Dimineaţa, iulie 1932 (Anul 28, nr. 9162-9192)
1932-07-22 / nr. 9183
FlY-TOX Fondată în 1 904 «s CONST. MILLE3 Lei Bucureşti TELEFON: Centrala: 3-2470. Străinătatea: 3-33! Direcţia: 3-2474. Adiţia: 3-2473 Provincia: 3-10bo str. Const. Miile 7-I f Săfindar) Singura soluţie - reforma electorală Imediat după constituirea Camerelor vom avea un nou guvern. Aşa ne-a asigurat d. Vaida şi aşa e în firea lucrurilor , actualul guvern neavând altă misiune decât efectuarea alegerilor. Problema noului guvern este, deci, pusă. Şi legitim este să ne întrebăm: care ar putea fi el şi ce ar trebui să facă pentru îmbunătăţirea situaţiei financiare şi economice. La prima întrebare, răspunsul nu e greu de dat. Rezultatul alegerilor pentru Cameră şi prevederile ce se pot face asupra rezultatului alegerilor senatoriale nu îngădue decât două ipoteze: guvern naţional-ţărănist sau guvern de concentrare. Prima ipoteză e mai probabilă, deşi cea de a doua e mai de dorit. E mai probabil un guvern unitar naţional-ţărănist pentru că tensiunea dintre partide, şi în special dintre cele două partide mari a căror colaborare ar fi realmente utilă, a atins un grad aproape necunoscut la noi. înţelegerea lor n’ar fi posibilă decât cu atât de mari sacrificii de persoane, încât o putem considera de pe acum irealizabilă. Aşa a fost la noi totdeauna. Certurile personale au avut cuvântul hotărâtor, trecând peste programe, peste interesele ţării, peste tot ce arputea aduce unirea forţelor.Un guvern, în care să vedem stând alături pe reprezentanţii autorizaţi ai partidului naţionalţărănesc cu cei ai partidului liberal, este deci imposibil. Rămâne prin urmare, soluţia unui guvern naţional-ţărănist. Nu este cea mai bună, dar pare singura realizabilă. Şi se pune întrebarea, dacă, în situaţia de astăzi, un asemenea guvern ar fi în stare să dea ţării, ceea ce dânsa are dreptul să aştepte de la cârmuitori. E drept, programul cu care naţional-ţărăniştii s-au prezentat în alegeri şi care, desigur, este programul eventualului lor guvern, se înfăţişează ca cel mai bine gândit şi mai practic din toate programele ce au fost fâlfâite în cursul campaniei electorale. El conţine soluţii practice pentru toate problemele actuale ale statului. Dar atâta ajunge? Este, oare, suficient să ai soluţii? Nu este nevoie să ai şi puterea de a ie impune? Şi teama noastră aceasta-i. Guvernul naţional-ţărănist va avea de rezistat unei formidabile campanii, pe care toată opoziţia, în frunte cu partidul liberal, o va desfăşura în toate chestiile, pe toate domeniile şi sub toate formele contra lui. „Viitorul“ o anunţă zilnic şi, după spiritul în care se menţin celelalte partide, este probabil că acestea vor seconda partidul liberal. Viitorul guvern naţional-ţărănist va fi hărţuit din toate părţile. Chestiunile de persoane vor avea întietate şi statul se va sbate în neputinţă şi mizerie. Soluţia aceasta nu va fi, deci, o soluţie. Şi ne întrebăm: unde vom ajunge? O ieşire totuş există. Nu una imediată pentru că înţelegerea oamenilor noştri politici, a tuturor, este prea obtuză. Este reforma electorală, care va tăia pofta partidelor de a stăpâni ţara cu exclusivitatea celorlalte şi, aducându-le la realitate, le va sili să se înţeleagă pentru guvernări prin colaborare şi cu programe bine precizate. Examinaţi situaţia partidelor ieşite din lupta electorală pentru Cameră şi spuneţi dacă, iată prima acordată listei majoritare, ar fi posibil un guvern de partid. Numai prima mai menţine pretenţia absurdă a priorităţii şi superiorităţii unuia asupra celorlalte. Odată prima dispărută, înţelegerea s-ar impune ca o necesitate vitală a statului. Parlamentul viitor va trebui să realizeze această reformă. E o datorie elementară şi patriotică a lui. Altfel cădem in haos şi în neputinţă. M. leşanu Frământări în vederea formării guvernului parlamentar Un guvern de concentrare exclus O primă etapă de guvernare — alegerile — e terminată. Nici rezultatele de ori de la Senat şi nici rezultatele de la diversele colegii speciale senatoriale, nu mai pot aduce o modificare în situaţia creată de rezultatul scrutinului de la 17 iulie. Odată prima etapă terminată, se pune problema a doua: instituirea