Dimineaţa, aprilie 1932 (Anul 28, nr. 9076-9104)
1932-04-01 / nr. 9076
Vineri 1 Aprilie 1932 na CĂRŢI • REVISTE IN ŢARĂ AU APĂRUT... Atitudini critice Ion Sân-Giorgiu: Atitudini critice. Bibloteca „Dimineaţa“ nr. 143. Editura Adeverul. 96 pag. 7 lei. D. Ion Sân-Gorgiu are o admirabilă deprindere a catedrei, ceea ce-l face să aibă cursuri foarte audiate, la studiul universitar al limbei germane. La talentul vorbirii, la volubilitate şi timbru d-sa adaugă, in mod obişnuit, o cantitate însemnată de cercetări, graţie cărora erudiţia se îmbină armonios cu spiritul sintetic. Iată aşadar un foarte elogios portret pentru un profesor. In ce priveşte insă scrisul şi în special volumul despre care ne ocupăm, aici, d. Ion Sân-Giorgiu face greşala — mică— de a nu fi Îndeajuns de selectiv, încât să elimine cu totul spiritul didactic din esseuri. Stilul critic, evoluat sub ochii noştri, preocupaţi în mod special de această evoluţie, a ajuns la un potenţial pentru care d. Ion Sân-Georgiu, nu a găsit încă instrumentul cel mai bun şi mai adecvat. Fără această mignonă observaţie, in concepţia unora esenţială, volumaşul d-lui Sân-Giorgiu este foarte util nu candidaţilor la baca laureat, cum mi se pare câ citeam undeva, ci studenţilor dela licenţă. Nu este in intenţia noastră să supărăm pe cineva şi cu atât mai puţin tinerimea in genere studioasă a facultăţilor, insă e bine să se oprească studenţii asupra atitudinilor critice ale profesorului dela germană. Vor avea, incontestabil, numai de învăţat. După rezerva, privitoare la stilul criticei, fraza precedentă ne mai impune o rezervă: se poate vorbi in mod autentic de atitudini critice, raportându-ne la esseurile din volum ? Cu mult prea in afara actualităţii şi particulariste pentru a mai cere numaidecât ca să ia cineva o atitudine faţă de ele, în sensul activ al cuvântului, faptele şi problemele pe care le expune d. Sân-Giorgiu sunt rezumatele unor studii, cu interesante opinii personale pe alocuri, o, dar, repetam, mult prea şcola. D. ION SÂN-GIORGIU ştiie pentru a fi campioanele unor atitudini. Notăm, ca utilă, tabla de conţinut a cărţii, Rousseau şi poezia vieţii interioare; Câteva însemnări despre Lessing; Henrik Ibsen; Critica productivă, in Franţa; început şi sfârşit de veac în literatura germană; Expresionismul literar; Goethe şi politica. Influenţa germană la Eminescu. Charlie, există totuşi o acţiune vie, pe care o urmăreşti cu interes. Dacă voi adăuga că d. Călugăru a ştiut, în această carte, să-şi exprime gândurile şi emoţiile mici, într’un stil concis, cu imagini ici, cu patetic dincoace, într’un stil impregnat şi de humor şi de melancolie, voi putea spune că d-sa a adus acestui sezon literar, o carte plină, interesantă, originală. —a Cultura europeană N. Bagdasav: Din problemele culturii europene. Bd. Societăţii rămâne de filosofie.. 144 pag. 50 lei. Generaţia tânără de filozofi români are in d. N. Bagdasar elementul cel mai edificat in disciplina sa şi fără îndoială cel mai agreabil in scris. Volumul elegant de care ne ocupăm aci cu mult prea succint pentru a putea nota in esenţă esseurile cuprinse, dovedeşte peremtoriu afirmaţia, noastră, in aparenţă entusiastă. Linia generală a culturii sale de specialitate şi cristalul ex-,cepţional de limpede al reflexiilor şi al expresiei fac din d. Bagdasar un literat al metafizicei, fără echivalent in domeniul acesta, la noi. Faţă de stilul amorf al cutărui stimat profesor sau de abstracţia şi terminologia tehnică voit exagerată a cutărui conferenţiar, d. Bagdasar aduce cu atâta eleganţă o ţinută de literat în demonstraţia filozofică, încât dilema care ni se pune este dacă se cuvine să admirăm forma sau să insistăm asupra suculenţei fondului. Cele patru mari capitole din „Problemele culturii europene“ îl desemnează pe d. Bagdasar, fără