Dimineaţa, noiembrie 1932 (Anul 28, nr. 9286-9315)
1932-11-11 / nr. 9296
AA Inaugurarea cursurilor Universităţii din Cluj Discursurile d-lor CLUJ. — In cadrele unei impozante festivităţi, Universitatea clujană s-a deschis azi porţile. Cu acest prilej s’a oficiat un tedeum la schitul din str. Petraru. FESTIVITATEA DIN AULA La ora 11 jum. a. m. în aula Universităţii supra aglomerată de profesori universitari, studenţi şi public a avut la festivitatea inaugurării cursurilor. D. Gh. Ştefănescu-Goangă rector Salută numeroasa şi distinsa asistenţă mulţumindu că a ţinut să participe la această festivitate şi acordă cuvântul d-lui prorector dr. Drăgan. CUVÂNTAREA PRORECTORULUI D. dr. Drăgan, prorector, face un scurt expozeu asupra activităţii senatului. De probleme pur universitare, fostul senat nu a avut destul timp a se ocupa, cu toate acestea s’au înaintat o serie de memorii forurilor comipetenţe trovedindu-se astfel că nu s’a neglijat nici o problemă care privea universitatea. D. Drăgan a arătat apoi că situaţia materială precară a universităţii Ardealului se mai datoreşte şi unei complecte lipse de concurs din partea oficialităţilor. Deşi bugetul Institutului în acest an a fost redus cu peste 60 la sută, totuşi universitatea Clujana a trebuit să plătească aceleaş taxe pentru gaz, apă, electrică, etc. SITUATIA MATERIALA CONTINUA A FI CRITICA Pentru a se evita Închiderea universitaţei, senatul ce am avut onoarea să prezidez a fost nevoit a reduce beneficiile profesorilor colegi la minimum dacă nu complect. In anul 1931 statul a redus fondul de materiale al instituţiei dela 46 milioane la 39 şi din acestea abia a plătit 30. Tot in acest an salariile personalului universitar nu a fost plătite cu lunile cauzându-se astfel acestui personal o situaţie cu totul disperată. In anul 1932 universitatea clujană a primit din 17.800.000 lei i s’a fixat in acest scop abia nouă milioane şi să şi ţinându-se seamă că nu mai avem nici două luni până ila sfârşitul anului bugetar, avem destule motive a crede că restul acestui fond va rămâne neordonanţat. Din rezervele de fonduri, iarăşi nu putem trăi că acestea sunt depuse la diverse Bănci şi de aici abia mai putem obţine azi numai dobânzile. Orientându-ne după celelalte universitâţi am înfiinţat şi aici timbrul universtar care serveşte la alimentarea fondurilor de întreţinere ale universităţii. PERSONALUL DIDACTIC, TECHNIC ŞI STUDENŢII Universitatea din Cluj posedă azi 126 membri ai corpului didactic şi 237 membri ai corpului ştiinţific auxiliar. Studenţii numără un total 4123 între cari peste două mii de studente, români 2539, maghiari 935, germani 231, 1 francez, 9 ruşi şi 355 evrei. In anul şcolar ultim s’au promovat in total 200 de doctori intre cari 136 români, 31 maghiari, 3 evrei, 7 germani, 1 ucrainian, etc. şi 228 licenţiaţi intre cari 142 români, 10 maghiari, 21 germani şi 14 evrei, etc. D. Dragan a mai vorbit apoi despre activitatea societăţilor studenţeşti cari sunt constituite pe facultăţi şi regiuni, despre activitatea celor trei cămine unde sunt adăpostiţi in total 538 de studenţi, despre suprimarea burselor Iulie 1932 şi termină mulţumind consiliului profesoral şi studenţimei pentru concursul ce i-au acordat tot timpul cât d-sa a deţinut misiunea de rector al universitâţii din Cluj. DISCURSUL-PROGRAM AL D-LUI RECTOR ŞTEFANESCU.GOANGA D. Gh. Ştefănescu-Goangă noul rector al universităţii din Cluj şi-a desvoltat apoi următorul discursprogram: Domnilor colegi, onorată adunare, Cu sufletul copleşit de serioase îngrijorări, dar cu hotărârea fermă de a închina toată priceperea, toată munca şi întregul meu devotament acestei înalte instituţii, care mi-a făcut marea