Dimineaţa, septembrie 1932 (Anul 28, nr. 9225-9253)

1932-09-01 / nr. 9225

Germania clipa hotărâtoare Aceasta-i întrebarea pe care şi-o pun, iaţă cu furtunoasele peripeţii din cea mai mare ţară a Europei centrale, toți oamenii cari ştiu că de faptul dacă în această ţară, se va putea întrona liniştea şi ordinea, depinde liniştea şi ordinea întregu­lui nostru continent şi prin aceasta, înfrângerea crizei, indiferent dacă printr’o reînviere a capitalismului sau prin înlocuirea lui cu alt sistem economic. E în genere greu să faci profeţii politice. Poţi mai uşor presupune ce va fi peste un sfert de veac, de­cât ce va fi mâine. Dar în special, în mijlocul clisosului politic, care a luat în Germania şi mai mari pro­porţii, de când prin demiterea lui Bruening şi întronarea lui von Pa­pen, s’a pierdut cu totul fundamen­tul solid al Constituţiei, mai ales al spiritului ei, — câmp liber a fost deschis tuturor combinaţiunilor ima­ginabile. Despre America s’a spus c­ă economiceşte e tara posibilită­ţilor nelimitate. De Germania se poate spune azi că, politiceşte, e tara imposibilităţilor nelimitate. Cu cât pare ceva mai imposibil, cu a­­tât e posibil să se realizeze. Evident că nu cu şansă de durată, dar cu certitudinea de a prelungi chaosul şi dezordinea şi de a termina cu o revoltă generală. Constituţionalismul hitlerist Deocamdată observatorul ar a­­vea de ce să se amuze, dacă situa­ţia nu ar fi atât de tristă. Hitleriştii, cari, prin şeful lor, au reclamat a­­brogarea Constituţiei şi puterea dic­tatorială pentru dânşii, se refugiază acum îndărătul scutului de apărare, ce este Constituţia chiar şi pentru adversarii ■w-' . \i-r .r p\.... iji. iu pru­siene? s’a văzut obligat să se adre­seze d-lui von Papen, ca şef al d-lui Bracht, comisarul Reic­nului pentru Prusia, cerându-i să-l facă pe acesta ca să respecte... Consti­tuţia. Şi anume, în ce punct credeţi? In chestia responsabilităţii guver­nului faţă de Dietă, adică fată de parlament. D. Bracht a declarat că nu se simte responsabil faţă de acesta, ci numai faţă de preşedintele Repu­­blicei. D. Bracht aplică astfel, teo­ria hitleristă şi hitleriştii cari pro­­povăduesc ca lege supremă ilegali­tatea, ţipă acum după legalitate. De, ilegalitatea le apare bună contra altora. Pentru dânşii reclamă lega­litatea. Numai că tocmai de aceea Hindenburg le-a refuzat puterea. Două concepţii Am înregistrat acest incident, fiindcă el e caracteristic pentru în­treaga situaţie. Astăzi două concepţii stau faţă în faţă în Germania. Cea a d-lui von Papen, care era acum de curând şi a hitleriştilor. Această concepţie se rezumă în no­­ţiunea : guvern prezidial. Adică, un guvern care ar fi deasupra parti-d­elor, care ar respecta Constituția d­ându-i o largă interpretare și ar rmări modificarea ei în sens re­­trictiv și care ar guverna cu spri­jinul partidelor, dar nu dependent de ele. Cu alte cuvinte un guvern de competințe, responsabil numai reşedintelui şi care, având încre­der­ea acestuia, dacă Reichstagul­­ar da un vot de blam, nu ar demi­siona, ci ar dizolva parlamentul. Această concepţie au susţinut-o hi­­leriştii, căci altfel nu ar fi sprijinit de guvernul von Papen-Schleicher, ■IfMMi ziua când au văzut că ace­­le cedeze lor le­ik­­ţie pe care art. 48 al acesteia, nu ar justifica-o, deoarece el însuşi e supus ratificării Reichstagului. Având în vedere această con­cepţie a Centrului, e natural că el a propus hitleriştilor, tratative în ve­derea unei colaborări. Câtă vreme hitleriştii au crezut că au şansa să fie chemaţi singuri la cârmă, au re­fuzat. După ce au văzut dispărând această şansă, s-au răsgândit, şi a­­cum după o versiune, tratativele urmează, după alta ar fi dus la o înţelegere, ale cărei amănunte nu se cunosc, dar cam­ în linii generale, nu pot cuprinde decât o angajare a hitleriştilor pentru o politică consti­tuţională şi legală. In ultimul moment Nimic nu trădează mai bine încurcătura hitleriştilor, decât fap­tul că în ultimul moment, şeful lor, atât de mândru, a trebuit să ceară o nouă întrevedere cancelarului von Papen. Scopul