Dimineaţa, septembrie 1932 (Anul 28, nr. 9225-9253)
1932-09-15 / nr. 9238
Anul 28 No. 9238 SHEMEN Untdelemn pur de măsline Incercata-i, dragă Doama Untdelemn de Palestina? Dacă n'ai gustat deliciul A D-tale este vina. 10 pagini Joi 15 Septembrie 1932 Fondată in 1904 de CONST. MILLE ^ Lei II București, Sfr. Const* Milie 6-7-fl (Sărindar) TELEFON: Centrala: 3-2470, Străinătatea: 3-5354 Direcția: 3-2474, Adiţia: 3-2473 Provincia: 3-1066 CONGRESUL MEDICINEI Cei 137 de delegaţi, de „eroi ai Ştiinţei’’, cum i-a caracterizat, cu drept cuvânt d. dr. V. Romoiu, savanţi cari au venit — unii din America şi din Australia — ca să reprezinte 23 de state şi 48 de universităţi la congresul internaţional de istoria medicinei, nu vor putea spune la plecarea din ţară că forţa lor de rezistenţă n’a fost pusă la grea încercare. Banchetele date în cinstea lor, festivităţile, recepţiile — bine înţeles, toate îmbibate şi chiar supra-îmbibate de abundente discursuri, s’au ţinut lanţară pauză şi fără întrerupere. Suntem, de asemenea, siguri că vor duce cu dânşii impresii excelente despre primirea de care au avut parte. Ospitalier din naştere, românul nostru se pricepe de minune să-şi ascundă necazurile personale şi să facă faţă de oaspeţi o figură veselă şi care câştigă simpatie. Am avut această impresie precum şi impresia despre sentimentul de mulţumire de care erau cuprinşi distinşii oaspeţi străini în seara de Sâmbătă la banchetul care a fost o adevărată feerie, ce s’a dat congresiştilor. Dar din cuvântările ce s’au ţinut, precum şi din felul cum a decurs congresul, se desprinde unele adevăruri pe care este bine să le fixăm în câteva rânduri. Mai întâi adevărul că un congres al oamenilor de ştiinţă este, precum foarte bine a spus în discursul său de prim ministru Vaida- Voevod, „o sărbătoare a fraternităţii, a colaborării armonioase în Serviciul omenirii”. Adevăr întărit şi de spusele suveranului din cuvântarea de la şedinţa festivă din sala Ateneului Român. „Congresele reprezintă din partea popoarelor o pornire de cunoaştere şi de apropiere in scopul de a mări patrimoniul comun al civilizaţiei”. Acest adevăr devine şi mai valabil, când este vorba de un congres al medicinei şi al specialiştilor în slujba ei. Ce este medicina? întrebării i-a răspuns frumos şi poetic d. dr. Vaida-Voevod, spunând că „este copilul generos născut — ca altă dată Venus din spumele mării — din adâncurile misterioase ale dragostei şi ale milei inimei omeneşti, doritoare de a uşura suferinţele aproapelui. De aceea „pusă în serviciul alinării suferinţă umane, medicina este prin ea însăşi o ştiinţă de idealism”, a spus suveranul, complectând ideia aceasta. Medicina deci, care, după cum a relevat cu dreptate d. dr. V. Gomoiu, harnicul şi valorosul preşedinte, „nu cunoaşte graniţe, nici adversari, ci numai bolnavi” Prin aceasta ea devine un instrument eficace de apropiere şi de bună înţelegere între popoare. _^Insă,in afară de cinstea ce s’a făcut tării prin ţinerea congresului la Bucureşti, avem şi motive speciale să fim mulţumiţi de faptul acesta. Am avut, de pildă, ocazia să auzim din gura reprezentantului bulgar că universitatea din Bucureşti a fost un focar de lumină pentru Bulgaria, pe când delegatul Albaniei recunoştea că Albania rămâne tributară ştiinţei române. Şi am avut parte de alte aprecieri cât se poate de măgulitoare pentru ştiinţa medicală română şi pentru calităţile poporului român. Iar d. D. R. Ioaniţescu a fost bine inspirat, relevând spiritul de sacrificiu ,al corpului nostru medical, precum şi sacrificiile poporului român, care a stat de strajă la porţile barbariei. N. Batzaria Două victime ale aviaţiei VARŞOVIA, 13. (Rador). — Pilotul polonez Zwirko, câştigătroul raidului european, care a murit Duminică într’un accident, va fi înmormântat joi la Varşovia, împreună cu constructorul Wigura, care a murit în acelaş accident. Ambelor victime ale aviaţiei li se vor face funeralii naţionale. ★ BERLIN, 13. (Rador). — Cu prilejul accidentului aviatorului Zwirko şi a constructorului Wigura, baronul