Dimineaţa, august 1933 (Anul 29, nr. 9551-9581)
1933-08-01 / nr. 9551
WS 3.000 m. 200 m. 500 m. 1.000 m. 2.000 m. 3.000 m. 200 m. 500 m. 1.000 m. 2.000 m. S WSW 200 m. 500 m. 1.000 m. 2.000 m. 3.000 m. Am scăpat de ploi, timpul e frumos, dar căldura devine arzătoare ca in Africa. Eritermograful staţiunei meteorologice din Timişoara a înregistrat plus 35 grade la umbră, 50 grade la soare pe sol. In câmpia Munteniei maximele n’au depăşit 34 grade la umbră. Temperatura creşte în toată ţara, inclusiv la munte. Din Sinaia se anunţă 25 grade la umbră. Presiunea începe să scadă. In consecinţă valul de căldură va provoca pe alocuri întări cu tendinţă de ar.rse. In seama, mare parte a IS: ^ cerul selva, meritate însă senin, maximele la umbră vor atinge 37 grade. SONDAGII AEROLOGICE Sau făcut în ultimele 24 ore următoarele sondagii aerologice: BUCUREȘTI 200 m. N 11 km. pe oră 509 m. N 7 km. pe oră 1.000 m. NW 11 km. pe oră 2.000 m. NNE 13 km. pe oră NE 25 km. pe oră GALAŢI S 5 km. pe WNW 3 km. pe N 7 km. pe N 12 km. pe NNE 18 km. pe oră . PREDEAL SW 4 km. WSW 10 km. SW 24 km. CONSTANŢA NNE 4 km. pe NNE 4 km. pe NNE 4 km. pe 1.200 m. 1.400 m. 2.000 m. Pe pe pe oră oră oră 11 km. pe oră 4 km. pe oră CERNĂUȚI W 25 km. pe oră WNW 18 km. pe oră N 40 km. pe oră NE 48 km. pe oră Curenţii simt valabili şi slabi în toată ţara, exceptând nordul Bucovinei unde se formează o depresiune şi vânturile dela miază-noapte vor deslânţui vijelie. FURTUNI IN ANGLIA, FRANŢA Şi GERMANIA Un val de căldură groaznică s’a abătut de două zile în vestul continentului, maximele atingând aproape 40 grade la umbră. Ştirile culese noaptea prin Radio semnalează furtuni în Anglia, Franţa, Germania, în urma cărora va slăbi arşiţa ecuatorială. Din cauza căldurii s’a aprins la Spandau podul de lemn peste Havel. HARTA VÂNTURILOR Cititorii cari urmăresc seria notiţelor de meteorologie populară, ce apar de câtva timp la sfârşitul acestei rubrici, au luat cunoştinţă până in prezent de principiile previziunii şi alcătuirea hărţii presiunilor. Vom continua această serie, servindu-ne de lucrările cunoscuţilor învăţaţi Delcambre, Rouch, Berget şi Méméry, prelucrate de noi gaze tăreşte spre a mai atenua ariditatea acestei ştiinţe atât de frumoase, dar Ai bizar-o, cu un rancu nomenclaturament practic atât de redus. Ne vom ocupă in cele ce urmează de harta vânturilor. După cum se notează pentru fiecare staţiune barometrică, se înscriu pe hartă, prin semne convenţionale, direcţia şi iuţeala vântului, starea cerului, precipitaţiunile. Observatorii notează direcţia curenţilor în raport cu Nordul magnetic, după cele 16 direcţiuni ale rozei vânturilor. Aceste direcţiuni, obţinute până la înălţimi de mii de metri cu ajutorul baloanelor de înregistrări sunt următoarele: Viteza vânturilor se exprimă în metri pe secundă sau în kilometri pe oră. In marină vânturile sunt denumite, după iuţeala lor, cu expresiuni mai mult literare, precum: uşoară briză 2 m. pe secundă mică briză 4 m. pe secundă frumoasă briză 6 m. pe secundă bună briză 8 m. pe secundă Vânturile n’au regularitatea variaţiunilor barometrului, curenţii nu pot fi deci trasaţi prin curbe analoage izobarelor şi izotermelor. De aceia vântul se înseamnă pe hartă printr’o săgeată trasată in sensul bătăii, iar prin numărul penelor se indică viteza. oră oră oră oră oră oră oră CUM E TIMPUL SO grade in Banat Tiiîsperati ora creşte in toată ţara râul NE NE ENE E ESE SE SSE S ssw SW WSW w WNW NW NNW N Pregina 2-a7 RADIO Programul pentru Luni m m. BUCUREȘTI 12 kw. 761 kHz 1276 m. Blaj experimenta! 