Dimineaţa, ianuarie 1933 (Anul 29, nr. 9344-9372)

1933-01-01 / nr. 9344

f Anul 29 No. 1 344 alberfte dinții înlătură ca riet fi piatra dinților Fondată în 1904 de CONST. MIL! r IBUc . 3 I KA"i S I B I u 12 pagini Duminică 1 Ianuarie 1933 ‘'OVALE _ muti *pa DECOLONIA LEGR.AIN Fvcimsfi. Str. Const. Mille 5-7­ 9 sarmdari TELEFON: Centrala: 3-2470, Străinătatea: 3-5354 Direcția: 3*2474. Adiţia: 3-2473, p­rovincia: 3-1066 ffflSMA ITALO-JUGOSLAVA Tensiunea italo-iugoslavă a în­ceput sa provoace la Paris şi la Londra o­ mare nervozitate. Pre­sa franceză şi engleză e plină de articole în cari chestiunea este d­is­­cutată cu o nelinişte abia stăpânită. „Daily Herald“ spune intr’un titlu pe 3 coloane, că neînţelegerea intre cele două ţări constitue .,„ PRIMEJ­DIE PENTRU ÎNTREAGA EURO­­PA“ şi anunţă că „D. MUSSOLINI A ÎNCEPUT SA IA MASURI MI­LITARE DEALUNGUL HOTARU­LUI DINSPRE IUGOSLAVIA“. Corespondentul ziarului la Ro­ma adaugă precizările cari ur­mează : „Manevrele acestea,­­adică pre­gătirile militare), relevate ori, sunt explicate de oficialitate ca „mă­suri de precauţiune“. Sentimentele între Italia şi Iugoslavia sunt încor­date. „Motivul demonstraţiilor anti-iugoslave (din ulti­mele zile) este Conferinţa Micii Antante de la Bel­grad. Este clar că guver­nul fascist consideră a­­ceasta şi rezultatele ei ca o demonstraţie organiza­tă a solidarităţii anti-n­a- Isene din partea Micii An­tante“. * Intr'o atmosferă atât de încăr­cată ca aceasta, orice vine să spo­rească încordarea, fie deoparte, fie de alta, este natural foarte grav. Dar în cazul de care vorbim mai jos, tensiunea n'a fost mărită de o ini­ţiativă ostilă italiană sau iugosla­vă, ci de una, putem să-i zicem neutră. Presa englezească a publi­cat în ziua de 24 Decembrie un ma­nifest isdălit de un număr de inşi, foarte­­ cunoscuţi in tara lor. Serf­ I ^­TCăpitanul Victor Cazalet, fanul Arthur Evans, Profeso­rul Gilbert Murray, ed. Wickham Steed si id­ ll. L Fischer. Afara de doi : d-ni Noel­ Buxton şi Gilbert Murray, ceilalţi sânt conservatori. Manîfestul este de o violenţă ex­traordinară în contra dictaturii din Iugoslavia. Nu ne adr.am aminte să fi citit in anii de durat războiu un document ca acesta. Iată câteva pbs­igii: »Dictatura mi­l­it­ară din Iugoslavia este o amenin­ţare pentru pace a Euro­pei. Guvernul Angliei şi guvernele­­diate ar trebui să intervie. Spionagiul «_n general în Iugoslavia. Me­todele poli­­leac şti «ui «­tins o astfel de cî­mpie, în urma asasinării succesive a . , s’a răspândit acuta .credin­­fa, îndreptăţită sttii rnf'Jpă, *“ unele caturi, poliţia e se poate crea o situaţie care să constitue o tenta­­ţiune permanentă pentru guvernele vecine, ostile unităţii iugoslave şi care, astfel, să ducă la pericli­tarea păcii. Pentru a evita aceasta, este absolut ne­cesar ca Iugoslavia să se organizeze pe o bază fe­derală. „Suntem de părere că guvernul englez, împreu­nă cu cel francez, apoi cu cele din Bucureşti şi din Praga, ar trebui să inter­vie pentru a obţine o schimbare radicală a Con­stituţiei iugoslave. Până atunci să nu se acorde nici un fel de înlesniri finan­ciare guvernului din Bel­grad­. ★ Manifestul acesta nu este dintre acele peste cari se poate trece cu uşurinţă. Cei cari l-au iscălit sunt toţi oameni cu răspundere. Ei nu şi-ar fi dat numele dacă n’ar fi fost convinşi că dictatura din Iugosla­via, în loc să fie un mijloc de uni­ficare şi de liniştire, este dimpo­trivă unul de dezintegrare şi de răspândire a urii. Cei mai buni prieteni din străi­nătate ai Iugoslaviei, cum sunt de exemplu Scotus Viator, Wickham Steeg şi alţii, duc azi campanie în presa mondială in contra dictaturii dela Belgrad şi toţi prezic acesteia un sfârşit teribil. La Belgrad s’ar putea vedea acum, după expe­rienţa ce s’a a digut de câţi­va ani, că *T|^Hrife au * 'W iun* i»N ich partizanii ulirăjiwilor