Eltz, ministru al comunicaţiilor, a exprimat însărcinatului cu afaceri polonez din Berlin condoleanţele guvernului german. Cu ce sumă se poate eşi din ţară Se ştie că prin dispoziţiunile lua sul că peste orice sumă autorizată • « «Xm4n«tS în _ nn *MnS r-nnn tn flîn f tJ1*0 1 ta P ',1 te de Banca Naţională, călătorii indigeni nu mai pot ieşi din ţară — fără prealabila autorizare din partea Băncii Naţionale — decât cu suma de lei zece mii, în devize sau maximum cinci mii monedă românească şi cinci mii valută străină (afară de shilingi, pengoe şi coroane cehoslovace, care fiind supuse unui regim special trebue să aibă autorizaţia oficiului de compensaţie, pentru orice sumă). Banca Naţională ţine să lămurească acum, că maximum de zece mii lei de mai sus nu trebue interpretat In sense mai poate scoate din ţară încă zece mii de lei scutiţi de autorizaţie. Deţinătorii unor sume mai mari de zece mii lei trebue să aibă autorizarea pentru întreaga sumă cu care vor să iasă din ţară. Vămile au fost invitate să pună în vedere călătorilor străini care vin în ţară să declare valutele ce au asupra lor, pentru a fi trecute în paşaport, făcându-i atenţi că neindeplinirea acestor condiţiuni le-ar putea creia neplăceri la plecareadin ţară. TOT CONVERSIUNEA Nu se mai isprăveşte discuţia conversiunii. Se întinde mereu... o chestie de care întinde toată lumea... Fiindcă e o Un mare vapor de transport, scufundat în faţa New-York-ului, din pricina exploziei unui motor, dispare cu toţi călătorii lăsând în urmă o dâră de fum Alt accident de aviaţie BERLIN, 13. (Rador). — Aviator Lang, care sbura cu un avion fără motor, a căzut în apropiere de Stuttgart și a fost ucis. UN FOND COMUN EUROPEAN Pentru revalorizarea cerealelor şi alte nevoi financiare s’au pus de acord, prevede constituirea unui fond comun european. Acest fond ar servi nu numai la revalorizarea cerealelor, dar şi la alte scopuri financiare. Din acest fond s’ar preleva şi suma necesară ridicării preţurilor la ansamblul exportului de cereale, aşa cum rezultă din media ultimilor trei ani, adică aproximativ 40 milioane chintale anual de grâu, orz şi porumb. La determinarea părţii de contribuţie a fiecărui stat, se va ţine seama de avantagiile preferenţiale acordate prin acordurile bilaterale încheiate până acum sau ce se vor încheia în viitor. Planul acesta ar fi aplicat de un comitet internaţional, lucrând pe lângă Banca Reglementelor Internaţionale. Textul definitiv va fi supus astăzi subcomitetelor reprezentând ţările cumpărătoare şi vânzătoare de cereale şi comisiunilor economică şi agricolă. STRESA, 13. (Rador). - Agenţia „Havas“ anunţă: Proectul elaborat de subcomitetul financiar al conferinţei şi asupra căruia Franţa, Italia şi Germania Evenimentele grave din Germania ■—» 9» « »9 4WI —— Conflictul dintre guvern şi naţional-socialişti Diversitatea externă a d-lui von Papen Conflictul dintre guvernul von Papen şi naţional-socialişti s’a manifestat în cursul zilei de Luni prin evenimente politice foarte grave la Berlin. După cum se anunţase, cancelarul von Papen s’a prezentat in şedinţa Reichstagului cu decretul de dizolvare în buzunar. Deoarece n’a putut să cadă de acord cu naţional-socialiştii pentru armistiţiul politic, care să ingădue încercarea realizării programului economic al noului guvern, guvernul a ajuns la convingerea că altă soluţie pentru ca să poată rămânea in fruntea Reichului nu mai era, decât dizolvarea parlamentului. Lucrul a fost posibil deoarece preşedintele Hindenburg a manifestat în mai multe ocaziuni solidaritatea sa cu d. von Papen. LOVITURA D-LUI HITLER Aşteptându-se la dizolvare naţional-socialiştii au pus la cale o lovitură împotriva guvernului, precum şi împotriva preşedintelui Hindenburg. D. Goering, fruntaş naţional-socialist, care este preşedinte al Reichstagului, a aranjat lucrurile în aşa fel, încât să nu dea posibilitate cancelarului de a ceti decretul de dizolvare forţând în acelaş timp votarea unei moţiuni de neîncredere în guvern şi abrogarea tuturor decretelor preşidenţiale. Preşedintele Reichstagului