0,750 kw. 235 kHz. 13.00: Bursa, cota apelor Dunării. Muzică ușoară (plăci). 13.45: Radio jurnal. 14.00: Muzică de orchestră (plăci). Escricată la Cavaleria Rusticană de Mascagni, executată de orchestra simfonică din Berlin, dirijată de Petre Mascagni (C); Nocturnă de Chopin şi Brotocon, de Grieg executate de orchestra de cameră Andreas Weissgerber; (Ham) ; Valsul Sirenelor de Waldteufel şi Randunedele din Austria de Joh. Strauss, executate de orchestra Columbia. (C). 18.00: Orchestra Gică. Ionescu : Muzică uşoară şi românească. 19.00: Rădic - jurnal 19.15: Orchestra Gică Ionescu: Muzjică uşoară şi românească. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Lectură din scriitori români. 20.20: Muzică vocală (plăci): Arii din M-me Butterfly şi Tosca de Puccini, cântate de Traian Grozăvescu (O); Arii din Bahama de Puccini şi Oraşul mort, de Romgold, cântate de Lote Lehmann (O) ; Maria cântec popular italian şi Declaraţie de dragoste, de Thomé cântate de Tauber (O). 20.40: D. prof. I. Petroviei: Aniversarea lui Francois Coppée. PROGRAM DE SEARA 81.00: Octet de Schubert, executat de octeţ-il Lanner (plăcu. 21.40: Perpessicius: Cărţi. 2L55: D-nii Ebner şi Vilnov (la 2 piane) ; Villnov : Totul din iubire-foxtrot; Blearow: Vei fi a mea-tango; Grothe: Iubita mea, unde eşti-slowfox; Vii- Inov: Ia vals şi la vin-vals ; Noel Gay: ?it!errij Vis-a-vis foxtrst; Villnov: Aștept rutul t&u-tango; Kuczowsfcy: jjgss. dulce miss; Villnov: Azi am să te întreb ceva; Hans May: Când omul a iubit-mars foxtrot. 22.25 : Mele Rente Raveau-canto ; Duparc: Cântec ,trist; Chitrier: Imaginez que je vous aime; Tiarko Bichepin: Ma Cherre Chantrier: Oui, c’est vous Chantrier: Prés de toi. 22.45 : Radio-jurnal. BRESLAU 21: Concert popular; 23: Comunicate ; 23.20: Conf. radiotechnică; 23.30: Conf. MILANO 17.30: Jurnal radio; 18.10: Concert al arch. radio; 19.35: Comunicate ; 20.40: Plăci; 21.15: Muzică pentru radio amatori; 22.15: „Fica doamnei Angot” operă în 3 acte de Lecocq. MÜHLACKER 17.30: Concert; 18.45: Lectură ; 21: Cabaret instrumental; 22: Conf.; 22.50: Din scrisorile și operele lui Robert Schumann ; 23.25: Comunicate ; 23.45: Concert nocturn. LEIPZIG 16: Pentru doamne; 17: Concert; 18.30: Lectură; 20 : Ora naţiune! ; 21: Concert de fanfară; 22.25: Actualităţi; 22.35: Concert de lăută; 23.05: Ştiri. In continuare muzică de dans. ROMA 20.40: Jurnalul radio; 21.05: Plăci; 21.45: Muzică uşoară; 23: Muzică de dans; 23.55: Jurnalul radio. PRAGA 18.45: Plăci; 19.05: Pentru agricultori; 19.10: Plăci; 20.10: Trans. din Brno; 21.10: Conf.; 21.25: Concert de orch.; 21.45 Recital de canto; 22.05: Muzică uşoară; 23.15: Informaţiuni germane. VIENA 18: Conf.; 18.25: Concert; 19.25: Conf.; 20 : Concert distractiv; 21.30: Actualităţi; 21.45: Muzică uşoară; 23.15: Comunicate; 23.30: Cont; 23.45: Muzică de dans la plăci. BUDAPESTA 17: Ştiri; 18.30: Lectură; 21.15: Muzică de ţigani; 23.15: Meteorul; 23.20: Plăci; 0.20: Muzică de jazz. VARŞOVIA 16.35: Plăci; 18: Causerie; 18.15: Concert de soliști; 19.15: Reportaj radiofonic; 19.35: Concert