Dimineaţa, decembrie 1932 (Anul 28, nr. 9316-9343)

1932-12-01 / nr. 9316

ş­i Protestul Ardealului La 1 Decembrie, poporul român din Ardeal şi Banat, va săr­bători, prin întruniri convocate în toate centrele importante ale ţă­rii de peste munţi, ziua eliberării şi a integrării lui în organismul politic al statului român. Va fi manifestarea de voinţă , pe lângă cele repetate în fiecare an, de la 1918 încoace — a unui popor ca­re a suferit o dominaţiune nedreaptă atâtea secole de-a rândul. Dar va­sl — în împrejurările speciale de acum — nu numai afir­marea unui sentiment de bucurie, ci şi exprimarea unui sentiment de grijă. De câtva timp, din afara graniţelor noastre, se sună tot mai a­­­rig din trâmbiţa revizionistă. Dacă altădată, megafoanele d-lui Rothermere de la Londra, nu puteau produce decât un efect co­mic, astăzi, când la conducerea Ungariei, se află d. Goemboes, şe­ful „ungurilor cari se deşteaptă”, politica oficioasă a statului ve­cin şi-a încorporat principiile şi metodele şovinismului maghiar. Situaţia este, deci, schimbată cu atât mai mult, cu cât statul maghiar este îndreptăţit să creadă că a câştigat un aliat puternic, în tendinţele lui de reîntregire, în guvernul italian al d-lui Musso­lini. Dacă speranţa aceasta a Buda-Pestei este întemeiată, e altă chestie — pentru că revizuirea tratatelor mai presupune şi altceva decât locvacitatea rugoasă a ducelui şi manevrele interesate ale politicii de astăzi a Italiei. Oricum, însă, afirmarea de la 1 Decembrie a poporului român ar­delean este binevenită şi va trebui să aibă, nu numai la Buda-Pes­­ta şi la Roma, ci în toate capitalele apusului, unde se discută şi se hotăreşte serata Europei, semnificaţia elementară şi categorică a unei hotărîri definitive şi ireductibile. Tratatul de la Trianon n’a ieşit din jocul unor forţe politice în­tâmplătoare, nici din combinaţii dictate de interesele momentane ale aliaţilor învingători. Tratatul de la Trianon este opera de dreptate firească ce s’a făcut popoarelor oprimate din fosta mo­narhie, — este aplicarea riguroasă a unui principiu, care stă de­asupra politicii schimbătoare de la un deceniu la altul, a principiu­lui că fiecare popor are dreptul să-şi hotărască, el, soarta şi să trăiască în frontierele lui naturale. Dacă forţa a putut rupe Basa­rabia din trupul Moldovei şi dacă împrejurări istorice vitrege au făcut ca Ardealul să fie stăpânit de o oligarhie străină și de firea şi de limba lui, într’o vreme când cine era mai tare făcea ce voia, astăzi, asemenea istorie nu se mai poate repeta. Interdepen­dența statelor europene e, astăzi, o lege pe de­asupra oricării po­litici particulariste, iar forţa morală a dreptului la viaţă al popoa­relor se ridică cu mai multă autoritate decât zăngănitul săbiilor, împotriva oricui ar vrea să atenteze la regulile esenţiale ale exi­stenţei statelor civilizate. Poporul român, care-şi trăeşte viaţa, şi la răsărit şi la apus, în graniţele fireşti aie fiinţei şi limbii lui, trebue să arate că nu re­nunţă şi nu poate renunţa la nimic care i-ar ştirbi integritatea, aşa cum a fost recunoscută prin tratate, şi că orice încercare revizio­nistă va primi răspunsul cuvenit.