Dimineaţa, septembrie 1932 (Anul 28, nr. 9225-9253)

1932-09-15 / nr. 9238

Anul 28 No. 9238 SH­EMEN Untdelemn pur de măsline Incercata-i, dragă Doam­a Untdelemn de Palestina? Dacă n'ai gustat deliciul A D-tale este vina. 10 pagini Joi 15 Septembrie 1932 Fondată in 1904 de CONST. MILLE ^ Lei II București, Sfr. Const* Milie 6-7-fl (Sărindar) TELEFON: Centrala: 3-2470, Străinătatea: 3-5354 Direcția: 3-2474, Adiţia: 3-2473 Provincia: 3-1066 CONGRESUL MEDICINEI Cei 137 de delegaţi, de „eroi ai Ştiinţei’’, cum i-a caracterizat, cu drept cuvânt d. dr. V. Romoiu, sa­vanţi cari au venit — unii din A­­merica şi din Australia — ca să re­prezinte 23 de state şi 48 de uni­versităţi la congresul internaţional de istoria medicinei, nu vor putea spune la plecarea din ţară că forţa lor de rezistenţă n’a fost pusă la grea încercare. Banchetele date în cinstea lor, festivităţile, recepţiile — bine înţeles, toate îmbibate şi chiar supra-îmbibate de abundente discursuri, s’au ţinut lanţ­­ară pau­ză şi fără întrerupere. Suntem, de asemenea, siguri că vor duce cu dânşii impresii exce­lente despre primirea de care au avut parte. Ospitalier din naştere, românul nostru se pricepe de minune să-şi ascundă necazurile personale şi să facă faţă de oaspeţi o figură ve­selă şi care câştigă simpatie. Am avut această impresie pre­cum şi impresia despre sentimen­tul de mulţumire de care erau­ cu­prinşi distinşii oaspeţi străini în seara de Sâmbătă la banchetul care a fost o adevărată feerie, ce s’a dat congresiştilor. Dar din cuvântările ce s’au ţinut, precum şi din felul cum a decurs congresul, se desprinde unele ade­văruri pe care este bine să le fi­xăm în câteva rânduri. Mai întâi adevărul că un con­gres al oamenilor de ştiinţă este, precum foarte bine a spus în dis­cursul său de prim ministru Vaida- Voevod, „o sărbătoare a fraterni­tăţii, a colaborării armonioase­ în Serviciul omenirii”. Adevăr întărit şi de spusele suveranului din cu­vântarea de la şedinţa festivă din sala Ateneului Român. „Congresele reprezintă din par­tea popoarelor o pornire de cu­noaştere şi de apropiere in scopul de a mări patrimoniul comun al ci­vilizaţiei”. Acest adevăr devine şi mai vala­bil, când este vorba de un congres al medicinei şi al specialiştilor în slujba ei. Ce este medicina? întrebării i-a răspuns frumos şi poetic d. dr. Vaida-Voevod, spunând că „este copilul generos născut — ca altă dată Venus din spumele mării — din adâncurile misterioase ale dra­gostei şi ale milei inimei omeneşti, doritoare de a uşura suferinţele a­­proapelui.­ De aceea „pusă în ser­viciul alinării suferinţă umane, me­dicina este prin ea însăşi o ştiinţă de idealism”, a spus suveranul, complectând ideia aceasta. Medicina deci, care, după cum a relevat cu dreptate d. dr. V. Go­­moiu, harnicul şi valorosul preşe­dinte, „nu cunoaşte graniţe, nici ad­versari, ci numai bolnavi” Prin a­­ceasta ea devine un instrument e­­ficace de apropiere şi de bună în­ţelegere între popoare. _^Insă,in afară de cinstea ce s’a făcut tării prin ţinerea congresului la Bucureşti, avem şi motive spe­ciale să fim mulţumiţi de faptul a­­cesta. Am avut, de pildă, ocazia să au­zim din gura reprezentantului bul­gar că universitatea din Bucureşti a fost un focar de lumină pentru Bulgaria, pe când delegatul Alba­niei recunoştea