Dimineaţa, iulie 1932 (Anul 28, nr. 9162-9192)
1932-07-01 / nr. 9162
Pagina 4-ad A FOST CATABÁU? ••• 1 pentru Atentatele de la conferinţa păcii " Pe Cătărău îl regăsim în acest oraş în timpul conferinţei păcii, unde a încercat o serie de atentate împotriva delegaţiei române la conferinţa păcii, între altele, încercând să ucidă cu gaze asfixiante, în chiar camera lui de hotel, pe un fruntaş basarabean, membru în delegaţia română. Atentatul a eşuat de altfel. „ Pentru motive, găsite utile de către şeful delegaţiei române, autorităţile poliţieneşti franceze, nici n’au fost înştiinţate atunci, despre aceste încercări de atentate ale lui Cătărău. Cătărău a rămas în Franţa până în anul 1921, când a trecut în Belgia, la Bruxelles, unde a fost eroul unei hoţii sentimentale, despre care presa belgiană s’a ocupat pe larg. O AVENTURA SENTIMENTALA In capitala Belgiei, Cătărău a făcut cunoştinţă cu o bătrână bogătaşe, cu care a intrat în legături... sentimentale. Intr’o zi Cătărău, împreună cu prietena sa s’au dus la teatru, unde Cătărău a pretextat că a uitat pe •birou o importantă scrisoare şi luând de la amanta sa cheile locuimţei s’a dus acasă, unde în loc de scrisoare a ridicat toate bijuteriile doamnei, în valoare de peste un milion şi jumătate franci belgieni, cu care a încercat să dispară. Fostul comandant al garnizoanei Chişinău, a avut însă şi de data aceasta ghinion, căci a fost prins de poliţia belgiană, judecat şi condamnat la un an jumătate închisoare. Cu prilejul cercetărilor făcute de justiţia belgiană, s’au făcut investigaţii prin comisie rogatorie şi în ţara noastră şi chiar eu personal am fost interogatde către d. consilier Rosin, pe atunci jude instructor la trib. Lăpuşna. Mai ştiu că a fost vorba pe atunci de a se cere extrădarea lui Cătărău însă fie că guvernul nostru a renunţat la această cerere, fie că guvernul belgian a refuzat extrădarea, Cătărău, după cum ştiţi, n’a fost adus în ţară şi după ispăşirea pedepsei la care a fost condamnat de tribunalele belgiene. Cătărău a luat-o iar razna, prin lumea largă. După câte ştiu, şi după câte am auzit, Cătărău se află în momentul de faţă în Japonia şi unii prieteni ai săi din Chişinău ar fi primit chiar, scrisori de la el. In tot cazul, informaţiuni mai ample despre viaţa lui Cătărău, ar putea să vă dea sora lui din Chişinău, a cărei adresă, rămâne s’o găsiţi. ★ Din foarte interesantele relaţiuni ce ni le-a dat d. Gherman Pântea ar rezulta că Ilie Cătărău n’a fost prizonierul de la Pângăraţi şi că fostul comandant al garnizoanei revoluţionare din Chişinău, mai trăeşte încă. In acest caz, ar fi interesant de ştiut unde este acum Cătărău şi ce viaţă duce el. Am şi întreprins cercetări pentru a da de urma surorii lui Cătărău. A. CANDEA Cum a intrat în ţară Un cititor din Dorohoi ne scrie: ,DIMINEAŢA“ în câteva numere, precum şi în cel de azi, vorbeşte iarăşi de „Chestia Cătărău“ şi cum toţi corespondenţii, din anumite motive, nu-şi desvălue gândul adevărat, deşi fiecare e convins că individul în Chestie, în loc de a fi învăluit într’o mantie romantică de „erou naţional basarabean“ ar fi trebuit cu mult înainte să fi fost încarcerat la Ocne sau executat, păstrează anumite reticenţe probabil spre a nu sgândări anumite susceptibilităţi, ale unor foşti tovarăşi ai lui Cătărău, cu cari împreună, timp îndelungat au speculat „martiriul Basarabiei româneşti“ asigurându-şi prin aceasta, suficiente mijloace pentru un trai larg şi lenevos. In această chestie, vă voi da câteva amănunte necunoscute până acum. Cam prin 1914, când răsboiul mondial izbucnise. (Corespondentul nostru face confuzie trebue să fi fost cu doi ani în urmă N. R.), trece Prutul pe la Herţa un dezertor rus, în uniforma Gardei Imperiale şi pe loc se declară „român basarabean“ fugit de persecuţia moscovită. Jandarmii aducându-l la