de piano; 20.35: Programul; 21: „Hotel imperial“ operetă în 3 acte de Bilbert; 23.40: Comunicate; 23.45: Muzică de dans la plăci de gramofon. CITITI MAGAZINUL A Frământările din partidul socialist francez PARIS, 29 (Rador). Publicaţia „La vie socialist©’', organul deputaţilor socialişti partizani ai colaborării cu guvernul, publică o scrisoare deschisă adresata de d* Renaud©!, preşedintei© grupului parlamentar, d-lui Leon Blum, preşedintele partidului socialist S. F. I. O. D. Renaudel afirmă prin această scrisoare credinţa socialiştilor participationişti pentru programul socialist, pe care d. Renaudel şi cu prietenii săi voiesc să-l apere printr’o politica de eficace activitate. Scrisoarea subliniază consecinţei© la care ar duc© excluderea unei fracţiuni important© a partidului, excludere la car© — cred© d. Renaudel — d. Leon Blum s’a angajat. dimineața înmormântarea inspectorului Mingopol Eri după amiază, la orele 6, a avut loc la cimitirul Bellu ceremonia înmormântării fostului inspector de poliţie Al. Mingopol erou al dramei conjugale din str. Aurel Vlaicu. A venit să asiste la această tristă ceremonie întregul personal poliţienesc: chestori, şefi de servicii, comisari-şefi etc. în frunte cu d. colonel Marinescu Gabriel, prefectul poliţiei. De asemeni d-nii: Ignat Mircea senator; Eugen Cristescu, director In Siguranţa Statului; N. Porumbaru, mare industriaş; Tulceanu, inspector la c. f. r.; N. Diamandescu, M. Capeleanu şi Dumitru Negrescu, foşti inspectori de poliţie, Bădău, Trestianu, foşti comisarişefi etc. In faţa capelei cimitirului se afla înşiruită o companie de jandarmi publici cu muzică şi drapel sub comanda d-lor colonei Mladin şi Dimiu procuror şi un escadron pe jos din reg. 4 roşiori. Au depus coroane: Prefectura poliţiei Capitalei; Siguranţa Capitalei; Poliţia socială, al cărui şef a fost defunctul; Personalul administrativ al prefecturii etc. după cum au fost aduse de asemeni numeroase jerbe de flori. La orele 6 s-a început serviciul divin oficiat de către preotul Inocenţiu Ştefănescu, confesorul garnizoanei asistat de alţi doi preoţi, răspunsurile religioase fiind date de cor. După terminarea slujbei divine sicriul a fost luat pe umeri de către comisarii-şefi din Siguranţa Capitalei şi comisarii-şefi de circumscripţii poliţieneşti şi dus până la lăcaşul de veşnică odihnă. Aci, d. George Botez, chestorul sectorului Ii (Albastru) a rostit o cuvântare în care a arătat meritele dispărutului. De asemeni a mai vorbit — relevând meritele celui dispărut, — şi d. Ionescu, preşedintele soc. „Demobilizaţilor” din carefăcea parte şi defunctul în calitate de ofiţer de rezervă. Apoi sicriul cu corpul neînsufleţit al lui Alex. Mingopol, a fost aşezat in cavoul familiei, trista ceremonie luând sfârşit la orele 7 seara. Incinerarea corpului Irinei Mingopol Toteri după amiază, la orele 4, a avut loc la Crematoriul din calea Şerban Vodă, încenuşarea rămăşiţelor pământeşti ale Irinei Mingopol, în prezenţa celor doi fii ai ei, a d-lui chestor Vasile Daschievici şi a unei mare mulţimi de curioşi. PALATUL JUSTIŢIEI Arestarea uns ff slp^deja C. f. R. pentru luare de mită otîmo n onofut f îtlu •Pin An1«« K „ 14. __ _J La cetirea acestuititlu, fiecare şi-o fi închipuit că justiţia a pus mâna în gâtul vreunui mare „croncan“, din acei cari aşezaţi la