Dimineaţa, octombrie 1932 (Anul 28, nr. 9254-9285)

1932-10-01 / nr. 9254

MAnul 28 No. 9254 12 pagini Sâmbfitul Octombrie 1932 Resuî ISIS devine o pîa—|­cere cu săpunul­ GIBBS preferă’ lozurile. Colecturei man­dat sau ramburs­ ă li Fondată in 1904 de CONST. MILLE 3 Lei II București, Str. Const. Mille 5-7­ 9 (sărindar) TELEFON: Centrala: 3-2470, Străinătatea: 3-5354 Direcţia: 3-2474. Adiţia: 3-2473 Provincia: 3-1066 Guvernul şi subofiţerii pensionari Au pătruns până în străinătate ştirile despre mişcarea subofiţeri­lor de rezervă, veniţi pe jos la Bu­cureşti şi concentraţi la Arenele Române ca să obţie de la guvern satisfacerea unor anume doleanţe. Ca de obicei, în asemenea împreju­rări, ştirile au fost exagerate şi în unele ziare din străinătate s-a vorbit despre un „marş al foamei“, promzat de către subofiţerii de rezervă pensionari pentru că de foarte multe luni de zile nu şi-ar mai fi încasat pensiunile. Chestiunea a fost pusă în le­gătură, mai ales de presa ameri­­cană cu celebrul marş al foş­tilor combatanţi americani asupra Washingtonului, mişcare ce s’a desfăşurat într’adevăr în proporţii de stil american. Şi astfel, lumea s’a alarmat din nou de starea lucrurilor dela noi şi au fost puse în circulaţie o mulţime de zvonuri, cari nu pot decât să deservească interesele țării. Lucrul acesta este cu atât mai regretabil, cu cât chestiunea a pu­tut fi aranjată spre mulțumirea pensionarilor, fără prea multă bă­taie de cap din partea guvernului, însă după ce pensionarii, încerca­seră la Arenele Romane un fel de grevă a foamei. Prin urmare s­a dovedirea pensionarii militari nu veniseră la Bucureşti cu preten­­ţiuni atât de exagerate, încât să nu poată fi satisfăcute fără ca să aducă o tulburare a budgetului general. A fost deajuns ca mem­brii guvernului să stea de vorbă cu delegaţia greviştilor foamei pentru ca să se găsească o soluţie şi oamenii, să se întoarcă satisfă­cuţi pe la casele lor. Şi de aceia trebue să constatăm că guvernul s-a făcut vinovat de o greşală elementară. Miniştrii trebue să-şi dea seama că prin însăşi ro­stul lor sunt chemaţi să menţte contactul şi direct cu diferitele ca­tegorii de cetăţeni, să le asculte păsurile, să stea de vorbă cu re­prezentanţii lor autorizaţi şi să-i lămurească dacă doleanţele pe cari le revendică pot fi satisfăcute sau nu. Scaun de ministru nu însem­nează un fotoliu de dominaţiune, din care să se dicteze ordine şi măsuri pentru cetăţeni, fără ca a­­ceştia să poată ridica vreo obiec­­ţiune. Ce bine era dacă guvernul ar fi primit delegaţia subofiţerilor pen­sionari din armată încă înainte de a se fi pornit marşul către Bucu­reşti. Admiţând aceleaşi concesii, pe cari guvernul le­ a făcut ori, nam­ mai fi avut spectacolul nu tocmai plăcut de la Arenele Romane şi am fi evitat în chip logic răspândirea în străinătate a unor ştiri alarman­te despre situaţia din ţară, tocmai lu legătură cu mişcarea de care vorbim. Este adevărat că guvernul se gă­seşte într’o situaţie foarte grea, că trebue să găsească soluţia unor probleme foarte dificile­. Totuşi, cel puţin miniştrii mai puţin ocupaţi ar fi trebuit să ia din vreme contact cu organizaţiile subofiţerilor pen­sionari şi să previe astfel ultimele 3 zile de agitaţie inutilă. Liviu P. Nasta Regimul grâului, jfws ■ B AI II famnei şi painii UN PROECT DE LEGE CU ARTICOL UNIC Ministerul de industrie şi comerţ, împreună cu ministerul agricultu­rei şi domeniilor, a alcătuit un pro­­ect de lege privitor la reglementa­rea comerţului grâului şi fabrica­­rea şi comerţul faunei şi pâinii. Proectul conţine un articol unic cu textul următor : Guvernul e autorizat ca, prin­­tr'un jurnal al consiliului de miniş­tri, dat pe baza unui referat al d-lor miniştri de industrie şi dome­nii, să reglementeze comerţul grâu­lui, fabricarea şi comerţul pâinii şi fainei, în vederea apărării produ­selor agricole. Guvernul va putea fixa regimul, preturile de vânzare si controlul acestor produse stabi­lind si competenta organelor admi­nistrative locale si organelor cen­trale in fixarea preturilor contro­lului acestor produse. Sancţiunile ce se vor aplica celor ce se vor abate de la dispoziţia pre­zentei legi sunt cele cuprinse in legea valorificărei cerealelor din 1 Iulie 1931 (art. 25 şi 29) şi