cinste de a mă alege, în vremuri atât de grele, conducător al ei, preiau astăzi, din mâinile fostului rector, odată cu frânele conducerii şi sarcina plină de mari răspunderi de a asigura şi a duce cu un pas mai departe, cu o treaptă mai sus, drepturile şi prestigiul universităţii Regele Ferdinand I. O întreită greutate stă astăzi în drumul universităţii noastre. In primul rând o foarte gravă şi acută criză financiară. Cumplita criză economică, prin care trecem, s’a răsfrânt in aşa măsură asupra universităţii noastre, incât a zdruncinat din temelii normele ei de funcţionare. Toate serviciile sunt în suferinţă. Seminariile, laboratoarele şi institutele, care în tot timpul anului financiar în curs n’au primit nici o centimă pentru cheltuelile lor de material didactic şi ştiinţific, nu-şi mai pot îndeplini misiunea lor. Bibliotecile au rămas fără reviste şi au trebuit să înceteze orice cumpărare de cărţi; clinicele fac sforţări norme pentru a nu-şi închide porţile, iar căminele studenţeşti au fost nevoite să suprime toate bursele. BUGETUL UNIVERSITĂŢII Bugetul Universităţii pe anul 1932 a fost redus la cheltuelile de întreţinere şi material cu 64 la sută faţă de bugetul din anul precedent, iar sumele bugetare astfel reduse nu pot satisface, în cazul cel mai bun, decât cheltuelile necesare pentru încălzit, luminat, apă şi taxe comunale. Din nenorocire şi din acest buget atât de nemilos redus la suma de 6.163.165 nu ni s-a dat până acum, deşi suntem aproape de sfârşitul anului bugetar, decât o treime, exact 2.109.263, aşa încât universitatea nu şi-a putut plăti nici măcar apa, electricitatea, gazul şi combustibilul ce a consumat din ianuarie şi până în vară. Deşi suntem în pragul iernii, universitatea n’a putut obţine până astăzi, cu toate memoriile înaintate şi străduinţele depuse, nici măcar sumele indispensabile pentru procurarea combustibilului necesar încălzirii sălilor de curs şi a laboratoarelor. DATORIA NOULUI SENAT UNIVERSITAR Aceste greutăţi ne silesc să organizăm şi să gospodărim in aşa fel universitatea noastră, ca ea să poată trăi din ce in ce mai mult prin propriile ei mijloace. A doua greutate ce stă în calea noastră este numărul prea mare al studenţilor faţă de posibilităţile de care dispunem pentru a le putea face o serioasă educaţie ştiinţifică şi o temeinică pregătire O studenţime 1. _ O selecţie din ce in ce mai severă a tinerilor ce bat la porţile universităţii. In universităţi se face ştiinţă şi se pregăteşte tineretul pentru profesiunile de conducere. 2. In măsura in care universităţile vor reduce numărul studenţilor prin selecţia severă a celor valoroşi şi Înlăturarea fără cruţare a celor neapţi şi nepregătiţi, în aceeaş măsură ele vor trebui să facă sforţările necesare pentru a pune la dispoziţia studenţilor astfel selecţionaţi săli suficiente pentru cursuri şi seminarii, biblioteci cu săli de lectură încăpătoare, laboratoare şi institute înzestrate cu tot ceea ce este indispensabil pentru temeinica lor pregătire ştiinţifică şi profesională. APLICAREA NOII LEGI A treia mare greutate pe care suntem chemaţi să o învingem provine din punerea in aplicare a nouei legi pentru organizarea învăţământului universitar. Această lege cuprinde fără îndoială dispoziţii clare şi folositoare, care asigură o continuă şi normală desvoltare a universităţilor, dar conţine şi numeroase prevederi al căror înţeles şi intenţie nu-i tocmai uşor de prins, şi multe lacune. Nouă lege de organizare a învăţământului universitar ne impune nu numai elaborarea a numeroase regulamente, ea ne cere mai multe şi mai greu. Ea ne cere o întreagă operă de reorganizare a instituţiei noastre şi a numeroaselor ei servicii şi oficii