întrevederii, dacă ul­timele telegrame sunt exacte, a fost de a accepta, în anumite con­diţii, ideia guvernului prezidial sub von Papén sau sub Schleicher, fiindcă hitleriştilor le-ar repugna coaliţia cu un partid ca Centrul, pe care, până ori l-au combătut. Dar ceea ce acum două săptămâni ar fi putut avea pe dată, d. von Papen nu i-a acordat acum lui Hit­ler, ci a luat numai la cunoştinţă propunerea lui, pentru a referi pre­şedintelui Republicei, care se află în vilegiatură la Neudeck. Ce va decide preşedintele e greu de pre­văzut, căci nu numai Hitler, nu nu­mai von Papen şi Schleicher, nu numai Huggenberg, junkării şi ma­rii industriaşi s’au încurcat, ci şi preşedintele, care s’a lăsat captat de toţi aceştia şi a mers cu inter­­■‘Xfo.'Tstiîiîţii.i, ;?di«a I'd­ifmin extrema, unde nu mai e decât dis­­tanţă de un deget până la călca­rea ei. Ce va face bătrânul mareşal în această încurcătură ? La o călcare făţişă a Constituţiei, e absolut cert că nu se va preta. Dictatura lui Hitler nu o va admite. Propuneri­lor d-lui von Papen, îi opune Cen­trul protestul său, care poate conta cu o majoritate în Reichstag. Si­­tuaţiunea preşedintelui e delicată şi ideia că ar putea demisiona din cauza aceasta, nu mai e exclusă din discuţiunile politice interne. Unii iniţiaţi afirmă că d-nii von Papen şi Schleicher, de nimic nu se tem mai mult, ca de ea. Dar ultimul demers al lui Hitler, îl pune şi pe acesta într’o situație delicată". In mijlocul tratativelor cu centrul sau chiar la sfârșitul lor, e! se adresează din nou lui Papén, în­cearcă deci să man­e­vreze pe dumnă fronturi. Accepta-va Centrul acea­stă manevră și se va mai crede el legat de angajament, dacă von Pa­pén resp. Hindenburg resping noua propunere a şefului crucei încârli­­gate ? Probabil că nu, nu numai dintr’o dreaptă indignare morală, dar şi fiindcă procedarea hitlerişti­lor denotă că nu se poate pune nici o bază pe cuvântu lor şi că nu se poate merge la o guvernare cu dânşii. De altfel e curios că d. von Pa­pen s’a grăbit să dea publicităţii ultimul demers al lui Hitler, des­minţit cu tenacitate de presa aces­tuia. Probzat că nu­ fără intenţia şi scop, d. von Papén, imitând me­toda lui Bismarck, a făcut să se co­mită această indiscreţie, care strică poate hitleriştilor, toate combina­ţiile. De altfel ei înşişi nu ştiu singuri ce să facă şi în sânul lor un curent e pentru o coaliţie guvernamentală pentru a mirui partidul cu darul ministeriabilităţii, altul e pentru ră­mânerea în opoziţie, de teamă că orice coaliţie şi chiar guvernul, tre­­bue să surpe popularitatea partidu­lui, determinând o migraţiune a masselor sale spre stânga. Reichstagul In condiţiile acestea se deschide Reichstagul. Chestiunea prezidării primei şedinţe, de către comunista Clara Zetkin, e un episod, în sine fără importanţă, dar «are, dacă hi­­' v’•“’A' js’ar de­­ la scaviduri­, ar torpeda din capul locului parlamen­tul, de care ei au nevoie acum. Pe de altă parte partidele constituţio­nale au interes ca Reichstagul să poată lucra, pentru că numai astfel pot avea bază pentru campania constituţională. In acest timp, d. von Papen e la Neudeck, unde cad hotărîrile de­cizive, după cam­ situaţia poate nu se va clarifica, dar se va preciza încotro va merge. B. Brănişteanu O intrare în Reichstag Altă întrevedere Hitler­ von Papen Hitler face n BERLIN, 30. (Rador). — In a­­junul conferinţei hotărîtoare ca­re va avea loc azi la Neudeck, Hitler a reluat, in mod neaştep­tat, contactul cu guvernul. Fă­când abstracţie de declaraţiile neplăcute cuprinse In dicursul oui propuneri din Muenster faţă de naţional­­socialişti, Hitler au cerut să fie primit, personal, de către d-l von Papen. Anturajul cancelarului păstrea­ză o rezervă absolută cu privire la această întrevedere, care a a­ casa. *l Ni V*n« pensia*.. vut loc In prezenţa generalului von Schleicher. Din cercurile iniţiate, transpi­ră totuşi, că Hitler ar fi declarat, că in urma acordului cu partidul centrului, are gata lista cabine­tului, pe care vrea să-l alcătuias­că. El a adăugat Insă, că