Dorohoi, răposatul G. G. Burghele, fostul decan al baroului local şi preşedinte al partidului liberal, căruia nu-i displăceau pozele de patriotism teatral, îl ia pe Cătărău sub aripa sa protectoare, dându-i inediat găzduire, chiar în somtuoasa sa locuinţă. Burghele, necăsătorit şi lipsit de un suflet devotat, crede a fi găsit în Cătărău un tovarăş, care să-i înlocuiască un Copil şi deci îl înconjură cu toate atenţiunile, îl recomandă tuturor prietenilor săi, şi nu mai face un pas în oraş, fără a fi însoţit de „martirul“ basarabean Ilie Cătărău. Acesta, neştiind româneşte decât doar unele cuvinte, Burgheleintervine la Gimnaziul local spre a fi admis audient la lecţiile de limba română, deşi lui Cătărău numai de şcoală nu-i ardea. După câteva vizite la gimnaziu, bietul profesor respectiv nu mai ştia cum să scape de el, până când însuşi Cătărău, plictisindu-se într’o bună zi, socoteşte isprăvită educaţia lui românească şi renunţă a mai onora clasa cu prezenţa sa. Din primii bani primiţi de la Burghele, ce credeţi că şi-a procurat, vre-un dicţionar românesc, ferit-a sfântul. A găsit ceva mai apropiat sufletului său: un revolver. Din ziua aceia vecinii lui Burghele, speriaţi de desele focuri de arme auzite în grădina acestuia, au început a constata lipsa pisicilor, câinilor şi altor animale domestice ce le aparţineau. Burghele îl plimba zilnic în oraş şi nu înceta a-i recomanda tuturora, până şi furnizorilor săi, cari, pe această bază, începură a-i furniza ori ce dorea. Cum Burghelea avea obiceiul de a-și face toate târguelile pe datorie și nu regula compturile cu negustorii decât odată la 6 luni, s’a pomenit la primele decomptări cu sume fantastice in mărfuri și numerar, ridicate de Cătărău în comptul său. De ruşine, nu s’a sesizat imediat, a achitat tot, dar a pretins negustorilor ca pe viitor să nu dea nimic, fără semnătura sa. In acest interval, rudele lui Burghele, un fost judecător la tribunal împovărat de o grea familie, Cari îşi complectau mijloacele de existenţă din prisosul bogătaşului unchi, leafa judecătorului fiind absolut insuficientă pentru susţinerea cheltuelilor casnice şi şcolile copiilor, au simţit suflând un vânt rece din partea lui Burghele, ne mai primind regulat subvenţiile cu cari îi obicinuise. Curând au constatat că Ilie Cătăru, care se erija deja drept „moştenitor“ en titre a lui Burghele, reuşise prin intrigile lui pe lângă acesta, să-l indispute contra rudelor sale. Pe de altă parte, Cătărău şi-a creat curând un cerc de prieteni, băeţi mai tineri, cu care era zilnic văzut prin cârciumi, perorând pe tema „naţionalizmului“ (asta ca să continue a fi pe placul lui Burghele) şi lăudându-se cu isprăvile lui de pe vremea când era în Garda Ţarului. Intre altele, povestea cu câtă dibăcie şi dexteritate obicinuia să înfigă pe cal fiind, sabia în spinarea imineața Destăinuirile senzaţionale ale d-lui Gherman Pântea.Ce ne scrie un fost administrator al spitalului Pângăraţi CHIŞINĂU, 29. — In „Dimineaţa“ de ori am reprodus din lucrarea d-lui Gh. Pântea : „Rolul unităţilor militare moldoveneşti în actul unirii Basarabiei“, interesantele pasagii referitoare la activitatea pe care Ilie Câtărău a desfăşurat-o la Chişinău în timpul revoluţiei ruseşti. Din cele scrise de d. Pântea în lucrarea citată nu se desprindeau însă două lucruri esenţiale : dacă Hie Câtărâu a fost în adevăr misteriosul prizonier de la Pângăraţi de care a vorbit colegul nostru Scrutator, în conferinţa sa, şi ce a devenit Câtărău după expulsarea lor în Ucraina. Ne-am adresat deci d-lui Gherman Pântea, care a cunoscut bine pe Cătărău şi care de altfel a avut rolul principal în isgonirea lui din Basarabia, — rugându-l să ne dea şi alte amănunte în această chestiune. . Iată ce ne-a declarat d. Pântea : CATÅRÄU ÎŞI POVESTEŞTE VIAŢA AVENTUROASĂ După apariţia sa la Chişinău şi