Dimineaţa, aprilie 1932 (Anul 28, nr. 9076-9104)
1932-04-01 / nr. 9076
Anul 28 No. 9076 Se cere luarea de măsuri Mai toate comunicările făcute de deputaţi sau de senatori se încheie cu o formulă, care a devenit stereotipă: „Cer d-lui ministru luarea de măsuri urgente şi serioase". Relev, ca exemplu, unele comunicări făcute în şedinţa de Marţi a Camerei. Un de deputat cere să se ia măsuri, pentru ca vitele să nu se mai vândă cu preţurile dezastruoase de astăzi şi trecând apoi la altă chestiune, cere de asemenea măsuri ca lucrătorii, în număr de 500, rămaşi pe din afară în urma închiderii unei fabrici de hârtie, să nu fie lăsaţi muritori de foame. Un alt deputat cere măsuri pentru sancţionarea unor fraude ce s’ar fi comis la o societate. Un al treilea cere măsuri pentru îmbunătăţirea serviciului sanitar din Basarabia şi combaterea epidemiilor care fac ravagii în provincia de peste Prut. In sfârşit, un al patrulea deputat cere măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei cultivatorilor de sfeclă. Şi nu e zi de la Dumnezeu — bineînţeles, e vorba de zilele în care lucrează parlamentul — să nu se producă diverse comunicări, care, prin lungimea ce au sau prin discuţia ce se naşte în jurul lor, absorb câteodată cea mai mare parte din timpul şedinţei. Nu relevăm lucrurile acestea cu intenţia de a tăgădui sau măcar de a micşora utilitatea şi importanţa comunicărilor făcute din parlament. Comunicările îşi au rostul lor şi uneori dau chiar rezultatul urmărit de cei ce le fac. Aceasta însă nu ne împiedică să adăugăm numai decât că sunt şi chestiuni care nu fac obiect de comunicări şi care ar putea fi rezolvate pe altă cale — pe o cale mai directă, deci mai scurtă. Anume, de a aduce cazul direct la cunoştinţa ministrului respectiv — ceea ce, credem, este mai uşor şi mai practic, mai ales pentru deputaţii şi senatorii aparţinând majorităţii parlamentare. Afară numai dacă nu ţin ca numele lor să figureze în dările de seamă ale ziarelor şi ca o dovadă pe lângă alegătorii lor despre activitatea ce au depus.Insă, ceea ce formează obiectul de căpetenie al rândurilor de faţă, este să stăruim puţin asupra lucrului ce urmează. Se cer mereu măsuri urgente, serioase, radicale etc. Printre aceste cereri, sunt unele ce pot şi trebue să fie satisfăcute. Altele insă depăşesc puterea şi mijloacele de care dispune guvernul. Acestei din urmă categorii aparţin cererile care implică cheltueli ori măsuri de natură a schimba o stare de lucruri ce nu poate fi schimbată de la o zi la alta. De pildă, cereri în sensul de sporire a salariilor, de încetarea şomajului, de potolirea crizei economice, de asigurarea unei mai bune rentabilităţi pentru agricultură, etc. Se urmăreşte însă de către autorii lor rezultatul cererilor a căror satisfacere e justă şi posibilă? Deputaţii sau senatorii, cari cer luarea de măsuri, se interesează oare să vadă dacă măsurile cerute de dânşii au fost sau nu luate? Pentru că tocmai partea aceasta a chestiunei este singura importantă. Datoria unui deputat sau senator nu se termină, ci abia începe, când a intervenit în mod public într-o chestie oarecare și a cerut luare de măsuri. Altfel, a te mărgini la citirea unei comunicări și a cere luarea de măsuri, fără să te mai ocupi de chestiune, înseamnă a nu face aproape nimic. Ba în multe cazuri înseamnă a răpi parlamentului un timp preţios. Preţios, mai ales că timpul acesta costă bani şi încă foarte mulţi bani. N. Botzaria „Le Soir“ şi-a suspendat apariţia PARIS. Ziarul socialist ,,Le Soir”, unicul ziar parizian de seară cu tendinţă accentuată de stânga, şi-a suspendat apariţia din cauza dificultăţilor financiare în care se afla. 12 pagini ........ ^ ^ Fondată In 1904 de CONST. MILLE 3 Lei București, Str. Const. Mille 7-H (Sărindar) TELEFON: Centrala: 3-2470. Străinătatea: 3-5354 Direcția: 3-2474. Adiţia: 3-2473 Provincia: 3-1066 Lucrările Parlamentului Maria şi Carolina Lupescu au fost achitate Curtea a respins şi cererea de daune civile Marţi dim. înainte de deschiderea şedinţei,,. avocaţii apărării şi părţii, civile, au redactato telegramă către d. ministru al justiţiei arătând că invinuirile ce s’au adus împotriva, neregularităţii dezbaterile sunt neîntemeiate. Dimpotrivă, totul s-desfăşurat într’o atmosferă decentă şi imparţială, fapt pentru care semnatarii telegramei aduc elogiul lor preşedintelui dezbaterilor. APĂRAREA Deschizându-se' şedinţa, cel dintâi a luat cuvântul d. avocat Const. Tegăneanu, care a susţinut teza că Lupescu era nebun, prin urmare acuzatele, nu pot fi osândite. PLEDOARIA D-LUI M. GRAUR D. avocat M. Graur-Bucureşti, insistă asupra declaraţiei imediate a Măriei Lupescu care a recunoscut, din primul moment, că ea a ucis. Ar fi putut spune că au ucis hoţii, dar ştiindu-seîmpăcată cu cugetul, n’a evitat să se predea singură. Din tot ce au spus martorii reesă cu prisosinţă că tatăl avea porniri anormale şi a torturat ani de zile pe femeile din preajma sa. Dealtfel şi actul de acuzare recunoaşte că Lupescu era un om cu porniri bestiale. Faptele pe care le-au relatat martorii, par neverosimile atât de groaznice sunt. Ele scuză crima care s’a produs în împrejurări de legitimă apărare. , Apărătorul insistă asupra senzului care se dă în viaţă şi care-i dă şi legea legitimei, apărări. Juraţii cari sunt cetăţeni traşi la sorţi, trebue să judece aşa cum ii îndeamnă sentimentul lor şi vocea, conştiinţei. Nu interesează definiţia legală a faptei, ci complexul de împrejurări în care această faptă s’a produs. Ţinându-se seama de ambianţa psihică a mediului social, juraţii nu se pot pronunţa pentru culpabilitate. Că prin achitare se va creia un precedent? Nu-i nimic. Când peste o mie de ani se va mai ivi un al doilea Radu Lupescu, el va şti că asemenea nelegiuiri se pot pedepsi căci societatea iartă crima. REPLICA PĂRŢII CIVILE Se dă apel cuvântul părţii civile în replică. Vorbeşte d. Raul Buijinski cerând un verdict afirmativ pentru ambele acuzate. După amiază ia cuvântul în replică, d. procuror general Crapeleanu, cerând condamnarea Măriei şi Carolinei Lupescu.. . D. POPESCU-GRUIA vorbeşte din partea apărării iar d. RADULESCU-Văleni analizând actul de acuzare, roagă juraţii să dea un verdict negativ. La ■ orele 5 când şedinţa se susppendă pentru zece minute, d-nu Lupescu a leşinat din nou. La redeschiderea şedinţei, vorbeşte d. avocat .HENRI MEITANI. D-sa zugrăveşte, "bestialitatea tatălui apoi ,:respîngeacuzarea ridicată de procuror că d-na Lupescu urmărea averea- ■ -soţului său. PLEDOARIA D-LUI RADU ROSETTI D. RADU ROSETTI spune despre Radu Lupescu că era bolnav. Nu merită sila şi’ dispreţul, ci mila noastră. Face un tablou impresionant al căsniciei - Lupescu, cu anii fericiţi dela început, cu mizeria- Şi groază dela sfârşt, până când tentativele de incest pun vârf tragem diel.Arată cum s’a născut ,în mintea d-nei Lupescu ideia care a sugestionat-o apoi. "Din Legea - pedepseşte crima pentru a da un exemplu societăţii. S’ar da oare un exemplu bun când s’ar spune că o mamă şi o fiică nu trepne să reacţioneze drastic în asemenea împrejurări ? • D. Radu Rosetti termină printro caldă peroraţie, cerând juraţilor să dea un răspuns negativ în unanimitate. Ultimul ia cuvântul d. TONI ILIESCU după care se pun întrebările de rigoare , acuzatelor. : D-na Lupescu răspunde cam pare rău de cele ce a făcut, iar domnișoara Lupescu, răpusă de oboseală, nu mai are putere să declare nimic. SENTINȚA Dezbaterile se ridică la ora 8 și 10. După o jumătate de oră de deliberare, juraţii aduc răspunsul care este negativ. In consecinţă, Maria şi Carolina Lupescu sunt