urmă­torii. Proectul a fost trimis consiliului legislativ şi va fi probabil azi de­pus în parlament. Noui complicaţii in chestia Titulescu Guvernul menţine pe d-nii Gafencu şi Cădere Comunicatele date de d. Titulescu presei din Geneva De Miercuri încoace s’au ivit lu­cruri, care înseamnă noui compli­­caţiuni în chestia Titulescu. Aceste complicaţiuni au făcut imposibilă convorbi­rea telefonică cu Londra, anunţată de un ziar de ori dimineaţa. D-nii Vaida şi Titulescu n’au convorbit Miercuri. -­ In ce priveşte faptele în sine, iată Cum se prezintă situaţia: D. Vaida nu acceptă nici rechemarea d-lui Cădere de la Geneva, nici demisia d-lui Gr. Gafencu. In ce priveşte prima pro­­punere, d. Vaida crede că convorbirile directe trebu­­esc epuizate. Numai după ce se va fi epuizat această cale şi dacă ea nu va da re­­zultatul, se va fi deschis pentru România calea dis­cuţiilor ca şi prin aliaţii săi. Cât despre demisia d-lui Gr. Ga­fencu, d. Vaida — care ştie că nu s’a făcut nimic de cât cu aproba­rea d-sale, — nu poate admite sa­crificarea celor care nu au nici o vină. Atitudinea aceasta, com­plică însă, cum am spus, situaţia, căci ea înseamnă ruptura definitivă cu d. Titulescu. Or, după cum s’a anun­ţat, este cert că suveranul nu voieşte să ajungă până la primirea demisiei d-lui Titulescu. Dar tot atât de cert este că suveranul nu vrea de­misia guvernului. Căci, în fond, aşa se pune în acest moment che­stia. Dar şi în guvern sunt ele­mente ca d. Mihalache, care nu admit ruptura cu d. Titu­lescu. D. Vaida este de părere că în aceste clipe nu contează disensiunile interne. Dar s’a mai produs şi un alt fapt, care a enervat cercurile de aci. Presa de ori dimineaţă, de la Paris şi Geneva, publică comuni­catele unei agenţii care afirmă că regele şi ţara sunt alături de d. Titulescu. Chestiunea este însă în ce raporturi mai poate sta d-sa cu guvernul? De asemenea, agi­tând o parte importantă a pre­sei străine, nu îngreuiază d-sa tratativele în curs şi nu-şi asu­mă o gravă răspundere, după ce declarase că nu înţelege să-şi asume nici o răspundere în ce priveşte tratativele cu Rusia? Iată problema pe care şi-o pune şeful guvernului. Unde se va ajunge, este acum mai uşor de întrevăzut. Declaraţiile către presă, anunţa­te de d. Titulescu pentru astăzi, şi care vor fi cunoscute la noapte, vor fi poate actul final al „cazului“ Ti­tulescu. S. ★ — Ai văzut cum a demisionat Titulescu ?... — C*a demisionat nuu-i nimic, — dar să nu antreneze și guvernu. Jandarmii pedeștri în jurul Arenelor Romane O convorbire telefonică cu d. Titul­escu la Londra Eri la ora 2, am avut o convorbire din redacţia noastră cu d. Titulescu care se află la Bonnemand, în împrejurimile Londrei. D. Titulescu la întrebarea noastră, ne-a răspuns următoarele: — „S’a anunţat că voiu face azi o declaraţie pre­sei asupra motivelor demisiei mele. Ştirea , sub a­­ceastă formă, nu corespunde în totul realităţii. Este adevărat că voiu face o astfel de declara­ţie, dar până acum nu sunt f­ixat încă asupra ei. Nu ştiu până acum, ce voiu spune şi când voi vorbi. In momentul în care voiu fi fixat asupra celor ce am de declarat, bine­înţeles dacă mă voiu decide — să fac vre-o declaraţie,— o voiu transmite prin agenţia Reuter în toată lumea“* Nou cutremur violent in ATENA, 29 (Rador). — Aseară la orele 19, s’a pro­dus un nou cutremur vio­lent in Calcidica. Toate legăturile telefo­nice au fost distruse. Lipsesc detalii asupra pagubelor și victimelor.^ Dealul Carilaos s’a cră­pat pe o lungime de 1500 metri, producând o des­chizătură largă de 3 me­tri. Cu acest prilej s’a pro­dus la Salonic o mare pa­nică, fără însă să fi fost victime omeneşti. Cinci vase de războiu engleze au sosit la Ieri­sos, aducând ajutoare. TELEGRAME DE SIMPATIE ANKARA, 29. (Rador). — Preşe­dintele republicei şi guvernul au a­­dresat d-lui Zaimis, preşedintele republicei grecești, telegrame de simpatie, exprimându-și părerea de rău în legătură cu dezastrul din Calcidica. Raportul experţilor asupra României va fi redactat azi Comitetul Uniunii europene exa­minează protocolul de la Stresa GENEVA. 