înalte posturi de unde comandă şi dispun de soarta furniturilor sau lucrărilor, — şi care s’a înbuibat cu milioane pentru ca instituţia să poată fi păgubită cu alte zeci de milioane. Cititorul să fie pe pace; lucrurile nu s’au răsturnat încă din temelia lor veche. Funcţionarul dat pe mâna parchetului de către una din direcţiile numeroase ale căilor ferate, este un pârlit — relativ vorbind — de secretar al comisiunii medicale din direcţia sanitară, acolo unde slujbaşii cari au nevoe de concediu medical sau cari trebue să-şi reguleze drepturile la pensie, sunt siliţi să treacă spre a li se examina starea sănătăţii, actele, etc. Slujbaşul de care este vorba, Gheorghe Flueraş a speculat după uzul pământului atât de adânc înrădăcinat, atribuţia de secretar, şi în consecinţă nu dedea drumul lucrărilor decât dacă solicitatorii ii dedeau echivalentul pretins. Cei cari se supuneau cererilor secretarului îşi vedeau chestia grabnic tranşată; cei recalcitranţi sau cari nu puteau da, fiindcă realmente erau lipsiţi de mijloace, erau sabotaţi şi lucrările referitoare la cererile lor întârziau cu lunile, ceea ce era cu atât mai posibil cu cât solicitatorii erau în marea lor majoritate domiciliaţi în provincie. Cum numărul celor cari n’aveau la îndemână bani spre a satisface cererea secretarului era cam mare, acesta, înţelegător de realităţi, a recurs la o soluţie care să împace toate necesităţile: cerea acelora sâ-i dea poliţe, pe suma de 1500 lei şi oamenii se executau şi plecau înapoi la domiciliile lor ca să, facă rost de achitarea poliţelor,in aşteptarea rezolvării chestiunii lor. Şeful direct al secretarului Flueraş d. doctor Floru, fiind pus in cunoştinţă prin repetate reclamaţiuni discrete despre procedeele persistente ale numitului, a urmărit de aproape lucrurile pentru ca la momentul potrivit să-l poată demasca şi supune sancţiunii. Şi întruna din zile, când d. dr. Floru avea oarecum certitudinea că secretarul are la el poliţe din acelea stoarse solicitatorilor, i-a făcut o perchiziţie brutală cu ajutorul celorlalţi funcţionari (fiindcă Flueraş încercase să opună rezistenţă). In haina ce-i fu luată bănuitului, s’au găsit 7 poliţe de câte 1500 lei semnate de şeapte slujbaşi cari aveau depuse actele la acea comisie şi aşteptau rezolvarea in vederea regularii drepturilor de pensie. S’a făcut o anchetă administrativă cu ajutorul unui reprezentant al contenciosului căilor ferate,—anchetă din care rezulta că toţi semnatarii poliţelor s’au văzut siliţi să le dea secretarului, în loc de banii pe cari nu-i aveau in acel moment, fiindcă aşa le ceruse secretarul Flueraş sub ameninţarea că altfel vor aştepta mult şi bine până să-şi vadă chestiunile rezolvate. Din declaraţiile acestora şi din unele scrisori găsite tot în haina lui Flueraş, reeşea ca aceasta îşi lua nu numai angajamentul de a urgenta lucrările, dar şi de a pune si se toată stăruinţa ca lucrurile rezolve în sens favorabil. Parchetul de Ilfov fiind sesizat de acest caz, l-a deferit spre cercetare cabinetului 4 instrucţie. D. judecător Horia Bogdan, care conduce şi acest cabinet in timpul concediului titularului, — a ajuns după o scurtă şi intensă ancheta judiciară la convingerea că Flueraş s’a făcut vinovat de delictul de luare de mită în foarte repetate rânduri, rămânând a se cerceta mai târziu