exagerare, un european de rasă şi excepţional, convins cu raţiunea limpede şi sufletul cald de vitalitatea şi de sensul bun al culturii continentului. Eclectic, într’o materie în care-l simţi că se mişcă ă son aise, autorul îşi formează argumentele cu minuţiozitate şi concluziile cu rafinament, din jocul uşor,, al unei apreciabile doze de informaţie. Cultura europeană, admirabil analizată, cu sublinieri interesante asupra lui Kant, formează obiectul primului capitol al cărţii, graţie căruia d. Bagdasar ne apare un excelent, filosof al culturii şi — repetăm — un entusiast pentru patrimoniul cultural european. D-sa consideră cele patru valori fundamentale, teoretice, estetice, etice şi religioase, in eflorescenţă istorică, in stadiul prezent şi mai ales in perspectivă, cu o robustă încredere in virtuţile raţionale şi psihologice ale europenilor. Un capitol excepţional documentat şi cu o concluzie din nou plină de robusteţe spirituală este „Criza culturii moderne“. Ca un studiu complimentar celor precedente apare al treilea capitol ,„Rabindranath Tagore şi civilizaţia europeană“. Antagonismul culturei civilizaţiei, viaţă interioară-maşinism, problema răsăritului indic, şi viciile structurale din Europa ne apar reliefate, până la concluzia, docilă a unui echilibru confortabil al celor două sisteme, cu garanţia originalităţilor proprii. In fine, volumul se încheie cu un esseu asupra bine cunoscutei probleme salonarde: „Spiritul faustic“. Aspiraţia permanentă, pecetea acestui duh, în istoria şi in problemele culturii europene, face preocuparea ultimelor pagini. Recomandăm cartea d-lui Bagdasar tuturor înfricoşaţilor de filozofie. Dacă nu vor fi mediocri sau refractari vor recunoaşte împreună cu noi că un savant poate fi literat, în sensul bun al cuvântului, rămânând necondiţionat un filozof erudit şi un spirit superior. Romanul adolescentului lucid „Omul de după uşe“ , romanul pe care l-a scos de cinând d. Ion Călugăru, este romanul adolescentului de azi, care duce viaţa cea mai plată, adică lipsită de evenimente furtunoase, care este vecinic inocupat ,şi inactiv, având un singur refugiu consolator: propria lui imaginaţie. Charlie Blum, cel care umple cartea cu viaţa lui interioară, mizeră şi chinuită, e funcţionar umil, undeva, care-şi plăteşte cu preţul durerilor lăuntrice luxul de-a gândi pe marginea propriei sale vieţi. Pe stradă, până la birou sau în tramvai, până acasă, el gândeşte pentru sine, cu voluptatea simplă — sau complexă — de-a gândi, de-a construi, în imaginaţie, întâmplări reale ce nu s-au întâmplat niciodată. El e mereu „băiatul de ciurar“ care a trecut prin atâtea, fără să treacă prin nimic. Viaţa lui Charlie Blum este astfel o ţesătură de închipuiri şi de decepţii. Decepţiile vin în chip logic, fatal, ca o concluzie a întâlnirilor închipuirii sale avântate cu realitatea aşa curat. Şi e vie această alternanţă între decepţii şi închipuiri, fiindcă Charlie Blum e un suflet omenesc perfect, deşi ciudat, deşi nu uşor de întâlnit. Eroul romanului d-lui Ion Călugăru e un băiat cumsecade, aşezat, bun sufleteşte, care simte nevoia să-şi desfacă aripile interioare în văzduhul vieţii de afară. Charlie caută mângâere, dragoste, prietenie. De aceea gândurile lui sunt bune, cuminţi, dureroase, lucide. De aceea vrea totdeauna să facă din lume ceea ce îi trebue lui să fie lumea. Şi de aceea dă greu totdeauna şi aripile lui se izbesc de zidul amărăciunii ca aripile unei păsări rănite. Aşa ajunge adolescentul Charlie să se închidă în el şi să ne mulţumească cu dorinţele lui neîmplinite niciodată. Pe de altă parte, rob propriei sale fantezii, Charlie este un involuntar perfect. Iniţiativă, luptă, realizare— sânt noţiuni străine psihologiei lui. Sau mai precis o iniţiativă ce se naşte, o luptă ce începe, o realizare ce se cere