­­ In această politică de necesară şi firească rezistenţă, adunările ardelene de la 1 Decembrie vor trebui să fie nu numai comemo­rarea unui act istoric, de la înfăptuirea căruia se împlinesc 14 ani, ci şi afirmarea hotărîrii nestrămutate a Ardealului de a-şi menţine poziţia câştigată în virtutea dreptului şi împotriva opresiunii. ★ Aceasta e baricada noastră politică, de pe care nu putem co­borî oricum­ şi oricâte intemperii s’ar căuta să ni se opună. Dar tocmai pentru a ne menţine mai bine fixată pe ea, pentru a nu fi siliţi să cedăm un singur pas, trebue să păstrăm întregii noastre acţiuni ,interne şi externe, caracterul ei serios, profund, impunător. Avem, înlăuntrul graniţelor noastre, o compactă minoritate maghiară. O avem — nu din vrerea noastră şi nici dintr’a ei. E o moştenire a trecutului cu care trebue să contăm ca un element fix, permanent al problemei. Minoritatea maghiară de la noi poate să creadă orice, poate să simtă oricum. Nu vom face indiscreţia să-i cercetăm gândurile, nici să-i scrutăm sentimentele. O pretenţie însă, care nu-i în fond decât un elementar drept al nostru, putem formula: să nu manifeste public împotriva dreptului nostru, să nu contribue la acţiunea din afară împotriva noastră. Cu această condiţie, pe care până acum a respectat-o, minoritatea maghiară stă dincolo de cadrul acţiunii şi obiectivului nostru. Şi tocmai de aceia, protestul de la 1 Decembrie al Ardealului, ca şi toată lupta noastră pentru respectarea tratatului de la Tria­non, cată să rămână în sfera pură a unui înalt principiu, fără nici o atingere cu obiective mărunte, revanşarde şi gălăgioase, cari i-ar micşora frumuseţea şi i-ar slăbi puterea. Ardelenii, mai mult poate decât noi, înţeleg acest imperativ pentru că ei, mai bine decât noi, ştiu care este poziţia strategică a unei minorităţi naţionale şi îşi dau seama cum pot fi exploata­­tate, împotriva dreptului celui mai indiscutabil, ieşirile violente şi brutale ale unei lupte dezordonate. Măreţia sentimentului popular al Ardealului nu trebue întinată nici măcar cu o frază, care să afirme altceva decât dreptul nos­tru intangibil la integritatea teritoriului românesc. Şi avem con­­­vingerea că aşa va fi. Em. Soc­or An­ul 28 No. 9316 Joi 1 Decembrie 1932 i© pagini M­OBILESTOFEOt mobile: CAl.VICTOft.IE­­GA.. Fondată in 1904 de CONST. MIU.F. București, Str. Cosist. Milie 5-7-9 imarimiar^ TELEFON: Centrala: 3-2470, Străinătatea: 3-5354 Direcția: 3-2474, Adiţia: 3-2473 Provincia: 3-1066 km« SZEKELY&RETI O CONFERINŢĂ MONARHISTA SECRETA IN STYRIA? VIENA. 28. (Rador). — Un ziar vienez de dimineaţă a publicat o ştire, după care ieri ar fi avut loc la Maria Zell in Styriai, o întâlnire monarhistă secretă, că la această întâlnire ar fi participat mai mulţi oameni politici, printre cari prinţul Stahremberg, şeful organzaţiei aus­­triace Heimwehr, şi d. Kallay, mi­nistru de agricultură al Ungariei. Biroul de presă austriac desminte formal participarea prinţului Star­­hemberg la o întrevedere de acest fel. Pe de altă parte cercurile au­torizate ungare arată că e vorba de o simplă partidă de vânătoare la care a fost invitat d. Kallay. Ace­leaşi cercuri decivă că nici o în­trevedere politică na avut loc cu a­ceasta ocaziune la Maria Zeit­a observă că nici prinţul Stalh­embert şi nici vre­un alt om politic austriac n’a luat parte la această vânătoare. Ele declară de asemenea că d. Kal­lay nu cunoaște pe prințul Star­hemberg și nu s’a întâlnit nici odată cu el. ....... ..na»-« dppp 1 ! Suspendarea executărilor silite la oraşe O lege tranzitorie până la înfăptuirea asanării urbane După informaţiile noastre, guver­nul nu va face deocamdată nimic pentru a pune de acord legea con­versiunii cu decizia Curţii de ca­saţie. O hotărîre va fi luată înain­te de expirarea moratoriului de șase luni prevăzut în legea Miro­­nescu. Aceasta deoarece deocamdată