ca părţi componente ale acestui întreg unitar. Mai mult, ea ne cere să înfiinţăm şi să organizăm oficii şi servicii pe care incă nu le avem şi care sunt foarte utile pentru buna funcţionare şi normala desvoltare a universităţii. MISIUNEA UNIVERSITĂŢII Misiunea principală a universităţii este să facă ştiinţă. In sarcina ei cade desvoltarea şi progresul ştiinţei, de aceea ea trebue in aşa fel îndrumată ca să devină din ce în ce mai mult centrul cercetărilor ştiinţifice. Universităţile insă nu trebue sâ piardă din vedere că ştiinţa nu are un scop in sine, ea nu este speculaţie pură, îndepărtată de cerinţele şi contingenţele vieţii reale, de toate zilele. I. Fără local, adică fără săli de cursuri şi încăperi suficiente pentru laboratoare şi institute, fără personal ştiinţific îndestulător, fără material didactic necesar şi fără utilajul ştiinţific corespunzător, uni-D. GH. STEFANESCU-GOANGA Rectorul Universităţii din Cluj versitatea nu poate face din studenţii ei intelectuali capabil şi folositori ţării. Pentru a înlătura această greutate, care a început sâ devină un pericol prin formarea atât de repede a unui proletariat intelectual, se impun două serii de ea este dimpotrivă mijlocul cel mai preţios pe care mintea omenească l-a născocit pentru a cunoaşte in mod obiectiv şi sigur lumea în care trăim, legile care guvernează această lume, pentru ca pe baza acestei cunoaşteri să putem utiliza şi adapta bunurile şi forţele naturii în vederea satisfacerii trebuinţelor şi aspiraţiunilor noastre. Ştiinţa trebue aşadar să se îndrepte cu predilecţie spre cercetarea şi cunoaşterea realităţilor pe care viaţa ni le impune şi să ne indice mijloacele prin care le putem stăpâni şi utiliza. Pentru a putea îndeplini această grea şi nobilă misiune, universitatatea noastră va trebui să fie înzestrată cu laboratoarele şi institutele de cercetări de care are nevoe, iar acestea trebue să fie organizate şi înzestrate cu utilajul tehehnic impus de cerinţele actuale ale ştiinţei. Toate sforţările mele şi ale senatului universitar se vor îndrepta deci in direcţia satisfacerii acestei superioare cerinţe. Universitatea e ceva mai mult decât o şcoală superioară, chemată să pregătească profesioniştii destoinici. Ea este o instituţie de înaltă cultură, care are nobila misiune de a limpezi, printr-o elaborare proprie curentele de gândire şi numeroasele probleme pe care viaţa socială şi culturală a poporului, în desvoltarea lui firească, le pune pentru a fi rezolvate. Ea are înalta datorie de a provoca curente de idei şi luptă de idei, de a lua atitudine critică faţă de problemele ştiinţifice, sociale şi culturale, aruncate in circulaţie, de a pune ea Însăşi probleme referitoare la ştiinţă în general şi la viaţa naţională in special, sub toate aspectele ei, de a le cerceta şi discuta; iar lumina elaborată între zidurile ei nu trebue să rămână ascunsă marelui public A doua mare misiune pe care universitatea trebue să o îndeplinească, este pregătirea tineretului pentru funcţiunile superioare ale statului şi pentru carierele libere academice. Pentru a îndeplini cu succes această misiune, universitatea nu trebue să scape din vedere că profesiunile academice sunt profesiuni de conducere,, de iniţiativă şi directivă proprie, iar acel care le exercită trebue să fie înzestrat cu un înalt simţ de răspundere şi cu un discernământ critic, vecinic treaz, şi gata să intre în orice moment în acţiune. Munca ştiinţifică cu cerinţele ei de obiectivitate, cu îndatorirea ei de conştiinciozitate şi seriozitate, cu desinteresarea de sine, cu formarea simţului de veracitate către sine şi alţii, cu obligaţia de a recunoaşte şi a accepta ce este conform cu