că Albania rămâne tributară ştiinţei române. Şi am avut parte de alte apre­cieri cât se poate de măgulitoare pentru ştiinţa medicală română şi pentru calităţile poporului român. Iar d. D. R. Ioaniţescu a fost bine inspirat, relevând spiritul de sacri­ficiu ,al corpului nostru medical, precum şi sacrificiile poporului ro­mân, care a stat de strajă la por­ţile barbariei. N. Batzaria Două victime ale aviaţiei VARŞOVIA, 13. (Rador). — Pi­lotul polonez Zwirko, câştigătroul raidului european, care a murit Du­minică într’un accident, va fi în­mormântat joi la Varşovia, împre­ună cu constructorul Wigura, care a murit în acelaş accident. Ambelor victime ale aviaţiei li se vor face funeralii naţionale. ★ BERLIN, 13. (Rador). — Cu pri­lejul accidentului aviatorului Zwir­ko şi a constructorului Wigura, ba­ronul Eltz, ministru al comunicaţii­lor, a exprimat însărcinatului cu a­­faceri polonez din Berlin condo­­leanţele guvernului german. Cu ce sumă se poate eşi din ţară Se ştie că prin dispoziţiunile lua­ sul că peste orice sumă autorizată • « «Xm­4n«tS în _ nn *MnS r-nnn tn flîn f tJ1*0 1 ta P ',1 te de Banca Naţională, călătorii in­digeni nu mai pot ieşi din ţară — fără prealabila autorizare din par­tea Băncii Naţionale — decât cu suma de lei zece mii, în devize sau maximum cinci mii monedă româ­nească şi cinci mii valută străină (afară de shilingi, pengoe şi coroa­ne cehoslovace, care fiind supuse u­­nui regim special trebue să aibă au­torizaţia oficiului de compensaţie, pentru orice sumă). Banca Naţio­nală ţine să lămurească acum, că maximum de zece mii lei de mai sus nu trebue interpretat In sen­se mai poate scoate din ţară încă zece mii de lei scutiţi de autorizaţie. Deţinătorii unor sume mai mari de zece mii lei trebue să aibă autori­zarea pentru întreaga sumă cu care vor să iasă din ţară. Vămile au fost invitate să pună în vedere călătorilor străini care vin în ţară să declare valutele ce au asupra lor, pentru a fi trecute în paşaport, făcându-i atenţi că nein­­deplinirea acestor condiţiuni le-ar putea creia neplăceri la plecarea­­din ţară. TOT CONVERSIUNEA Nu se mai isprăveşte discuţia conversiunii. Se întinde mereu... o chestie de care întinde toată lumea... Fiindcă e o Un mare vapor de trans­port, scufundat în faţa N­ew-York-ului, din pricina exploziei unui motor,­­ dispare cu toţi călătorii lăsând în urmă o dâră de fum Alt accident de aviaţie BERLIN, 13. (Rador). — Avia­­tor­ Lang, care sbura cu un avion fără motor, a căzut în apropiere de Stuttgart și a fost ucis. UN FOND COMUN EUROPEAN Pentru revalorizarea cerea­lelor şi alte nevoi financiare s’au pus de acord, prevede constituirea unui fond co­mun european. Acest fond ar servi nu numai la reva­lorizarea cerealelor, dar şi la alte scopuri financia­re. Din acest fond s’ar pre­leva şi suma necesară ri­dicării preţurilor la an­samblul exportului de ce­reale, aşa cum rezultă din media ultimilor trei ani, adică aproximativ 40 mi­lioane chintale anual de grâu, orz şi porumb. La de­terminarea părţii de con­tribuţie a fiecărui stat, se va ţine seama de avanta­­giile preferenţiale acor­date prin acordurile bila­terale încheiate până a­­cum sau ce se vor încheia în viitor. Planul acesta ar fi apli­cat de un comitet interna­ţional, lucrând pe lângă Banca Re­glement­elor In­ternaţionale. Textul­ definitiv va fi su­pus astăzi subcomitetelor reprezentând ţările cum­părătoare şi vânzătoare de cereale şi comisiunilor e­­conomică şi agricolă. STRESA, 13. (Rador). - Agenţia „Havas“ anunţă: Proectul elaborat de sub­comitetul financiar al con­ferinţei şi asupra căruia Franţa, Italia şi Germania Evenimentele grave din Germania ■—» 9» « »9 4WI­ —— Conflictul dintre guvern şi naţional-s­ocialişti Di­ver­sita­tea externă a d-lui von Papen Conflictul dintre guvernul von Papen şi naţional-socialişti s’a ma­nifestat în cursul zilei de Luni prin evenimente politice foarte gra­ve la Berlin. După cum se anunţase, cancelarul von Papen s’a prezentat in şedinţa Reichstagului cu decretul de dizolvare în buzunar. Deoarece n’a putut să cadă de acord cu na­­ţional-socialiştii pentru armistiţiul politic, care să ingădue încercarea realizării programului economic al noului guvern, guvernul a ajuns la convingerea că altă soluţie pentru ca să poată rămânea in fruntea Rei­­chului nu mai era, decât dizolvarea parlamentului. Lucrul a fost posi­bil deoarece preşedintele Hinden­­burg a manifestat în mai multe o­­caziuni solidaritatea sa cu d. von Papen. LOVITURA D-LUI HITLER Aşteptându-se la dizolvare naţio­­nal-socialiştii au pus la cale o lo­vitură împotriva guvernului, pre­cum şi împotriva preşedintelui Hin­­denburg. D. Goering, fruntaş naţio­­nal-socialist, care este preşedinte al Reichstagului, a aranjat lucrurile în aşa fel, încât să nu dea posibilitate cancelarului de a ceti decretul de dizolvare forţând în acelaş timp votarea unei moţiuni de neîncrede­re în guvern şi abrogarea tuturor decretelor preşidenţiale. Preşedin­tele Reichstagului nu a luat cunoştin­ţă de textul decretului de dizolva­re, nici când di von Papén­i l-a înmânat la tribună. Toate acestea pentru ca să continue votarea asu­pra celor două moțiuni și să poată invoca apoi­ nevalabilitatea decretu­lui de guvernare, întrucât era con­trasemnat­ de un guvern care pri­mise vot de blam. Aceste lucruri, de altfel, d. Goe­ring Ie-a şi precizat intrio cuvânta­re a sa, anunţând în acelaş timp pentru astăzi o nouă şedinţă a Reichstagului, a făcut deci o mani­festare publică a intenţiei naţional socialiştilor de a nesocoti decretul preşedintelui Hindenburg şi de a porni prin urmare pe căi deschise spre revoluţie. De altă parte guvernul, susţinut de preşedintele Hindenburg a de­clarat că este hotărit să împiedice continuarea şedinţelor Reichstagu­lui, întrucât decretul de dizolvare este constituţional şi valabilitatea lui nu poate şi nu trebue să fie pus in discuţie. INTERVENŢIA SOCIAL-DEMO­­CRAŢILOR O conciliere intre cele două punc­te de vedere părea exclusă. De a­­ceia, imediat după şedinţa Reich­stagului existau temeri că lucrurile vor lua o turnură gravă şi că Ger­mania va fi adânc zdruncinată de ciocnirea celor două forţe politice: naţional-socialiştii de o parte şi preşedintele Hindenburg, guvernul şi naţionaliştii d-lui Hugenberg de altă parte. In aceste momente grave situaţia a fost iarăşi salvată de către so­­cial-democraţi, care au trecut şi de astădată de partea preşedintelui Hindenburg, recunoscând valabili­tatea decretului de dizolvare a Reichstagului. Intervenţia hotărită a social-democraţilor, a provocat modificarea atitudine! naţional-so­­cialiştilor, cari se vor mulţumi să ducă conflictul de interpretare in fata tribunalului suprem de stat de la Leipzig, care are misiunea de a in­terpreta, dela caz la caz, dispozi­­ţiunile constituţionale, ori de câte ori s’ar ivi divergente între puterea legislativă şi cea executivă. Astfel social-democraţii au ferit iarăşi Germania de primejdia unor convulsiuni interne ce puteau îm­pinge lucrurile spre catastrofă.