Dimineaţa, aprilie 1932 (Anul 28, nr. 9076-9104)

1932-04-01 / nr. 9076

Anul 28 No. 9076 Se cere luarea de măsuri Mai toate comunicările făcute de deputaţi sau de senatori se încheie cu o formulă, care a devenit stereo­tipă: „Cer d-lui ministru luarea de măsuri urgente şi serioase". Relev, ca exemplu, unele comu­nicări făcute în şedinţa de Marţi a Camerei. Un de deputat cere să se ia mă­suri, pentru ca vitele să nu se mai vândă cu preţurile dezastruoase de astăzi şi trecând apoi la altă ches­tiune, cere de asemenea măsuri ca lucrătorii, în număr de 500, rămaşi pe din afară în urma închiderii unei fabrici de hârtie, să nu fie lăsaţi muritori de foame. Un alt deputat cere măsuri pentru sancţionarea unor fraude ce s’ar fi comis la o societate. Un al treilea cere măsuri pentru îmbunătăţirea serviciului sanitar din Basarabia şi combaterea epide­miilor care fac ravagii în provincia de peste Prut. In sfârşit, un al patrulea deputat cere măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei cultivatorilor de sfeclă. Şi nu e zi de la Dumnezeu — bine­înţeles, e vorba de zilele în care lucrează parlamentul — să nu se producă diverse comunicări, care, prin lungimea ce au sau prin discu­ţia ce se naşte în jurul lor, absorb câte­odată cea mai mare parte din timpul şedinţei. Nu relevăm lucrurile acestea cu intenţia de a tăgădui sau măcar de a micşora utilitatea şi importanţa comunicărilor făcute d­in parlament. Comunicările îşi au rostul lor şi uneori dau chiar rezultatul urmărit de cei ce le fac. Aceasta însă nu ne împiedică să adăugăm numai decât că sunt şi chestiuni care nu fac obiect de comu­nicări şi care ar putea fi rezolvate pe altă cale — pe o cale mai directă, deci mai scurtă. Anume, de a aduce cazul direct la cunoştinţa ministru­lui respectiv — ceea ce, credem, este mai uşor şi mai practic, mai a­­les pentru deputaţii şi senatorii a­­parţinând majorităţii parlamentare. Afară numai dacă nu ţin ca numele lor să figureze în dările de seamă ale ziarelor şi ca o dovadă pe lângă alegătorii lor despre activitatea ce au depus.­­Insă, ceea ce formează obiectul de căpetenie al rândurilor de faţă, este să stăruim puţin asupra lucrului ce urmează. Se cer mereu măsuri­­ urgente, serioase, radicale etc. Printre a­­ceste cereri, sunt unele ce pot şi trebue să fie satisfăcute. Altele insă depăşesc puterea şi mijloacele de care dispune guvernul. Acestei din urmă categorii aparţin cererile care implică cheltueli ori măsuri de na­tură a schimba o stare de lucruri ce nu poate fi schimbată de la o zi la alta. De pildă, cereri în sensul de sporire a salariilor, de încetarea şomajului, de potolirea crizei eco­nomice, de asigurarea unei mai bu­ne rentabilităţi pentru agricultură, etc. Se urmăreşte însă de către auto­rii lor rezultatul cererilor a căror satisfacere e justă şi posibilă? De­putaţii sau senatorii, cari cer lua­rea de măsuri, se interesează oare să vadă dacă măsurile cerute de dânşii au fost sau nu luate? Pentru că tocmai partea aceasta a chestiunei este singura importantă. Datoria unui deputat sau senator nu se termină, ci abia începe, când a intervenit în mod public într-o che­stie oarecare și a cerut luare de măsuri. Altfel, a te mărgini la citirea u­­nei comunicări și a cere luarea de măsuri, fără să te mai ocupi de che­stiune, înseamnă a nu face aproape nimic. Ba în multe cazuri înseamnă a răpi parlamentului un timp preţios. Preţios, mai ales că timpul acesta costă bani şi încă foarte mulţi bani. N. Botzaria „Le Soir“ şi-a suspendat apariţia PARIS.­­ Ziarul socialist ,,Le Soir”, unicul ziar parizian de seară cu tendinţă accentuată de stânga, şi-a suspendat apariţia din cauza di­ficultăţilor financiare în care se afla. 12 pagini ........ ^ ^ Fondată In 1904 de CONST. MILLE 3 Lei București, Str. Const. Mille 7-H (Sărindar) TELEFON: Centrala: 3-2470. Străinătatea: 3-5354 Direcția: 3-2474. Adiţia: 3-2473 Provincia: 3-1066 Lucrările Parlamentului Maria şi Carolina Lupescu au fost achitate Curtea a respins şi cererea de daune civile Marţi dim. înainte de deschi­derea şedinţei,,. avocaţii apărării şi părţii,­­ civile, au redactat­­o telegra­mă către d. ministru al justiţiei a­­rătând că invinu­irile ce s’au adus împotriva, neregularităţii dezbateri­­le sunt neîntemeiate. Dimpotrivă, totul s-­desfăşurat într’o atmosfe­ră decentă şi imparţială,­ fapt pen­tru­­ care­ semnatarii telegramei a­­duc elogiul lor preşedintelui dezba­terilor. APĂRAREA Deschizându-se' şedinţa, cel din­tâi a luat cuvântul d. avocat Const. Tegăneanu, care a susţinut teza că Lupescu­ era nebun, prin­ urmare a­­cuzatele, nu pot fi osândite. PLEDOARIA D-LUI M. GRAUR D. avocat M. Graur-Bucureşti, in­sistă asupra declaraţiei imediate a Măriei Lupescu care a recunoscut, din primul moment, că ea a ucis. Ar fi putut­ spune că au ucis hoţii, dar ştiindu-se­­împăcată cu cugetul, n’a evitat să se predea singură. Din tot ce au spus martorii reesă cu prisosinţă că tatăl avea porniri anormale şi a torturat ani de zile pe­ femeile din preajma sa. Dealt­fel şi actul de acuzare recunoaşte că Lupescu era un om cu porniri bestiale. Faptele pe care le-au rela­­­tat martorii, par neverosimile atât de groaznice sunt. Ele scuză crima care s’a produs în împrejurări de legitimă apărare. , Apărătorul insistă asupra senzului care se dă în viaţă şi care-i dă şi legea legitimei, apărări. Juraţii cari sunt cetăţeni traşi la sorţi, trebue să judece aşa cum ii îndeamnă sentimentul lor şi vocea, conştiinţei. Nu interesează­ definiţia legală a faptei, ci complexul de îm­prejurări în care această faptă s’a produs. Ţinându-se seama de ambianţa psihică a mediului social, juraţii nu se pot pronunţa pentru culpabilita­te. Că prin achitare se va creia un precedent? Nu-i nimic. Când peste o mie de ani se va mai ivi un al doilea Radu Lupescu, el va şti că a­­semenea nelegiuiri se pot pedepsi căci societatea iartă crima. REPLICA PĂRŢII CIVILE Se dă­ apel cuvântul părţii civile în replică. Vorbeşte d. Raul Bui­jin­­ski cerând un verdict afirmativ pentru­ ambele acuzate. După amiază ia cuvântul în re­plică, d. procuror general Crapelea­­nu, cerând condamnarea Măriei­ şi Carolinei Lupescu.. . D. POPESCU-GRUIA vorbeşte din partea apărării iar d. RADU­­LESCU-Văleni analizând actul de acuzare, roagă juraţii să dea­­ un verdict negativ. La ■ orele 5 când­ şedinţa se susp­pendă pentru zece minute, d-nu Lupescu a leşinat din nou.­ La redeschiderea şedinţei, vorbeş­te d. avocat .HENRI MEITANI. D-sa zugrăveşte, "bestialitatea tată­lui apoi ,:respînge­­acuzarea ridicată de procuror că d-na Lupescu urmă­rea averea- ■ -soţului său. PLEDOARIA D-LUI RADU ROSETTI D. RADU ROSETTI spune despre Radu Lupescu că era bolnav. Nu merită sila şi’ dispreţul, ci mila noa­stră. Face un tablou­ impresionant al căsniciei - Lupescu, cu­­ anii feri­ciţi dela­­ început, cu mizeria- Şi groază dela sfârşt, până când ten­tativele de incest pun vârf tragem diel.­Arată cum s’a născut ,în min­tea d-nei Lupescu ideia care a su­gestionat-o apoi. "D­in Legea - pedepseşte­ crima pentru a da un exemplu societăţii­. S’ar da oare un exemplu bun când s’ar spune că o mamă şi o fiică­ nu trep­­ne să reacţioneze drastic în ase­­­menea împrejurări ? • D. Radu Rosetti termină printro caldă peroraţie, cerând juraţilor să dea un răspuns negativ în unani­mitate. Ultimul ia cuvântul d. TONI ILI­ESCU după care se pun­ întrebările de­ rigoare , acuzatelor. : D-na Lu­pescu răspunde cam­ pare­­ rău­ de cele ce a­ făcut, iar domnișoara Lu­pescu, răpusă de oboseală, nu mai are putere să declare nimic. SENTINȚA Dezbaterile se ridică la ora 8 și 10. După o jumătate de oră de delibe­rare, juraţii aduc răspunsul care este negativ. In consecinţă, Maria şi Carolina Lupescu