adevărul, toate acestea contribue şi la educaţia etică a studentului, şi a viitorului profesionist în sensul cel mai larg al cuvântului. Dacă la această educaţie vom şti să adăugăm şi exemplul viu al Îndeplinirii datoriei, din partea noastră a profesorilor, prin participarea regulată la cursuri şi lucrări, vom reuşi într’o măsură şi mai mare să desăvârşim opera noastră Universitatea Regele Ferdinand I nu va admite nici profesori ambulanţi, nici profesori absenteişti. Senatul şi rectorul vor veghea ca buna noastră rânduială în această direcţie să nu mai sufere nici o defecţie. EDUCAŢIA FIZICA Universităţile, pentru a-şi putea îndeplini înalta lor misiune, trebue să se ocupe din ce în ce mai mult şi de educaţia fizică şi socială a studenţilor şi să contribue într-o măsură din ce în ce mai mare la opera de organizare a vieţii studenţeşti. Universitatea noastră a făcut în direcţia organizării educaţiei fizice un pas înainte hotărâtor. Colegul nostru, prof. I. Haţieganu, fostul rector al universităţii, a pus in serviciul acestei opere toată priceperea şi tot devotamentul său. Voi sprijini această operă, ingrijindu-mă ca toţi studenţii să se bucure de binefacerile unei înţelepte educaţii fizice, dar mă voi opune cu hotărâre ca echipele noastre studenţeşti să devină nişte echipe de profesionişti ai sportului. ASISTENŢA MEDICALA A STUDENŢILOR Organizarea vieţii studenţeşti constitue una din preocupările principale ale universităţii noastre. încă de acum doi ani s’a inceput organizarea asistenţei medicale a studenţilor, asigurând fiecăruia în caz de boală îngrijirea gratuită în clinicile universităţii. Vom desvolta această operă prin sanatoriile şi adăposturile de odihnă ce vom înfiinţa şi întreţine in diferite localităţi balneare şi climaterice din ţară, unde studenţii bolnavi şi debili vor fi îngrijiţi in mod gratuit. Vom încerca ca această operă de asistenţă medicală să o întindem şi la corpul profesoral şi la personalul ştiinţific şi administrativ al universităţii. CATEVA DATE INTERESANTE Ca să dovedesc cât de mare este interesul naţional ca să creem acest fond de asistenţă socială vă aduc la cunoştinţă un singur fapt. Criza finaciară a silit statul să reducă cu 60 la sută bugetul universităţii faţă de bugetul din anul trecut, scăzut şi el cu 30 la sută faţă de bugetul normal din anul 1930.’ Din cauza acestor reduceri universitatea a fost silită să fae toate bursele studenţilor. Deci nici un student sărac oricât ar fi el de merituos nu mai poate să-şi continue studiile. Activitatea ştiinţifică şi culturală ce se desfăşoară în lăuntrul universităţii noastre, ne dă tuturor, profesori şi studenţi, o largă posibilitate de Înţelegere, conlucrare şi convieţuire armonioasă. Să ne silim deci cu toţii să întărim şi să desvoltăm tot ce ne apropie şi tot ce serveşte interesele superioare pe care le servim, să ne facem datoria fiecare la locul unde suntem puşi şi intr’o comună sforţare sâ ne silim să ducem cu un pas mai departe, cu o treaptă mai sus, soarta, drepturile şi prestigiul universităţii Regele Ferdinand I. La ora 2 p. m. festivitatea de la Universitate a luat sfârşit, dr. Drăgan, prorector, şi Ştefănescu Goangă, actualul rector al Universităţii Ardealului profesiona- măsuri selecţionată * N. lonescu UNIVERSITATEA DIN CLUJ ■ I m ■ ■» Pagina 8-a dimineața In jurul neregulilor dela mininistraţia financiară din Covurlui GALAŢI, 9. — Am arătat, deunăzi că la administraţia financiară din Covurlui s’au descoperit lipsuri băneşti în sarcina casierilor Sava şi Dimitriu. Aceste lipsuri se urcau la cifra de 80 mii lei. S’a orânduit imediat o anchetă de d. inspector financiar N. Steriu şi cei doi casieri au fost deîndată înlocuiţi de la serviciile lor. Cercetările făcute au constatat că nu este însă vorba de vreo fraudă sau neregulă intenţionată în gestiunea celor doi casieri, ci sunt lipsuri de casă, inerente unor manipulări materiale în gen mare, la instituţiuni cum e administraţia financiară de exemplu. Dealtfel, suma care s’a găsit lipsă a şi fost acoperită de casierii Sava şi Dimitriu. ■ n.