primirea în regimentul moldovenesc Cătărău, de altfel o fire inteligentă, a isbutit să se apropie şi să intre în legături cu fruntaşii mişcării naţionale din Basarabia. In contorbirile cu Cătărău, acesta nu ne-a ascuns de loc activitatea lui din trecut. El ne-a vorbit pe larg despre trecerea sa pe la universitatea din Iaşi, unde ne spunea a fi activat intens în mişcarea antisemită, apoi despre viaţa de mizerie din Bucureşti şi despre comiterea faimosului atentat de la Hajdu-Dorog. Cătărău ne-a arătat cum după atentat a revenit la Bucureşti şi cum cu ajutorul Siguranţei a putut pleca în Egipt. Povestirile lui Cătărău în această privinţă, coincid în totul cu cele relatate de d. Jean Bart în„Dimineaţa", cu adausul —şi lucrul acesta d. Bart nu-l putea cunoaşte — că Siguranţa i-a dat sprijinul său în schimbul obligaţiei ce-şi luase Cătărău de a face spionaj. Ilie Cătărău, a stat la Paris şi Londra, lucrând, pentru Siguranţa noastră şi venind în ţară, cam de două ori pe an, pentru a primi instrucţiuni şi fonduri de la răposatul Panaitescu, directorul general al Siguranţei, din acea vreme. Cătărău ne-a mărturisit însă, continuă d. Pântea, că a făcut spionaj şi pentru Rusia. Niciodată însă, Cătărău n’a vorbit nimic despre încarcerarea sa la Pângăraţi, aşa încât, părerea mea este, ne spune d. Pântea, că nu Cătărău a fost prizonierul de la Pângăraţi, căci altminterelea Ilie Cătărău, care ne-a mărturisit alte fapte din viaţa lui, mult mai grave, ne-ar fi istorisit şi chestia de la Pângăraţi, ba mai mult, ar fi făcut uz de ea şi în adunările revoluţionare, unde istorisirea unei astfel de arestări, ar fi provocat entusiasmul auditorului din acea vreme şi ar fi ridicat prestigiul lui Cătărău. De altfel, adaogă interlocutorul nostru, amănunte în acest sens se pot avea de la părinţii lui Cătărău, despre cari ştiu că mai trăiau acum câţiva ani în corn. Măşcăuţi, din judeţul Orheiu, sau de la o soră a lui care trăeşte la Chişinău, însă al cărei nume şi adresă nu le cunosc. CATARAU TRAEŞTE — Ştiţi poate ce s’a întâmplt cu Cătărău, după expulsarea lui în Ucraina? — Da, cred că am în această privinţă unele informaţiuni interesante şi sunt bucuros că le pot împărtăşi cetitorilor „Dimineţii Mai întâi“ de toate, Cătărău, contrar afirmaţiunilor curente n’a fost ucis de către bolşevici, el trăeşte şi astăzi. După eliberarea lui la Odessa, de către comisarul politic ucrainean, Poplavco. Ilie Cătărău a încercat să-şi câştige o situaţie printre trupele revoluţionare şi nereuşind şi-a procurat un paşaport cu care a plecat la Marsilia şi de acolo la Paris. revoltaţilor din Petrograd, in special a evreilor, când escadronul său era trimes să reprime vreo dezordine. Convingându-se în cele din urmă că în locul martirului basarabean drept care se dădea, Cătărău nu era în realitate decât un impostor şi un farseur, cu instincte atavice bestiale şi criminale, Burghelea i-a dat bani şi o recomandaţie unei persoane din Bucureşti, unde apare imediat sub aceiaşi aureolă de „martir student basarabean“ şi curând îl vedem înconjurat de o întreagă bandă de admiratori şi comparşi, toţi intitulându-se împreună cu Cătărău studenţi. Isprăvile lui din Bucureşti, vă sunt poate cunoscute şi dv. Spre a atrage mai mult asupră-i atenţiunea adevăraţilor patrioţi, săvârşeşte atentatul asupra Episcopului Catolic din Haida-Dorog, în urma căruia devine celebru. Autorităţile noastre n’au bănuit însă, că dacă acel episcop, contra căruia a comis atentatul, i-ar fi pus la dispoziţie bani suficienţi, nu ar fi ezitat să dea altă destinaţie maşinei lui infernale, poate chiar către Mitropolia din Bucureşti. Această părere a mea o bazez pe informaţiunile d-lui Gherman Pântea din Dimineaţa de azi, unde se poate vedea, că odată ajuns la Odessa, individul a motivat expulzarea sa din Basarabia, pentru faptul, că lupta ca