nu a luat cunoştinţă de textul decretului de dizolvare, nici când di von Papéni l-a înmânat la tribună. Toate acestea pentru ca să continue votarea asupra celor două moțiuni și să poată invoca apoi nevalabilitatea decretului de guvernare, întrucât era contrasemnat de un guvern care primise vot de blam. Aceste lucruri, de altfel, d. Goering Ie-a şi precizat intrio cuvântare a sa, anunţând în acelaş timp pentru astăzi o nouă şedinţă a Reichstagului, a făcut deci o manifestare publică a intenţiei naţional socialiştilor de a nesocoti decretul preşedintelui Hindenburg şi de a porni prin urmare pe căi deschise spre revoluţie. De altă parte guvernul, susţinut de preşedintele Hindenburg a declarat că este hotărit să împiedice continuarea şedinţelor Reichstagului, întrucât decretul de dizolvare este constituţional şi valabilitatea lui nu poate şi nu trebue să fie pus in discuţie. INTERVENŢIA SOCIAL-DEMOCRAŢILOR O conciliere intre cele două puncte de vedere părea exclusă. De aceia, imediat după şedinţa Reichstagului existau temeri că lucrurile vor lua o turnură gravă şi că Germania va fi adânc zdruncinată de ciocnirea celor două forţe politice: naţional-socialiştii de o parte şi preşedintele Hindenburg, guvernul şi naţionaliştii d-lui Hugenberg de altă parte. In aceste momente grave situaţia a fost iarăşi salvată de către social-democraţi, care au trecut şi de astădată de partea preşedintelui Hindenburg, recunoscând valabilitatea decretului de dizolvare a Reichstagului. Intervenţia hotărită a social-democraţilor, a provocat modificarea atitudine! naţional-socialiştilor, cari se vor mulţumi să ducă conflictul de interpretare in fata tribunalului suprem de stat de la Leipzig, care are misiunea de a interpreta, dela caz la caz, dispoziţiunile constituţionale, ori de câte ori s’ar ivi divergente între puterea legislativă şi cea executivă. Astfel social-democraţii au ferit iarăşi Germania de primejdia unor convulsiuni interne ce puteau împinge lucrurile spre catastrofă. Cancelarul von Papen a fost pedepsit pe unde a păcătuit. Prin masurile administrative din timpul campaniei electorale, guvernul german a sprijinit în mod efectiv pe naţional-socialişti, cu cari spera să poată colabora pentru a desfiinţa împreună şi ultimele vestigii ale regimului republican, instalat in 1919 ca urmare a revoluţiei de atunci. Guvernul de baron şi de conţi spera să întoarcă Germania la „zilele fericite“ din epoca wilhelmiană cu restaurarea privilegiilor militare şi ale marii proprietăţi, desfiinţând tot ceia ce s’a făcut în timp de 13 ani din punctul de vedere al dreptăţii sociale. Calculul politic al cancelarului von Papen a fost însă desminţit de realităţi. D. Hitler, sprijinit pe cele 13 milioane de voturi obţinute şi dăndu-şi seama că popularitatea naţional-socailiştilor a ajuns la apogeu şi nu mai poate spori, a cerut puterea numai pentru sine. D. Hitler şi-a dat seama că pe căi constituţionale nu va ajunge niciodată la putere dictatorială şi că dacă nu va reuşi acum, şansele aplicării programului său vor scădea de la zi la zi. In acelaş timp cancelarul von Papen a ajuns prin atitudinea sa, adversarul cel mai hotărit al partidelor de stânga. A pierdut deci sprijinul acestora pentru ca să se trezească abandonat şi de către național-socialiști. D. von Papen îşi mai dă seama că eventualele noui alegeri n’ar putea să aducă o schimbare mai importantă în compoziţia Reichstagului. Şi de aceia în programul pe care l-a citit Luni seara la radio, s-a pronunţat împotriva regimului parlamentar. D-sa încearcă să puie şi în Germania problema suveranităţii directe a şefului de stat şi a poporului, manifestându-şî intenţia să încerce modificarea Constituţiei în sens reacţionar, printr’un referendum popular. Această hotărîre a cabinetului von Papen a provocat situaţia paradoxală a naţional socialiştilor, partid eminamente revoluţionar, prezentându-se ca apărători ai Constituţiei de la Weimar şi al regimului parlamentar. — —— — DIVERSIUNEA EXTERNA Răspunsul Franţei Cancelarul von Papen a mai stăruit în