Dimineaţa, septembrie 1933 (Anul 29, nr. 9582-9611)

1933-09-15 / nr. 9596

Anul 29 No. 9596 Í 2 pagini ENVOOUt INTRE VECINI Foloasele unei instituţii când lipseşte bunul simţ Vecinul este o instituţie indis­pensabilă. Aşa e omul — o fiinţă socială; aşa e organizată societa­tea omenească pe pământ. Fiecare ins trebue să simtă coatele cu altul sau cu alţii. Şi nu numai pe pă­mânt, ci şi în atmosferă indiferent de altitudine. Piccard, când s’a ur­cat în stratosferă, şi-a luat un ve­cin. Şi acolo, la peste 10.000 metri înălţime, omul nu poate respira izo­lat, — îi trebuie un vecin. Eu n’am numai unul, ci mai mulţi: în faţă şi la spate, la dreapta şi la stânga. Toţi sunt oameni simpatici şi interesanţi, dar n’am să vă în­treţin decât despre doi dintre dân­şii: cel mai simpatic şi cel mai in­teresant. Cel mai simpatic este vecinul din stânga. E un vecin invizibil şi nu-l simt decât ca simbol al dreptului de proprietate asupra terenului vi­ran de vre­o 500 m. p. care-mi o­­feră spectacolul plăcut şi verde al unui câmp de bălării. Vecinul meu din stânga mi se înfăţişează, mate­rial, numai sub forma unei tăbliţe fixate pe ulucă: „Acest teren e de vânzare — a se adresa în str... No... la d. X. Y.“. Ce simpatic este acest domn X. Y. care-mi respectă odihna şi lucrul şi care n’are radio. Cel mai interesant, însă, dintre toţi vecinii mei, e cel din dreapta. Are aerul unui pensionar militar: statură sveltă, vara îşi poartă capul în soare şi pieptul liberat de insu­portabilul harnaşament masculin. La 6 dimineaţa e în picioare, la 7 intră pe poarta Cişmigiului, calm cu mâinile la spate, lacom să res­pire aerul curat al dimineţii. Vecinul meu din dreapta are multe calităţi. Nu pot să le înşir pe toate — trei însă trebue să le po­menesc: este un mare amator de radio, iubeşte soarele cu pasiune şi-i plac mult păsările. Radio e în funcţiune neîntrerupt în cursul zilei şi seara până la ora 9, când, odată cu păsările din basse­­cour, vecinul meu îşi ia odihna bi­nemeritată. Am însă motive să bă­­nuesc că pasiunea lui pentru radio e în funcţiune de un desvoltat simţ muzical. Radio cântă, cântă mereu, voce, instrumente, orchestră. II a­­ranjează, în camera de la etaj, la emisiunea cea mai forte şi se co­boară în curte ca să-l savureze de la distanţă. Coincidenţă stranie — ceilalţi ve­cini nu sunt muzicali. Cum intră radio în funcţiune toate ferestrele se închid. Am încercat şi eu siste­mul, dar, poate pentru că sunt in imediata apropiere a aparatului, am constatat că-i inutil şi am re­nunţat Aşa­dar mă las purtat in valurile armonioase în cari se lea­gănă şi vecinul m­eu din dreapta, mai ales în orele de după prânz când obişnuiam — altădată — să-mi procur putină odihnă. Pentru că aşa-i omul care munceşte toată ziua: vrea să se repauzeze un pic la amiazi, înainte de a-şi relua lu­crul de după masă. Bine­înţeles vecinul meu din dreapta nu-i obligat să ţină seamă de toate nacafalele mele. El vrea să se amuze, să se delecteze cu mu­zică, aşa cum îi şade bine unui om aşezat şi serios. Intre 2 şi 3 profit şi eu de această binefacere a civi­lizaţiei, care-mi alungă pe Morfeu ce-mi dă mereu târcoale. Ce om interesant e vecinul meu din dreapta! Dar păsările? Ah, slăbiciunea pentru păsări am înţeles-o totdeau­na. Unde mai puneţi că e şi foarte utilă. In curtea microscopică a ve­cinului, drept sub fereastra camerei mele de culcare, se adăpostesc vre-o 20 de găini și tot atâtea rate. Nu fac caz de mirosul greu ce sunt obligat să-l respir — n’are drept vecinul meu dîn dreapta să-și or­ganizeze gospodăria cum crede el mai bine? — fiindcă am o foarte plăcută compensaţie: dimineaţa pe la 5 mă trezesc, cu ochii cârpiţi, în mijlocul unui concert simfonic de­licios. — Mac, mac, mac... şi cotcodac... Muzica e atât de plăcută că nu-mi mai vine să