această provincie să fie alipită Ucrainei, în loc de României. CHARALAMBIE SERGIESCU Era totuşi Cătărău Pe de altă parte, un fost admirator al spitalului înfiinţat la mănăstirea Pângăraţi ne scrie: „Fiind venit ca Adtor al unui spital înfiinţat în localul fostei mănăstiri Pângăraţi, îndată după plecarea lui Cătărău, am putut culege câte ceva despre acest geniu al răului. De ce a fost închis Cătărău la Pângăraţi, nu se ştie. Pângăraţîi nu era închisoare pe vremea când el fusese închis acolo. El era singur deţinut timp de 8-9 luni, păzit de mai mulţi poliţişti trimişi din Capitală. Tot ce voia să mănânce, i se dădea, se cheltuiau sume mari cu el. Toate poftele i se împlineau. Avea un buget special pentru dânsul. Poliţiştii îl stimau, îi căutau a-i face toate gusturile şi zilnic raportau la Bucureşti, despre ceea ce făcea Cătărău. El avea toată clădirea — compusă din 40-50 camere în primire.— Ocupa o cameră ca dormitor, o sală de bae, o cameră de experienţe, cari constau în a închega câteva picături din cine ştie ce otrăvuri, şi gaze, şi fabrica, fel de fel de explozibile, narcotice, otrăvuri etc. In cele câteva sute de sticle, ce avea de diferite culori şi mărimi, altele aline, altele din care consuma zilnic, el nu stătea de loc ziua şi noaptea şi fabrica bomboane, prafuri, făcând experienţe cu păsări, porci chiar şi vite mari cari se găseau multe în livada cea mare a Pângăratului. Locuitorii din sat îl cunoşteau, dar se întrebau ce să fie cu acest deţinut — pentru care se cheltueşte o sumă cu întreţinerea şi paza lui? — Să fie hoţ, nu-i, să fiece să fie? Nici până azi nu ştiu ei. El vorbea cu toţi foarte frumos, când veneau oamenii la biserica închisorii, le dădea chiar leacuri, alteori bani, şi le povestea multe din întâmplările lui, însă nu spunea nimic de ce este deţinut la Pângăraţi. In iarna 1016-917 Cătărău după ce şi-a făcut oaricari provizii, şi-a anunţat prietenii poliţiştii, cam astfel:— Mâine o să avem o zi de lucru, fără însă a da de bănuit ceva. Poliţiştii şi cei din prejur, nici nu au bănuit nimic. Ca întotdeauna, au jucat cărţi, au spus palavre până târziu, l’au inspectat ca întotdeauna, să se culce cu cele necesare, şi fără nici o grijă s’au culcat cu toţii, rămânând ca poliţistul de serviciu să-şi vadă de prizonier din oră în oră, după cum erau ordinele. Cătărău, deşi cât un uriaş, lat în spete, gros la trup, după ce a mascat patul său cu ce a putut, ca să facă pe poliţist să creadă că el doarme, a îndoit gratiile de la o ferestruică (creneluri întrebuinţate pe la puşcării) s’a strecurat din incinta mânăstirei după ce şi-a luat micul bagaj, bani şi ce mai avea de preţ. Să nu credeţi că a vroit să evadeze, a vrut să dea de lucru poliţiştilor, cari timp de 5-6 zile l-au căutat pe urme de zăpadă în toate direcţiile, şi sute de telegrame cifrate şi descifrate au fost trimise în toate direcţiile, dar Cătărău, nicăeri. După mai multe zile de trudă a poliţiştilor — şi după ce a colindat prin Piatra-Neamţ, Bacău şi mai ştiu pe unde, a venit frumuşel de a ieşit în cale poliţiştilor cari veneau seara obosiţi de căutarea lui, la închisoarea Pângăraţi, cu gândul că a doua zi poliţişti să plece definitiv din acea localitate. Din tufiş, cine crezi că le ese înainte, Cătărău, care zicea el le-a dat o lecţie poliţiştilor, ca să vadă că el nu e om să fugă din prizonierat, ci numai ca să-şi bată joc de ei. Cătărău, nu era om mult, totuşi citea mult, era la curent cu toate ştirile — în special politice dintoată lumea, vorbea frumos, era stimat de cei ce-l cunoşteau, avea însă o plăcere de a chinui animalele, omora păsări, porci, cu experienţele sale şi se bucura mult când vedea că otrava şi-a făcut efect în 2-3 minute, cercetând Ceasorniculşi notând ingredientele întrebuinţate şi minutele în care veninul şi-a făcut efectul. In coji de nucă bine