Dimineaţa, iulie 1932 (Anul 28, nr. 9162-9192)

1932-07-01 / nr. 9162

Pagina 4-ad A FOST CATABÁU? ••• 1 pentru Atentatele de la conferinţa păcii " Pe Cătărău îl regăsim în acest o­­raş în timpul conferinţei păcii, un­de a încercat o serie de atentate îm­potriva delegaţiei române la confe­rinţa păcii, între altele, încercând să ucidă cu gaze asfixiante, în chiar camera lui de hotel, pe un fruntaş basarabean, membru în delegaţia română. Atentatul a eşuat de altfel. „ Pentru motive, găsite utile de către şeful delegaţiei române, au­torităţile poliţieneşti franceze, nici n’au fost înştiinţate atunci, despre aceste încercări de atentate ale lui Cătărău. Cătărău a rămas în Franţa până în anul 1921, când a trecut în Bel­gia, la Bruxelles, unde a fost eroul unei hoţii sentimentale, despre care presa belgiană s’a ocupat pe larg. O AVENTURA SENTIMENTALA In capitala Belgiei, Cătărău a fă­cut cunoştinţă cu o bătrână bogă­taşe, cu care a intrat în legături... sentimentale. Intr’o zi Cătărău, împreună cu prietena sa s’au dus la teatru, unde Cătărău a pretextat că a uitat pe •birou o importantă scrisoare şi lu­ând de la amanta sa cheile locuim­ţei s’a dus acasă, unde în loc de scri­soare a ridicat toate bijuteriile doam­nei, în valoare de peste un milion şi jumătate franci belgieni, cu care a încercat să dispară. Fostul comandant al garnizoanei Chişinău, a avut însă şi de data a­­ceasta ghinion, căci a fost prins de poliţia belgiană, judecat şi condam­nat la un an jumătate închisoare. Cu prilejul cercetărilor făcute de justiţia belgiană, s’au făcut investi­gaţii prin comisie rogatorie şi în ţara noastră şi chiar eu personal am fost interogat­­de către d. consilier Rosin, pe atunci jude instructor la trib. Lăpuşna. Mai ştiu că a fost vorba pe atunci de a se cere extrădarea lui Cătărău însă fie că guvernul nostru a re­nunţat la această cerere, fie că gu­vernul belgian a refuzat extrădarea, Cătărău, după cum ştiţi, n’a fost a­­dus în ţară şi după ispăşirea pedep­sei la care a fost condamnat de tri­bunalele belgiene. Cătărău a luat-o iar razna, prin lumea largă. După câte ştiu, şi după câte am auzit, Cătărău se află în momentul de faţă în Japonia şi unii prieteni ai săi din Chişinău ar fi primit chiar, scrisori de la el. In tot cazul, informaţiuni mai am­ple despre viaţa lui Cătărău, ar pu­tea să vă dea sora lui din Chişinău, a cărei adresă, rămâne s’o găsiţi. ★ Din foarte interesantele relaţiuni ce ni le-a dat d. Gherman Pântea ar rezulta că Ilie Cătărău n’a fost pri­zonierul de la Pângăraţi şi că fos­tul comandant al garnizoanei revo­luţionare din Chişinău, mai trăeşte încă. In acest caz, ar fi interesant de ştiut unde este acum Cătărău şi ce viaţă duce el. Am şi întreprins cer­cetări pentru a da de urma surorii lui Cătărău. A. CANDEA Cum a intrat în ţară Un cititor din Dorohoi ne scrie: ,DIMINEAŢA“ în câte­va numere, precum şi în cel de azi, vorbeşte iară­şi de „Chestia Cătărău“ şi cum toţi cores­pondenţii, din anumite motive, nu-şi desvălue gândul adevărat, deşi fie­care e convins că individul în Chestie, în loc de a fi învăluit într’o mantie romanti­că de „erou naţional basarabean“ ar fi trebuit cu mult înainte să fi fost în­carcerat la Ocne sau executat, păstrea­ză anumite reticenţe probabil spre a nu sgândări anumite susceptibilităţi, ale unor foşti tovarăşi ai lui Cătărău, cu cari împreună, timp îndelungat au speculat „martiriul Basarabiei româ­neşti“ asigurându-şi prin aceasta, su­ficiente mijloace pentru un trai larg şi lenevos. In această chestie, vă voi da câteva amănunte necunoscute până acum. Cam prin 1914, când răsboiul mon­dial izbucnise. (Corespondentul nostru face confuzie trebue să fi fost cu doi ani în urmă N. R.), trece Prutul pe la Herţa un dezertor rus, în uniforma Gardei Imperiale şi pe loc se declară „român basarabean“ fugit de persecu­­­­ţia moscovită. Jandarmii aducându-l la