■■■■■ nr...............——11 ................ Toată lumea va citi in COLECŢIA „ROSIDOR“ noul roman satiric NEPOATA HATMANULUI TOMA CEZAR PETRESCU O lectură plină de humor sănătos, care ne descreşte frunţii« şi ne face să râdem din toată inima Autorul biciueşte actualitatea cea mai proaspătă printr’o fină analiză şi cu un ascuţit spirit de observaţie. De vânzare la toate librăriile din ţară. Editura „Naţionala“ S. Ciornei. de Poşta jocurilor Anatole France. — Nu, celebrissime! Citiţi pe „Tache“ ca Tache şi repetatul... Veţi vedea cum acest cuvânt capătă cu totul altă însemnare pre limba confraţilor de pe Dâmboviţa. G. Stăniţiu. — Citiţi răspunsul de mai sus. Vă lămureşte.... buştean !? Lupu Moses. — 1) Idem. 2). Litera „g“ şi „r“. Suficient ? A. F. Brăila. — (A (i) febră...ila !) S-a luat notă. Este un instrument muzical adus din Orient prin sec. X-XI.lea şi acceptat numai de Apuseni. Gh. Druţu-Bacău. — Deslegătorul care a deslegat cel puţin jumătate din jocurile apărute, are atâtea şanse, câte probleme a deslegat Aster. — Un sinonim pentru barca lui Noe. Beatrice. — Bun. 2) Coboc, civic, etc. 3) Citiţi primul răspuns. (In paranteză fie zis: cum puteţi spune „dragă“ unui „sfinx enigmatic“, când epitetul acesta se dă unei persoane care — la rândul ei — nu se mai poate plânge că „nu mă'nţelegi“ !?). A. F.-Bucureşti. — Vom da şi cuvinte încrucişate. Asta nu înseamnă că problema IlI-a nu merită onoarea unei... rezolvări, din partea dvs.... Gr. Amzulescu-Dolj. — Sigur că nu este destul de clară, fiindcă enigmele autentice fug de claritatea care le-ar putea omori aşa de repede cum doriţi dvs. X—Y—Z. — 1) Un instrument muzical. 2) N’aţi nimerit-o ! Poate că poşta de faţă să vă inspire mai mult... Iacob Abraham. — Este şi in realitate tot atât de uşoară, pe cât pare şi in aparenţă. Genul acesta de probleme trăieşte numai până se găsește cheia primi enigme... p. conf. REBUS JOCURILE Ziarului „DIMINEAȚA" = BON =— (In baza acestui bon, cititorii au drept la o lămurire de fiecare problemă, sau la tre lămuriri pentru o problemă de cuvinte încrucișate.) NUMEROASE PREMII In bani obiecte, etc... CITIȚI „Realitatea Ilustrată" Vineri II Noembrie 1932 O administraţie model a judeţului Neamţ Introducere la o anchetă specială După războiul de întregire şi reformele sociale care l-au însoţit, incontestabil că România avea nevoe de o lungă perioadă de experienţe legislative. In mai toate domeniile, vechile legiuiri nu mai corespundeau nici vremurilor de adânci prefaceri ce le străbăteau şi nici situaţiilor noui de după război. Aceasta explică şi justifică febrilitatea legiferatorie a parlamentelor ce s’au perindat in ultimii 15 ani. Dar au fost şi exagerări. In virtutea inerţiei, parlamentele continuă să legifereze cu şi mai ales fără rost. Ba se comit şi abuzuri. Ca să numeşti un partizan, fabrici o lege; ca să scoţi un adversar din pâine, faci altă lege. S’a ajuns să se voteze 2—300 de legi într’o singură seziune, în timp ce Intr’o întreagă legislatură nu se poate studia ca lumea şi nu se poate vota un buget bun, o lege electorală nouă, precum de ani de zile unificarea legislativă lâncezeşte în comisiile de jurişti, aşteptând acolo voinţa unui ministru, care s-o aducă in faţa parlamentului. Lumea îşi spune că prin legi speciale se pun la cale afacerile