari limbi de foc. Ca o repeziciune uimitoare flăcările s’au întins şi au cuprins toate Instalaţiile din clădire. ALARMA IN REGIUNE. — SOSIREA AJUTOARELOR Lucrătorii din staţie au dat alarma. Echipe de muncitori dela toate sondele din schelă s’au Îndreptat spre locul sinistrului. De asemeni zeci de săteni din satul Mislea, care se află in vale, au pornit să dea ajutor la localizarea focului. INCENDIUL SE ÎNTINDE In acest timp însă incendiul se întindea mereu. După ce a fost cuprinsă toată clădirea staţiei, flăcările s’au propagat la un rezervor de ţiţeiu cu o capacitate de aproape 50 de vagoane, care se afla în imediata apropiere. Ţiţeiul din rezervor luând foc s-a produs o puternică explozie care a zguduit pământul pe o mare întindere. Capacul rezervorului a fost aruncat la o distanţă de vreo 50 de metri. Păcura din rezervor, arzând, a început să se scurga la vale, pe un dâmb, spre satul Mislea. Coloana de foc înainta mereu ameninţând să producă un dezastru de nedescris prin incendierea satului. MĂSURILE DE LOCALIZARE Toată atenţia şefului regiunei miniere, d. inginer Cezar Ripeanu, şi a tehnicienilor din schelă s’a îndreptat în această direcţie căutând să oprească scurgerea păcurei incendiate spre Mislea. Echipele de săteni şi lucrători au fost pus© «X sape dealungul dâmbului numeroase gropi în care să se oprească coloana de foc. In acelaş timp alte echipe de lucrători stropeau necontenit — prin zeci de furtuni, — cu apă sonda No. 471 a societăţii „Steaua Română" care era în vecinătate şi ameninţa să ia foc din moment în moment. După o muncă neîntreruptă de 4 ore, depusă de peste 200 de săteni şi muncitori, pe la ora 12 focul a putut fi complect stins şi pericolul înlăturat. CE A ARS Flăcările au mistuit complect întreaga cădere a staţiei de pompe cu toate Instalaţiile din ea. De asemeni a fost distrus rezervorul vecin în care se aflau câteva zeci de vagoane cu ţiţeiu. — ANCHETA. — CAUZELE INCENDIULUI Autorităţile miniere şi conducătorul schelei soc. „Unirea" au deschis o anchetă spre a stabili cauzele incendiului. Din primele cercetări făcute, se crede că focul a luat naştere de la soba de gaze, care era defectă, ce se afla în staţia de pompe. Din fericire, victime omeneşti nu avem de înregistrat, lucrătorii din staţie reuşind să se salveze chiar din primul moment când s’a declarat focul. PAGUBELE După o primă evaluare paubele cauzate de sinistru se ridică la suma de trei milioane lei în afară de faptul că timp de câteva zile producţia din schelă nu va putea fi transportată la rafinăriile din Ploeşti. I. V.— ■' ———«—I— —«w Presa polonă despre regele Carol POSNAN, 27 (Rador). —iatul „Rekord Polski“ a publicat în ultimele lui două numere un amplu articol în care se ocupa de viaţa, de munca şi nobila iniţiativă a M. S. Regelui Carol II al României. Ziarul polon insistă asupra grijei deosebite cu care regele face educația marelui Voevod Mihai, în spiritul vremurilor noui. Trenuri înzăpezite pe Bărăgan CONSTANŢA, 27. — Viscolul de astă-noapte a luat proporţii, atât pe întinsul litoralului Mării Negre cât şi în Dobrogea. Astfel un tren compus din 14 cisterne cu petrol şi 2 locomotive, plecat din Ploeşti cu destinaţia Constanţa-port, s’a înzăpezit între Hagieni şi halta Maltezi, de pe linia Ţândărei Feteşti, întreaga garnitură a fost complect acoperită de zăpadă. Nici până azi după amiază nu s’a reuşit la despotmolirea lui. Câteva pluguri americane, trimise pentru deszăpezire n’au reuşit să parvină la locul unde trenul este împotmolit. Pe linia Bazargic-Medgidia, circulaţia trenurilor a fost întreruptă. Un plug american trimis la Medgidia nu și-a putut continua* drumul și a deraiat. Sunt întrerupte următoarele legături Ile c. ti r* Constanța-Bazargi, Medgidia-Bazargic, Medgidia-Babadag, Ţândărei-Făurei, cu legătura pentru Galaţi şi Brăila. Trenul cu cisterne de petrol 9828 plecat din Constanţa, gol spre Bloeşti a rămas în gara Cernavodă, râcindu-se locomotiva din cauza gerului. Deasemenea trenul 9312 a rămas la Saligni din aceiaş cauza. La Constanţa timpul s’a îmbunătăţit, totuşi Marea e îngheţată pe o distanţă de 2 mile. întregul litoral este conturat de gheţuri. INCENDIU Eri la ora 1.35 a avut loc un incendiu la conducta de petrol Baicoi- Constanţa, pe podul Ovidiu de peste Dunăre. Focul a fost localizat de către cantonierii militari, evitându-se o catastrofă. Au ars mai multe stive cu traverse, producându-se stricăciuni la conducte.