Dimineaţa, martie 1933 (Anul 29, nr. 9401-9431)
1933-03-01 / nr. 9401
Anul 29 Mp. Martisoare Cadouri Splendide EFTINE la Beresteanu. STR. SMARDAN NS2S 9401 wBDOIECA ASIRA Miercuri 12 pagini Fondată în 1904 de CONST. MILLE 3 Lei București, Str. Const. Mille (Sărindar) 5-7-9 TELETON: Centrala: 3-2470, Străinătatea: Direcția: 3-2474, Adia: 3-2473, Provincia : 1 Martie 1933 3-5354 3.1066 Practice condamnabile Cu prilejul reducerilor dela departamentul Justiţiei, a parlamentul a înregistrat două cazuri care merită o atenţie specială. Este vorba de mutarea şi desfiinţarea unor judecătorii.’ Un caz priveşte Cadrilaterul, celălalt — un judeţ de munte din Muntenia. Astfel, s’a mutat o judecătorie dintr’un orăşel, mic port, într’un sat cu vre-o sută douăzeci de gospodării —la o depărtare de 16 km. De ce? Fiindcă avocatul principal din orăşel a demisienat din partidul dela putere şi a trecut în altă formaţiune politică. Cum adversarul nu-şi poate schimba domiciliul, — mutarea judecătoriei a fost socotită ca lovitura de graţie ce i se putea aplica. Al doilea caz este şi mai frumos. Există o judecătorie într-o localitate, unde exercită o mare influenţă un advocat — care face politică cu un partid acum în opoziţie. El a luat parte activă la lupta electorală, fiind chiar candidat — şi făcând, cu ocazia alegerilor, mult sânge rău guvernanţilor. Ca represalii — s’a hotărât desfiinţarea judecătoriei cu pricina. Se spune însă că acest conflict este pe cale de aplanare printr’o demisie şi o înscriere politică... Iată deci de ce lucruri mărunte depind interesele populaţiei! O rivalitate, dorul de răzbunare şi justiţiabilii sunt trimişi, pentru dobândirea dreptului lor, la distanţă de zeci de kilometri. D. Mihai Popovici, ministrul Justiţiei, este desigur străin de aceste maşinaţiuni. D-sa este obligat să suprime unele instituţiuni. Le suprimă, bineînţeles, pe cele indicate de organele din subordin. Acelaşi lucru se petrece şi cu mutările. Ministrul nu poate şti dela Bucureşti situaţia locală dela Munte sau dela Mare... Vina cade însă asupra organelor subalterne, care se lasă influenţate de oameni politici pătimaşi. Justiţia îşi poate îndeplini misiunea numai în afară de sfera presiunii politicianiste. O judecătorie şi un magistrat trebue să rămână la locul lor , dacă aşa cer interesele justiţiei. Desfiinţările şi mutările se cuvine să se facă după acelaşi criteriu. Altfel se creiază o situaţie stranie. Când soarta unei judecătorii sau a unui magistrat se aranjează printr’un act de nedreptate care va fi dispoziţia sufletească a împărţitorilor de dreptate? Vor mai crede ei în lege şi’n justiţie? Nu vor privi solemnitatea judecăţii ca o simplă comedie? Faţă de cazurile citate, şi de altele similare, avem credinţa că d. Mihai Popovici, cu calmul său şi cu cunoscutu-i spirit de echitate, va servi mai mult justiţia decât rancuna de provincie. M. Sevastos y 'xti # v wtfwnMiaMg.v »ggs mimnamg^» iii mi mh* mmm «teHi—w mmmmm Tradiţii: Lăsatul secului NUMIRILE ILEGALE — Psr’că ți-a făgăduit primarii că azi te pune in slujbă?... — Da, dar m’a anulat, fiindcă după lege nu putea făgădui... Dificultăţile alcătuirii bugetului cu P. D. R. Ioaniţescu şi desigur îl va vedea şi astăzi. DIFICULTĂŢILE DE LA INSTRUCŢIE De asemenea o serioasă greutate prezintă bugetul ministerului de instrucţie, care a realizat jertfe dureroase şi căruia i se mai cer încă şi altele. E în discuţie acum chestiunea învăţământului secundar. Chestiunea va fi studiată într-o nouă conferinţă care va avea loc astăzi. Este probabil că pentru a se putea ajunge la o înţelegere, fără jertfe prea dureroase pentru unii să se procedeze la revizuirea celorlalte bugete. Aceasta întrucât sunt unele ministere cari n’au făcut aproape deloc amputări şi cari, prin urmare, nu şi-au dat contribuţia lor de sacrificiu la necesitatea alcătuirei unui buget care să reprezinte in mod real situaţia financiară.Din cauza greutăţilor arătate Dificultăţile