partidul naţional-socialist ezită să se ali­eze cu un partid a cărui politică a combătut-o până acum. La sfârşit, Hitler ar fi lăsat să se în­ţeleagă, că ar accepta să partici­pe la un „guvern preşidenţial”, în fruntea căruia s-ar afla d-l von Papen sau generalul von Schleicher. Detalii sigure nu se pot da în­să nici asupra propunerilor făcu­te de către Hitler, nici asupra răspunsului­­cancelarului. Este probabil că d-l von Papen s-a mărginit să înregistreze demer­sul făcut de către Hitler, urmând ca să raporteze azi la Neudeck preşed­intelui Hindenburg, arbi­trul suprem al situației. Papén merge spre dictatură? PARIS, 30. (Rador). — Ziarul „Le Temps” publcă un articol de fond, în care comentează discursu pronunțat de către d. von Papén la congresul din Muenster al țăranilor din Westfalia. „Discursul acesta nu este lipsit de îndrăzneală” scrie „Le Temps”, „dar examinând lucrurile de aproape, pro­punerile apar destul de contradic­torii. Este curios ca d. von Papin, cancelar al unui „cabinet preşiden­ţial“, care îşi propune să guverneze în afară de partide şi deasupra lor, să pretindă că ei reprezintă în rea­litate aspiraţiile naţional-socialişti­­lor, combătând dominaţia partide­lor”. Intenţiunea cancelarului de a ra­lia la propria sa cauză majoritatea hitleriştilor, este o chestiune asupra căreia urmează a se pronunţa mas­­sele hitleriste. Rămâne de văzut, dacă încercarea aceasta va reuşi, deşi prestigiul lui Hitler este foarte slăbit, iar şeful partidului pare a fi depăşit de către principalii săi colaboratori. Pare curios faptul că d. von Pa­pen proclamă că nu intenţionează să violenţeze drepturile fundamen­tale consacrate prin constituţie şi nici să modifice forma de Stat, când în acelaş timp afirmă necesitatea unui guvern autoritar, independent de partide, deci independent şi de Parlament, ceea ce este contrariu spiritului constituţiei din Weimar. După discursul din Muenster nu mai încape îndoială, că d. von Pa­pen înţelege să guverneze în mod dictatorial, cu sprijinul mareşalu­lui Hindenburg. Rămâne de văzut dacă aceasta ar putea reuşi, în ca­zul când s’ar ajunge la o coaliţie între naţional-socialişti şi partidul centrului. Proectele financiare a? Q jjgug întrevedere cu Hindenburg BERLIN, 30. (Rador). - D-tiii von Papén, von Gayll şi von Schleicher au ple- BERLIN, 30 (Rador). — Cercurile streruptă de restricţiuni din ultimul politice cred că Germania se apro-1 timp, pie de evenimente decisive. Proşe-1­­-­­celarul Reichului, în discursul ţinut la Muenster, vor fi traduse în de­­crete-legi. Aceste decrete-legi vor însemna o experienţă îndăsneaţă, fiindcă Reichul anticipează asupra încasă­rilor statului pe care acesta le va face între anii 1934 şi 1938, punând în circulaţie „bonuri de impozite“, care vor fi remise contribuabililor in contul unei părţi din plata parţială a impozitelor, pe aceşti ani. Aceste bonuri vor putea să fie păstrate pentru plata impozitelor pe 1934 sau să fie scontate de Reichsbank, care ar cere rambursa­rea lor de către stat în anul 1834. Scontarea acestor bonuri va de­termina un credit important, de un miliard și jumătate mărci, făcut a­­supra încasărilor fiscale ale anului 1934. Guvernul speră astfel sa ame­lioreze situația ecomomică, deoare-^­ce industria va dispune de nouă fonduri de rulement, ceea ce va di­minua poate șomajul. Bursa din Berlin a salutat aceste măsuri printr’o urcare a valorilor. Se subliniază că nimic nu poate fi considerat definitiv, mai înainte ca mareşalul Hindenburg să ia o hotărîre în ce priveşte dizolvarea Reichstagului. Negocierile dintre naţional-socia­lişti şi centru continuă. Toată Germania cu ne­răbdare rezultat^­0“ de. notarului­­hitlerist, care s’a ţinut la [Berlin BERLIN, 30 (Rador). — Presa ger­mană continuă a închina coloane în­tregi de comentarii programului e­­conomic al guvenului care este cri­ticat după punctul de vedere al fie­cărui ziar. In general se exprimă sa­tisfacţia că Germania se află în­­sfârşit în faţa unui program care tinde să combată şomajul prin mă­suri de mare anvergură. Organul centrist „Germania“ scrie că partea principală a programului guvernului reprezintă o încercare îndrăzneaţă, de a procura de lucru pentru un milion până la două mili­oane de şomeri. In interesul econo­miei generale şi a celor lipsiţi de lucru nu se poate dori guvernului decât o realizare deplină a inenţii­­lor sale. . Ziarul „Berliner Tageblatt“ scrie, că, cu toate obiecţiunile privitoare la anumite detalii ale programului economic, nu se poate opune vreun argument principal împotriva aces­tui program, menit să rem­uioreze economia germană. Trebue să se la­se guvernului timpul necesar pentru a-şi încerca şansele. „Berliner Lokalanzeiger“, organul partidului naţional german, scrie că poporul german va resimţi o uşura­re generală, dacă va vedea renăs­când o­­viaţă nouă, după seria nota- cat anii la Neudeck, in Pru­sia orientala, spre a pre­zenta mareşalului Hin­denburg, care se află a­­colo, un raport detailat a­­supra situaţiei politice. In cât timp va da roads programul economic BERLIN, 30. (Rador). — In cer­­curile competinte se afirmă că vor trebui să treacă patru sau cinci luni, înainte de a se putea vedea măsura în care programul economic al guvernului va fi reuşit să reînvio­reze producţiunea germană. Se crede însă că măsurile privi­toare la şomaj vor produce o îm­bunătăţire simţitoare întrun ter­men mult mai scurt. RESTABILIREA UZINELOR JUNKERS BERLIN, 30. (Rador). — Ziarele anunţă din Dessau că atelierele ae­ronautice Junkers, care au cerut concordat acum câteva luni, vor putea reîncepe lucrul. îmbunătăţirea situaţiei întreprin­­derilor Junkers se datoreşte faptu­­lui că Harisa aeriană germană a cumpărat o serie de avioane, care vor aduce întreprinderii un benefi­ciu de peste un milion mărci. Ate­lierele Junkers au mai obţinut de a­­semenea şi comenzi din străinăta­te. TRECEREA CANALULUI MÂNECEI ÎN NOI LONDRA, 30 (Radar). — Campio­nul englez de viat Kanaar, care a plecat din capul Grisnez, a trebuit să abandoneze încercarea de a tre­ce Canalul Mânecei înot la o milă și un sfert in largul portului Bevres. Kanaar a fost obligat să renunţe, din cauza unei ploi cu fulgere și­­trăznete. ——S———— INCAERARE LA GALATI INTRE POLITIE SI GARDA DER Luni seara s’a petrecut la Galaţi un intens scandal, urmat de o incăerare între poliţie şi Garda de fier. De două zile o trupă evreiască joa­că la teatrul Central „Pe frontul de la Mărăşeşti nimic nou”. In piesă trebuiau sa apară 11 figuranţi-sol­­daţi în ţinut* **~» campanie Garda de fier sesisti du lucru a convocat Sâmbătă o cons­fătuire la care au participat nume­roşi studenţi din Bucureşti. Aseară a avut o nouă consfătuire, după ce,­ un număr de vreo două sute de inşi au ţinut o întrunire în gră­dina publică, protestând împotriva spectacolului evreesc. Gardiştii de fier au făcut apoi o manifestaţie de stradă, molestând pe câţiva consumatori evrei de la ca­fenele; ajungând la statuia Costa­ctip Negri au lovit pe post, care a încercat Un anume Savin tare raş, care n manifesta Manifestanţii au pornit apoi pe str. Cuza-Vodă şi în dreptul poliţiei au tras numeroase focuri de revol­ver în aer, cu armele pe care le luaseră de la poliţişti în timpul în­­cherării. Procurorul de serviciu, d. Jean A­­beles, a făcut patru arestări. In a­­celaş timp a cerut să i se pună la dispoziţie două companii de soldaţi pentru menţinerea ordinei. BES întrevederile d-lui Beck Ministrul Beck şi d. Szoembeck, ministru plenipotenţiar, pe vapo­­r. ro? „România’’s Eri, la ora 12, d. colonel Beck, subsecretar de stat la ministerul de externe al Poloniei, a avut o între­vedere cu d. prim-ministru Vaida. întrevederea a durat o oră. Astăseară va avea loc un dineu de gală la legaţia polonă, în onoa­rea d-lui Beck. Vor participa d- Vaida, Madgearu şi general sonovici. Mâine d. Beck va pleca la Sina fiind invitat la dejun de rege. ★ In legătură cu vizita de d-lui Beck la d. Vaida, und­e diplomatice asigură că nu s’ curat chestiuni politice. Reducerea militar in PARIS, 30 de război a luat din Aprilie viitor să se pună termenul do­gantului, care va fi cea dată.

Next