Dorohoi, răposatul G. G. Burghele, fos­tul decan al baroului local şi preşedin­te al partidului liberal, căruia nu-i dis­plăceau pozele de patriotism teatral, îl ia pe Cătărău sub aripa sa protectoare, dându-i in­ediat găzduire, chiar în som­­tuoasa sa locuinţă. Burghele, necăsătorit şi lipsit de un­­ suflet devotat, crede a fi găsit în Cătă­rău un tovarăş, care să-i înlocuiască un Copil şi deci îl înconjură cu toate a­­tenţiunile, îl recomandă tuturor prie­­­­tenilor săi, şi nu mai face un pas în oraş, fără a fi însoţit de „martirul“ ba­sarabean Ilie Cătărău. Acesta, neştiind româneşte decât doar unele cuvinte, Burghele­­intervine la Gimnaziul local spre a fi admis audient la lecţiile de limba română, deşi lui Că­tărău numai de şcoală nu-i ardea. Du­pă câte­va vizite la gimnaziu, bietul pro­fesor respectiv nu mai ştia cum să sca­­­­pe de el, până când însuşi Cătărău, plictisindu-se într’o bună zi, socoteşte isprăvită educaţia lui românească şi renunţă a mai onora clasa cu prezenţa sa. Din primii bani primiţi de la Burghe­le, ce credeţi că şi-a procurat, vre-un dicţionar românesc, ferit-a sfântul. A găsit ceva mai apropiat sufletului său: un revolver. Din ziua aceia vecinii lui Burghele, speriaţi de desele focuri de arme auzite în grădina acestuia, au în­ceput a constata lipsa pisicilor, câinilor şi altor animale domestice ce le apar­­ţineau. Burghele îl plimba zilnic în oraş şi nu înceta a-i recomanda tuturora, pâ­nă şi furnizorilor săi, cari, pe această bază, începură a-i furniza ori ce dorea. Cum Burghelea avea obiceiul de a-și face toate târguelile pe datorie și nu regula compturile cu negustorii decât odată la 6 luni, s’a pomenit la primele decomptări cu sume fantastice in măr­furi și numerar, ridicate de Cătărău în comptul său. De ruşine, nu s’a sesizat imediat, a achitat tot, dar a pretins negustorilor ca pe viitor să nu dea nimic, fără sem­nătura sa. In acest interval, rudele lui Burghele, un fost judecător la tribunal împovă­­rat de o grea familie, Cari îşi complec­tau mijloacele de existenţă din priso­sul bogătaşului unchi, leafa judecătoru­lui fiind absolut insuficientă pentru sus­ţinerea cheltuelilor casnice şi şcolile copiilor, au simţit suflând un vânt rece din partea lui Burghele, ne mai pri­mind regulat subvenţiile cu cari îi obi­­cinuise. Curând au constatat că Ilie Că­­tăru, care se erija deja drept „moşte­­nitor“ en titre a lui Burghele, reuşise prin intrigile lui pe lângă acesta, să-l indispute contra rudelor sale. Pe de altă parte, Cătărău şi-a creat curând un cerc de prieteni, băeţi mai tineri, cu care era zilnic văzut prin cârciumi, perorând pe tema „naţionaliz­­mului“ (asta ca să continue a fi pe placul lui Burghele) şi lăudându-se cu isprăvile lui de pe vremea când era în Garda Ţarului. Intre altele, povestea cu câtă dibăcie şi dexteritate obicinuia să înfigă pe cal fiind, sabia în spinarea imineața Destăinuirile senzaţionale ale d-lui Gherman Pântea.­Ce ne scrie un fost administrator al spitalului Pângăraţi CHIŞINĂU, 29. — In „Dimineaţa“ de ori am reprodus din lucrarea d-lui Gh. Pântea : „Rolul unităţilor mili­tare moldoveneşti în actul unirii Basarabiei“, interesantele pasagii referitoare la activitatea pe care Ilie Câtărău a desfăşurat-o la Chi­şinău în timpul revoluţiei ruseşti. Din cele scrise de d. Pântea în lu­crarea citată nu se desprindeau însă două lucruri esenţiale : dacă Hie Câ­­tărâu a fost în adevăr misteriosul prizonier de la Pângăraţi de care a vorbit colegul nostru Scrutator, în conferinţa sa, şi ce a devenit Câ­tărău după expulsarea lor în Ucrai­na. Ne-am adresat deci d-lui Gherman Pântea, care a cunoscut bine pe Că­tărău şi care de altfel a avut rolul principal în isgonirea lui din Basa­rabia, — rugându-l să ne dea şi alte amănunte în această chestiune. . Iată ce ne-a declarat d. Pântea : CATÅRÄU ÎŞI POVESTEŞTE VIAŢA AVENTUROASĂ După apariţia sa la