din calea alcătuirii bugetului persistă încă. D. G. G. Mironescu, vice-preşedinte al consiliului şi ministru de interne, a fost rugat să primească rolul de mediator între ministrul de finanţe şi miniştrii ale căror bugete sunt în discuţie. D-sa a şi avut alaltăeri şi ori conciliabile cu d-nii miniştri: general Samsonovici, D. R. Ioaniţescu şi D. Gusti deoparte şi V. Madgearu de altă parte. Cu bugetul armatei chestia este aproape tranşată. Diferenţa care a rămas in discuţie este foarte mică. Ea nu mai constitue nici o greutate. BUGETUL MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII Cu ministerul sănătăţii, după cum se ştie, lucrurile merg mai greu. E vorba de o diferenţă de vreo 200 de milioane lei. C. D. R. Ioaniţescu refuză să facă această amputare, punând înainte chestiunea sănătăţii publice. D. Mironescu a discutat Sâmbătă la mai sus, alcătuirea bugetului la Cameră asupra acestei diferenţe mai întârzia. Este probabil că el nu va putea fi gata decât către sfârşitul acestei săptămâni. Se depune toate străduinţele ca bugetul pe exerciţiul 1933—34 să nu depăşească suma de 21 miliarde lei. AL. Recrut iugoslav de înălţime excepţională BELGRAD, 27. (Rador). — înaintea consiliului de recrutare din localitatea Veliki Bolkerek s’a. prezentat un tânăr recrt, având o înălţime de 2 metri şi 22 centimetri. El a fost declarat bun pentru serviciu şi vărsat la artileria de munte. Tânărul a declarat că are intenția de a face cinematograf, după ce își va fi terminat serviciul militar. Generalizarea moratorium bancar în Statele-Unite Parlamentele Statelor sunt convocate pentru a decide măsuri fată de criza băncilor NEW-YORK, 27. (Rador). — Moratoriul bancar este astăzi aproape general în Statele-Unite. In douăzeci state, parlamentele sunt întrunite astăzi, pentru a discuta măsurile considerate ca indispensabile să facă faţă crizei băncilor. In statele New-York, New Jersey, Vermont, Iowa şi Nebraska,, autorităţile au fost autorizate, prin legile votate ori, să ajute băncile ca să poată rămânea deschise şi să grăbească reorganizarea instituţiunilor de credit după lichidarea crizei. La Indianapolis, băncile anunţă că nu vor acorda retrageri de depozite decât în proporţie de maximum de 5 la sută, până la noui dispoziţii. La Cleveland, şapte bănci, membre ale Casei de compensaţiuni, şi-au limitat retragerile de depozite la acelaș nivel. La Akron în Ohio, cinci bănci, care la un loc reprezintă depuneri de 55 milioane dolari, vor deschide azi ghișeele, dar vor limita retragerile din depozitele de economii la 1 la sută pe lună iar retragerile din conturile comerciale vor fi de asemenea limitate. La Dayton City, în Ohio, autorităţile au decretat suspendarea tuturor operaţiunilor bancare pe trei zile. D. Charles Mitchell, preşedintele consiliului de administraţie la „Naţional City Bank“ din New York, a demisionat. Pactul Micii înţelegeri nu se va prezenta Parlamentului El va fi ratificat prin semnătură regală Pactul de la Geneva pentru adâncirea şi complectarea tratatevelor de alianţă ale Micii înţelegeri nu va fi supus ratificării Parlamentului, ci va fi ratificat prin semnătura regală. Pactul nu va fi prezentat Corpurilor legiuitoare pentrucă nici unul din tratatele de alianţă sau de amiciţie ale ţării noastre n’a fost supus acestei ratificări, ci au fost puse în vigoare, conform textului Constituţiei, prin semnătura regelui. S’a făcut o singură excepţie cu pactul de arbitraj şi conciliaţiune dintre ţările Micei înţelegeri, care, întocmai ca şi tratatele şi convenţiile comerciale, trebuesc ratificate de către Parlament, conform uzului. Ratificarea noului pact de la Geneva se va face zilele acestea pentru ca schimbul documentelor de ratificare să se poată realiza cât mai curând la Praga. L. P. N. LUNI. O văduvă cu doi copii, o fată de patru ani şi băiatul de nouă, cere d-lui ministru să i se ia băiatul, arătat în politic ca „element rău“. Sunt în mahala 23 de asemenea familii