consolidată, se isprăvesc toate între păreţii gândului pur. Activitatea, de altfel vie, febrilă, a lui Charlie Blum îşi are terenul de lucru numai în inimă şi în creer. Tot ce se face în viaţă pentru sau împotriva lui Charlie Blum, se face în afără de voia lui. El nu-i nici o clipă responsabil: se face de la sine, cu întâmplarea. Şi atunci, fatalmente, eroul este omul rămas, în împrejurările vieţii, totdeauna pe dinafară, în anticamera realizărilor şi realităţii. Este „Omul de după uşe“. Tipul lui Charlie Blum e oarecum rar, cu toate că e reprezentativ pentru întreaga lui generaţie, adică generaţia noastră. Şi d. Călugăru, care se identifică adesea cu eroul d-sale, i-a pătruns pshiologia nu numai cu abilitatea de scriitor talentat cum este, ci cu dragostea de a-1 înţelege, de a-1 urmări cu înţelegerea în cele mai mici gesturi interioare. Dar cu toate că gândul de început al autorului a fost să se ocupe cu deosebire de „Omul de după uşe“, a ştiut totuşi să adauge romanului său câteva personagii tot atât de curioase şi întregi. Apoi se poate spune că, deşi cea mai mare parte a acţiunii romanului se petrece în capul lui Recrudescenţa cazului Rasputin Prinţul Felix Iusupov: Eu l-am ucis pe Rasputin ! Editura „Adeverul” 184, pagini 40 lei. Apariţia în româneşte a volumului Eu l-am ucis pe Rasputin — în editura „Adeverului” __ în care prinţul Iusupov face confesiuni des-pre felul în care a ucis celebra „bestie mistică’’ readuce în plină actualitate tragedia curţii imperiale ruseşti şi pe idolul diavolesc. Anul trecut a apărut în biblioteca „Dimineaţa’’ o broşură intitulată, „Cum iam ucis pe Rasputin“ şi semnată de de Parişchevici. Cine a citit această broşură, se poate întreba pe bună dreptate; dar că Puşchevici într’o carte spune „cum l-a ucis pe Rasputin” şi dacă, după aceea, într’un volum, prinţul Iusupov afirmă că de ucigaşul, care din doi poate fi autentic? întâi ne vom face datoria sa stabilim, pentru cititorul român, că, deşi în ambele volume se tratează acelaş fapt istoric, ele sunt cu totul deosebite. Apoi, vom spune că şi Parischevici şi prinţul Iusupov sunt nobilii ucigaşi ai fatalului stareţ dela Curtea imperială rusească. Aşa cum sunt, fără s’o fi mărturisit încă prin sms, marele duce Dimitrie, d-rul Lazovert şi căpitanul Sucotin. Din volumul „Eu am ucis pe Rasputin", apărut acum, vedem că asasinarea faunului în strae monahale se datoreşte nu unei singure persoane, ci unul complet. (E-i drept însă, autorii principali, acei care, peste otrava pregătită de toţi şi care n’a avut aproape nici un efect, au descărcat câteva focuri de revolver in pieptul şi tâmpla lui Rasputin, au fost autorii celor două cârţi. Prinţul Iusupov In acest volum recent face istorisirea faptelor cu o artă care nu depăşeşte totuş un cadru de relatare obiectivă. Arta lui constă în a scoate în evidenţă latura, psihologică a momentelor prin care au trecut complotiştii şi cu deosebire punerea la punct, informativă, a epocii tulburi când s’a comis celebrul asasinat. Cartea trebue citită pentru că repovesteşte momentele istorice cele mai tragice ale unei mari puteri europene şi pentru că le îmbracă într’un stil cald şi limpede. PRINŢUL FELIX IUSUPOV Bibliografie In cronicele viitoare ne vom ocupa treptat, despre următoarele cărţi: Cavalerii verticali, roman de Ionel Jianu şi Al. Bilciurescu. Editura Naţională S. Ciornei. Ediţie restrânsă şi de lux. ■ Ajutor roman de Dezideriu Szabó. Editura Naţională* S. Ciornei. Vol. I 336 pagini 60 lei. Călătoria unui romanciar în jurul lumei de Blasco Ibanez, în traducerea d-lui H. Stanielevici. Editura „Adeverul”, 306 pagini 60 lei. Cad frontierele roman de Sever Dinescu. F. E. 156 pag. 40 lei. Răutăţi mici pentru oameni mari, — epigrame — ■ deAl. Negură cu gravuri de Marcel Olinescu. Fol. 100, pag. 50 lei. Atitudini politice şi literare de D. Tomescu. Editura „Scrisul românesc, Craiova. 