declarate achitate şi puse imediat în libertate. Au mai urmat dezbateri în jurul pretenţiilor părţii civile, care cere 400.000 Iei despăgubiri. In urma pledoariilor rostite, Curtea deliberează, chiar în sala de şedinţe, şi respinge orice cerere de despăgubiri. Maria şi Carolina Lupescu au fost puse imediat în libertate şi pleacă astăzi la Buzău. Mă, Ioane... Depistaţii ăştia lucrează dimineaţa, după ornează şi seara... Când se mai odihnesc? taresaptca... Atunci dorm si voteaza... extern cu trei ani va pune la dispoziţia creditorilor sumele în pengoe BUDAPESTA, 29. (Danub). Ziarul oficios „Új Nemzedek” publică astăzi ştirea că deficitul bugetar al Ungariei va fi anul acesta de 30 de milioane de pengoe. Guvernul intenţionează să acopere acest deficit printr’un împrumut intern. După cum anunţă oficiosul guvernamental băncile din Budapesta au declarat că sunt dispuse să colaboreze la realizarea acestui împrumut. Srs cercurile financiare şi politice se discută însă cu cel mai mare interes intenţia guvernului de a obţine un moratoriu extern pe trei ani, până la 1934, iar aceste plăţi să fie stabilizate, eşalonându-se achitarea lor pe un termen de 20 sau de 40 de ani. Planul acestei blocări de transfer a fost elaborat de către sir Otto Niemayer, director al Băncii Angliei, care a elaborat şi pentru Brazilia un plan identic, ce se şi aplică. Pe baza acestui plan guvernul va face vărsămintele în pengoe a sumelor datorate străinătăţii, fără ca valuta să iasă din ţară. Pe temeiul acestui fond special Ungaria va emite în schimb noul obligaţiuni, cari vor fi puse la dispoziţia creditorilor, după ce se va obţine o scădere a dobânzilor actuale. ■ ■ i~Ti" Capone implicat in răpirea copilului lui Lindbergh ? NEW-YORK. 30 (Rador). — Politia din St. Louis a arestat pe un negru, fost de mai multe ori condamnat, și care este în legătură cu gangsterii din Illinois. In cursul unui interogatoriu de trei ore, negrul a declarat că răpirea copilului lui Lindbergh s-a făcut cu singurul scop de a obliga autorităţile să elibereze pe faimosul gangster Al Capone. Se ştie că imediat după răpirea copilului, Al Capone a declarat că dacă i se acordă libertatea, va pleca în căutarea răpitorilor şi va colabora cu poliţia pentru a descoperi copilul. -I Accidentul unui tren de coletărie Trenul rapid de coletărie No. 1301 s’a lovit pri in linie curentă, în staţia Iablaniţa, de câteva blocuri de piatră surpate dintr’o stâncă din apropierea staţiei. Locomotiva răpiduluic’e coletărie a suferit mici stricăciuni. Tineri 1 Aprilie 1932 ,tPUDRA Moartea fostului leader socialist italian Turatti PARIS. 30 (Danub). — Fostul conducător al socialiştilor italieni, Turatti, care trăia exilat la Paris, a încetat ori din viaţă, în urma unei pneumonii. Numeroşi emigranţi italieni l-au vizitat pe patul de moarte. NOTE BIOGRAFICE Filippo Turatti s-a născut la 26 Noembrie 1857, în localitatea Canzo de lângă Como, ca descendent al unei vechi familii nobile lombarde. Tatăl său a fost unul dintre cei dintâi prefecţi al noului regat italian. Turatti a studiat dreptul la Bolognia și a fost apoi consilier provincial la Milano. Peste puţin s-a închinat ideilor socialiste, în sensul opiniilor lui Karl Marx. El a condus socialismul italian pe drumul unei organizaţii ştiinţifice, practice şi poltice. In 1891 a întemeiat revista „Critica Socială“, pe care a condus-o până in 1903. Mai târziu şi-a pus punctul de greutate al activităţii in parlament, al cărui membru a fost mereu de la 1895, ca reprezentant al unui cerc electoral milanez. Cu întronarea fascismului, inaugurată prin marşul asupra Romei, în Octombrie 1922, activitatea sa şi a socialismului italienesc au fost paralizate. Turatti a început să fie supravegheat de poliţie. In ziua de 12 Decembrie 1926 a reuşit, cu peripeţii