legate, făcea experienţe cu explozibile cu fel de fel de gaze, ridicând razele soarelui asupra lor, căutând să vadă efectul, notând mereu în notesul său. Locuitorii îi ziceau conu Ilie Catărău, pentru că avea privirea crucişă. S. a. b. C. u. primit la închisoare liste de bucate ruseşti şi hârtii de ţigări sovietice cu inscripţii misterioase... D-na Litke îşi afirmă cu tărie nevinovăţia, nădăjduind că în Curând va fi pusă în libertate. Asasinatul misterios de la Budapesta D-na Litke a ucis pe căpitanul Ruttkay? Cetitorii îşi amintesc de acuzaţia- d-na Littke e spioană şi că ar fi nile aduse Împotriva d-nei Litke, învinuită de a-şi fi ucis amantul, căpitanul George Ruttkay, găsit mort în budoarul ei. O scrisoare misterioasă joacă un rol important în această chestiune, care pasionează întreaga Budapestă. Răvaşul a fost trimis o oră după crima sau sinuciderea căpitanului, locotenentului colonel Foemoetoer, unul din cei mai buni prieteni ai victimei. Scrisoarea — un bilet, scris la repezeală cu creionul — a dispărut. Dar conţinutul e cunoscut. Foemoetoer l-a declarat sub jurământ: „Am o socoteală cu d-na Littke pentru 2400 pengoe. Ori ce mi s’ar întâmpla şi orice s’ar întâmpla, fă să parvie acest bilet soţiei mele”. D-na Litke susţine că acest bilet e dovadă că prietenul ei avea intenţia sinuciderei. Partea adversă convinsă de vina d-nei Littke, crede că biletul e o chitanţă pentru banii luaţi de Rutkay de la prietena lui şi că a adăugat rândurile de mai sus în urma stăruinţei d-nei Littke, care în cazul unei eventuale tragedii ar fi vrut astfel să obţină banii de la soţia căpitanului. E o argumentare complicată. CONTROVERSE Pe de altă parte nu e lămurit de ce acest bilet a fost trimis după moartea lui Ruttkay locotenentului colonel, şi mai ales cine l-a trimes? Afirmarea d-nei Littke că n’a auzit detunătura revolverului, deşi era în aceiaşi cameră, pare un neadevăr. Pe de altă parte psiho-patologia cunoaşte multe cazuri de surzenie momentană în clipe de emoţie puternică. Sunt multe controverse în aceste desbateri. Amanta susţine că Ruttkay a fost morfinoman, soţia neagă aceasta. D-na Littke afirmă că vieţima a pierdut foarte puţin sânge când s-a rănit, autopsia arată că din rănile mortale au curs trei kilograme de sânge. Misterios rămâne şi faptul sinuciderei — dacă realmente e o sinucidere — cu revolverul d-nei Littke. In ultimul timp se vorbeşte de o terţă persoană care ar fi adevăratul ucigaş. Deasemeni se zvoneşte că Doi oameni ucişi la Dorohoi DOROHOI. — Ploi torenţiale însoţite de grindină şi de puternice descărcări electrice, s’au abătut zilele aceste asupra judeţului Dorohoi, făcând şi victime omeneşti. Săteanul Vasile D. Roşu, în vârstă de 51 ani, din cătunul Lişna, comuna Suharău, se întorcea acasă, venind din pădurea Lisna. Pe drum a fost apucat de furtună. Nefericitul sătean a fost lovit de trăznet și ucis pe loc. O nenorocire identică s’a întâmplat în satul Adaseni, din comuna Avrameni. Femeia Natalia Anania Hurmuz se întorcea acasă, venind de pe islazul comunal. Furtuna a surprins-o pe drum. Natalia a fost lovită de trăznet și a fost carbonizată. Vasile Pârvan Implinindu-se cinci ani dela moartea regretatului Vasile Pârvan, s-a oficiat ori de dimineaţă, la Biserica Sf. Nicolae Tabacu din calea Victoriei, un parastas pentru odihna sufletului celui dispărut. In afară de familie, cunoscuţii şi prietenii lui Pârvan, au participat, din partea Academiei Române — al cărui membru a fost, — d-nii prof. Racovitza şi Bianu, foşti preşedinţi ai înaltei instituţii.. Modificări la circulaţia unor trenuri De Vineri 1 Iulie se fac următoarele modificări parţiale în mersul trenurilor de călători: Trenurile rapide Nr. 22 „Dacia“ şi 33 „Carpaţi“, vor avea oprire şi in staţia Comarnic, primul sosind la ora 11.26 şi plecând la ora 11.28, iar al doilea sosind