şi mai pe îndelete chestiunea traficului de influenţă care deocamdatâ nu se conturează prea precis sub raportul exigenţii textului penal, în sarcina lui Flueraş. De aceea d-sa a deschis ieri acţiune publică pentru delictul de mită (prin ordonanţă de zi contrasemnată de d. procuror Grigoriu în numele parchetului), împotriva secretarului posesor de cambii. D. jud. Bogdan a procedat apoi la luarea legiuitului interogator lui Flueraş, pe care l-a şi trimes în cursul zilei de ieri la penitenciar. Însoţit de mandatul de arestare emis pe baza art. 144 combinat cu 40 cod penal, Flueraş se apără spunând că poliţele reprezintă banii pe cari i-a dat respectivilor semnatari, cu împrumut pe dobândă, iar banii pe cari ii manipulează astfel sunt ai logodnicii lui. Nu recunoaşte că a luat mită, contestă toate declaraţiile precise ale celor cari i-au dat poliţele drept mită, — şi în fine caută să explice totul ca fiind... o cabală pusă la cale împotriva sa. Mandatul de arestare emis contra lui Flueraș, va fi supus mâine tribunalului Ilfov spre confirmare. Fraude la şoc. anon. „Suter“ Principala deţinătoare de acţiuni ale societăţii anonime române „Suter”, este firma Wetzstein din Zürich, care s’a plâns parchetului de Ilfov împotriva unor malversaţiuni ce s’ar fi comis la această societate. Cazul s’a dat spre cercetare la cab. 8 instrucţie, al cărui titular de judecător Armand Constantinescu a condus investigaţiile in decurs de câteva luni, până a ajuns să aduna elemente de aşa natură încât să scoată la iveala o întreagă reţea de operaţiuni din partea conducătorilor societăţii in scop de ao frusta pe uor peraceastea, cu concursul soane din afară. La început se credea că totul se reduce la unele falsuri făcute da contabilul societăţii Atanase Grigorof. Cercetările pornite contra acestuia s’au adâncit dând la iveală complexul de afaceri menite să frusteze societatea — adică pe principalii deţinători de acţiuni din scopul îmbogăţirii celor cari administrau societatea: d-nii A. Garfunkel şi C. Suter, administratori delegaţi. Acuzaţiunea desprinsă de judele instructor din cercetările de până acum ar fi următoarea: administra-* torii delegaţi au imaginat mai multe operaţiuni, ca în dosul lor să poată justifica pierderi de milioane ale societăţii, pentru ca aceste milioane să le poată însuşi. Astfel s’a făcut o convenţie de construit pavaje, cu d. G. Garlan din cluj, o convenţie care apoi a fost revocată cu pierderi de câteva sute mii lei pentru societftte. O altă afacere de caroserii și transporturi închegata dil d- WeltznM Cluj, s’a soldatjpde asemenea pentru societatarfe pierdere de aproape un rni'£*l-cn jimlate, pierdere care ar «P imairă, echivalentul fiind .părții, ^d-tor delegat șl parcontra^a, pe —‘------ • \ tăţii. In fine în ultima vreme când se întrevedea posibilitatea înlăturării lor de la conducerea societăţii in urmă concentrării unui pachet de acţiuni reprezentând peste şaptezeci la sută în maşinele firmei Wettstein din Elveţia, adtorii au vândut un enorm teren cu 6 lei şi jumătate metrul pătrat d-lui Oscar Sutter, fratele autorului delegat, deşi valoarea terenului era mult mai mare. Pe temeiul rezultatului de până acum al cercetărilor instructorului, parchetul de Ilfov a deschis ieri acţiune publică împotriva următorilor: A. Garfunkel şi C. Sutter