pun capul pe pernă. Aştept până se urcă soarele sus şi-mi reiau activitatea zilnică. E o plăcere. Păcat numai că obligaţiile profesionale nu-mi îngăduie să-mi încep repaosul de noapte înainte de miezul nopţii. In orice caz însă, 4—5 ore de somn sunt suficiente, mai ales când vecinul meu din dreapta, pentru care noaptea în­cepe la ora 9 seara, poate trage atâtea foloase gospodăreşti din or­ganizarea acestei populate „basse­­cour“ sub fereastra dormitorului meu. In definitiv, e în casa lui, nu-i aşa? Cine l-ar putea împiedica? Cine l-ar putea obliga să se gân­dească un pic şi la drepturile meie? Nu vă spuneam că vecinul meu din dreapta e un om interesant? Dar mai interesant încă e prin dra­gostea infinită ce o are pentru soare — un adevărat cult — i se dă tot­ întreg. Se scaldă în soare, întocmai cum alţii se scaldă în mare. Ba chiar cu mai mult devo­tament. Pe plajă n’aveţi ocazia să vedeţi ce văd eu pe fereastra ve­­m. Socot SITUAŢIA DEZASTRUOASĂ A STATELOR DUNĂRENE ELE NU POT ACOPERI DATORIA EXTERNĂ LONDRA, 13 (Radar).„ Ziarul „Times“ publică o scrisoare semnată de d. Debutay, vice-preşedinte­le Ligii dunărene, în care acesta expune situaţia dezastruoasă a statelor dunărene, cu privire la plata datoriilor lor ex­terne. Anuităţile datorite de aceste state, inclusiv Gre­cia şi Bulgaria, se urcă la 40 milioane lire sterline. Balanţa lor comercială la un loc nu numai că nu produce nimic pentru plata anuităţilor, dar este deficitară cu aproape 10 milioane de lire sterline. Autorul propune ca su­mele blocate in aceste ţări să fie date cu valută aur şi finanţe­ înfloritoare, sub formă de împrumut, pentru a cumpăra produse specia­le din ţările unde sumele­ sunt blocate. Ziarul publică dease-­ menea declaraţiile d-lui ministru Madgearu la Bu­­deşti, cu privire la dato-­ riile externe. Raidul ministrului francez al aerului in Rusia Sovietica ruia voiajează d. Pierre Cot, mi­nistrul aerului, însotit de mai statelor i multi colaboratori ai săi. PROGRAMELE — Și tu vii să te înscri în partid ?... — Dac’ar fi să mă înscriu, n’ași veni cu mâna goală. Ași veni și eu barem cu un program... Fondul pentru valorificarea cerealelor Influenţa lui asupra bilanţului Băncii Naţionale Nu ştim încă în ce măsură a fost nevoit guvernul să facă uz de fon­durile luate de la Creditul Agricol om­ului meu din dreapta. Şi nu nu-i," . „-„mini mai eu, dar şi ai mei, şi vecinii din I [P°te,car­e pentru( U"! fată şi orice trecător mai atent, e I Straiului. După t°aţ® ap­t , o plăcere să-l vezi cum se lăfăeşte terme?^a sa .se . în soare aşezat în cele mai intere- muri !a ° Presiune Psihologică asu­sante şi pitoreşti poziţii pe perva- Prf P“*1’ “ ttîLZ zul ferestrii, la câţiva metri de fe- Mtate ,fun *°a^ "“ ‘‘“LA reastra dormitorului meu. Se carp I ^ Fec° ta s'alja dl,n~an,ar i„ supără doamnele din apropiere, d­u­^a tuturor evaluardor oficiale, strâmbă din nas și întorc rușinate pare ca recolta de grau nu las privirile. Dar ce-are a face? Așa decat an f°arte s'ab excedent ex­­sunt cucoanele — ruşinoase, vorba Portabil, popularului personaj a lui Caragia- In orice caz, informaţiile pietii, le. In definitiv însă omul are drep- cari arată că până acum comisa­­rul să facă băi de soare în casa lui, h­atul guvernului pentru^ valorifi­­ri? Medicina modernă recomandă carea cerealelor a cumpărat canti­­stăruitor această terapeutică dată- taţi neînsemnate de grâu, coincid toare de sănătate mai ales acelor cu indicaţiile ce decurg din situaţia părţi ale corpului, pe care soarele fondului pentru valorificarea cerea­­na are ocazia să le desmierde tot­­lelor, aşa cum ni-o arată ultimul bot­­deauna. lanţ săptămânal al Băncii Naţio Ea — ce să zic? — sunt recunos- nute, cător vecinului meu din dreapta. in acest bilanţ, ,cu data de 2 Nu mă lasă să lenevesc