la ora 18.55 şi plecând la ora 18.58; trenul accelerat nr. 75 va sosi în Brăila la 23.15 şi va pleca la 23.19; trenul accelerat nr. 83 va sosi în Buzău la 8.45 şi va pleca la 8.51, iar în Brăila la 10.16 şi va pleca la 10.20; trenul accelerat nr. 98 va sosi în Faurei la 9.14 şi va pleca la 9.27, iar în Buzău la 10.07; trenul de persoane nr. 305 va sosi în Sinaia la 17.41 şi va pleca la 17.49; în Poiana Ţapului la 17.56 şi va pleca la 17.57; în Buşteni la 18.03 şi va pleca la 18.05, iar în Azuga la 18.12 şi va pleca la 18.16; trenul de persoane nr. 617 va sosi în Bărboşi la 7.28 şi va pleca la 7.40, iar în Galaţi la 7.59; trenul de persoane nr. 501 va sosi în Buzău la 10.29 şi va pleca la 10.45, iar în R.Sărat la 11.24 şi va pleca la 11.26; trenul de persoane nr. 802 va sosi în Brăila la 23.39 şi va pleca la 23.46; trenul de persoane nr. 804 va pleca din Galaţi la 7.21, în Brăila vasosi la 8.11 şi va pleca la 8.19, iar în Buzău la 10.40 şi va pleca la 10.47, trenul de persoane nr. 805 va sosi în Brăila la 8.46 şi va pleca la 8.51, iar în Galaţi la 9.42. Subsecretarul de stat ungar d. von Savarjay in Capitală Cu rapidul „Dacia“ a sosit ori în Capitală d. Alois von Savarjay, secretar de stat și director al căilor ferate ungare, împreună cu d. Aladár Bogch inspector general de cale ferată, pentru a înapoia vizita d-lui general Mihail Iohescu făcută în capitala Ungariei, cu prilejul expoziţiei metalurgice şi feroviare din luna Martie. Subsecretarul de stat ungar a ţinut ca această vizită a sa, să coincidă cu inaugurarea marilor lucrări de centralizare din Gara de Nord. D. subsecretar Alois von Savarjay a fost întâmpinat la sosirea în gara de Nord de d. director general Ionescu, de personalul legaţiei ungare şi de funcţionarii superiori ai Regiei C. F. R. Azi la ora 5 va avea loc o recepţie în sala de consiliu a căilor ferate, iar diseară un banchet la Athenée Palace. Trenuri accelerate de sezon intre Galaţi-Braşov De Vineri 1 Iulie se pun în circulaţie pe tot timpul sezonului de vară, pe distanţa Galaţi-Braşov, trenurile accelerate directe No. 86-87 şi 88-85. Trenul accelerat pleacă din Galaţi ora 7.10 şi soseşte Sinaia 11.51, Buşteni 12.06, Azuga 12.15, Predeal 12.26, Braşov 13.10, iar trenul accelerat 88-85 pleacă din Braşov ora 17.00, din Predeal 18.05, din Azuga 18.15, din Buşteni 18.23, din Sinaia 18.37 şi soseşte Galaţi 23.05. Călătoria cu aceste trenuri se face în condiţiunile obişnuite. Călătorii pot cere cu 10 zile înainte rezervarea locurilor în orice staţiune, unde trenul are oprire, plătind pentru aceasta un supliment de lei 40 la cl. I, lei 30 la cl. II, şi lei 20 la cl. III de fiecare loc. a „C .F. R.“ reduce tarifele pentru călători şi mărfuri Nouă avantagii pentru pasagerii curselor lungi GALAŢI. 29. In vederea sezonului de vară, direcţiunea „Navigaţiei fluviale române“, în dorinţa de a acorda cât mai mari avantagii călătorilor ce utilizează vasele acestui serviciu, a dispus ca începând de la 1 Iulie şi până la 1 Septembrie a. c. să reducă cu 20 la sută tariful actual pentru pasageri, pe distanta Galati-T. Severin, cu excepţia liniei Galati-Brăila. Reducerea de 20 la sută se aplică asupra tarifului de călători pe linia Galati-Turnu Severin, taxele fiind afișate la cassa de bilete. Pe linia Galați-Brăila călătorii beneficiază de următoarele reduceri : Reducere cu bilete de sezon; reducere cu bilete de dus-întors; reducere cu bilete pentru Lacul Sărat; abonamente lunare. 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHz. 13 : Muzică vocală (plăci de gramofon). 13.45 : Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunărei şi semnal orar. 14 : Muzică uşoară (plăci de gramofon). 18 : Ochestra Grigoraş Dimen: Muzică uşoară şi românească. 