Chişinău şi primirea în regimentul moldovenesc Cătărău, de altfel o fire inteligen­tă, a isbutit să se apropie şi să intre în legături cu fruntaşii mişcării na­ţionale din Basarabia. In cont­orbirile cu Cătărău, acesta nu ne-a ascuns de loc activitatea lui din trecut. El ne-a vorbit pe larg despre trecerea sa pe la uni­versitatea din Iaşi, unde ne spunea a fi activat intens în mişcarea an­tisemită, apoi despre viaţa de mi­zerie din Bucureşti şi despre comi­terea faimosului atentat de la Hajdu-Dorog. Cătărău ne-a arătat cum după a­­tentat a revenit la Bucureşti şi cum cu ajutorul Siguranţei a putut pleca în Egipt. Povestirile lui Cătărău în această privinţă, coincid în totul cu cele relatate de d. Jean Bart în­­„Dimineaţa", cu adausul —şi lucrul acesta d. Bart nu-l putea cunoaşte — că Siguranţa i-a dat sprijinul său în schimbul obligaţiei ce-şi luase Cătărău de a face spionaj. Ilie Cătărău, a stat la Paris şi Londra, lucrând, pentru Siguranţa noastră şi venind în ţară, cam de două ori pe an, pentru a primi in­strucţiuni şi fonduri de la răposatul Panaitescu, directorul general al Si­guranţei, din acea vreme. Cătărău ne-a mărturisit însă, continuă d. Pântea, că a făcut spionaj şi pentru Rusia. Niciodată însă, Cătărău n’a vor­bit nimic despre încarcerarea sa la Pângăraţi, aşa încât, părerea mea este, ne spune d. Pântea, că nu Că­tărău a fost prizonierul de la Pân­găraţi, căci altminterelea Ilie Cătă­rău, care ne-a mărturisit alte fapte din viaţa lui, mult mai grave, ne-ar fi istorisit şi chestia de la Pângăraţi, ba mai mult, ar fi făcut uz de ea şi în adunările revoluţionare, unde is­torisirea unei astfel de arestări, ar fi provocat entusiasmul auditorului din acea vreme şi ar fi ridicat pre­stigiul lui Cătărău. De altfel, adaogă interlocutorul nostru, amănunte în acest sens se pot avea de la părinţii lui Cătărău, despre cari ştiu că mai trăiau acum câţiva ani în corn. Măşcăuţi, din judeţul Orheiu, sau de la o soră a lui care trăeşte la Chişinău, însă al cărei nume şi adresă nu le cunosc. CATARAU TRAEŞTE — Ştiţi poate ce s’a întâmplt cu Cătărău, după expulsarea lui în U­­craina? — Da, cred că am în această privinţă unele informaţiuni intere­sante şi sunt bucuros că le pot îm­părtăşi­ cetitorilor „Dimineţii Mai întâi“ de toate, Cătărău, con­trar afirmaţiunilor curente n’a fost ucis de către bolşevici, el trăeşte şi astăzi. După eliberarea lui la Odessa, de către comisarul politic ucrainean, Poplavco. Ilie Cătărău a încercat să-şi câştige o situaţie printre tru­pele revoluţionare şi nereuşind şi-a procurat un paşaport cu care a plecat la Marsilia şi de acolo la Paris. revoltaţilor din Petrograd, in special a evreilor, când escadronul său era tri­mes să reprime vre­o dezordine. Convingându-se în cele din urmă că în locul martirului basarabean drept care se dădea, Cătărău nu era în reali­tate decât un impostor şi un farseur, cu instincte atavice bestiale şi criminale, Burghelea i-a dat bani şi o recoman­­daţie unei persoane din Bucureşti, un­de apare imediat sub aceiaşi aureolă de „martir student basarabean“ şi curând îl vedem înconjurat de o întreagă ban­dă de admiratori şi comparşi, toţi in­­titulându-se împreună cu Cătărău stu­denţi. Isprăvile lui din Bucureşti, vă sunt poate cunoscute şi dv. Spre a atrage mai mult asupră-i atenţiunea adevăra­ţilor patrioţi, săvârşeşte atentatul asu­pra Episcopului Catolic din Haida-Do­­rog, în urma căruia devine celebru. Au­torităţile noastre n’au bănuit însă, că dacă acel episcop, contra căruia a co­mis atentatul, i-ar fi pus la dispoziţie bani suficienţi, nu ar fi ezitat să dea altă destinaţie maşinei lui infernale, poate chiar către Mitropolia din Bucu­reşti. Această părere a mea o bazez pe informaţiunile d-lui Gherman Pântea din Dimineaţa de azi, unde se poate vedea, că odată ajuns la Odessa, indi­vidul a motivat expulzarea sa din Ba­sarabia, pentru faptul, că