nu văd și nu recunosc că au provocat dezastrul decât în momentul când acesta se produce. In orice caz, un Apus die­ Satur­a iugoslavă este pro­fund impopulară și nesim­­patîcă. I. BERLIN, 29. (Rador). — întreaga rețea, radiofonică germană a consa­crat o jumătate de oră problemei revizuirii ‘ frontierelor orientale a!e Germaniei și a suprimării coridoru­­stefilor opoziţ­­ei, încâtf'M polonez. *" **­ ’ ** " Emisiunea destinată acestei che­stiuni a comportat lecturi din scrii­tori şi ziarişti străini, cari conchid la necesitatea revizuirii frontierei polono-germane. Auditorii au ascul­tat apoi o piesă, în care se demon­stra că Germania trebue să ceară modificarea actualului regim, „de­zonorat și insuportabil”. Propaganda revizionistă germană prin Radio AMANAREA — Şi dacă se amână piața cuponului, o să fim mai bogaţi în, — Da, mai bogaţi ^în^daterii... ^ Automobil căzut in râu CALARASI-IALOMIŢA, 30. Agentul fiscal Ion Popa, din Bu­­eşti, ducându-se să încaseze impo­zitele de la locuitorii din comuna Dragoş-Vodă, s-a întâlnit şi cu lo­cuitorul Radu Lupescu, care era în complectă stare de ebrietate. Fără motive serioase, ambii s-au luat la ceartă. La jiş mu­lticui­dat, Radu Lupescu a­ tras mai multe focuri de revolver în agentul Popa. Criminalul a fost prins de locui­tori şi înaintat prin postul de jan­darmi parchetului de Ialomiţa, iar pacientul internat în spital. Un agent fiscal impuşe­.­te un sătean Fixarea efectivelor armatei belgiene BRUXELLES, 29. (Rador).­­ Camera a adoptat cu 94 de voturi contra 69, proiectul de lege prin care se fixează efectivul contin­gentului militar pe 1933 la 61.500 soldați. é­s. ... m Parafarea acordului BERLIN, 30 (Rador).­­ Un au­tomobil cu pompă împotriva incen­diului, s’a răsturnat într’un râu, in timp ce se îndrepta spre locul unui,yi eSTHrntimieu * (Rado. - j ie, ia­rna a râurit. Iar a­cord­ul româno-ungar din Octombus 1932 privind schimbul de mărfuri, care expiră la 31 Decembrie 1932, a fost parafat ori din nou, ca acord provizoriu pe timp de două luni. Pa­rafarea acordului s’a făcut de dele­gaţia română de subt preşedinţia d-lui V. V Tilea, fost susecretar­­de Stat şi de delegaţia ungară de subt prezidenţia d-lui Nicki, ministru ple­nipotenţiar maghiar. Dispoziţiile acestui acord sunt menite să intensifice chiar şi in si­tuaţia de criză generală, raporturile rom­ano-urţgar­ o­­­i comerciale din­tre România şî Un­garia. El consti­tue o etapă în des­­voltarea relaţiunilor viitoare de schimb de mărfuri, dintre cele două ţări, pe baza exportului de produse industriale ungare în România şi a exportului de materii prime şi semi­fabricate române, trebuincioase in­dustriei ungare. Bazat pe considerente exclusiv practice, acest acord provizoriu a fost încheiat într-un ritm nou, cu mai puţine negocieri, dar cu rezul­tate bune imediate. ia blochează sumele cuvenite exportatorilor români BRĂILA, 30. — Blocarea sumelor cereale care fac export pe o scară ce se cuvin exportatorilor români întinsă, n'au sume blocate în Italia, care au vândut mărfuri in Italia, a fost confirmată oficial astăzi cercu­rilor cerealiste din portul nostru. Importatorii italieni au fost Incli­­noştt îniaţî de către guvernul ita­lian, că toate sumele cuvenite co­mercianţilor români să fie consem­nate la Banca Naţională a Italiei. Aceiaşi dispoziţiune au primit-o şi toate băncile particulare. Asupra exportului nostru de ce­reale măsură guvernului italian a avut unele repercusiuni, dar fără o mare importanţă, aceasta, datorită faptului că în ultimul timp piaţa italiană oferea preţuri extrem de reduse pentru porumb, singurul produs ce se exporta în această ţară. Sumele ce au de primit ex­portatorii noştri pentru mărfurile exportate in Italia şi actualmente blocate sunt reduse. Marile case de Chiar după statisticile publicate în ultima vreme, s’a văzut că ex­portul