regimurilor ce se perindă la cârma statului. Când se iveşte o lege nouă, fiecare se întreabă ce nouă afacere se ascunde în dosul ei? Fapt e că lumea s’a plictisit de legi noui şi mai ales nu le mai arată nici o încredere. Consecinţa e că nimeni nu le mai respectă, şi aceasta începând cu autorităţile. Chiar autorităţile subalterne cele mai zeloase se întreabă adesea dacă o lege merită să fie aplicată; experienţa le-a învăţat că o lege veche sau nouă, cum începe să fie aplicată, e imediat înlocuită, la intervenţia cutărei sau cutărei categorii de interesaţi. In acest timp, lucrurile merg ca vai de lume in toată ţara. Autorităţile nu mai au niciun fel de credit şi autoritate în faţa cetăţenilor. Şi ce consecinţi grozave trebue să aibe această stare de lucruri, mai ales în provincie. Faceam aceste consideraţiuni descurajante şi-mi compuneam acest sumbru tablou, in trenul care mă ducea spre Piatra-Neamţ, unde ziarul mă trimisese să anchetez starea economică a judeţului şi să verific la faţa locului reputaţia de bun administrator, pe care actualul prefect a isbutit să şi-o creieze in vremuri atât de puţin prielnice, ca acelea prin care trecem. Sceptic — din obligaţie profesională, dacă nu chiar din fire — mă întreb dacă poate încăpea in voinţa unui om puterea de îndreptare a unei situaţii, de care sunt răspunzători alţii. In trenul local, care face legătura dintre Bacău şi P.Neamţ, dau să intru in vorbă cu călătorii, cari par să fie de prin partea locului. In clasa I, un ofiţer superior îmi explică afabil că se duce in vizită la nişte cunoscuţi de lângă Piatra şi că vede pentru a doua oară in viaţă, frumoasa vale a Bistriţei şi tot cu ocazia unei permisii. De politeţă ne angajăm intr’o discuţie asupra îndeletnicirilor profesionale respective şi când află obiectul călătoriei mele, ofiţerul se oferă amabil să mă prezinte unui preot care călătoreşte intr’a doua, pe care l’a cunoscut iţi restaurantul staţiei Bacău şi care i-a spus — îşi aduce bine aminte — că ţine o parohie în judeţul Neamţ, nu nu ştiu care comună. Intr’a doua, preotul nicăeri, întrebăm de el în singurul compartiment populat şi — intrerupând o discuţie despre isprăvile galante ale unui bandit care a operat pe vremuri in ţinutul Neamţului — o doamnă ne răspunde Înţepat că preotul a cobort la prima staţie după Bacău. „ „Uite popa, nu e popa!“ face un domn, amuzat de ghinionul meu sau poate de propriul său spirit. Ii cer scuze ofiţerului meu, pentru deranj şi trec in clasa treia. Aici, atmosfera e mai puţin încordată. Nu pot scoate insă niciuna din trăsăturile generale ce mă interesează, din ce-mi povestesc câţiva săteni de toate vrâstele, despre micile lor necazuri. Trebue, totuşi, să profit de fiecare moment cât mă găsesc în acest ţinut, căci ţi'am decât o zi pentru ancheta mea. In sfârşit, imi găsesc omul: un voiajor comercial, guraliv, care de zece ani ştie şi firul de iarbă la tot ţinutul Neamţului, pe care-l aprovizionează cu manufactură până la cel din urmă cătun pitit pe după munţi. Aflu in sfârşit cum stau lucrurile. Judeţul Neamţ era mai pte aperpe un judeţ bogat. Pe trei sferturi acoperit cu păduri, inzestrat cu o puternică şi desvoltatâ industrie forestieră. Judeţul Neamţ trimitea cu plutele de pe Bistriţa pe Siret spre Galaţi cantităţi imense de lern de construcţie, care era exportat în ţările Mediteranei, Egipt mai ales. — „Tii! miliarde domele“ face omul meu. Toată lumea, până la cel mai umil sătean, vinora în bănet. Acum, se mai văd, pe ici, pe colo, câteva plute alunecând răsleţe pe apa Bistriţei. Dar înainte vreme, toată apă Bistriţei era acoperită de un pod plutitor de plute, car© ţinea una, până la vărsarea Siretului. Oamenii nu mai