19 : Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10 : Orchestra Grigoraş Dinicu : Continuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO 20: D. Ion Manolescu: La noi, la Brca 73. 20.20: D. George M. Cantacuzino: Meşterul de altădată. PROGRAM DE SEARA 20.40: D. Prof. Dr. L Cantacuzino: Criza şi tuberculoza. 21: Ora exactă. D. G. Ştefanovici tenor de la Opera Română; Severac: Păpuşa mea dragă; Donizetti: Arie din „Puritanii“; Massenet: Arie din „Werther“; Mascagni: Siciliana din „Cavaleria rusticană“; Două arii româneşti. 21.30: Concert simfonic dirijat de d-nii Carlo Brunetti, Simonis, Nottara şi G. Simonis: Preludiu (prima audiţie): V. Ițac: Rapsodia română; C. C. Nottara: Polyeuct, tablouri simfonice. 22: D. Al. Obedenaru: Un duel timo-22.15: Continuarea concertului simfonic: Marx Bruch: Concert pentru Violină şi orchestră in sol minor (solistă d-na A. Pollerman). Saint Saens: Phaeton, poem simfonic. 22.45: Informaţiuni şi ştiri sportive. HEILSBERG. — 18: Concert distractiv; 19.45: Conf.; 20.25: Pentru agricultori; 20.50: Conversaţii franceze; 21.15: Conf.; 21.30: Ora autorilor; 22: Serată Wagner; 23: Emisiune teatrală. MILANO. — 18.30: Jurnalul radio; 19: Plăci de gramofon; 21.05: Muzică variată; 21.31: Plăci de gramofon; 22.25: Conf.; 22.30: „Amicul Fritz“, operă de Mascagni. MUEHALCKER. — 17: Pentru tineret; 18: Concert; 20.25: Conf.; 21.30: Concert distractiv; 22.30: Piesă radiofonică; 23.45: Concert. ROMA. — 18.30: Concert vocal; 19.45: Concert variat; 20.25: Conf.; 22.40: Concert variat. BEROMÜNSTER. — 17.30: Pentru doamne; 18: Concert; 20.30: Oră comemorativă; 21: Plăci de gramofon; 21.30: Curs de italiană; 22: „Der Freischütz“, operă de Weber. LANGENBERG. — 17.50: Pentru copii; 18.30: Dialog; 19: Concert seral; 20.40: Curs de italiană; 21.55: Știri serale; 22: Concert; 23.15: Piesă radiofonică; 0.30: Muzică de cameră; 1.30: Maeștri de jazz. VIENA. — 17.30: Concert; 17.56: Pentru copii; 18.20: Causerie; 18.55: Concert; 20.10: Pentru doamne; 20.35: Conf.; 21.35: Concert la două piane; 22: Comedie populară; 0.05: Muzică de dans. BUDAPESTA. — 18: Causerie; 19.30: Concert de muzică ușoară; 21: Feuilleton; 21.30: Serată de recitaluri; 22.30: Serată veselă; 23.45: Concert de sonate; 0.20: Concert. VARȘOVIA. — 19:: Concert de ciupă amiază; 20: Conf.; 20.20: Muzică ușoară; 22: Concert seral; 23.05: Feuilleton; 24: Muzică de dans. LONDRA NATIONAL. — 17.45: Muzică de dans; 18.30: Concert de orch.; 19.15: Pentru copii; 20.30: Muzică bisericească; 21.50: Conf.; 22: Emisiune teatrală; 23.50: Concert vocal şi de vioară; 0.50: Muzică de dans. KÖNIGSWUSTERHAUSEN. — 22: „Der Freischütz“, operă de Weber. RADIO Programul pentru Joi Programul pentru Vineri 394 m. BUCUREȘTI 16 kw. 761 kHz. 13 : Muzică variată (plăci de gramofon) . 13.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunărei şi semnal orar. 14: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 18 : Muzica militară a reg. 1 Vânători de Gardă No. 2 „R. E“, sub conducerea d-lui căpitan Bongard. General Economu : Eroul Patriei. Rossini: Wilhelm Tell, uvertură. Verdi: Traviata, fantezie. Bongard: Arlette, vals. Offenbach: Pericola, potpuri. „ . __ 19 : informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: Muzica militară Reg. 1 Vânători, Bizet, Intermezzo şi dans Espagnole din L’Arlesienne, Lincke, Frau, Luna, uvertură. Serenadă japoneză. Strauss: Rosen aus dem Süden, vals. Porumbiţa, potpuri naţional.UNIVERSITATEA RADIO 20: B. C. Narly, conf. univ.: liza gândurilor. . 20.20: Pagini alese din Titu Maiorescu (lecturăfăcută,riae *prv ,Nae PROGRAM DE SEARA 20.40: „Bohema“ operă în 4 acte de Puccini (plăci de gramofon). Intre actul I şi II ora exactă. Intre acte informaţiuni şi ştiri sportive. HEILSBERG.