guvernului definitiv. Această a doua etapă cuprinde două părţi distincte. Prima—data la care demisionează guvernul Vaida. A doua — cum şi cine va forma guvernul definitiv. In ce privește prima chestiune, la un moment dat triumfase ideia ca guvernul Vaida să demisioneze imediat după terminarea alegerii de la Senat, cel mai târziu Lunea viitoare. Aceasta pentru motivul simplu că guvernul Vaida fiind un guvern exclusiv de alegeri, nu poate prezida actul deschiderii parlamentului, care presupune un mesagiu cu anume solutiuni pentru toate marile probleme la ordinea zilei. In acest sens d-nii Mironescu si Voicu Nitescu făcuseră declaraţii categorice, fată de unii din amicii lor politici. In cursul zilei de eri a survenit însă o schimbare. Intr’adevăr după o lungă convorbire dintre d-nii Vaida si Mihalache, s-a ajuns la concluzia că guvernul Vaida nu trebuie să demisioneze decât după ce se vor fi terminat discuţiile cu privire la validarea titlurilor nouilor aleşi. Nu ştim care a fost argumentarea d-lui Mihalache. Un lucru este însă clar. D. Mihalache a vrut să mai câştige timp. Şi aci vine a doua etapă. Este clar că modul cum se va constitui viitorul guvern, are o importanţă hotărîtoare pentru desfăşurarea ulterioară a evenimentelor din sânul partidului naţional - ţărănist De la felul cum partidul va şti să rezolve această problemă, depinde mai mult chiar decât soarta guvernării actuale naţional-ţărăniste. Şi cum, până acum pare cert că unele elemente înţeleg o guvernare tranzitorie până se va ajunge la guvernul cel mare prezidat de d. Iu- Ilu Maniu ; şi cum, pe de altă parte, sunt importante elemente In partid, cari consideră că din primul moment se impune o guvernare, care să cuprindă maximum de forţe, divergenţa este evidentă şi nu se putea o soluţie, sub presiunea scurtei durate până la 30 iulie, când se deschide parlamentul. Iată de ce s’a convenit ca guvernul Vaida să nu demisioneze decât după terminarea validărilor. Cât despre guvernul definitiv în sine, unii mai cred că s’ar putea o încercare de guvern de concentrare redusă. Dar şi aceştia recunosc marile dificultăţi cari faccu neputinţă o atare guvernare. Pare deci absolut cert că vom avea un guvern de expresie majoritară. De altfel, acesta este şi sensul declaraţiei de ieri, de la Radio a d-lui Vaida Voevod. Or, in privinţa acestui guvern, pare sigur că el nu ar fi acum prezidat nici de d. Iuliu Maniu, nici de d. Vaida Voevod. Cari sunt consideraţiile, cari determină această concluzie, e de prisos să le analizăm. D. Maniu a făcut să se ştie clar hotărirea sa, înainte de a se fi efectuat alegerile. Cu atât mai mult nnu-şi va modifica această hotărire acum, când alegerile au dat rezultatul ştiut. Este un secret public de ce d. Maniu nu revine pentru moment nici la şefia partidului, nici la şefia guvernului. Există vreo probabilitate ca ansamblul de împrejurări să se modifice intr'atât, încât d. Maniu, revenit la şefia partidului, să-şi asume si răspunderea conducerii guvernului? E greu de spus, pentru că dacă am admite că vor surveni condiţii mai prielnice, corespunzătoare concepţiilor d-sale constituţionale şi de răspundere directă a guvernului, încă tot trebue să ne întrebăm dacă prudenţa binecunoscută a d-lui Maniu nu-l va împiedica să-şi ia o răspundere care devine tot mai grea, faţă de condiţiile lăuntrice şi din afară ale complexului vieţii politice, economice şi financiare. Şi dacă D. Maniu nu primeşte, e sigur că nu va fi indicat nici d- Vajda. D. Maniu e prea abil pentru a lăsa slăbit un element atât de apropiat sufleteşte şi politiceşte de d-sa. Rămâne, dar, pentru conducerea guvernului parlamentar naţionalţărănesc, să se aleagă intre d-nii Mihalache şi Mironescu. Iniţiaţii pretind că d. Mihalache va face tot ce-i va sta in putinţă, spre a evita răspunderea conducerii guvenului, in momentele de acura, când, pe lângă teribilele probleme publice la ordinea zilei, se vor pune şi numeroase chestiuni, în legătură cu prefacerea lăuntrică din partid. Şansele cele mai multe le are d. Mironescu. Actualul ministru de finanţe ştie acest lucru. Dar d-sa mai ştie ică: 1) Că situaţia financiară, şi aşa destul de gravă, se complică acum din cauza recoltei, care se anunţă sub mediocră. 