programul său asupra necesitatei unui guvern naţional pe deasupra partidelor, „guvern care să fie bazat pe încrederea preşedintelui Reichului1. Un asemenea guvern va fi justificat, după felul cum a prezentat cancelarul von Papen situaţia, de acţiune externă a guvernului său, acţiune pusă în slujba năzuinţelor naţionale ale poporului german. Prin urmare cine se ridică împotriva guvernului care a cerut dreptul de egală înarmare a Germaniei şi desfiinţarea unei părţi întregi a tratatului din Versailles, nu este bun patriot, şi păcatueşte împotriva imperativului naţional. Pe această argumentare îşi bazează d. von Papen speranţele în reuşita unui plebiscit, care să-i consolideze situaţia. D-sa a ameninţat că Germania nu se va mai prezenta la conferinţa pentru dezarmare, dacă în prealabil nu va obţine paritatea de drepturi cerută. Acest lucru pare insă imposibil, întrucât întâmpină o justificativă rezistenţă din partea Franţei. In răspunsul său la nota germană guvernul francez arată si încercarea Germaniei este îndreptată in realitate împotriva acţiunei internaţionale pentru dezarmare, că realizarea dorinţei exprimate la Berlin ar însemna să se ingădue reînarmări particulare şi astfel să se zădărnicească ideia dezarmărei generale controlată. Dealtfel răspunsul Franţei este redactat în termeni foarte politicoşi şi chiar binevoitori, astfel încât deschide calea unor negocieri amicale, cu menţiunea insă că problema ridicată de Germania nu va putea fi tranşată numai intre Paris şi Berlin, ci în cadrul conferinţei pentru dezarmare. In ce priveşte iasă tentativa de modificare a tratatului de la Versailles, Franţa o respinge in termeni politicoşi, dar hotărit. ★ Iată situaţia creiată prin conflictul dintre naţional socialişti şi guvernul personal al preşedintelui Hindenburg. Evoluţia crizei politice din Germania, având în vedere repercusiunile sale directe asupra orientărei externe a Reichului, interesează pe toată lumea. De aceia știrile din Berlin sunt aşteptate pretuindeni cu justificată nerăbdare. ^ S-sPiNi i De „Familia zburătoare“ nu se ştie nimic Aviatori americani in căutarea celor dispăruţi COPENHAGA, 13 (Rador). — Nici până acum nu se ştie nimic despre soarta hidroavionului „The Flying Family“. Se anunţă plecarea mai multor avioane din Canada şi Statele Unite, pentru a coopera la operaţiunile întreprinse pentru găsirea hidroavionului transatlantic. SE VOR INTERZICE SBORURILE TRANSOCEANICE NEW-YORK, 13. (Rador). — Ziarul ,flew-York News" anunţă că este probabil ca guvernul Statelor Unite să ia iniţiativa unor negocieri pentru a se ajunge la un acord international, prin care să se interzică sborurile transatlantice, tuturor acelor persoane cari le-ar întreprinde numai dintr’o dorință de notorietate. Tren de marfă deraiat intre Paşcani şi Cuza Vodă Luni pe când trenul de marfă nr. 6411, remorcat de două locomotive şi compus din 57 vagoane majoritate Încărcate, plecase din staţia Paşcani cu destinaţie pentru Iaşi, in apropiere de Cuza Vodă s’a rupt un cârlig de tracţiune dela un vagon. Din această cauză, vagonul in chestiune şi un altul Încărcat cu lemne, a sărit de pe linie Închizând complect circulaţia timp de câteva ore. Trenul deraiat a trebuit adus în două rânduri in staţia Cuza Vodă, după ce cele două vagoane deraiate au fost descărcate, iar linia curăţată. Trenul de persoane 702 a suferit o întârziere de 150 minute, trenul rapid o întârziere de 40 minute aşteptând legătura trenului 702 care era ticsit de călători pentru Bucureşti, iar trenul personal 701 aşteptând o locomotivă de ajutor, a suferit o întârziere de 60 minute. N’a fost de Înregistrat nici un accident de persoane. i Sosirea unui nou transport de monetă metalică CONSTANTA, 13. — In portul nostru a sosit dri vaporul „Trentino“, sub pavilion englez, care a adus un nou transport de monetă metalică, a o sută lei, comandată in Anglia. Au sosit 3500 lăzi în greutate totală de 200 tone. Tansportul a fost recepţionat în port de un delegat al Băncii Naţionale şi expediat cu un tren special la Bucureşti. , «■ 1 «