chestiunea nu este urgentă și e bi­ne să se aștepte până în ultimul moment pentru ca legiuitorii să-f­i poată da seama mai bine de inten­sitatea pe care o va lua criza. Mult mai urgentă este însă che­stiunea debitorilor urbani cari nu se bucură de nici un moratoriu. D. Iuliu Maniu preocupat de soarta proprietarilor ipotecaţi, a declarat zilele trecute la Cameră că în curând va lua măsuri pentru le veni în ajutor. In urma ace­stor declaraţii orice tranzacţie a încetat căci toată lumea aşteaptă să vadă ce măsuri va lua guver­nul. Chestiunea devenind astfel şi mai urgentă, primul ministru l-a însărcinat pe d. Mihai Popovici, ministru de justiţie să alcătuiască o lege în favoarea debitorilor ur­bani. Cum o astfel de lege nece­sită o pregătire îndelungată, s’a hotărît ca deocamdată să se vie numai cu un proiect provizoriu pentru suspendarea execuţiilor si­lite. Proectul este foarte scurt şi cuprinde numai două articole: Prin art. I, se stabileşte suspenda­rea oricărei execuţii silite, pentru datorii de orice fel (ipotecare, de poliţe sau izvorâte din orice fel de hotărâri executorii), până la 1 Mai 1933. Articolul II, arată excepţiile şi a­­nume: Datoriile către stat, datorii curgătoare, ca de exemplu pe chi­rii, pensii alimentare, diverse plăţi lunare, etc., precum şi datoriile mai nou­ decât de la o anumită dată ce se va fixa, probabil 1 Ianuarie 1931. Proectul va fi adus în parlament chiar astăzi pentru a fi votat. Până la 1 Mai se va aduce şi legea de­finitivă care să rezolve chestiunea datoriilor urbane. Oricare ar fi situaţia, guvernul este de părere că pentru a reintra în normal, prima condiţie este să se lichideze cu datoriile trecute. Conform deciziei Curţii de Casaţie, lichidarea va trebui să fie seama de următoarele principii: Creanţele rămân neatinse; în schimb se va face recalcularea dobânzilor şi eşalonarea plăţilor pentru datoriile încheiate până la o anumită dată, ce se va fixa ul­terior, probabil începutul anului 1931. Rămâne de văzut dacă Înalta Curte de casaţie va admite defal­car­ea dobânzilor acumulate din da­torie pentru , a se considera drept capitol numai suma iniţială. Acea­sta, mai­ cu seamă, în cazurile spe­ciale, când dobânda pe trecut, ne­plătită, a fost capitalizată. Va admite sau nu va admite Curtea de casaţie o asemenea le­giferare? O comisiune de jurisconsulţi din cei mai distinşi lucrează acum la ministerul de justiţie sub preşedin­ţia d-lui ministru Mihai Popovici la alcătuirea proectului. Căci guver­nul tine să studieze temeinic în­­treaga chestiune. *— 1 —1 SCUMPET ! — Dacă spui că zarzavaturile se scumpesc mereu, de ce tot cumperi ! — Le cumpăr dimineața și le vând seara! Criza de guvern­ din Germania Tratativele pentru alcătuire BERLIN, 29 (Rador). — Convorbirile generalului von Schleicher cu perso­nalităţile conducătoare ale vieţii politice, econo­mice şi sociale germane vor continua şi astăzi. Durata tratativelor este explicată prin necesitatea de a se căuta lărgirea ba­zei viitorului cabinet pre­ a unui guvern prezidenţial zidenţial, care ar urma să se sprijine pe elemente nteparlamen­tare. Sforţările noului guvern voor conventra in pri­­mul­ rind asupra amelio­rării situaţiei economice. Si la lupta contra şomaju­lui. Se crede că soluția cri-­ zei politice va fi dată în­ cursul zilei de azi. 1 America aşteaptă plata datoriilor la scadenţă WASHINGTON, 29 (Rador).