Dimineaţa, februarie 1933 (Anul 29, nr. 9373-9400)

1933-02-01 / nr. 9373

Anul 29 No. 9373 ■I FEMEI FRUMOASE VOR PLECA LA EXPOZIŢIA INTERNATIONAIA DIN CHICACO ÎNTREŢINERE COMPLECTĂ DISTRACŢIUNI­ Precum şi PREMII 10.010 DOLLAR­I Cammisul este organizat de „Raalitatea ilustrata“ Miercuri 1 Februarie 1933 R­ADIO VA DISTREAZA VA INFORMEAZĂ VA INSTRUIEŞTE Fondată în 1904 de CONST. MILLE 3 Lei București, Str. Const. Mille (Sărindar) 5-7-9 TELEFON: Centrala: 3.2470, Străinătatea: 3.5354 Direcția: 3-2474, Adiţia: 3-2473, Provincia : 3-1066 Hitler a format noul v­iolenţa Convocatul pe reprezentanţii zia­relor, e­d. Gh. Mironescu, ministru de interne, a făcut apel la presa pentru o colaborare în vederea îm­blânzirii moravurilor. Ultimele agitaţii, degenerate în acte de violenţă, au atras deosebita atenţie a guvernanţilor — atât prin gravitatea faptelor în sine, cât şi prin consecinţele neprevăzute cari s’ar putea produce, cu repercusiuni nu numai în domeniul politic şi so­cial, dar şi în cel naţional. Cu rare excepţii, presa indepen­dentă n’a practicat violenţa. Acea­stă specialitate priveşte mai mult presa de partid. Astăzi unele agitaţii s’au intensi­ficat, ameninţând grav ordinea pu­blică şi chiar persoana fizică a gu­vernanţilor. Situaţia este într’adevăr critică. Dar în faţa acestei stări de lu­cruri, iscată nu din senin, ci după o lungă pregătire spirituală,­­ trebue să recunoaştem că guvernele şi partidele politice îşi au vina lor in deslănţuirea de azi, pe o scară atât de mare, a violenţelor. Înaintea clasei stăpânitoare, exi­stă două tabere de manifestanţi: lucratorii şi fiii lumii dominante, împărţiţi în fel de fel de grupări, ligi, asociaţii, gărzi, „culturi“ pa­triotice, etc. Lucrătorii sunt din altă lume. Sunt vrăjmaşii, străinii. Ei n’au ros să se mişte. In perioada neutralită­ţii, lucrători au fost împuşcaţi pe stradă la Galaţi. Acelaş lucru, în proporţii vaste, s’a petrecut după război , în piaţa Teatrului. Celelalte mişcări erau permise — dacă nu chiar încurajate. Manifes- V-'Ui unul circular c .1 leu : * tuite. Ch­eltuelile demonstraţiilor e­­rau suportate, câteodată, de ordi­nea publică. vernele au avut o atitudine oportu­nistă faţă de grupările turbulente, ca şi faţă de manifestaţiile publice. Mişcarea massei de demonstranţi era când o manevră împotriva u­­nui adversar, când o­ diversiune po­litică... Aceasta-i tradiţia manifestaţiilor. Iată însă că practica violenţei s’a întins atâta, încât plasa forţei pu­blice n’o mai poate cuprinde—toată. Guvernul — la un moment dat — nu mai este în stare să diriguiască acţiunea anarhică, chiar dacă ar vrea... Atunci se nasc curente împotriva guvernului însuşi. Se ivesc mişcări fără aprobarea „poliţiunii“. Manife­stanţii vor să lovească guvernul „în persoană“ — adică pe titularii de­partamentelor. Indiferent dacă actualii miniştri sunt sau nu vinovaţi, — violenta, odată deslănţuită, îi caută in primul rând pe dânşii. Erorile de guvernământ se plă­tesc — de făptaşi, dar cele mai a­­deseori de urmaşii acestora. A nu se juca cu focul... M. Sevastos Oamenii politici, partidele şi îu- America, guvern german Prelungirea termenului depunerii declaraţiilor fiscale Termenul prevăzut în art. 7 din egea pentru represiunea evaziunii iscale, referitor la obligaţiunea fir­elor individuale şi a societăţilor de a depune liste cuprinzând numele și domiciliul persoanelor pe cari le-au utilizat în cursul anului 1932 cu ară­tarea sumelor plătite în acel an sub le:I­­onna de salarii, tantieme, partici­pare la beneficii sau alte forme se prelungește