lupta ca a­­ceastă provincie să fie alipită Ucrainei, în loc de României. CHARALAMBIE SERGIESCU Era totuşi Cătărău Pe de altă parte, un fost admira­tor al spitalului înfiinţat la­ mănăs­tirea Pângăraţi ne scrie: „Fiind venit ca Ad­tor al unui spi­tal înfiinţat în localul fostei mănăs­tiri Pângăraţi, îndată după plecarea lui Cătărău, am putut culege câte ceva despre acest geniu al răului. De ce a fost închis Cătărău la Pângăraţi, nu se ştie. Pângăraţîi nu era închisoare pe vremea când el fusese închis acolo. El era singur deţinut timp de 8-9 luni, păzit de mai mulţi poliţişti trimişi din Capitală. Tot ce voia să mănânce, i se dă­dea, se cheltuiau sume mari cu el. Toate poftele i se împlineau. Avea un buget special pentru dânsul. Po­liţiştii îl stimau, îi căutau a-i face toate gusturile şi zilnic raportau la Bucureşti, despre ceea ce făcea Că­tărău. El avea toată clădirea — com­pusă din 40-50 camere în primire.— Ocupa o cameră ca dormitor, o sală de bae, o cameră de experienţe, cari constau în a închega câteva picături din cine ştie ce otrăvuri, şi gaze, şi fabrica, fel de fel de explozibile, nar­cotice, otrăvuri etc. In cele câteva sute de sticle, ce a­­vea de diferite culori şi mărimi, al­tele aline, altele din care consuma zilnic, el nu stătea de loc ziua şi noaptea şi fabrica bomboane, pra­furi, făcând experienţe cu păsări, porci chiar şi vite mari cari se gă­seau multe în livada cea mare a Pângăratului. Locuitorii din sat îl cunoşteau, dar se întrebau ce să fie cu acest deţinut — pentru care se cheltueşte o sumă cu întreţinerea şi paza lui? — Să fie hoţ, nu-i, să fie­­ce să fie? Nici până azi nu ştiu ei. El vorbea cu toţi foarte frumos, când veneau oamenii la biserica închiso­rii, le dădea chiar leacuri, alteori bani, şi le povestea multe din în­tâmplările lui, însă nu spunea nimic de ce este deţinut la Pângăraţi. In iarna 1016-917 Cătărău după ce şi-a făcut oari­cari provizii, şi-a a­­nunţat prietenii­ poliţiştii, cam ast­fel:— Mâine o să avem o zi de lucru, fără însă a da de bănuit ceva. Poliţiştii şi cei din prejur, nici nu au bănuit nimic. Ca întotdeauna, au jucat cărţi, au spus palavre până târziu, l’au ins­pectat ca întotdeauna, să se culce cu cele necesare, şi fără nici o grijă s’au culcat cu toţii, rămânând ca po­liţistul de serviciu să-şi vadă de pri­zonier din oră în oră, după cum erau ordinele. Cătărău, deşi cât un uriaş, lat în spete, gros la trup, după ce a mas­cat patul său cu ce a putut, ca să facă pe poliţist să creadă că el doar­me, a îndoit gratiile de la o feres­truică (creneluri întrebuinţate pe la puşcării) s’a strecurat din incinta mânăstirei după ce şi-a luat micul bagaj, bani şi ce mai avea de preţ. Să nu credeţi că a vroit să evade­ze, a vrut să dea de lucru poliţişti­lor, cari timp de 5-6 zile l-au căutat pe urme de zăpadă în toate direc­ţiile, şi sute de telegrame­ cifrate şi descifrate au fost trimise în toate direcţiile, dar Cătărău, nicăeri. După mai multe zile de trudă a poliţiştilor — şi după ce a colindat prin Piatra-Neamţ, Bacău şi mai ştiu pe unde, a venit frumuşel de a ieşit în cale poliţiştilor cari veneau seara obosiţi de căutarea lui, la în­chisoarea Pângăraţi, cu gândul că a doua zi poliţişti să plece definitiv din acea localitate. Din tufiş, cine crezi că le ese îna­inte, Cătărău, care zicea el le-a dat o lecţie poliţiştilor, ca să vadă că el nu e om să fugă din prizonierat, ci numai ca să-şi bată joc de ei. Cătărău, nu era om mult, totuşi ci­tea mult, era la curent cu toate şti­rile — în special politice din­­toată lumea, vorbea frumos, era stimat de cei ce-l cunoşteau, avea însă o plă­cere de a chinui animalele, omora păsări, porci, cu experienţele sale şi se bucura mult când vedea că otra­va şi-a făcut efect în 2-3 minute, cer­cetând Ceasornicul­­şi­ notând ingre­dientele întrebuinţate şi minutele în care veninul şi-a făcut efectul. In coji