pentru delictul de abuz de încredere in dauna societăţii; Garlan, Waltz şi Oscar Sutter, pentru complicitate la abuz de încredere; Grigore Atanasof centru fals. Dosarul a fost restituit judecătorului cap. 8, spre continuare şi desăvârşirea instrucţiei. Situaţia Salîţilor ^abilitaţi sub legea lichidăstfi Cu prilejul unei acţiuni de faliment îndreptat contra unui falit reabilitat sub trecuta lege a lichidării judiciare de către un creditor din acea epocă, s’a pus chestiunea dacă un asemenea debitor reabilitat mai poate fi declarat in stare de faliment pentru creanțe cari au " m‘ * ' .............ifB ■» figurat in pasivul falitulii Tribunalul comec. Ilfov a hotărât că declararea nu este posibilă, existând autoritate de lucru judecat derivând din sentința de reabilitare dată de tribunal în conformitate cu dispozițiile legii lichidării judiciare. Curtea de Apel 8. V, judecând ieri apelul făcut de creditor contra respingerii de către tribunal a acțiunii „ - . .. de faliment, a rămas să seriospinarea sodenunțe mâine. • VALABILITATEA LEGII ASM DIN POLONIA HAGA, 29. (Rador). — Se ştie că guvernul german, considerând că drepturile minorităţilor germane din Polonia ar fi fost atinse prin aplicarea nouii legi agrara poloneze, a cerut Tribunalului de justiţie internaţională de la Haga să se pronunţe In sensul unor măsuri conservatoare, hotărând suspendarea aplicării legii încriminate. Curtea, judecând acest caz, a respins cererea germană, cu 8 voturi contral, considerând că măsurile conservatoare solicitate nu vizează numai salvgardarea obiectului acestui diferend ci atinge însuși ansamblul aplicării viitoarei legi agrare poloneze.nxtKXFtmsm MASURILE ECONOMICE ALE PRESEDINTELUI ROOSEVELT iiTl PIUE CU ADVERSITATE WASHINGTON, 29. (Rador). Corespondentul lui „Agence Economique Financiere“ crede a şti că punerea în vigoare a codurilor industriale creiază o situaţie extrem de delicată. Sentimentul de neîncredere faţă de acest sistem de coduri, creşte cu o mare iuţeală. Cercurile financiare cred că aceste coduri nu vor putea să ajute în mod practic înlăturarea crizei actuale. Ele se tem mai curând că în viitorul apropiat codurile vor da naştere la serioase tulburări. Observatorii, serioşi — adaustă corespondesttal — sunt convinşi că programul preşedintelui Roosevelt, de redresare economică, aşa cum se prezintă el actualmente, estemenit să ducă la un eşec ’ complect. STAREA DE ASEDIU IN PENSYLVANIA NEW-YORK, 29. (Rador). — Guvernul statului Pensylvania a luat mai multe măsuri care echivalează cu stabilirea stării de asediu. Noile măsuri se vor aplica în regiunile miniere ale statului, unde se află în grevă actualmente peste 16.000 muncitori. 300 soldaţi ai gărzii naţionale au sosit azi dimineaţă în regiunea minisotantă, pentru a asigura ordinea. In-IZBUCNIREA GREVEI GENERALE IN MĂTASE NEW-YORK, 29 (Rador). — Federația muncitorilor din industria mătăsei a dat ordin aderenților săi să declare greva generală. încă nu se cunosc motivele care au provocat această hotărare. ESCADIA SALDO SI-A AffiMT MN SHOAL HARBOUR, 29. (Rador). Deoarece condiţiile atmosferice continuă să fie defavorabile, generalul Balbo, care trebuia să plece dis de dimineaţă, a luat hotărîrea să amâne încă odată plecarea escadrilei sale spre Valentia (Irlanda). Totodată, generalul Balbo a ordonat