­­ Cancelarul von Papen a fost pe­depsit pe unde a păcătuit. Prin ma­surile administrative din timpul campaniei electorale, guvernul ger­man a sprijinit în mod efectiv pe naţional-socialişti, cu cari spera să poată colabora pentru a desfiinţa împreună şi ultimele vestigii ale re­gimului republican, instalat in 1919 ca urmare a revoluţiei de atunci. Guvernul de baron şi de conţi spera să întoarcă Germania la „zilele fe­ricite“ din epoca wilhelmiană cu re­staurarea privilegiilor militare şi ale marii proprietăţi, desfiinţând tot ceia ce s’a făcut în timp de 13 ani din punctul de vedere al dreptăţii so­ciale. Calculul politic al cancelarului von Papen a fost însă desminţit de rea­lităţi. D. Hitler, sprijinit pe cele 13 milioane de voturi obţinute şi dăn­­du-şi seama că popularitatea naţio­nal-socailiştilor a ajuns la apogeu şi nu mai poate spori, a cerut puterea numai pentru sine. D. Hitler şi-a dat seama că pe căi constituţionale nu va ajunge nici­odată la putere dictatorială şi că da­că nu va reuşi acum, şansele aplică­rii programului său vor scădea de la zi la zi. In acelaş timp cancelarul von Papen a ajuns prin atitudinea sa, adversarul cel mai hotărit al parti­delor de stânga. A pierdut deci spri­jinul acestora pentru ca să se tre­zească abandonat şi de către na­­țional-socialiști. D. von Papen îşi mai dă seama că eventualele noui alegeri n’ar putea să aducă o schim­bare mai importantă în compoziţia Reichstagului. Şi de aceia în pro­gramul pe care l-a citit Luni seara la radio, s-a pronunţat împotriva re­gimului parlamentar. D-sa încearcă să puie şi în Germania problema suveranităţii directe a şefului de stat şi a poporului, manifestându-şî intenţia să încerce modificarea Con­stituţiei în sens reacţionar, printr’un referendum popular. Această hotărîre a cabinetului von Papen a provocat situaţia para­doxală a naţional socialiştilor, par­tid eminamente revoluţionar, pre­­zentându-se ca apărători ai Consti­tuţiei de la Weimar şi al regimului parlamentar. — —— — DIVERSIUNEA EXTERNA Răspunsul Franţei Cancelarul von Papen a mai stă­ruit în programul său asupra nece­sitatei unui guvern naţional pe dea­supra partidelor, „guvern care să fie bazat pe încrederea preşedintelui Reichului1. Un asemenea guvern va fi justificat, după felul cum a prezentat cancelarul von Pa­pen situaţia, de acţiune externă a guvernului său, acţiune pusă în slujba năzuinţelor naţionale ale po­porului german. Prin urmare cine se ridică împotriva guvernului care a cerut dreptul de egală înarmare a Germaniei şi desfiinţarea unei părţi întregi a tratatului din Ver­sailles, nu este bun patriot, şi pă­catueşte împotriva imperativului naţional. Pe această argumentare îşi bazea­ză d. von Papen speranţele în reu­şita unui plebiscit, care să-i consoli­deze situaţia. D-sa a ameninţat că Germania nu se va mai prezenta la conferinţa pentru dezarmare, dacă în prealabil nu va obţine