—17.45 Pentru ci-ne; 18.15: Concert de după amiază; 19.35: Teatru pentru tineret; 20.25 Conferinţă; 20.50: Concert de lieduri; 21.20: Concert; 22: Piesă radiofonică; 23.40: Concert coral. MILANO. — 18.45: Pentru copii; 19: Concert; 21.05 Concert cu muzică variată; 21.30: Plăci de gramofon; 22.45: Concert de violoncel; 23.30: Transa unei comedii; 24: Concert de flaut; 0.30: Muzică de dans. MUEHLACKER. — 18: Concert; 19: Concert de după amiază; 20.25: Conf.; 20.50: Conf. medicală; 0.45: Concert nocturn la plăci de gramofon. ROMA. — 18.45: Pentru tineret; 19 : Jurnal pentru copii; 19.30: Concert variat; 21.50 Plăci de gramofon; 22.45: Comedie radiofonică de Mazzoletti; 0.45: Concert variat. BEROMÜNSTER. — 17.30: Concert distractiv; 18.30 Pentru copii; 20.30: Conf.; 22: Concert arch. radio; 22.45: Emisiune teatrală ; 23.45: Muzică de cameră. LANGENBERG. — 17.50: Ora distractivă; 18.20: Pentru tineret; 19: Concert seral; 20: Conf.; 20.40: Ora distractivă; 22: Plăci de gramofon; 22.30: Concert seral; 23.35: Concert de fanfare; 0.50 Muzică de dans. VIENA. — 18.15: Pentru tineret; 18.50: Concert; 20.50: Conf.; 21.20: Concert; 23.35: Concert arch. radio; 0.30: Muzică de dans la plăci de gramofon. BUDAPESTA. — 18.10: Feuilleton; 19: Causerie; 19.30: Concert; 20.45: Conf.; 21.45: Concert; 22.15: Trans. din studio. VARȘOVIA. — 17.10: Plăci de gramofon; 17.35: Plăci de gramofon; 18.40: Conf.; 19: Concert de orch. de mandoline; 20: Conf.; 20.25 : Muzică de dans ; 22: Concert simfonic; 22.55: Feuilleton; 24: Muzică de dans; 0.50: Muzică de dans. LONDRA NAȚIONAL. — 18: Concert de orch.; 19.15: Pentru copil; 20.30 : Muzică bisericească ; 23.20 Conf. ; 23.35: Muzică militară; 0.30: Concert la două piane; 1: Muzică de dans. KONIGSWUSTERHAUSEN. — 22: Concert simfonic; 23.35: Concert militar. Jefuirea unui perceptor FOCȘANI, 28. — Perceptorul V. Rusu, din comuna Răcoasa,, venind cu vărsări de bani la administrația financiara Putna, a găzduit ca deo- Dichtî ‘lâ* prăvălia d-lui Pantelimon Statache. Comerciantul, care era plecat din localitate, lăsase în locul lui pe fratele său Petrache Statache, care nu se bucura de o prea bună purtare. Perceptorul fiind suferind s-a dus la doctor, încredinţând lui Statache o servietă cu 22400 lei, proveniţi din încasări de impozite. De faţă au fost şi alţi clienţi ai prăvăliei. Perceptorul, a atras atenţia că,în geantă are bani. După un sfert de oră, perceptorul s’a înapoiat să-şi ia geanta. Statache a refuzat să i-o mai dea, sub motiv că lui nu i-a încredinţat nimic. Căzut a fost adus la cunoştinţa chesturii, care a început cercetări. Geanta a fost găsită într’o grădină cu spini şi cu conţinutul golit. S-a dispus imediata arestare a lui Statache. Cercetat, el a declarat că a primit-o şi a dat-o altcuiva, apoi că n’ar fi primit-o. Totuşi, reeşind vina numitului, cu actele dresate a fost înaintat parchetului. Un furt îndrăzneţ la Constanţa CONSTANŢA, 29.D. Gheorghe Gheorghiu a reclamat poliţiei că eşind de la Admininistraţia Financiară, unde încasase un cupon al Creditului urban, în valoare de 20 mii lei a fost urmărit de trei inşi, cari au reuşit să-i sustragă banii. Păgubaşul a observat lipsa banilor deabia în dreptul primăriei. Poliția a operat numeroase arestări în rândul pungaşilor de buzunare. MILIONAR IN DOLARI. ...ar vrea să fie oricine, căci în baza acestui titlu şi a rezervelor în casele de fier, poţi călătorii dealungul şi dealata lumii, în hotelul tău plutitor, fără grije de micile necazuri ale vieţii. Acesta este cazul miliardarului american, Fleischman, care ne-a vizitat ţara de curând, pe bordul yachtului său CAMARGO €€ O serie de fotografii absolut exclusive, cu un articol descriptiv al acestui castel luxos şi plutitor în acelaş timp, a apărut în ultimul ei număr al excelentei publicaţiuni REALITATEA AustralA care în cele 32 pagini mari, tipărite la Tiefdruck, fotofotogravură, prezintă cititorilor ultimele actualităţi din ţară şi străinătate. De vânzare pretutindeni Preţul io le.