ca echipagiul să aşeze aparatele în aşa fel încât să poată decola la primul semnal. ROMA, 29. (Rador). Ziarul „Messagero” publică un interview al generalului Balbo. Comandantul escadrilei italiene declară în acest interview că, nu are intenţia, în cursul călătoriei sale către patrie, să viziteze principalele capitale europene, pentru a scuti pe aviatori de oboselile recepţiilor. Parcursul escadrilei va fi prin Valentia (Irlanda), Marsilia şi având ca punct final lacul Berre- Ostia. Noul arte de provocaţie germană în Austria PARIS, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Havas“ din Viena anunţă* : . Astăzi la ora II, două escadrile compuse, • .una din patru şi alta din trei avioane germane, au zburat deasupra oraşului Salzburg. Avioanele au lansat o proclamaţie prin care invită populaţia să refuze plata impolitele. Guvernul austriac a înaintat ui nou protest pe lângă guvernul german împotriva acestor raiduri de propagandă. CONDUCĂTORUL NAZILOR AUSTRIAC LICENŢIAT DIN SERVICIUL VIENA, 29. (Rador). — Fostul conducător al naţional-socialiştilor austriaci, Proksch, care se află actualmenterefugiat în Bavaria, a fost astăzi licenţiat din serviciul pe care îl ocupa în administraţia căilor ferate federale. Ex ATENTAT CU BOMBE LA KLAGENFURTH VIENA, 29 (Rador). — Se comunică din Klagenfurth că la tipografia „Karintia’, unde se tipărea ziarul focal al partidului guvernamental, s’a produs astăzi un atentat cu bombe. Atentatul n’a reuşit, iar atentatorii au reuşit să dispară, cluderea lui Proksch dreptul la pensie, nu-i dă De la Asociaţia farmaciştilor salariaţi Primim: Luni 31 iulie a. c. ora 11 a. m. va avea loc la Tribunalul Ilfov, secţia notariat facerea formelor pentru obţinerea persoanei juridice a asociaţiei farmaciştilor salariaţi din Capitală." Colegii sunt negaţi a fi prezenţi în număr cât mai mare, la ora 10.45 în faţa statuei din gala paşilor pierduţi. 1 Descoperirea unui complot la Budapesta ce urmărea suprimarea Moemboes PARIS, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Havas” din Budapesta comunică: După informaţii cules© din cercuri bine informate, poliţia a descoperit un complot care urmărea să săvârşească un atentat împotriva primului ministru Goemboes, în momentul întoarcerei sale de la Roma. Poliţia a operat şease arestări. Principalul instigator al complotului ar fi şeful asociaţiei foştilor luptători. După planurile complotiştilor, preşedintele de consiliu trebuia să fie ucis cu focuri de revolver. Din fericire poliţia a descoperit complotul încă de acum două zile, dar a păstrat tăcere. BUDAPESTA, 29. (Rador). — Agenţia telegrafică ungară comunică. Poliţia a publicat astăzi următoarele: Biroul central al poliţiei capitalei a primit astăzi un denunţ, cu privire la un pretins proect de atentat şi asupra unei conspiraţi care ar fi fost creiat în scopul de a pune în executare acest atentat. Poliţia a deschis imediat o anchetă şi a arestat conform primelor rezultate, mai mulţi indivizi, pe cari i-au înaintat procurorului. Trei dintre aceştia se află încă arestaţi. Cercetările ulterioare vor avea să descopere detaliile crimei şi împrejurările. De asemenea, ei vor permite autorităţilor să stabilească dacă se găsesc în adevăr in faţa unui complot serios, sau totul nu este decât o înscenare lipsită de orice seriozitate.