de nucă bine legate, făcea experienţe cu explozibile cu fel de fel de gaze, ridicând razele soarelui asupra lor, căutând să vadă efectul, notând mereu în notesul său. Locuitorii îi ziceau conu Ilie Ca­­tă­rău, pentru că avea privirea cru­cişă. S. a. b. C. u. primit la închisoare liste de bucate ruseşti şi hârtii de ţigări sovietice cu inscripţii misterioase... D-na Litke îşi afirmă cu tărie ne­vinovăţia, nădăjduind că în Curând va fi pusă în libertate. Asasinatul misterios de la Budapesta D-na Litke a ucis pe căpitanul Ruttkay? Cetitorii îşi amintesc de acuzaţia- d-na Littke e spioană şi că ar fi nile aduse Împotriva d-nei Litke, învinuită de a-şi fi ucis amantul, căpitanul George Ruttkay, găsit mort în budoarul ei. O scrisoare misterioasă joacă un rol important în această chestiune, care pasionează întreaga Budapestă. Răvaşul a fost trimis o oră după crima sau sinuciderea căpitanului, locotenentului colonel Foemoetoer, unul din cei mai buni prieteni ai victimei. Scrisoarea — un bilet, scris la repezeală cu creionul — a dispărut. Dar conţinutul e cunoscut. Foemoetoer l-a declarat sub jură­mânt: „Am o socoteală cu d-na Littke pentru 2400 pengoe. Ori ce mi s’ar întâmpla şi orice s’ar întâmpla, fă să parvie acest bilet soţiei mele”. D-na Litke susţine că acest bilet e dovadă că prietenul ei avea in­tenţia sinuciderei. Partea adversă convinsă de vina d-nei Littke, cre­de că biletul e o chitanţă pentru ba­nii luaţi de Rutkay de la prietena lui şi că a adăugat rândurile de mai sus în urma stăruinţei d-nei Littke, care în cazul unei eventuale trage­dii ar fi vrut astfel să obţină banii de la soţia căpitanului. E o argumen­tare complicată. CONTROVERSE Pe de altă parte nu e lămurit de ce acest bilet a fost trimis după moartea lui Ruttkay locotenentului colonel, şi mai ales cine l-a trimes? Afirmarea d-nei Littke că n’a au­zit detunătura revolverului, deşi era în aceiaşi cameră, pare un neade­văr. Pe de altă parte psiho-patolo­­gia cunoaşte multe cazuri de surze­nie momentană în clipe de emoţie puternică. Sunt multe controverse în aceste desbateri. Amanta susţine că Rutt­kay a fost morfinoman, soţia neagă aceasta. D-na Littke afirmă că vieţi­ma a pierdut foarte puţin sânge când s-a rănit, autopsia arată că din rănile mortale au curs trei kilogra­me de sânge. Misterios rămâne şi faptul sinuciderei — dacă realmen­te e o sinucidere — cu revolverul d-nei Littke. In ultimul timp se vorbeşte de o terţă persoană care ar fi adevăratul ucigaş. Deasemeni se zvoneşte că Doi oameni ucişi la Dorohoi DOROHOI. — Ploi torenţiale în­soţite de grindină şi de puternice descărcări electrice, s’au abătut zi­lele aceste asupra judeţului Doro­hoi, făcând şi victime omeneşti. Săteanul Vasile D. Roşu, în vâr­stă de 51 ani, din cătunul Lişna, co­muna Suharău, se întorcea acasă, venind din pădurea Lisna. Pe drum a fost apucat de furtună. Nefericitul sătean a fost lovit de trăznet și ucis pe loc. O nenorocire identică s’a întâm­plat în satul Adaseni, din comuna Avrameni. Femeia Natalia Anania Hurmuz se întorcea acasă, venind de pe islazul comunal. Furtuna a surprins-o pe drum. Natalia a fost lovită de trăznet și a fost carbonizată. Vasile Pârvan Implinindu-se cinci ani dela moar­tea regretatului Vasile P­ârvan, s-a oficiat ori de dimineaţă, la Bise­rica Sf. Nicolae Tabacu din calea Victoriei, un parastas pentru odih­na sufletului celui dispărut. In afară de familie, cunoscuţii şi prietenii lui Pârvan, au participat, din partea Academiei Române — al cărui membru a fost, — d-nii prof. Racovitza şi Bianu, foşti preşedinţi ai înaltei instituţii.. Modificări la circulaţia unor trenuri De Vineri 1 Iulie se fac următoa­rele modificări parţiale în mersul trenurilor de călători: Trenurile rapide Nr. 22 „Dacia“ şi 33 „Carpaţi“, vor avea oprire şi in staţia Comarnic, primul sosind la ora 11.26 şi plecând la ora 11.28, iar al doilea sosind