­­ Preşedintele Hoover a avut aseară o conferinţă cu d-nii Stimson, se­cretarul Departamentului de stat şi Ogden Mills, secretarul tezaurului, examinând din nou chestiunea dato­riilor de război. După terminarea conferinţei, d. Ogden Mills a declarat: Situaţia va rămâne ne­schimbată şi debitorii în­şişi vor avea să hotărască dacă plătesc sau nu la sca­denţa din 15 Decembrie, dacă între timp nu s’ar produce fapte neprevăzu­te. Guvernul Statelor Unite se menţine în totul pe po­ziţia fixată de d. Hoover, anume că nu­ i s’au prezen­tat nici un fel de argu­mente care să îndreptă­ţească suspendarea plăţi­lor. In consecinţă plăţile trebuiesc făcute la sca­denţă. •* NEW-YORK, 29. (Rador). — Zia­rul „Herald Tribune“ anunţă că se­natorul Pittman propune ca plata sumelor datorite de Anglia Statelor Unite să fie efectuată în devize străine, ca o măsură de ordin excep­ţional. Senatorul Gore propune ca plăţile Marii Britanii să fie reduse la egali­tatea celor datorate de către Franţa cu condiţia ca Anglia să acorde con­cesiuni de ordin vamal pentru pro­dusele agricole americane.­­ Ziarul trage încheierea că cercu­rile Congresului se arată acum mai puţin intransigente. Paraguayul consimte să înceteze ostilităţile ASSOMPTION, 29. (Rador). — Guvernul Paraguayului a răspuns la intervenţia Societăţii Naţiunilor de a înceta ostilităţile cu Bolivia Nota de răspuns declară că guvernul este gata să înceteze ostilităţile dacă se dau garanţii de secu­ritate. Răspunsul propune Societăţii Na­ţiunilor să trimită o comisiune de anchetă care să stabilească răspun­derile definind pe agresor şi să a­­plice sancţiunile prevăzute de pac­tul Societăţii Naţiunilor. Temperatura a scăzut mult în Moldova, gerul la Tecuci fiind noap­tea de —9 grade. La Bucureşti e cald, termometrul arătând plus 10 grade la amiază şi 1 singur grad sub zero după miezul nopţii. Temperatura staţionară în Câm­pia Munteniei e datorită unui calm atmosferic aproape desăvârşit, cum e de obiceiu la începutul toamnei, în Septembrie. La suprafaţa solului aerul e in nemişcare. Această imo­bilitate are un avantaj, anume men­ţine temperatura ridicată şi un des­­avantaj, permite formarea ceţii. Balonul a fost ridicat de serviciul aerologic până la înălţimea maximă de 3000 metri, fără a intra in nori. Instrumentele montate in nacela de înregistrare au funcţionat in condi­­ţiuni bune, gimetele arătând iar curenţi din toate patru direcţiuni cardinale. Iată direcţia şi viteza principalilor curenţi la cele cinci al­titudini convenţionale: 200 m. W 4 m. pe secundă 500 m. SE 4 m. pe secundă 1000 m. SE 7 m. pe secundă 2000 m. WSW 14 m. pe secundă 3000 m. WNW 29 m. pe secundă Ne găsim intr’o perioadă de ne­­constanţă a vremii datorită acestor curenţi diverşi, dar profităm de vântul cald de SE care a atenuat mult asprimea iernii. Nici chiar un ger de 9 grade în Moldova, în cursul nopţii nu e o anomalgie. In­trăm în Decembrie cu o iarnă uşoa­ră. TIMPUL IN EUROPA Până în prezent iarna n’a înce­put încă în cea mai mare parte a continentului, deşi a nins în Spa­nia la începutul lunei Septembrie, zăpada topindu-se după câteva ore. Timpul e ploios în Europa cen­trală, majoritatea staţiunilor mete­orologice anunţă precipitaţiuni a­­bundente. Temperatura a început să scadă în peninsula scandinavică până la —20 grade. Pe Oceanul Atlantic se formează un regim de înaltă presiune, care va avea obişnuita repercusiune pa­na în ţara noastră. E posibil să a­­vem în Decembrie ploile de toamnă atat de întârziate. EXPEDIŢIILE POLARE­­ In „Dimineaţa” de ori s’a tipărit din greşeală an solar în loc de an polar. Anul 1933 e al doilea an po­lar, cel dintâiu a fost la 1883. Acum o jumătate