28 (Rador). — D. mi­nistru Madgearu, şeful delegaţiunii române, însoţit de d. ministru Lu­­gosianu, a sosit la Geneva. D. ministru Madgearu a şi luat contact preliminar cu experţii financiari ai Societăţii Naţiunilor, cari au fost în ţară, în vederea dis­­cuţiunilor ce vor avea loc în comi­tetul financiar. D. ministru Madgearu ia masa astăseară cu experţii financiari. * GENEVA. 29. — D. Virgil Mad­gearu, şeful delegaţiei române, a avut ori o lungă întrevedere cu ex­perţii Ligii Naţiunilor, cari au fost in România. In urma acestei între­vederi, experţii au admis unele modificări in raportul ce urmează să-l prezinte. Se pare că raportul ne va fi fa­vorabil. Comisia experţilor se întruneşte mâine, când urmează să dea forma definitivă raportului. Tot mâine are loc şedinţa plenară a comitetului Uniunii europene, în faţa căruia mi­nistrul nostru de Industrie a primit mandatul de a repre­zenta grupul ţărilor agrare din sud estul Europei. Comitetul Uniunii va examina, in primul rând, protocolul de la Stre­sa, la care vor fac­e observaţiile lor delegaţii ţărilor cari n'au participat la acea conferinţă. Acestor obser­vaţii va răspunde d. Madgearu, iar pe urmă vor începe discuţiile, cari, se speră, vor fi scurte — cei de la Geneva având Menţiunea să pro­­ceadă la realizări. Protocolul de la Stre­sa — in ce priveşte măsu­rile de redresare financia­ră — conţine o formulă, care examinează soluţia îndreptării financiare printr-o restabilizare a monedei. Conferinţa de la Stresa crede însă că această măsură poate fi discu­tată numai pentru ţările, în care cursul legal al monedei nu mai co­respunde valorii ei reale (acesta ar fi cazul Austriei). Dar chiar in a­­cest caz, soluţia apare conferinţei ca grea şi neputând fi luată în con­sideraţie, decât dacă ţările în che­stiune ar putea obţine un c­oncurs larg şi eficace din partea statelor cu puternică structură financiară. * * Germania nu face un vărsământ către Statele­ Unite WASHINGTON, 29 (Ra­­dor). — Germania a infor­mat Statele Unite, că nu va face vărsământul de 7 milioane 800.000 dolari, reprezentând cheltuelile armatei de ocupaţie, care ajungeau la scadenţă pe ziua de 30 Septembrie. i Banca cehoslovacă a blocat depunerile expo­rtatorilor români Măsura are caracter de represalii? In cercurile exportatorilor noştri, in special intre exportatorii de ce­reale, domneşte o mare îngrijorare faţă de măsura luată de curând de Banca Naţională cehoslovaca, o măsură care interesează numai ex­portul românesc. Această măsură constă în aceea, că banca mai sus arătată, a blocat și depunerile libere ale exportatori­lor din România, ceea ce, evident, constitue o mare lovitură data ex­portului nostru în această țară. Motivul, după arătările cercurilor interesate, şi mai ales după comu­nicările făcute de unele­ Camere de comerţ din ţară, ar fi că Banca Na­ţională română nu pune la dispozi­ţia importatorilor români, sume su­ficiente în coroane cehe, pentru plata mărfurilor aduse din Ceho­slovacia. Cu alte cuvinte, aceasta blocare a depunerilor libere, aparţinând ex­portatorilor din România, ar avea caracterul unor represalii. ★ Cum pe de o parte depunerile în chestiune reprezintă sume destul de importante, iar pe de altă parte măsura Băncii Naţionale cehoslova­ce, este în­ strânsă legătură cu inte­resele exportatorilor români, s’au făcut de forurile­ respective, toate demersurile­ necesare. In acest sens s’a intervenit de ex­portatori şi de Uniunea Camerelor­­ de comerţ şi industrie, atât la Ban­ca Naţională, cum şi la ministerul de industrie şi la cel de finanţe. Măsura luată de Banca Naţionala cehoslovacă interesează nu numai creanţele noastre mari, dar intere­sează acum mai ales putinţa valo­­rificăriii cerealelor noastre la ex­port în Cehoslovacia. A. S. I reîncep ostilităţile CHINO-JAPONEZE? Conflictul dintre China şi Japonia a căpătat din nou un caracter acut. Japonia s’a declarat hotărâtă să o­­cupe Tient-Sinul şi Pekingul dacă armatele chineze vor continua să înainteze. Pe de altă parte, China a cerut telegrafic Societăţii Naţiunilor să convoace imediat comitetul de 19. Deasemeni mai cere să se reducă termenul de şease săptămâni pentru întocmirea raportului Layton. In orice caz, până la expirarea acestui termen, Societatea Naţiunilor să in­­tervie şi să interzică Japoniei orice nouă ofensivă. Raportul Layton, după cum se a­­nunță din Geneva, va fi publicat în primele zile ale lunei Octombrie.

Next