la ora 18.55 şi ple­când la ora 18.58; trenul accelerat nr. 75 va sosi în Brăila la 23.15 şi va pleca la 23.19; trenul accelerat nr. 83 va sosi în Buzău la 8.45 şi va pleca la 8.51, iar în Brăila la 10.16 şi va pleca la 10.20; trenul accelerat nr. 98 va sosi în Faurei la 9.14 şi va pleca la 9.27, iar în Buzău la 10.07; trenul de persoane nr. 305 va sosi în Sinaia la 17.41 şi va pleca la 17.49; în Poiana Ţapului la 17.56 şi va pleca la 17.57; în Buşteni la 18.03 şi va pleca la 18.05, iar în Azuga la 18.12 şi va pleca la 18.16; trenul de persoane nr. 617 va sosi în Bărboşi la 7.28 şi va pleca la 7.40, iar în Galaţi la 7.59; trenul de persoane nr. 501 va sosi în Buzău la 10.29 şi va pleca la 10.45, iar în R.­Sărat la 11.24 şi va pleca la 11.26; trenul de persoane n­r. 802 va sosi în Brăila la 23.39 şi va pleca la 23.46; trenul de persoane nr. 804 va ple­ca din Galaţi la 7.21, în Brăila va­­sosi la 8.11 şi va pleca la 8.19, iar în Buzău la 10.40 şi va pleca la 10.47, trenul de persoane nr. 805 va sosi în Brăila la 8.46 şi va pleca la 8.51, iar în Galaţi la 9.42. Subsecretarul de stat ungar d. von Savarjay in Capitală Cu rapidul „Dacia“ a sosit ori în Capitală d. Alois von Savarjay, se­cretar de stat și director al căilor ferate ungare, împreună cu d. Ala­dár Bogch inspector general de cale ferată, pentru a înapoia vizita d-lui general Mihail Iohescu făcută în capitala Ungariei, cu prilejul expo­ziţiei metalurgice şi feroviare din luna Martie. Subsecretarul de stat ungar a ţi­nut ca această vizită a sa, să coin­cidă cu inaugurarea marilor lucrări de centralizare din Gara de Nord. D. subsecretar Alois von Savarjay a fost întâmpinat la sosirea în gara de Nord de d. director general Io­­nescu, de personalul legaţiei un­gare şi de funcţionarii superiori ai Regiei C. F. R. Azi la ora 5 va avea loc o recepţie în sala de consiliu a căilor ferate, iar diseară un banchet la Athenée Palace. Trenuri accelerate de sezon intre Galaţi-Braşov De Vineri 1 Iulie se pun în circu­laţie pe tot timpul sezonului de vară, pe distanţa Galaţi-Braşov, tre­nurile accelerate directe No. 86-87 şi 88-85. Trenul accelerat pleacă din Ga­laţi ora 7.10 şi soseşte Sinaia 11.51, Buşteni 12.06, Azuga 12.15, Predeal 12.26, Braşov 13.10, iar trenul ac­celerat 88-85 pleacă din Braşov ora 17.00, din Predeal 18.05, din Azuga 18.15, din Buşteni 18.23, din Sinaia 18.37 şi soseşte Galaţi 23.05. Călătoria cu aceste trenuri se face în condiţiunile obişnuite. Călătorii pot cere cu 10 zile înain­te rezervarea locurilor în orice sta­ţiune, unde trenul are oprire, plă­tind pentru aceasta un supliment de lei 40 la cl. I, lei 30 la cl. II, şi lei 20 la cl. III de fiecare loc. a „C .F. R.“ reduce tarifele pentru călători şi mărfuri Nouă avantagii pentru pasagerii curselor lungi GALAŢI. 29.­­ In vederea sezo­nului de vară, direcţiunea „Naviga­ţiei fluviale române“, în dorinţa de a acorda cât mai mari avanta­gii călătorilor ce utilizează vasele acestui serviciu, a dispus ca înce­pând de la 1 Iulie şi până la 1 Sep­tembrie a. c. să reducă cu 20 la sută tariful actual pentru pasageri, pe distanta Galati-T. Severin, cu excepţia liniei Galati-Brăila. Reducerea de 20 la sută se apli­­că asupra tarifului de călători pe linia Galati-Turnu Severin, taxele fiind afișate la cassa de bilete. Pe linia Galați-Brăila călătorii beneficiază de următoarele redu­ceri : Reducere cu bilete de sezon; re­ducere cu bilete de dus-întors; re­ducere cu bilete pentru Lacul Să­rat; abonamente lunare. 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHz. 13 : Muzică vocală (plăci de gramo­fon). 13.45 : Informaţiuni, bursa de cerea­­le, bursa de efecte, cota apelor Dună­rei şi semnal orar. 14 : Muzică uşoară (plăci de gramo­fon). 18 : Ochestra Grigoraş Dim­en: Muzi­că uşoară şi românească. 