sunt declarate achitate şi puse imediat în libertate. Au mai urmat dezbateri în jurul pretenţiilor părţii civile, care cere 400.000 Iei despăgubiri. In urma pledoariilor rostite, Curtea deliberează, chiar în sala de şedin­­ţe, şi respinge orice cerere de des­păgubiri. Maria şi Carolina Lupescu au fost puse imediat în libertate şi pleacă astăzi la Buzău. Mă, Ioane... Depistaţii ăştia lucrează dimineaţa, după ornează şi seara... Când se mai odihnesc? t­a­resaptca... Atunci dorm si voteaza... extern cu trei ani va pune la dispoziţia creditorilor sumele în pengoe BUDAPESTA, 29. (Danub). Ziarul oficios „Új Nemzedek” pu­blică astăzi ştirea că deficitul bu­getar al Ungariei va fi anul aces­ta de 30 de milioane de pengoe. Guvernul intenţionează să aco­pere acest deficit printr’un îm­prumut intern. După cum anunţă oficiosul guvernamental băncile din Budapesta au declarat că sunt dispuse să colaboreze la re­alizarea acestui împrumut. Srs cercurile financiare şi politice se discută însă cu cel mai mare interes intenţia guvernului de a obţine un moratoriu ex­tern pe trei ani, până la 1934, iar aceste plăţi să fie stabilizate, eşalonân­­du-se achitarea lor pe un termen de 20 sau de 40 de ani. Planul acestei blocări de transfer a fost elaborat de către sir Otto Nie­mayer, director al Băncii Angliei, care a elaborat şi pentru Brazilia un plan identic, ce se şi aplică. Pe baza acestui plan gu­vernul va face vărsămin­­tele în pengoe a sumelor datorate străinătăţii, fără ca valuta să iasă din ţară. Pe temeiul acestui fond special Ungaria va emite în schimb noul obliga­ţiuni, cari vor fi puse la dispoziţia creditorilor, du­pă ce se va obţine o scă­dere a dobânzilor actuale. ■ ■ i­~Ti" Capone implicat in răpirea copilului lui Lindbergh ? NEW-YORK. 30 (Rador). — Po­litia din St. Louis a arestat pe un negru, fost de mai multe ori con­damnat, și care este în legătură cu gangsterii din Illinois. In cursul unui interogatoriu de trei ore, negrul a declarat că răpi­rea copilului lui Lindbergh s-a făcut cu singurul scop de a obliga autori­tăţile să elibereze pe faimosul gang­ster Al Capone. Se ştie că imediat după răpirea copilului, Al Capone a declarat că dacă i se acordă libertatea, va ple­ca în căutarea răpitorilor şi va co­labora cu poliţia pentru a descoperi copilul. -I Accidentul unui tren de coletărie Trenul rapid de coletărie No. 1301 s’a lovit pri in­ linie curentă, în sta­ţia Iablaniţa, de câteva blocuri­ de piatră surpate dintr’o stâncă din apropierea staţiei. Locomotiva răpi­­dului­­c’e coletărie a suferit mici stricăciuni. Tineri 1 Aprilie 1932 ,t­­­PUDRA Moartea fostului leader socialist italian Turatti PARIS. 30 (Danub). — Fostul conducător al socialiştilor italieni, Turatti, care trăia exilat la Paris, a încetat ori din viaţă, în urma unei pneumonii. Numeroşi emigranţi italieni l-au vizitat pe patul de moarte. NOTE BIOGRAFICE Filippo Turatti s-a născut la 26 Noembrie 1857, în localitatea Canzo de lângă Como, ca descendent al u­­nei vechi familii nobile lombarde. Tatăl său a fost unul dintre cei dintâi prefecţi al noului regat ita­lian. Turatti a studiat dreptul la Bo­­lognia și a fost apoi consilier pro­vincial la Milano. Peste puţin s-a închinat ideilor socialiste, în sensul opiniilor lui Karl Marx. El a condus socialismul italian pe drumul unei organizaţii ştiinţifice, practice şi poltice. In 1891 a înte­meiat revista „Critica Socială“, pe care a condus-o până in 1903. Mai târziu şi-a pus punctul de greutate al activităţii in parlament, al cărui membru a fost mereu de la 1895, ca reprezentant al unui cerc electoral milanez. Cu întronarea fascismului, inau­gurată prin marşul asupra Romei, în Octombrie 1922, activitatea sa şi a socialismului italienesc au fost paralizate. Turatti a început să fie suprave­gheat de poliţie. In ziua de 12 Decembrie 1926 a reuşit, cu peripeţii