2) Că guvernarea d-sale va fi considerată de unele elemente cu suprafaţă şi de origină pur ţărănistă, drept expresia unei mai vechi şi lăturalnice înţelegeri între ardeleni, de o parte, si elementele foste takiste din vechiul regat, de alta, cărora se tinde a li se da, în ultimul timp, o mare suprafaţă. 3) Că unele elemente importante ţărăniste vor urma exemplul d-lor Maniu si Vaida si vor refuza să intre intr’un guvern Mironescu * Iată cum se prezintă lucrurile, acum, când rezultatul consultaţiunii ţării este cunoscut. Un guvern de concentrare pare exclus. Un guvern naţional-ţărănesc, caresă cuprindă elementelede mâna întâi din partid, condus de d. Maniu, pare de asemeni exclus. Mijit mai, probabil pare un guvern Mironescu, care însă poate deveni cauza unor frământări în partid. In orice caz, ar fi un guvern care ar avea de luptat cu enorme dificultăţi, şi din afara şi din lăuntrul partidului. Scrutator * D. G. G. MIRONESCU GREVELE IN BELGIA BRUXELLES, 19. (Rador). — Lucrătorii din industrii au reluat aproape toți lucrul. Greva nu mai continuă decât in câteva întreprinderi miniere. Vineri 22 iulie 1932 D. Armand Călinescu despre recalcularea ezultatului alegerilor de la Cameră Se ştie că „Viitorul“ de aseară a publicat un protest prin care cere recalcularea rezultatelor de la alegerile pentru Cameră, întrebat de ziarişti ce crede in această privinţă, d. Armand Călinescu, subsecretar de stat la ministerul de interne a făcut următoarea declaraţie: — Eu sunt mulţumit de acest lucru pentru că mărturisesc că personal scap de o încurcătură. Intr-adevăr, în tot cursul nopţii şi zilei de ieri mi-au telefonat discret prieteni din toate partidele, spunându-mi cam aşa: „Ia vezi, dragă, nu s’ar putea ca procentul judeţului meu să fie ceva mai mare? Ştii! Aşi putea să ies eu in loc de X. In definitiv n’are de ce să te incomodeze, fiindcă chestia se resfrânge în propriul meu partid....“ Nu aşi fi relevat acestea dacă nu aşi fi văzut, printre protestatarii publici, pe unii dintre interlocutorii discreţi. Prin urmare vedeţi cât de savuroasă este pentru mine, toată chestia! Aceasta în primul rând, in al doilea rând, am văzut cererea oficiosului liberal care vrea să calculăm procentele prin raportare la un număr mai mare de votanti. Şi atunci cota national-tărăniştilor ar scădea la 40. 35. Foarte adevărat. Numai că-mi închipui că nu s-ar vrea ca această operaţie să se facă numai pentru naţional-ţărănişti. Ea va trebui aplicată tuturor listelor ale căror procente ar scădea astfel în aceiaşi proporţie. De pildă, Duciştii ar avea 12 la sută în loc de 14 la sută obţinând 24 de mandate în loc de 28. Lupiştii ar avea 10 mandate în loc de 12, iar grupările averescane şi al Uniunii naţionale poate nu ar mai întruni cota de 2 la sută care să le dea dreptul la mandate. Şi atunci să fim bine înţeleşi. Dacă şefii partidelor din opoziţie cer înscris să se adopte în calcularea rezultatelor baza enunţată de „Viitorul“, noi răspundem prompt: — Acceptăm bucuroşi! D. ARMAND CĂLINESCU Desfinţîrea linei lovituri hitleriste BERLIN, 20 (Rador). — Ziarele de azi manifestă nervozitate faţă de svenurile răspândite in anumite cercuri, pretinzând că s’ar pregăti o lovitură de stat hitlerista. Din cercurile oficiale se asigură că aceste svenuri sunt lipsite de temeiu şi că guvernul dispune de toate mijloacele pentru a garanta ordinea desăvârşită. Declaraţia oficială publicată aseară, precizează că guvernul va decide dacă va fi nevoie, măsuri şi mai severe decât până acum şi nu va permite nici o încercare ilegală. Citiţi la ultima oră: ERIS AU FĂCUT ALEGERILE PENTRU SENAT D. Couhé, inspectorul aeronauticei civile franceze, a venit Miercuri în Capitală, cu avionul O statistică interesantă BERLIN, 20 (Danub). — Ziarul „Vorwaerts“ publică o statistică din care reiese că în ultimile 4 săptămâni de când s-a ridicat interzicerea portului de uniforme şi a demonstraţiilor politice, ciocnirile dintre adversarii politici au avut ca rezultat un număr de 99 de morţi şi de 1.190 de răniţi, pe când în ultimile 18 luni până la ridicarea interzicerii au fost în total 68 de morţi. ■ I— UIMN ■■——ul