până la 10 Februarie inclusiv. Acei cari nu le vor depune in ter­menul acesta vor fi supuşi sancţiu­nilor prevăzute de articolul mai sus arătat. — Ai văzut ce de întruniri s’au ţinut ori în tot felul de chestii, şi guver­nul tace ■■■ — Tace şi f­atee... Datoriile Angliei către America NEW-YORK, 29. (Rador). — D. Lindsay, ambasadorul Angliei la Washington, a sosit azi la Warms­pring (Georgia), unde va fi oaspe­tele d-lui Roosevelt, viitorul preşe­dinte al Statelor­ Unite. După cum se ştie, d. Roosevelt a ţintit să vadă pe d. Linsay mai neinte ca acesta să plece spre Londra, und­e a fost chemat de guvernul său pentru a discuta che­stiunea datoriilor Angliei față de Japonia se retrage din Liga Naţiunilor LONDRA, 29 (Rador).­­ O telegramă din Tokio a­­nunţă că astăzi in consi­liul de miniştri, ministrul de externe al Japoniei a raportat asupra tratative­lor duse la Geneva în che­stiunea Mandoiuriei. Ministrul a constatat că nu există nici o speranţă ca aceste tratative să ducă la rezultatul dorit de Japonia. Pe de altă parte, se a­­nunţă că ministrul de ex­terne ar fi cerut consiliu­lui de miniştri împuterni­cirea de a anunţa retra­gerea Japoniei din Socie­tatea Naţiunilor. Hotărî­­rea guvernului asupra a­­cestei cereri nu este cu­noscută încă. .Cercurile economice şi financiare japoneze de­clară că Japonia nu are nici o teamă de eventua­lele sancţiuni economice ale Societăţii Naţiunilor. Citiţi la Ultima Oră Atribuţiile noului expert la Banca Naţională I STAGNARE LA BURSA DIN PARIS Noul guvern german Un minister de coaliţie intre naţional-socialişti şi german-naţionalişti BERLIN. 30. (Rador). — D. von Papen a continuat până târziu noap­tea nai­actorile cu naţionalii germani şi cu naţional-socialiştii. Nu s’a a­­juns până acum la nici un rezultat. De altfel, în audienta de eri, d. von Papén n’a putut preciza președinte­lui Hindenburg atitudinea luată de șeful national-socialist, d. Hitler, fa­tă de propunerile făcute. In mod indirect, d. von Papén a luat contact­ul 911 partidul Centrului. Misiunea d lui vein Papén privită cu scepticism BERLIN, 30 (Rador). — Paralel ai negocierile d-lui von Papen s'au dus eri unele negocieri între Cen­trul și populista bavarezi pe deo­­parte și nationalii-socialiștii. Se poate spune astfel că d. Hitler ne­gociază pe două fronturi. 1 Această împrejurare face ca mi-I . ii d-lui von Papai spr fie pri­pită un oarecare scepticism. Domi­­t­ă impresia că atât d. Hitler cât şi Centrul ar încerca o combinaţie fă­ră naţional-ger­mani şi fără d. von Papen. Coaliţia naţional-socialişti­­lor cu Centrul şi populiştii bavarezi ar fi sprijinită de social-creştini. Această formațiune ar da concurs unui guvern prezidat de d. Hitler. D. HITLER Şansele unui cabinet Hitler BERLIN, 30 (Rador). — Cheia situaţiei politice este azi în mâna d-lui A­­dolf Hitler. In starea ac­tuală a negocierilor, cer­curile informate cred că pot spune că este absolut fals, aşa cum pretind unii, că răspunsul naţional-so­­cialiştilor nu poate fi de­cât negativ. Situaţia este într’adevăr extrem de delicată, dar dorinţa tuturor cercurilor politice este să provoace o clarificare, care se aş­teaptă pentru astă seară sau mâine. In rezumat se poate con­stata că primul plan al probabilităţilor este ocu­pat de un eventual cabi­net: Hitler. Este posibil un cabinet de coaliţie sub conducerea d-lui Hitler ? BERLIN, 30. (Rador). — Un co­municat al agenţiei „Wolff” subli­niază din cercurile informate că do­rinţa preşedintelui Reichului ar fi să scoată politica germană din perioada de încercări, experienţe şi tatonări. Chestiunea principala a tratati­velor este deci să se ştie dacă un cabinet de coaliție, sub conducerea­­-lui Hitler, este cu putin­tă cu co­laborarea sau toleranta Centrului. I Lista noului guvern BERLIN, 30. (Prin telefon).