nostru în Italia a fost foarte redus, majoritatea cantităţilor fiind îndrumată spre Olanda, Danemar­ca, Anglia şi Belgia. Pentru mo­ment, ca măsură preventivă, ex­portatorii nu mai închee transac­­ţiuni pentru Italia, mai ales că pre­ţurile oferite de această piaţă nu prezintă convenabilitate. De altfel se ştie că recolta proprie a Italiei a fost satisfăcătoare anul acesta, aşa că un import serios în acest stat nu va începe decât la primăvară, odată cu deschiderea navigaţiei pe Dunăre. Până atunci, este mai mult ca sigur că tratativele deja înce­pute între guvernul român şi ita­lian vor duce la soluţionarea con­flictului ivit. O dansatoare româncă expulzată din Franţa tei noastre, când se pomeni subit cu doi inspectori de poliţie, care o invitară să se îmbrace cât mai re­pede — era dis de dimineaţă — spre a-i însoţi la gară. Aveau ordine stricte s-o reconducă până la gra­niţa României, în urma unui man­dat de expulzare. Astfel Alice Badian, deşi avea toate hârtiile în regulă şi deşi n’a contravenit la nici o lege, deoarece încă nu lucra în mod activ pe sce­­a trebuit să o tânără dansatoare româncă, dica Alice Badian, care trăeşte în Franţa, de doi ani şi jumătate, a semnat recent un angajament la un mu­sic-hall, unde urma să debuteze intr’o nouă revistă. Spre a fi­ sigură că poate înde­plini acest angajament, a solicitat din partea ministerului de interne contractul de lucru necesar pentru străinii cari doresc să-şi exerciteze profesia in Franţa. Cererea era sprijinită de un con­­na music-hallurilor, filier municipal, deci avea şanse să părăsească Franţa, fie aprobată. Cu atât mai mare fu. Ziarele franceze protestează /iml­uoA «1 tadign«w compatriot | potriva acestei jwxLrepJ&ti. im. Gripa a luat proporţii in Anglia LONDRA, 30. (Rador).— Rapoartele din diferite părţi ale ţării confirmă faptul că epidemia de gri­pă a luat proporţii consi­derabile, deşi boala nu a luat forme atât de primej­dioase ca în timpul epide­miei de acum trei ani. In cursul ultimei săptă­mâni au fost înregistrate 30 cazuri mortale. In Birmingham, peste 1.000 funcţionari din di­ferite servi­cii publice, sunt reţinuţi în casă de gripă. Moartea unei victime a ştiinţei D-rul George Haret, un savant de precauţie. De atunci datează prl-O fîi w Do Y*1 p M (mnnrnUnt ns.nl a lnnînnl nmn vnăvilin« radiolog din Paris, a sucombat o victimă a datoriei şi a ştiinţei. Rând pe rând, din an în an, George Haret a lăsat chirurgilor fâşii din trupul său: degete, pachete de muşchi şi nervi. In Februarie a anului trecut, când a suferit iarăşi o asemenea opera­ţie, d. Mourier, directorul general al asistenţei publice, a cerut pre­şedintelui Doumier o recompensă pentru acest erou modest. Dourier a venit numai­decât la spital şi a fixat el însuşi cocarda Legiunii de onoare pe pieptul bolnavului. încă în convalescenţă, d-rul Haret s-a înapoiat la razele lui, teribile şi minunate în acelaş timp. Şi-a con­tinuat opera de cercetare până în Noembrie, când a căzut din nou la pat. Nu-şi făcea nici o iluzie cu privire la starea Iul. * — Nu voi apuca sfârșitul anului, spunea el prietenilor și vai, reali­tatea a dovedit că avea dreptate. Suferea în tăcere, nimeni n’a au­zit vreodată din gura Iui o plân­gere, un cuvânt de părere de rău. A fost unul dintre apostolii ra­diologiei și a început să se devoteze acestei ştiinţe, încă necunoscute, din anul 1896. S’a Închinat trup şi su­flet misiunea sale. In timpul răz­boiului a avut, atâta de lucru, in cât nu se ruaga, l­a măsuri unele leziuni ale manilor. A continuat până la ultima su­flare viaţa de martir în folosul o­­menirei. Extrădarea unui inspector general al siguranţei ungare MIERCUREA CIUCULUI, 30. — Azi a fost extrădat d-rul Iosif Bá­lint, fost Inspector general al sigu­ranţei generale din Budapesta, care a săvârşit in Ungaria numeroase falsuri şi escrocherii. După comiterea neregulilor, Bá­lint s’a refugiat în România. -------------- »- «­ --------------­ Explozie intr’o mină din Ungaria BUDAPESTA, 29 (Ra­des4)^— Intr’o mină din a­­propierea îocaîității Nagy EV”anyák s’a produs o vio» lentă explozie de gaze. Treisprezece mineri au fost litîși, iar unul grav rănit. î ••• • * ra--.