19 : Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10 : Orchestra Grigoraş Dinicu : Continuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO 20: D. Ion Manolescu: La noi, la Brca 73. 20.20: D. George M. Cantacuzino: Meşterul de altădată. PROGRAM DE SEARA 20.40: D. Prof. Dr. L Cantacuzino: Criza şi tuberculoza. 21: Ora exactă. D. G. Ştefanovici tenor de la Opera Română; Severac: Păpuşa mea dragă; Donizetti: Arie din „Puritanii“; Masse­net: Arie din „Werther“; Mascagni: Siciliana din „Cavaleria rusticană“; Două arii româneşti. 21.30: Concert simfonic dirijat de d-nii Carlo Brunetti, Simonis, Nottara şi G. Simonis: Preludiu (prima audi­ţie): V. Ițac: Rapsodia română; C. C. Nottara: Polyeuct, tablouri simfonice. 22: D. Al. Obedenaru: Un duel timo-22.15: Continuarea concertului simfo­nic: Marx Bruch: Concert pentru Vio­­lină şi orchestră in sol minor (solistă d-na A. Pollerman). Saint Saens: Phae­­ton, poem simfonic. 22.45: Informaţiuni şi ştiri sportive. HEILSBERG. — 18: Concert distrac­tiv; 19.45: Conf.; 20.25: Pentru agri­cultori; 20.50: Conversaţii franceze; 21.15: Conf.; 21.30: Ora autorilor; 22: Serată Wagner; 23: Emisiune teatrală. MILANO. — 18.30: Jurnalul radio; 19: Plăci de gramofon; 21.05: Muzică va­riată; 21.31: Plăci de gramofon; 22.25: Conf.; 22.30: „Amicul Fritz“, operă de Mascagni. MUEHALCKER. — 17: Pentru tine­ret; 18: Concert; 20.25: Conf.; 21.30: Concert distractiv; 22.30: Piesă radio­fonică; 23.45: Concert. ROMA. — 18.30: Concert vocal; 19.45: Concert variat; 20.25: Conf.; 22.40: Concert variat. BEROMÜNSTER. — 17.30: Pentru doamne; 18: Concert; 20.30: Oră come­morativă; 21: Plăci de gramofon; 21.30: Curs de italiană; 22: „Der Freischütz“, operă de Weber. LANGENBERG. — 17.50: Pentru co­pii; 18.30: Dialog; 19: Concert seral; 20.40: Curs de italiană; 21.55: Știri se­rale; 22: Concert; 23.15: Piesă radiofo­nică; 0.30: Muzică de cameră; 1.30: Maeștri de jazz. VIEN­A. — 17.30: Concert; 17.56: Pen­tru copii; 18.20: Causerie; 18.55: Con­cert; 20.10: Pentru doamne; 20.35: Conf.; 21.35: Concert la două piane; 22: Co­medie populară; 0.05: Muzică de dans. BUDAPESTA. — 18: Causerie; 19.30: Concert de muzică ușoară; 21: Feuille­ton; 21.30: Serată de recitaluri; 22.30: Serată veselă; 23.45: Concert de so­nate; 0.20: Concert. VARȘOVIA. — 19:: Concert de ciupă amiază; 20: Conf.; 20.20: Muzică u­­șoară; 22: Concert seral; 23.05: Feuille­ton; 24: Muzică de dans. LONDRA NATIONAL. — 17.45: Mu­zică de dans; 18.30: Concert de orch.; 19.15: Pentru copii; 20.30: Muzică bise­ricească; 21.50: Conf.; 22: Emisiune teatrală; 23.50: Concert vocal şi de vioară; 0.50: Muzică de dans. KÖNIGSWUSTERHAUSEN. — 22: „Der Freischütz“, operă de Weber. RADIO Programul pentru Joi Programul pentru Vineri 394 m. BUCUREȘTI 16 kw. 761 kHz. 13 : Muzică variată (plăci de gra­mofon) . 13.45: Informaţiuni, bursa de ce­reale, bursa de efecte, cota apelor Dunărei şi semnal orar. 14: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 18 : Muzica militară a reg. 1 Vână­tori de Gardă No. 2 „R. E“, sub con­ducerea d-lui căpitan Bongard. General Economu : Eroul Patriei. Rossini: Wilhelm Tell, uvertură. Verdi: Traviata, fantezie. Bongard: Arlette, vals. Offenbach: Pericola, potpuri. „ . __ 19 : informaţiuni, meteorul şi sem­nal orar. 19.10: Muzica militară Reg. 1 Vâ­nători, Bizet, Intermezzo şi dans Espagnole din L’Arlesienne, Lincke, Frau, Luna, uvertură. Serenadă ja­poneză. Strauss: Rosen aus dem Sü­den, vals. Porumbiţa, potpuri na­ţional.UNIVERSITATEA RADIO 20: B. C. Narly, conf. univ.: liza gândurilor. . 20.20: Pagini alese din Titu Ma­­iorescu (lectură­­făcută,riae *prv ,Nae PROGRAM DE SEARA 20.40: „Bohema“ operă în 4 acte de Puccini (plăci de gramofon). Intre­ actul I şi II ora exactă. Intre acte informaţiuni şi ştiri sportive. HEILSBERG.