— In urma recoman­­dației lui von Papen, mareșalul Hindenburg a în­credințat d-lui Hitler misiunea de a forma guvernul. Iată lista noului guvern : Ad. Hitler, cancelar al Reichului; Von Papen, vice cancelar la comisariatul Pru­siei ; Neurath, ministru de externe; Frick, ministru de interne; Contele Schwering, ministru de finanţe; Seldte, ministru al muncii; Eltz, ministrul poştei; Goering, ministru fără portofoliu pentru Reich; şi Prusia. Portofoliul ministerului de justiţie a rămas li­ber. Generalul Kromberg, ministru al armatei. Dr. Hugenberg, ministru al economiei naţionale, al agriculturii şi alimentaţiei. Noul guvern reprezintă o coaliţie intre naţio­­n­al-socialişti şi german-naţionalişti. Azi după amiază Hitler va începe tratativele cu partidul centrului şi cu partidul bavarez, pentru a obţine consimţimântul lor de a sprijini guvernul în Reichstag. D. Goering a amânat şedinţa Reichstagului în­că înainte de a se numi noul guvern. Azi după amiază se vor întruni şefii de partide, spre a hotărî dacă nu e locul să aibe loc şedinţa Reichstagului mâine, UN FENOMEN­ ASTRONOMIC Marte se apropie de Jupiter O privelişte cerească, deosebit de interesantă, se poate vedea in a­­ceste nopţi de ger, bolta cerească fiind acum de o desăvârşită seni­nătate. Două lumini foarte puternice se observă, de la orele 10 seara, spre o­­rizontul de sud-est, razele lor între­­când luminozitatea tuturor astrelor vizibile în Ianuarie, inclusiv a lui Sirius, considerat drept steaua cea mai strălucitoare de pe cer. Aceste două lumini, ce par spre miezul nopţii reflectoarele unor a­­vioane, nu sunt decât două planete, anume: Marte şi Jupiter. Marte e astrul de sus, mai mic şi având o culoare roşie, provenind din lumina solară reflectată de con­tinentele sale. Jupiter e astrul de jos, mai a­­proape de orizont, deviat puţin spre dreapta, printr’un efect frumos de perspectivă. Atât e de puternică lu­mina sa, incât cei cari nu sunt fa­miliarizaţi cu planetele, il confundă desigur cu luceafărul. Bineînţeles! planeta Venus nu se vede niciodată la miezul nopţii. DOUĂ LUMI VECINE Ascensiunile lui Piccard în cer au mărit mult interesul publicului pen­tru ştiinţa astronomiei. Punctele luminoase care se văd pe bolta cerească sunt fiecare o lume, ca şi a noastră. Stelele sunt la depărtări prea mari şi nu e nădejde a se ajunge vreodată în sferele lor, însăşi lumina întrebuinţând zeci şi sute de ani spre a străbate spaţiul ce le desparte de pământ. Planetele, in deosebi Venus, Ju­piter şi Marte, sunt însă relativ la depărtări mici. Ele vor fi, după lună, primele „pământuri“ vizitate, într’un viitor mai mult sau mai pu­ţin apropiat, de cei dintâi astro­­nauţi ce vor reuşi să ajungă in spa­ţiul interplanetar. De la cucerirea, stratosferei până la o călătorie in lumile vecine nu mai e decât un pas. In Franţa s’a fundat o societate astronautică, sub conducerea celebrului fizician şi astronom Esnault Pelterie, având de scop studiul condiţiunlor unei călă­torii dincolo de atmosferă. Rache­tele permit posibilitatea unui astfel de raid. Dificultatea constă in rezol­varea unor probleme de fiziologie, corpurile pierzând din greutatea lor in timpul călătoriei. La un mo­ment dat gravitaţia in rachetă se inversează, un pahar cu apă trebue ţinut cu fundul în sus; pasagerii de­vin