în pat, mă Septembrie, găsim aproape intact îmbată cu muzică aleasă de jazz fondul pus la dispoziţia guvernu­­şi-mi face educaţia în spiritul pro- lui. E drept că un bilanţ nu apare greşist al timpului. Vecine din dreapta îi sunt recu-­ noscător­i să trăeşti­ sub o rubrică specială, însă nu e greu de văzut care îi este evoluţia. Intr’adevăr, cu toate că între timp guvernul a ajuns la un acord cu Creditul Agricol Ipotecar, fon­dul apare în bilanţ prin prelevări asupra fondurilor disponibile din împrumuturile de stabilizare şi desvoltare. La 25 August aceste din urmă fonduri figurau în bilanţ cu 531 şi 725 milioane lei, adică laolaltă 1256 milioane lei. In bi­lanţul de la 2 Septembrie, aceleaşi fonduri apar cu 346 milioane adică în scădere cu 910 milioane lei. De unde rezultă că s-au defalcat 900 milioane, cari au fost puse la dis­poziţia guvernului iar zece milioa­ne reprezintă probabil plăţile cu­rente care se fac pentru cheltuelile autorizate de programul de între­buințare a împrumuturilor externe. Cele 900 milioane le regăsim a­­poi în „Conturile curente"* credi­toare care, de la 3193 milioane la 26 August trec la 4149 milioane la 2 Septembrie. O primă constatare care se de­gajează din cifrele de mai sus este că la 2 Septembrie, guvernul nu folosise deloc sau în măsură neîn­semnată, fondul pentru valorifica­rea cerealelor. Dar mai sunt şi alte observa­­ţiuni de făcut asupra acestei ope­raţiuni. In primul rând, e de subliniat faptul că soluţia găsită de Banca Naţională de a se constitui fondul de 900 milioane prin prelevări asu­pra disponibilităţilor din împrumu­turile de stabilizare şi desvoltare este mult mai bună, din punct de vedere monetar, decât dacă ar tre­bui să fie luat din fondurile Cre­ditului Agricol Ipotecar. Intr’adevăr, aceste din urmă fon­duri, figurează printre angajamen­tele pe termen ale Băncii Naţio­nale, în virtutea unor aranjamente făcute cu prilejul acţiunii pentru sprijinirea băncilor, din toamna a­­nului 1931. Orice sumă vărsată din­ fondurile Creditului Agricol Ipote­car sporeşte angajamentele la ve­dere ale Băncii Naţionale şi prin urmare influenţează raportul statu­tar dintre angajamente şi acope­rire. Fondurile încă disponibile din împrumuturile externe din 1929 şi 1931, se găsesc, dimpotrivă, prin­tre angajamentele la vedere ale institutului de emisiune aşa încât plăţile făcute din acestea, nu schim­bă cifra angajamentelor la vedere, căci sporul de circulaţie ce rezultă este compensat de o reducere co­respunzătoare din conturile­ curen­te şi depozitele la vedere. 4 Aceste operaţiuni ne îndeamnă să credem că până la lichidarea ope­raţiunilor prilejite de acţiunea pen­­tru valorificarea cerealelor se va da preferinţă soluţiei preconizate de Banca Naţională, chit ca ulterior să se găsească formula pentru re­constituirea fondurilor de împru­mut cu sumele la dispoziţia Credi­tului Agricol Ipotecar. Toate aceste amănunte tehnice îşi au importanţa lor până în mo­mentul când se va fi obţinut agre­mentul forurilor financiare interna­­ionale pentru aplicarea rezoluţiilor din Londra privitoare la reducerea procentului acoperirii monetare, tum­ai după realizarea acelei refor­me se va putea reda institutului nostru de emisiune elasticitatea de care este astăzi lipsit din cauza tr.arginei prea reduse dintre acope­rirea minimală și angajamentele la vedere. J. B. F. ★ 13 SEPTEMBRIE 1848 S’au Împlinit ori 85 de ani dela mâne in istoria noastră prin dispro­bătăția din Dealul Spirei. Data de 13 Septembrie, pe care o comemorăm acum, simbolizează unul din cele mai sângeroase capi­tole din anul revoluţiei 1848. Lupta dela cazarma Alexandria, dintre cei 180 de pompieri români şi un corp de armată turcesc, ra­ porţia dintre combatanţi şi prin e­­roismul pe care l-a dovedit o mâna de pompieri sub