330 pag. 70 lei. Mireasa multiplă (Ţapul) roman de F. Aderca. Editura Universala Alcalay. Ediţia II-a. 220 pagini 20 lei. Parada dascălilor de Anton Holban. Editura Cugetarea 110 pag. 40 lei. Despre obligaţiuni de N. Joe Constantinescu, preşedinte la Curtea de apel din Bucureşti. 460 pag. 200 lei. Naţionalismul lui Eminescu studiu de D. Murăraşu. Editura Bucovina I. G. Toronţiu 370 pag. 180 lei. REVISTE Azi Nr. pe Martie. Redactor Zaharia Stancu. Adam nr. pe Martie; redactor I. Ludo. M. Gr. &H. R. DÍMÍN KATA Apollonius din Tyane la Naţional Luni, 4 Aprilie, va avea loc premiera poemului „Apollonius din Tyane“, al d-lui Adrian Berea. Direcţia de scenă o are măiestrul Paul Gusty. Rolurile principale d. Ion Manolescu, d-şoara Maria Anca şi d. Pop Marţian. Decorurile semnate de talentatul pictor Cornescu. Muzica de d. Bărcănescu. Giletele la cassa Teatrului Naţional. u.KA MARIA ANCA hi ajutorul unui intelectual bolnav Suma din urmă 19.080 „Uniunea ziariştilor profesionişti’’ 1.000 I. Niculescu-Ritz, senator 100 D-ra L. Ch. 200 Trei elevi ai liceului Libros 35 , Total 19.415 Subscripţia continuă. * Conferinţa pe care d. profesor I. Petrovici a anunţat-o pentru sporirea acestui fond va avea loc in seara de 7 Aprilie. Titlul conferinţei: „Aspecte si siluete de la Geneva”. Cei cari doresc să asiste sunt rugaţi să se adreseze de pe acum cercului „Libertatea” (str. C. A. Rosetti) spre a si retine biletele de initrare. Turbuni studenţeşti la Malta MALTA, 29. (Ratior). — In cursul unei întruniri a studenţilor, prin care se protesta împotriva deciziunei guvernamentale care restrânge întrebuinţarea limbei italiene, s’a produs ori o puternică ciocnire intre studenţii din Malta. întrunirea a fost dizolvată. Un bătrân trecător a fost grav rănit. Autoritățile au luat măsuri ca ordinea să nu mai de tulburată. ’ WlHQl » Utf» I — —- —. Elveţia cuprinsă în planurile Europei centrale ZURICH. — După cum se comunică din Paris ziarului „Neue Zürcher Zeitung”, primul ministru Tardieu a pus în discuţie cu prilejul tratativelor economice din Paris cu consilierul federal elveţian Schulthess, şi chestiunea atragerei Elveţiei în planurile sale de asanare pentru Europa centrală. Se proectează cu acest prilej în mod manifest o participare a capitalurilor elveţiene la măsurile financiare de ajutor. D-l Tardieu şi-a exprimat convingerea că, în cazul când nu se va face nimic, soarta Europei centrale ar putea deveni extrem de critică. In legătură cu aceasta d-sa a accentuat că Franţa nu urmăreşte o politică izolată, ci, dimpotrivă, o acţiune comună cu Germania, Anglia şi Italia. Un târg de produse palestiniene in Bucureşti Primim : La 10 Aprilie a. c. se deschide în str. Barăţiei No. 9, un târg de produse palestiniene, organizatde Keren Kayementh Lelsraei din Romania, pentru care autorităţile române au acordat o serie de reduceri însemnate. La acest târg vor fi expuse produsele solului şi produselor palestiniene cu căutare in România. O serie de personalităţi conducătoare ale vieţii economice româneşti au acceptat patronajul acestui târg Acum când se pune serios problema comerţului românesecin Palestina, chestiunea importului produselor palestiniene in România are din punct de vedere comercial cea mai mare însemnătate. Târgul acesta este destinat să constitue un pas însemnat pe drumul unor relaițiuni regulate economice româno- palestiene. .. '■ ■ I ... . — lucruri mărunte .Ochelarii au fost inventaţi acum vreo 700 ani, de unul dintre cei mai mari savanţi,Roger Bacon împreună cu un călugăr florentin. Tot Bacon a inventat şi lupa. * Untură de peşte de balenă e întrebuinţată în diferite scopuri: se extrage din ea glicerină, se întrebuinţează la fabricarea săpunului şi prin prim anumit procedeu