foarte interesan­te, să fugă prin Corsica spre Franţa şi a trăit de atunci încolo la Paris. TURATTI Pentru fuga aceasta a fost dat în judecată de autorităţile italienești și condamnat în lipsă la 10 luni în­chisoare. PARIS, 30 (Rador). — Toate ziarele comentează favorabil ştirea plecării d-lor Tardieu şi Flandin la Londra. Din cauza situaţiei politice, pri­mul ministru şi ministrul de finan­ţe nu vor putea rămâne la Londra decât până Marţi dimineaţa, întrevederile pe cari le vor avea însă, începând de Duminică seara, cu d. MacDonald şi cu membri gu­vernului britanic, vor putea­ lămuri bazele acţiunei pentru rezolvarea problemei ţărilor dunărene. Cu a­­cest prilej se vor discuta probabil şi chestiunile în­ legătură cu vii­toarea conferinţă a reparaţiunilor. La întrevederile d-lor Tardieu şi Flandin la Londra nu vor asista şi reprezentanţii Germaniei şi Ita­liei, aşa cum se crezuse la început. Este probabil că reuniunea miniş­trilor de externe a celor patru mari puteri va avea loc ulterior, la Geneva Cancelarul Bruening a notificat că nu poate părăsi Germania până la 10 Aprilie,­ din cauza alegerei preşedintelui Reichului, care are loc la această dată. În cercurile politice franceze se subliniază că este naturală o lă­murire prin negocieri prealabile franco-britanice, deoarece aceste două ţări vor avea să suporte o contribuţie efectivă la opera de sprijinire a refacerii economice du­nărene. Scopul conferinţei marilor puteri LONDRA, 30 (Rador). — Discu­­ţiunile cu privire la procedura, care trebuie urmată, în legătură cu pro­blema apropierii dunărene continuă. Guvernul britanic speră să poată a­­ranja ca, după conferinţa celor pa­tru mari puteri, să urmeze o confe­rinţă a statelor dunărene interesate. Obiectul conferinţei celor patru mari puteri este de a preciza prin­cipiile diriguitoare, care să inspire statele dunărene pentru a se putea ajunge la o federaţie a lor. Deşi data conferinţei nu a fost încă fixată definitiv, se fac sforţări pentru ca ea să aibe loc in cursul săptămânii viitoare, înainte de re­luarea şedinţelor conferinţei dezar­mării. „Daily Herald” despre blocul dunărean LONDRA, 30 (Ppmil).— Ziarul „Daily Herald,“, o­­cupându-se de planul d-lui Tardieu, spune că proec­­tul unei colaborări a ţări­lor din bazinul dunărean a fost mai întâi elaborat de d. MacDonald, dar d. Tardieu s-a modificat con­siderabil, adăugând pro­misiunea împrumuturilor franceze, cari singure pot face acest plan realiza­bil. "V . Federaţia statelor dunărene Negocierile prealabile franco-engleze D-nii Tardieu şi Randin la Londra Austria nu negociază tarife preferenţiale cu Germania VIENA, 30 (Rador). — Agenţia te­legrafică „Amtliche Nachrichtens­telle“ află din sursă bine informată că ştirile despre intenţia guvernului austriac de a negocia actualmente la Berlin în chestiunea unui regim vamal preferenţial sunt inexacte. Comunicatul agenţiei reaminteşte că chestiunea principială a acordării de taxe preferenţiale în Europa cen­trală face actualmente obiectul tra­tativelor între cele patru mari pu­teri. Aviatorul Ionel Ghica a plecat ori spre Saigon Eri în zorii zilei a decolat,­­de pe aerodromul Băneasa, aviatorul Io­nel Ghica, întreprinzând noul său raid spre Saigon (Indochina). Se ştie că d. Ionel Ghica execu­tă acest raid pe un avion de cons­trucţie românească S. E. T., pus la dispoziţie în acest scop de re­gele Carol. La plecare a asistat un mare număr de prieteni şi cunoscuţi ai aviatorului, precum şi diferite per­soane din lumea aviatică. Aparatul a fost pus la punct de d. It. aviator Gogu Ştefănescu, cu concursul d-lui Costulea, şeful hangarelor Băneasa. Decolarea s-a produs în condiţi­­uni excelente deşi câmpul este a­­coperit încă de un strat gros de zăpadă. Avionul a urcat cu uşu­rinţă şi după un scurt ocol deasu­pra Bănesei şi-a luat direcţia spre Constantinopol.

Next