paritatea de drepturi cerută. Acest lucru pare insă imposibil, întrucât întâmpină o justificativă rezistenţă din partea Franţei. In răs­­punsul său la nota germană guver­nul francez arată si încercarea Germaniei este îndreptată in reali­tate împotriva acţiunei internaţio­nale pentru dezarmare, că realiza­rea dorinţei exprimate la Berlin ar însemna să se ingădue reînarmări particulare şi astfel să se zădărni­cească ideia dezarmărei generale controlată. Dealtfel răspunsul Fran­ţei este redactat în termeni foarte politicoşi şi chiar binevoitori, astfel încât deschide calea unor negocieri amicale, cu menţiunea insă că pro­blema ridicată de Germania nu va putea fi tranşată numai intre Paris şi Berlin, ci în cadrul conferinţei pentru dezarmare. In ce priveşte ia­să tentativa de modificare a trata­tului de la Versailles, Franţa o res­pinge in termeni politicoşi, dar ho­tărit. ★ Iată situaţia creiată prin conflic­tul dintre naţional socialişti şi gu­vernul personal al preşedintelui Hindenburg. Evoluţia crizei politice din Germania, având în vedere re­percusiunile sale directe asupra ori­en­tărei externe a Reichului, intere­sează pe toată lumea. De aceia știri­le din Berlin sunt aşteptate pretu­­ind­eni cu justificată nerăbdare. ^ S-sPiNi i De „Familia zburătoare“ nu se ştie nimic Aviatori americani in căutarea celor dispăruţi COPENHAGA, 13 (Ra­dor). — Nici până acum nu se ştie nimic despre soar­ta hidroavionului „The Flying Family“. Se anunţă plecarea mai multor avioane din Cana­da şi Statele­ Unite, pen­tru a coopera la operaţiu­­nile întreprinse pentru gă­sirea hidroavionului trans­atlantic. SE VOR INTERZICE SBORURILE TRANSOCEANICE NEW-YORK, 13. (Rador). — Ziarul ,flew-York News" anunţă că este probabil ca guvernul Sta­telor Unite să ia iniţiativa unor ne­gocieri pentru a se ajunge la un acord international, prin care să se interzică sborurile transatlantice, tuturor acelor persoane cari le-ar întreprinde numai dintr’o dorință de notorietate. Tren de marfă deraiat intre Paşcani şi Cuza­ Vodă Luni pe când trenul de marfă nr. 6411, remorcat de două locomotive şi compus din 57 vagoane majoritate În­cărcate, plecase din staţia Paşcani cu destinaţie pentru Iaşi, in apropiere de Cuza Vodă s’a rupt un cârlig de trac­ţiune dela un vagon. Din această cauză, vagonul in chestiune şi un altul În­cărcat cu lemne, a sărit de pe linie Închizând complect circulaţia timp de câteva ore. Trenul deraiat a trebuit adus în două rânduri in staţia Cuza Vodă, după ce cele două vagoane deraiate au fost descărcate, iar linia curăţată. Trenul de persoane 702 a suferit o întârziere de 150 minute, trenul rapid o întâr­ziere de 40 minute aşteptând legătura trenului 702 care era ticsit de călători pentru Bucureşti, iar trenul personal 701 aşteptând o locomotivă de ajutor, a suferit o întârziere de 60 minute. N’a fost de Înregistrat nici un acci­dent de persoane. i Sosirea unui nou transport de monetă metalică CONSTANTA, 13. — In portul no­stru a sosit dri vaporul „Trentino“, sub pavilion englez, care a adus un nou transport de monetă meta­lică, a o sută lei, comandată in Anglia. Au sosit 3500 lăzi în greutate to­tală de 200 tone. Tansportul a fost recepţionat în port de un delegat al Băncii Na­ţionale şi expediat cu un tren spe­cial la Bucureşti. , «■ 1 «

Next