chimic de solidificare se poate obţine dintrînsa, o margarină gustoasă şi hrănitoare. Măslinul poate fi socotit ca matusalemul printre pomii cultivaţi; există măslini de peste o mie ani. Copacul e, adult abea la vârsta de treizeci de,, ani, la o epocă, când cei mai mulți pomi fructiferi mici nu mai dau roade. In Norvegia crescătoria de canari joacă un rol important în fiecare an se exportă peste 100.000 exemplare din aceste păsări. * * Soţia unui diplomat acuzată de furt Soţia ataşatului comercial norveghian din Berlin d-na Birkeland a fost acuzată de furtul unei blăni. Soţia ataşatului intrase în Noémimé anul trecut într'un magazin de blănuri dar nu se putuse hotărî să cumpere o blană. După plecarea ei se observă lipsa unui mantou de blană de preţ. Zilele trecute pe când soţia diplomatului se plimba pe stradă a fost acostată de patroana magazinului in chestie care a afirmat că recunoaşte într’ânsa pe hoaţa blănii dispărute în toamna trecută. D-na Birkeland sări într’o maşină pentru a pune capăt scenei penibile. Șoferul fiind informat de ce e vorba a dus pe d-na Birkeland la consulatul norvegian și, n’a dat ascultare cererei reclamantei de a nu lua pe d-na în mașină. Amintiri Numeroase amintiri din anii teribili se îndreaptă azi spre muzeele de război, unde copiii care nu au cunoscut dezastrul luptelor grozave, le vor contempla cu puţină teamă şi puţin respect. Astfel, regina Mary a Angliei a trimis muzeului de război din Londra diferite obiecte la care ţine mult: o cutie de lemn fin încrustată de către soldaţii belgieni in 1915; un vas de os sculptat ,pe care i l-a dăruit un soldat englez 1917. .Si în fine o pereche de sfeşnice falentate in 1913 de către prizonierii germani din insula Man. Etichetele explicând provenienţa aacestor diferite amintiri sunt scrise chiar de mâna reginei Mary. ffif rartw.fiigjgaaMKi fficO Cel mai vechi ziar femenist Feministele din toată lumea vor fi încântate când vor şti că încă din anul 1829 au avut o precursoare în însăşi fiica marelui Goethe, care dirija la Weimar un ziar intitulat Haosul. Ottilia von Goethe, fondatoarea lui era o femeie extrem de cultă şi fiecare număr din acest ziar trebuia să conţină colaborări în cel puţin trei limbi! Aceasta spre a da posibilitatea de a se manifesta talentelor literare din diferite naţionalităţi. Tineri scriitori, germani, francezi, englezi au publicat în Haosul versuri şi proză, însuşi Goethe colabora din când în când la el cu mici poezii. Copaci, cari se sinucid . Nu toată lumea ştie, că există arbori, cari pier, printr’un fel de sinucidere. Astfel sunt jugaştri, ulmi, stejari, molifţi, copaci viguroşi şi frumoşi, care mor, nu din pricina vreunor boli, a intemperiilor, a pământului neprielnic etc., ci din cauza obiceiului lor de a-şi încolăci rădăcinele aproape de suprafaţă, în jurul trunchiului, zugrumând astfel căile de hrană ale întregului copac. In special jugaştrii din regiunile bfilioase se sinucid în acest fel. Jugastrul norvegian transplantat, adoptă şi el acelaş obiceiu funest, pe când în patria sa, îşi înfige îndeobşte rădăcinile adânc în pământ, împrăştiindu-le în formă de stea. Când procesul de încolăcire a rădăcinilor in jurul trunchiului nu e încă intrio fază prea înaintată, există un leac, şi anume, tăerea rădăcinilor zugrumătoare. Dintre toate curţile regale ale Europei aceea al Angliei mai păstrează încă, tradiţia marilor recepţii pline de rest de odinioară. Pentru sezonul următor, şambelanul Curţei, a anunţat de pe acum invitaţiile purtând datele de 11 şi 12 Mai ? 