comanda locote­nentului Pavel Zăgănescu. Evident, pompierii au fost învinşi de armata lui Fuad Paşa şi împuşcaţi până la cel din urmă. . * Nu vom face în această însem­nare comemorativă istoricul şi îm­prejurările, care au determinat în­­căerarea din Dealul Spirei. •Vom sublinia numai faptul că, deşi învinşi, românii au repurtat cu acel prilej o altă victorie. O victo­rie morală. S-a atras atenţia Euro­pei asupra ţării noastre şi asupra nedreptăţii, care ne apăsa Eroismul pe care Lau dovedit pompierii români era un strigăt de desnădejde iar lupta disperată pe care au dat-o cei 180 de pompieri a fost — poate — preludiul mare­ desrobiri ce trebuia să vină. Anii cari au trecut au dovedit că dreptatea a fost de partea noastră. 0 domnişoară se aruncă în lacul din Cişmigiu D-ra Lucia R. Hahn, în etate de 19 ani, casieră la magazinul artisti­­­co-fotografic din str. D. Anastase No. 7 şi domiciliată in calea Călăra­şilor No. 177 a încercat Marţi să se sinucidă. Ea şi-a ales un mijloc original dar puţin, practic, pentru aplicarea pla­nului. Pe când se afla în grădina Ciş­ , L­­­im­igiu, în dosul restaurantului Mon-LE BOURGET, 12 (Rador), te-Carlo, s’a aruncat în lac crezând Azi, la ora 15.40 şi-a luat sborul că se va putea iineca, şi ignorând spre Rusia avionul pe bordul că-i P^abil metru. ................ Lumea care a asistat la scenă a scos-o repede din apă pe desnădăj­duita domnişoară. Cuprinsă de fri­soane, a fost transportată de către internul Gheorghiu cu o ambulanţă a „Salvării“ la spitalul Colţei. Asupra sinucigaşei s-au găsit mai multe scrisori adresate: prima unui d. Nicu I. Niculescu Ştefan din calea Călăraşilor No. 181; a doua unei prietene anume d-ra Getta Schreier din str. Calomfirescu No. 1; a treia unor prieteni şi cunoscuţi: Nicu şi Vicky iar ultima e adresată mamei şi sorei sale Zoe. In această din urmă scrisoare a­­rată că simţindu-se persecutată de ele pentru prietenia ce o nutrea fa­ță de un oarecare Nicu, recurge la disperatul dar zădărnicitul gest. Citiți in pag. 5-a Câştigurile ieşite la­ Loteria Statului Vineri 15 Sept. 1933 to meubles- MANEVRELE MILITARE IN POLONIA VARŞOVIA, 13. (Rador).­­ A­­taşaţii militari acreditaţi la Varşo­via, precum şi generalul Hertmanis, şeful statului major P­leton, au so­sit la Lwow pentru a asista la ma­nevrele inter-divizionare cari au foc în împrejurimile localităţii Sta­­nislawow. Doi refugiaţi bulgari arestaţi lângă Bazargic CONSTANTA, 13.­­ La frontiera bulgară, în apropiere de Bazargic, grănicerii au arestat pe supuşii bul­gari Dinu Coleff Calagreff şi Naum Vutcoff Ivanoff, cari au trecut clan­destin frontiera în România. S-a stabilit că, primul a fugit din Bulgaria, fiind urmărit pentru o crimă, iar celălalt este dezertor din armata bulgară. Organele militare de la frontieră i-au înaintat siguranţei locale. Aci,­­ i s-au dresat acte de dare în jude­cată pentru trecerea frauduloasă a frontierei, urmând a fi judecaţi de consiliul de război. După ispăşirea pedepsei, ei vor fi expulzaţi în Bulgaria.________ ACCIDENTUL UNUI AVION IUGOSLAV OPT PASAGERI UCIŞI BELGRAD, 12. (Rador). — Avionul care efectuia­­ză călătoria între Ljublja­­na şi Sacsak s’a ciocnit azi de dimineaţă la ora şase de copacii unei păduri a­­flate în apropierea aero­dromului. Accidentul­­ se datorează lipsei de vizi­bilitate, pricinuită de o ceaţă groasă. Pilotul, mecanicist şi cei şase călători au fost ucişi. Toţi ocupanţii erau iugo­slavi, afară de un supus german Georg Koenig. * BELGRAD. 12 (Rador). — Ziarul „Pravda“ scrie că accidentul de a­­vion care a costat viaţa a opt per­soane, ar fi fost provocat de o pierdere de viteză. Aceasta pare verosimil deoarece avionul s-a prăbușit după un sbor de abia două minute. I­­­ ÉÜ -KM..­­. : O stradă liniștită vi­ Viena plină de frământări

Next