foarte interesante, să fugă prin Corsica spre Franţa şi a trăit de atunci încolo la Paris. TURATTI Pentru fuga aceasta a fost dat în judecată de autorităţile italienești și condamnat în lipsă la 10 luni închisoare. PARIS, 30 (Rador). — Toate ziarele comentează favorabil ştirea plecării d-lor Tardieu şi Flandin la Londra. Din cauza situaţiei politice, primul ministru şi ministrul de finanţe nu vor putea rămâne la Londra decât până Marţi dimineaţa, întrevederile pe cari le vor avea însă, începând de Duminică seara, cu d. MacDonald şi cu membri guvernului britanic, vor putea lămuri bazele acţiunei pentru rezolvarea problemei ţărilor dunărene. Cu acest prilej se vor discuta probabil şi chestiunile în legătură cu viitoarea conferinţă a reparaţiunilor. La întrevederile d-lor Tardieu şi Flandin la Londra nu vor asista şi reprezentanţii Germaniei şi Italiei, aşa cum se crezuse la început. Este probabil că reuniunea miniştrilor de externe a celor patru mari puteri va avea loc ulterior, la Geneva Cancelarul Bruening a notificat că nu poate părăsi Germania până la 10 Aprilie, din cauza alegerei preşedintelui Reichului, care are loc la această dată. În cercurile politice franceze se subliniază că este naturală o lămurire prin negocieri prealabile franco-britanice, deoarece aceste două ţări vor avea să suporte o contribuţie efectivă la opera de sprijinire a refacerii economice dunărene. Scopul conferinţei marilor puteri LONDRA, 30 (Rador). — Discuţiunile cu privire la procedura, care trebuie urmată, în legătură cu problema apropierii dunărene continuă. Guvernul britanic speră să poată aranja ca, după conferinţa celor patru mari puteri, să urmeze o conferinţă a statelor dunărene interesate. Obiectul conferinţei celor patru mari puteri este de a preciza principiile diriguitoare, care să inspire statele dunărene pentru a se putea ajunge la o federaţie a lor. Deşi data conferinţei nu a fost încă fixată definitiv, se fac sforţări pentru ca ea să aibe loc in cursul săptămânii viitoare, înainte de reluarea şedinţelor conferinţei dezarmării. „Daily Herald” despre blocul dunărean LONDRA, 30 (Ppmil).— Ziarul „Daily Herald,“, ocupându-se de planul d-lui Tardieu, spune că proectul unei colaborări a ţărilor din bazinul dunărean a fost mai întâi elaborat de d. MacDonald, dar d. Tardieu s-a modificat considerabil, adăugând promisiunea împrumuturilor franceze, cari singure pot face acest plan realizabil. "V . Federaţia statelor dunărene Negocierile prealabile franco-engleze D-nii Tardieu şi Randin la Londra Austria nu negociază tarife preferenţiale cu Germania VIENA, 30 (Rador). — Agenţia telegrafică „Amtliche Nachrichtenstelle“ află din sursă bine informată că ştirile despre intenţia guvernului austriac de a negocia actualmente la Berlin în chestiunea unui regim vamal preferenţial sunt inexacte. Comunicatul agenţiei reaminteşte că chestiunea principială a acordării de taxe preferenţiale în Europa centrală face actualmente obiectul tratativelor între cele patru mari puteri. Aviatorul Ionel Ghica a plecat ori spre Saigon Eri în zorii zilei a decolat,de pe aerodromul Băneasa, aviatorul Ionel Ghica, întreprinzând noul său raid spre Saigon (Indochina). Se ştie că d. Ionel Ghica execută acest raid pe un avion de construcţie românească S. E. T., pus la dispoziţie în acest scop de regele Carol. La plecare a asistat un mare număr de prieteni şi cunoscuţi ai aviatorului, precum şi diferite persoane din lumea aviatică. Aparatul a fost pus la punct de d. It. aviator Gogu Ştefănescu, cu concursul d-lui Costulea, şeful hangarelor Băneasa. Decolarea s-a produs în condiţiuni excelente deşi câmpul este acoperit încă de un strat gros de zăpadă. Avionul a urcat cu uşurinţă şi după un scurt ocol deasupra Bănesei şi-a luat direcţia spre Constantinopol.