23 şi 24 Iunie. Debutantele, care vor fi prezentate zilele astea suveranilor, îşi vor primi cărţile cu trei săptămâni înainte. De pe acuma insă o activitate mare începe să se desfăşoare la toate atelierele de mode care pregătesc adevărate capodopere pentru seratele regale. Regina Mary şi-a ales un lamé de aur de o transparenţă ideală, pentru una din rochiile ce va purta; o altă rochie va fi de satin Ivoriu şi probabil lucrată in scumpe broderii ce vor da de lucru la numeroase lucrătoare. O deviză unică a fost luată anul acesta de toate doamnele engleze: cumpăraţi totul in Anglia, ceia ce însemnează un discret boicot pentru modele, confecţiunile pariziene la care se furnisau multe elegante londoneze. Curiozităţi din lumea largă Recepţii regale ii nr.... I —— temei Ghica în faţa avionului său S. E. T., cu care a făcut eri în raidul București-Sauţen Pagina 3-a Farul Parisului Un proiect grandios a fost elaborat de curând de către doi excelenţi artişti parizieni, arhitecţii Henry Favier şi sculptorulTeamnot, care a sculptat" dantelele de piatră ale Palatului definitiv al coloniilor din Expoziţia de la Vincennes. Ambii au inaginat înălţarea unui monument naţional în plata rondă a Apărării, la începutul triumfalei căi Concorde-Etoile-Porte Maillot. Acel monument, construit pe înălţimea lui Neuilly, se va înălţa ca o flacără atestând avântul miraculos al unei epoci şi unei civilizaţii. El va fi botezat: „Farul Parisului”. Acest monument se compune dintr’o primă platformă, la care te urci din afară prin şase scări largi susţinute de şase coloane concentrice. El se sfârşeşte la o înălţime de 70 de metri unde începe o terasă circulară împrejmuită de mici coloane luminoase. De pe platforma care susține edificiul gigantic, ochiul privește cerul. Semnal luminos ce va veni de călăuză avioanelor viitor,ului, Farul Parisului va fi demn de orașul Lumină. Telepatie in ajutorul căutării copilului lui Lindbergh Un cunoscut telepat din Bratislava, complect surd, anume Franz Gold a ţinut, o ’şedinţă senzaţională la hotelul Adlon, în faţa reprezentanţilor presei. " • • Experienţele au fost, făcute în vederea regăsirei copilului lui, Lindbergh şi sub controlul medicilor. S'a lucrat in două redhimuri ale căror declaraţii au fost in bună parte identice. Primul medium a văzut în transă copilul, l’a descris arătând şi aranjamentul camerei.. copilaşului în vila lui Lindbergh până în Cele mai miri amănunte. Mediumul a văzut copilul într’o cămăşuţă albă culcat într’un pătuţ cu perdele albastre. Ambele medii au declarat că copilul a fost răpit de trei bărbaţi şi o femeie grasă. După vedeniile mediilor copilaşul a fost dus într’un automobil mare, negru, într’un oraş mare. Un medium vorbea de New-York, Ghicago. Mediumul care vorbea de New-York a dat declarații mai precise indicând că e vorba de o clădire mare în Avenue 17. In urmă a început chestionarul. Telepatul întreabă și mediumurile răspund cu glas voalat. Iată cum a decurs dialogul: — Ce se face acum cu copilul? — E îngrijit. Copilul plânge. — Când va fi restituit părinţilor? — Peste patru săptămâni. — Copilul se va înapoia sănătos?. — Nu. — Ce-i lipseşte copilului? — Are temperatură. — Ce vor oamenii cu copilul? — Bani. — Cu ce se ocupă răpitorii copilului? ;■«-— N’au nici o ocupaţie. — Trăesc din crime? — In parte. — De ce mai ţin copilul? ■ . — Li-e teamă. 1 ‘ Telepatul Gold e convins că declaraţiile corespund realităţii. Cinematograful in gări Ce estede făcut când neşansa punându-se în calea unui biet călător îl aduce în gară după plecarea trenului ce trebuia să ia? Iată o întrebare care punându-şi-o direcţia gărei Saint-Lazare, asoluţionat-o, instalând în staţie un cinematograf permanent ce va calma nervii iritaţi ai voiajorului făcăndu-l să aştepte în chip agreabil trenul următor. Numai dacă filmul fiind prea interesant nu-l va reţine şi-l va sili să scape şi trenul următor.... GOETHE FAUST jtragedîe în 5 acte» Traducere de losif Nădejde. A apărut în excelenta Bibliotecă „Dimineaţa*« No. 32 200 pagini 20 tei De vânzare la toate librăriile şi depozitele de ziare.