—17.45 Pentru ci-ne; 18.15: Concert de după amiază; 19.35: Teatru pentru tineret; 20.25 Conferinţă; 20.50: Concert de lied­uri; 21.20: Concert; 22: Piesă ra­diofonică; 23.40: Concert coral. MILANO. — 18.45: Pentru copii; 19: Concert; 21.05 Concert cu mu­zică variată; 21.30: Plăci de gramo­fon; 22.45: Concert de violoncel; 23.30: Transa unei comedii; 24: Con­cert de flaut; 0.30: Muzică de dans. MUEHLACKER. — 18: Concert; 19: Concert de după amiază; 20.25: Conf.; 20.50: Conf. medicală; 0.45: Concert nocturn la plăci de gra­mofon. ROMA. — 18.45: Pentru tineret; 19 : Jurnal pentru copii; 19.30: Con­cert variat; 21.50 Plăci de gramofon; 22.45: Comedie radiofonică de Maz­­zoletti; 0.45: Concert variat. BEROMÜNSTER. — 17.30: Con­cert distractiv; 18.30 Pentru copii; 20.30: Conf.; 22: Concert arch. ra­dio; 22.45: Emisiune teatrală ; 23.45: Muzică de cameră. LANGENBERG. — 17.50: Ora dis­tractivă; 18.20: Pentru tineret; 19: Concert seral; 20: Conf.; 20.40: Ora distractivă; 22: Plăci de gramofon; 22.30: Concert seral; 23.35: Concert de fanfare; 0.50 Muzică de dans. VIENA. — 18.15: Pentru tineret; 18.50: Concert; 20.50: Conf.; 21.20: Concert; 23.35: Concert arch. radio; 0.30: Muzică de dans la plăci de gramofon. BUDAPESTA. — 18.10: Feuilleton; 19: Causerie; 19.30: Concert; 20.45: Conf.; 21.45: Concert; 22.15: Trans. din studio. VARȘOVIA. — 17.10: Plăci de gra­mofon; 17.35: Plăci de gramofon; 18.40: Conf.; 19: Concert de orch. de mandoline; 20: Conf.; 20.25 : Mu­zică de dans ; 22: Concert simfonic; 22.55: Feuilleton; 24: Muzică de dans; 0.50: Muzică de dans. LONDRA NAȚIONAL. — 18: Con­cert de orch.; 19.15: Pentru copil; 20.30 : Muzică bisericească ; 23.20 Conf. ; 23.35: Muzică militară; 0.30: Concert la două piane; 1: Muzică de dans. KONIGSWUSTERHAUSEN. — 22: Concert simfonic; 23.35: Concert militar. Jefuirea unui perceptor FOCȘANI, 28. — Perceptorul V. Rusu, din comuna Răcoasa,, venind cu vărsări de bani la administrația financiara Putna, a găzduit ca deo- Dich­tî ‘lâ* prăvălia d-lui Pantelimon Statache. Comerciantul, care era plecat din localitate, lăsase în locul lui pe fratele său Petrache Statache, care nu se bucura de o prea bună purtare. Perceptorul fiind suferind s-a dus la doctor, încredinţând lui Statache o servietă cu 22400 lei, proveniţi din încasări de impozite. De faţă au fost şi alţi clienţi ai prăvăliei. Percepto­rul, a atras atenţia că,în geantă are bani. După un sfert de oră, perceptorul s’a înapoiat să-şi ia geanta. Stata­che a refuzat să i-o mai dea, sub motiv că lui nu i-a încredinţat ni­mic. Căzut a fost adus la cunoştinţa chesturii, care a început cercetări. Geanta a fost găsită într’o grădină cu spini şi cu conţinutul golit. S-a dispus imediata arestare a lui Statache. Cercetat, el a declarat că a primit-o şi a dat-o altcuiva, apoi că n’ar fi primit-o. Totuşi, reeşind vina numitului, cu actele dresate a fost înaintat par­chetului. Un furt îndrăzneţ la Constanţa CONSTANŢA, 29.­­­D. Gheorghe Gheorghiu a reclamat poliţiei că e­­şind de la Admininistraţia Financia­ră, unde încasase un cupon al Cre­ditului urban, în valoare de 20 mii lei a fost urmărit de trei inşi, cari au reuşit să-i sustragă banii. Păgubaşul a observat lipsa bani­lor deabia în dreptul primăriei. Poliția a operat numeroase ares­tări în rândul pungaşilor de buzu­nare. MILIONAR IN DOLARI. ...ar vrea să fie oricine, căci în baza acestui titlu şi a re­zervelor în casele de fier, poţi călătorii dealungul şi dealata lumii, în hotelul tău plutitor, fără grije de micile necazuri ale vieţii. Acesta este cazul miliardarului american, Fleischman, care ne-a vizitat ţara de curând, pe bordul yachtului său CAMARGO €€ O serie de fotografii absolut exclusive, cu un articol des­criptiv al acestui castel luxos şi pl­utitor în acelaş timp, a apărut în ultimul ei număr al excelentei publicaţiuni REA­LITAT­EA AustralA care în cele 32 pagini mari, tipărite la Tiefdruck, fotofoto­­gravură, prezintă cititorilor ultimele actualităţi din ţară şi străinătate. De vânzare pretutindeni Preţul io le.

Next