ei inşişi mici planete cari atrag corpurile uşoare şi trebue să facă sforţări să nu se lovească de pereţi ori de plafon. Cele două lumi vecine, Marte şi Jupiter, sunt apropiate numai în aparenţă, depărtarea intre ele fi­ind de aproape 300 milioane km. De la 1­5 Februarie vor fi şi mai apropiate. Peste doi ani vom avea iar prile­jul să observăm conjuncția lor. ­ Controlul valutar la punctele de frontieră O adresă a vămilor către Regia căilor ferate După o adresă a direcţiune!, vă­milor către Regia C. F. R., nu se mai permite sub nici o formă, funcţio­narea vreunui birou particular de schimb, deoarece schimbul valutelor la frontieră, trebue să se facă nu­mai prin caseriile căilor ferate, că­rora li s’au şi dat instrucţiuni în acest sens. Birourile de schimb de pe lângă staţiile de frontieră, vor face numai oficiul de cumpărare de valute, nici odată însă de vânzare. OBLIGAŢII PENTRU CALATORII CE INTRA IN TARA Călătorii cari sosesc din străină­tate sunt obligaţi să declare valute­le, devizele sau leii ce au asupra lor, pentru a fi trecute în paşaport, de organele vamale, sub semnătura şe­fului de vamă, sau a ajutorului său. Călători cari vor declara o sumă mai mare de 20 mii lei, vor fi sem­nalaţi Băncii Naţionale, — serviciu­lui poliţiei devizelor, — arâtându-se numele şi adresa exactă din ţară, dacă este vorba de un cetăţean ro­mân, şi localitatea unde merge, cu eventuala adresă, dacă este vorba de un străin. Pentru străini se va arăta ţara de origină şi numărul paşaportului, co­­municându-se şi orice al­t informa­ţie necesară urmăririi cazului. Cei Înmulţi, sau denunţaţi şi asupra că­rora se vor găsi la percheziţie, va­lute nedeclarate, vor fi invitaţi să le preschimbe la biroul oficial cfr. Refuzul schimbului va fi semna­lat B. N. SCOATEREA VALUTELOR DIN ŢARA Călătorii nu vor putea eşi din ţară cu valute elective, devize sau lei, sub orice formă, cecuri, bonuri, scri­sori, acţiuni, etc, decât dacă au au­torizaţia Băncii Naţionale, (formu­larul A), care va fi reţinut de orga­nele vamale. Autorizaţia aceasta nu va­­ii necesară in următoarele cazuri: când călătorul nu are asupra sa­­ cât maximum 7 mii de lei în valut In aceasta sumă, in valute, nu o intra de cât 2 mii lei în moneta r­mânească, iar restul până la 7­0 lei în orice altă valută, afară , penge, silingi austriaci sau coroa, cehoslovace. Pentru aceste valute indiferent­e sume, este nevoe de autorizat Băncei Naţionale. De asemenea când călătorul es in tranzit prin România, dacă valu­tele au fost trecute în paşaport, intrarea in ţară.­­ Se reaminteşte că, atunci când c­­atorul la eşirea din ţară, are asup­ra autorizaţie de valute (formular A) a Băncei Naţionale, indiferent , suma ce cuprinde, el nu poate , din ţară de­cât cu valorile trecu in autorizaţie, fără a mai put scoate din ţară in plus, si minim de 7 mii lei.­­ Circulara vămilor adresată Reg C. F. R. mai precizează că: sume declarate şi găsite in plus, în tot cazurile, se vor reţine de biroul vamale contra chitanţă. Aceste s­me se vor trimite apoi B. Naţior, cu arătarea persoanei dela care s’ reţinut. Celor ce la control li se vor­­ valori nedeclarate, se vor confis dresându-se acte. In ce priveşte călătorii suspe­­cari voiajează in mod frecvent a ceştia vor fi semnalaţi organe poliţieneşti, pentru ca prin mări drastice, să se poată stârpi cent­rul clandestin de valute. Disppoziţiile anterioare, cu pri­re la controlul de la frontieră, nu priveşte valutele străine şi mam naţională şi cari nu sunt supru in adresa de mai sus, rămân­e departe în vigoare. REF

Next