de veac un con­gres internaţional ştiinţific a ho­tărât ca din 50 în 50 de ani să se studieze climatologia ţinuturilor po­lare. Profesorul Piccard va lua parte la cercetările misiunilor meteoro­logice, organizând în cursul anului 1933 două expediţiuni cu balonul făcute mai sus de Cercul Polar. Se va repeta astfel ascensiunea lui Andrée şi e de aşteptat să aibă succes dat fiind progresele aeronau­ticei contemporane, realizate graţie iniţiativei prof. Piccard, prin cons­truirea minunatelor sale gondole ermetice. Cum e timpul Ger de 9 grade la Tecuci A murit una din victimele crimei politice din Buzău BUZĂU, 29.­­ Azi la ora 3 dimi­neaţa a încetat din viaţă, la spita­lul „Brătianu“, Ştefan Raneti, una din victimele crimei politice de la Greceanca. La ora 10 dimineaţa de medic primar Michiu a procedat la autop­­sierea cadavrului. Cadavrul prezen­ta şase perforaţii ale intestinului subţire şi mai multe plăgi la ambe­le gambe, produse de un revolver de calibru mic. * Fioroasele isprăvi ale bandiţilor din Bucovina Dublul asasinat din Ocna.­Atacul banditesc de lângă Camena CERNĂUŢI, 29. — In cursul zilei de eri s’au produs in Bucovina două îndrăzneţe lovituri banditeşti: pri­ma în comuna Ocna din judeţul Cernăuţi, iar cealaltă în pădurea Hibicioc din judeţul Storojineţ. Iată cele petrecute la Ocna. CRIMELE DIN OCNA Săteanul Ion Palade, originar din comuna Ocna, fusese mulţi ani în Canada unde şi-a agonisit o fru­moasă avere. Fiind bolnav, s-a întors acum patru săptămâni în satul său natal. El locuia cu sora sa Maria, văduvă, fără copii. In sat se spu­nea că Pallads a adus mulţi bani din America. Casa surorii sale e si­tuată la o mare distanţă de celelalte case , din sat. Luni dimineaţa veci­nii au fost intrigaţi că cei doi fraţi nu dau semne de viaţă. Unul din ve­cini ducându-se până acolo a găsit fereastra spartă. Uitându-se pe fe­reastră a văzut lucrurile răscolite, iar pe Ion Paiade şi pe sora sa morţi. Imediat au fost înştiinţaţi jandar­mii. Aceştia au găsit lângă ferea­stră un tub provenind de la o cara­bină austriacă, iar în cameră un alt tub de cartuş. S-a stabilit că Paiade a fost împuşcat prin fereastră, unde fusese probabil atras de bandiţi prin ciocănituri. Tâlharii au pătruns a­­poi în casă, au maltratat pe sora lui Paiade, după care au impuşcat-o şi pe ea. întreaga casă e răscolită de ban­diţi, cari au dat desigur de banii lui Paiade. Jandarmii n’au mai gă­sit nici un ban în casă. Cercetările sunt făcute de către plutonierul Bârsan, şeful postului din Ocna şi de plutonierul Moghel­­nitzki, şeful postului de jandarmi al comunei Doroşânţi. Până in prezent nu s'a dat de urmele bandiţilor. ATACUL DIN PADUREA HLI­­BICIOC Celelalt atac banditesc s’a comis în pădurea Hlibicioc din apropie­rea satului Camena. Comercianţii Sulem Laufer din I­­gieşti şi Peretz Laufer din Ludavaţ, fuseseră eri după amiază la Cer­năuţi, de unde se întorceau cu o că­­ruţă plină de mărfuri. In pădurea Hlibicioc căruţa a fost oprită de 6 bandiţi mascaţi şi înar­maţi cu carabine. In timp ce trei din bandiţi stă­teau cu armele întinse, ceilalţi trei au maltratat pe comercianţi, luân­­du-le apoi suma de 3000 lei şi toţi sacii şi lăzile cu mărfuri, după care au poruncit victimelor să se culce în şanţ. Tâlharii au dispărut apoi în pădure. Comercianţii au reclamat cazul autorităţilor din Storojineţ, care au trimis potere în urmărirea bandiţi­lor. In pădure nu s’a mai găsit de cât o ladă spartă şi golită. MonuiHHMtul lui Creu­tenceau, inaugurat de curind la Paris

Next