-zr.v r ~ ~1 Artistul de cinema Georg Alexander, fiul unei românce arădane TIMIŞOARA. — Un ziar din loca­litate, publică sub iscălitura d-lui dr. A. Cosma junior, avocat şi zia­rist, nişte foarte interesante­­ des­tăinuiri făcute cu câteva zile îna­intea morţii, de bătrâna şi cunos­cuta scriitoare din Banat Emilia Lungu de Puhallo, care a colaborat, pe vremuri la revista „Familia­“ din Oradea, ziarul „Drapelul“* din Lu­goj, ziarul „Dreptatea şi Lumina Poporului“, iar în ultimul timp la ziarul german „Temesvarer Zeitung“ din Timişoara. Emilia Lungu de Puhallo, stinsă din viaţă, în etate de 79 ani, înain­tea Crăciunului, fiică de învăţător bănăţean şi văduva unui nobil lo­cotenent, afară de articolele din care respirau un cald patriotism, poe­ziile şi nuvelele ce au constituit hra­na sufletească a tineretului din vre­mea sa, precum şi de activitatea pe­dagogică desfăşurată ca învăţătoa­re în comuna Izvin din judeţul Ti­­miş-Torontal, a lucrat intens pe tă­râmul istoric, întocmind, in manu­scris, istoricul şcoalelor româneşti din Timişoara si contribuind din răsputeri la ridicarea culturală a metropolei Banatului. Retrasă intr’o modestă căsuţă din cartierul Fabrică unde şi-a petre­cut aproape uitată de toţi, ultimi ani din viaţă, bătrâna scriitoare bă­năţeană răsfoia, când şi când ve­chile manuscrise, ori colecţii de zia­­re şi reviste, împărtăşind celor cari o vizitau, amintiri scumpe, duioase. Printre cei cari au putut-o vedea cu trei zile înainte de moarte a fost şi confratele nostru d. dr. A. Cosma junior. In fraze tremurânde, cu emoţia omului căruia i se pare că pângăre­şte dulapul vechilor hrisoave, atunci când dibuia încet printre manuscri­sele îngălbenite de ani, dar cu un sentiment de aleasă gingăşie, nn înşiruirea destăinuirilor, ce avea să fie cele din urmă, Emilia Lungu a stat de vorbă câteva ore cu tânărul publicist bănăţean care, discret îi răscolea amintirile, destăinuindu-i, aşa cum altădată o făcea ea însăşi în scris, lucruri interesante. Şi câte nu ştia fondatoarea celei dintâi reuniuni femenine române din Banat. Ce minunat ştia să-şi împletească povestirile , dându-le căldura unor nuvele de neuitat şi melodia unor versuri cari te subjugă. Se pare insă că ultimul mare se­cret, păstrat cu sfinţenie până in ajunul morţii nu l-a putut duce­ dincolo în lumea veşniciei, afară dacă nu cumva, tot ’ dintr’o înaltă mândrie naţională nu a ţinut îna­dins să as­cus public Bătrân­a publicistă s’a destăinuit confratelui nostru vorbindu-i­ de marea şi sincera ei prietenie cu o altă româncă de inimă şi de talent dil­ Arad, nepoata lui ’ Constantin' Ianovici, fostul inspector al şeca­­lelor româneşti bănăţene şi d rector al pedagogiei din Arad de la mijlocul secolului trecut.­ Literată de seamă şi poetă cu reale ipsusiri ,­prietena­­ mea, era mama arfissului, de cinema Georg Alexander, pe, r.arş v-a fost dat să-l vedeţi acum câtva timp la Timişoara. Mama lui a­­murit şi a fost îngropată lângă Berlin..". Artistul de cinematograf. Georg Alexander, fiul unei romă.:'­* din Banat..., mama lui poetă, iată’des-' tăinuiri interesante, întrerupte, la mijlociu lor de oboseala bătrânei scriitoare Emilia Lungu, stinsă din viaţă mai înainte de a fi putut să şteargă praful vremii şi de pe alte­­amintiri, din Banat MIERCUREA CIOC, 30. —­iaris­tul Mihail Banga, corespondent )• diferite ziare maghiare, a fost tuna unei agresiuni din partea stului funcţionar poştal Iorg Comes Ioan din Topliţa. Ciucu. S’a deschis o anchetă. Agresiune împotriva unui ziarist

Next