pridideau stare, să care şi să negocieze atâta lemn, cât ni se cerea de peste graniţă. A venit însă, acum trei ani, catastrofala scădere a preţurilor la cherestea. Exportul a stagnat, fabricile şi-au limitat lucrul la extrem, ba unele au şi închis chiar porţile şi toţi cari, din tată’n fiu, se ocupau cu lemnării, stau acum cu braţele încrucişate. — Ei, şi-or fi găsit ei altă ocupaţie! il sgândăr eu. — Da de unde ! Pământul nu-i doar bun la plug, aici. Numai munţi şi râpe, cât vezi cu ochii. Doar n’oi fi vrând dumneata să se facă voiajori!” face omul meu, clipind şiret şi sigur de el şi de secretul profesiei lui. — Dar, s’aude că prefectul e om de ispravă. — „O fi!“ Mă pregătesc să continui întrebările căci omul pare bine documentat. Dar bag de seamă ci răspunsul lui din urmă a fost într’o doară, căci guralivul voiajor a amuţit dintr’odată, s’a sculat şi mi-a întors brusc spatele şi acum strânge de zor chingile voluminosului geamantan cu mostre de manufactură. Mirat, ii urmăresc privirea spre geamul vagonului. Trenul intră in gara Piatra Neamţ. Mă resemnez, mulţumesc pentru informaţii şi grăbesc şi eu spre compartimentul în care imi lăsasem valiza şi paltonul. Tovarăşul de compartiment, ofiţerul, mă întreabă dacă am avut vreun succes in explorarea trenului. Ii răspund că sunt satisfăcut. Pare şi el mulţumit, în lipsa mea a tras o oră de somn. Ne despărţim. De la gară, ii spun birjarului să mă ducă direct la prefectură. Ce-o fi vrut să spună voiajorul despre prefect ? Sau a fost întradevăr numai o vorbă spusă la întâmplare, ca să curme o discuţie care începuse să-i incomodeze ? ! Mi-aduc aminte că am citit undeva că voiajorii sunt guralivi numai cât merge trenul. In staţie, ori trebue să coboare, ori poate să se urce concurenţa. Imi pare rău că nu i-am oferit să-l conduc cu trăsura mea; poate aş mai fi scos ceva de la el, despre prefect. Oricum, îmi propun să fiu foarte circumspect. L. ROMANOS ★ ★ ★ In jurul încercării de evadare de la închisoarea Cernăuţi CERNĂUŢI, 9. — Am relatat în numărul trecut al ziarului nostru împrejurările în care au încercat să evadeze din închisoarea locală, deţinuţii Edi Wolf, faimosul spărgător internaţional şi banditul Leopold Mucha. După ce numiţii au fost izolaţi in celulele cele mai sigure din penitenciar, autorităţile au continuat cercetările. Dri seară, organele poliţiei au arestat pe tânăra Golda Weintraub, logodnica lui Edi Wolf. Numita este fiica principalei complice a periculosului spărgător. Golda se stabilise în ultimul timp la Atachi (jud. Soroca), dar acum câteva zile a venit la Cernăuţi. Poliţia a bănuit imediat că prezenţa ei în Cernăuţi e în legătură cu planul de evadare al lui Edi Wolf. Procedându-se la o percheziţie în casa numitei, s-au găsit mai multe unelte de spargere, pe care probabil că ar fi căutat să le ducă, printr’un mijloc oarecare, logodnicului ei. Golda Weintraub a fost arestată și dusă la chestura de poliție, unde continuă cercetările. Generali englezi contra planului francez de dezarmare? BERLIN. — „Vossische Zeitung“ anunţă din Londra. Cabinetul englez n’a terminat încă elaborarea propriei sale propuneri de dezarmare. Proectele oarecum radicale, ca de pildă totala desfiinţare a avioanelor militare, care este sprijinit de căţiva membri ai cabinetului, au provocat opoziţia militarilor, cari fac acum presiuni asupra miniştrilor de resort civil. Ecoul acestor diverginţe de păreri a pătruns în presă, fără ca comentariile să cuprindă mai mult decât simple presupuneri sau comunicarea, de la sine înţeleasă, că şi în Anglia cercurile militare şi anumite cercuri conservatoare nu sunt tocmai entusiasmate pentru metode de dezarmare cu adevărat hotărâtoare.