fără bărbaţi, cu copii mai buni însă mai numeroşi. Femeia nu se poate duce la lucru, neavănd cu cine să-şi lase copiii iar acasă lipseşte pâinea, lipseşte salteaua, lipseşte focul. MARŢI. Bărbat şi femeie cu copii. Bărbatul cere să fie internat gratuit într-un spital, suferind de „ulcer la stomac“. Boala boierească a buletinului deghizează una mai gravă şi care se citeşte pe figura ofilită a pacientului. A fost recomandat şi internat dar a fugit din spital peste noapte. E al treilea internat care fuge din spital, in patru luni. E proprietar, şi-a făcut o casă dintr-o ladă, improvizată din surcele şi noroi. MIERCURI. Vecina are un frate nebun. Se internează. JOI. Un electrician şi instalator moare de foame cu nevastă-sa şi doi copii într-o magazie tencuită cu pământ. Cunoaşte şi aplică toată electricitatea. Un dulgher moare de tuberculoză cu alţi doi copii şi de foame. Un fost chelner fără lucru de cinci ani, aşteaptă cu cinci copii, ce aşteaptă? Toţi cer ceva. VINERI. Primăria sectorului a dat pâine şi lemne. Asistenţa municipiului a distribuit sume. Ministerul nu are dar se gândeşte de câţiva ani, la ceva definitiv. La un regulament. SÂMBĂTĂ. Brutarului din cartier, autorul unei pâini delicioase, o autoritate îi închide „fabrica", din care trâieşte el cu opt guri, frământând 200 de pâini pe zi. Rapoartele, rezoluţiile, considerentele au tăbărît pe brutar, acuzat că nu are în periferie, instalaţii electrice şi mecanice, care in centru sunt utilizate ştiinţific la fabricarea unui produs pomenit în toate zilele la cronica tribunalelor. DUMINICA. Câţiva cărturari ai cartierului, fii de mahalagii şi născuţi pe loc, au hotărit să se producă într'un divertisment artistic gratuit. Ei plătesc din buzunarele lor 000 de unui advocat antreprenor, chiria I lr pentru un local puturos. Primăria Ie-a refuzat şcoala primară. Pretutindeni 11 s-a refuzat cu bune argumente, tot ce au cerut. Fiind zi de sărbătoare, ne putem gândi ce-i de făcut pentru a da de lucru femeilor cu copii şi familiilor cu bărbaţi neîtrebinţaţi. Ne facem un ideal începător: 20 lei pe zi de familie , dar să nu lipsească din nici o casă 20 lei pe zi. Autorităţile cu trupă şi personal, lucrează zeci de mii de costume şi rufărie anual. Dacă în locul unui licitator, căruia i se adjudecă o comandă, distribuită de el cu a treia parte din preţul obţinut, s-ar chema primăria cartierului să se însărcineze cu supravegherea lucrului, împărţit la văduve şi la familii aglomerate, în fiecare casă ar intra un venit zilnic nu de un pol ci, mijlociu, de trei poli. — Ce facem? întreabă profesorul de istorie din cartier. — Aş ţine mult să uşurăm mai repede câteva familii! răspunde dirijorul corului, un doctor in fizică şi chimie. Luni, Marţi, Miercuri, Joi, Vineri şi Sâmbătă au lipsit toate personagiile, căutate în vederea unei pomeni urgente, iar cărturarii cartierului sunt inutili din punctul de vedere politic. Ei nu fac parte din nici un partid, mărginiţi in toate veleităţile lor la valoarea puţin cotată ostenelilor meritului personal. I T. ARGHEZI LA PERIFERIE EFEMERIDE Moartea marelui duce Alexandru al Rusiei PARIS, 26 (Rador). — Azi dimineaţă a încetat, din viaţă la Nisa, in vila sa „Reque Brune“, marele duce Alexandru al Rusiei. Defunctul, care de câtva timp avea o sănătate şubredă, era fiul marelui duce Mihail Mihailovici şi fratele marelui duce George Mihailovici care a fost împuşcat de revoluţionari la 30 ianuarie 1919. Fost mare amiral al marinei imperiale ruse şi aphotant general al ţarului, marele duce Alexandru se consacrase în ultimul timp problemelor religioase şi ocultismului. Afacerea Hirtenberg in „Scandal mondial“ BELGRAD, 27 (Rador). — Ziarul „Politika“, comentând noua fază in care a intrat afacerea din Hirtenberg, subliniază că chestiunea se prezintă din ce în ce mai mult sub aspectul unui adevărat scandal mondial. Palatul „Asociaţiei generale a medicilor veterinari“, a cărui inaugurare a avut loc Sâmbătă