Dimineaţa, octombrie 1933 (Anul 29, nr. 9612-9642)
1933-10-01 / nr. 9612
Anul 29 No. 9612 BLĂNĂRIA „SKIN“ Bucureşti—Timişoara—Arad STR. SFINŢILOR IS Mare asortiment de blănuri fine, confecţionate şi brute la cele mai reduse preţuri. Reparaţiuni foarte eftine. 12 pagini Duminica 1 lOctomb. 1933 fe. Fondată in 1904 (ie CONSt. MUTT..FNI Lei 3 NI Bucureşti, Str. Const. Milter sărindar, 5—7—9 NiLILfUiN, centrala, S-74ÎU, strainătatea; Direcția: 3-2474 Ad-tta; 3-2473 Provincia 3-5354 3-1 Offo Moţiunea funcţionarilor Congresul general al funcţionarilor publici s-a încheiat cu o moţiune, care cuprinde următoarele cereri principale: 1) Respectarea statutului; 2) Anularea numirilor ilegale şi neconforme cu Statutul; 3) Minimum de salariu necesar existenţei; 4) Aplicarea legii cumulului. Intr’un stat organizat, legea — care se găseşte la temelia edificiului public — este respectată de toată lumea: dela oficialitate şi până la simplul particular. E un lucru dela sine înţeles. Dacă cineva calcă legea — sufăr deopotrivă şi statul, şi particularul. Acest adevăr banal n’are mevoe de demonstraţie. Statul — când o lege nu-i convine — n’are decât s’o schimbe, nu s’o calce. Altfel se creiază o situaţie defavorabilă, în primul rând, statului. Cetăţeanul, lipsit de un drept fixat printr’o lege (nesocotită de oficialitate), pier PARIS, 23 (Rador). — „Les Annales“ vor publica mâine un articol al d-lui Lloyd George. Fostul premier britanic insistă asupra tendinţei imperiului britanic de a trăi tot mai mult prin sine însuşi. — Lloyd George face apoi o violentă critica Societăţii Naţiunilor, care a suferit eşecuri în toate domeniile. El se ocupă apoi de formidabilele de respectul legii şi calcă, şi el, sforţări ale Germaniei de a se înalte legi — foarte utile pentru arma in vederea unui conflict posistat, dar apăsătoare pentru fiecare individ în parte. Nu se poate stabili într’o ţară o ordine de drept fără respectul absolut al legii. Din darea-de-seamă a congresului funcţionăresc, vedem că slujbaşii — tocmai cei chemaţi să aplice legea — îndură călcări de lege din partea oficialităţii. Care va fi starea lor de spirit în aplicarea legii? Ilegalităţile statului faţă de funcţionari nu privesc numai corpul slujbaşilor publici — ci pe toţi cetăţenii, care vor suporta consecinţele anarhizării aparatului de stat. Faţă de o ilegalitate, comisă în dauna oricui, toţi cetăţenii au datoria să reacţioneze — întrucât ceia ce se Întâmplă azi unuia, se poate întâmpla mâine altuia. Funcţionarii cer respectarea Statutului lor şi aplicarea legii cumulului. Pretind—şi cu deplină dreptate — repararea tuturor actelor ilegale, săvârşite de oficialitate», chemată să dea exemplu de respect în faţa legii. Slujbaşii mai vor un minimumde salariu, necesar existenţei. Acest lucru nu interesează deasemeni numai pe funcţionari, ci pe toţi cetăţenii. Trecând peste considerentul că statul este dator să-şi întreţină convenabil aparatul său, cetăţenii sânt interesaţi — şi ei — în chestia salarizării funcţionarilor. Cetăţeanul într’un fel va fi servit de un slujbaş bine remunerat, şi cu totul altfel — de un funcţionar flămând, cu copii goi şi cu chiria neplătită. Dar salariul de mizerie are încă un inconvenient. Unii slujbaşi n’au asigurată — din salariul primit — nici pânea zilnică necesară familiei. In acest caz, funcţionarul va fi nevoit să-şi creeze venituri suplimentare. Iar aceste venituri izvorăsc dintr’o situaţie de favoare, aplicată de funcţionari unei părţi dintre cetăţeni. Care-i situaţia cetăţenilor, care nu pun în funcţiune „taxele de urgentare”? Se creiază astfel două categorii de cetăţeni: privilegiaţii şi marea massă, căreia i se tăgăduieşte dreptatea. Prin acest sistem se anarhizează birocraţia, iar societatea se trezeşte în faţa unui aparat de stat, perfect inutil. Iată de ce moţiunea votată la congresul de deunăzi nu-i un act care interesează numai pe funcţionari — ci societatea însăşi. Pentru apărarea intereselor cetăţeneşti , e nevoe ca statul să respecte legile, care privesc pe funcţionari, şi să asigure acestora un minimum de existenţă. Altfel aparatul de stat se va destrăma complect, iar anarhia se va întinde pretutindeni în țară. M. Sevastos Lloyd George despre situaţia mondială hii, adăugând că există tot mai multe dovezi asupra militarismului crescând al tineretului din Germania. Vor mai trebui ani de zile înainte ca înarmările Germaniei să fie suficiente pentru a face răsboiul. D. Lloyd George arată apoi că bunăvoinţa majorităţii opiniei publice engleze faţă de Germania a dispărut în urma persecuţiei evreilor din Germania. D. Lloyd George arată apoi primejdia sporirii marinei şi flotei aeriene japoneze. D. Lloyd George analizează la sfârşit planul american de refacere, făcând elogiul preşedintelui Roosevelt. Aviatorul Lemoine a bătut recordul de înălţime PARIS, 29 (Rador). — Aviatorul francez Lemoine, care a bătut eri recordul mondial de înălţime, atingând 13.800 m, a declarat ziarului ,JExcelsior‘‘: „Am atins înălţimea de 8000 metri in 30 minute. Dela 8000 la 13.000 metri m’am beat in timp de o oră La înălţimeaaceea domnea un frig grozav, temperatura fiind de minus 60 grade. Vedeam de acolo un sfert din Franţa, distingeam toasta Mânecei şi întrezăream coastele britanice. Aparatul meu de oxigen încălzit a funcţionat perfect, astfel încât respiram bine. Am avut însă mult de suferit cu ochii, cari erau îngheţaţi din cauza imposibilităţii de a purta ochelari la acea înălţime. De aceea m-am coborât imediat ce am avut convingerea că am bătut recordul, dar aşi fi putut să continui ascensiunea. De altfel sunt gata să reîncep, dacă va fi ne-CV A Lupta între grupul Papen şi grupul Goering Culisele procesului de la Lipsca.Torgler va fi spânzurat? Ziarul „La République” cu data de 25 Septembrie, publică un articol venit din Londra în care, in legătură cu procesul dela Lipsea, se vorbeşte de luptele politice cari se dau la Berlin contra guvernului nazist. Reproducem, în cele ce urmează, pasagiul esenţial al acestui articol. „In afară de drama de la Curtea din Lipsea se mai petrece alta în culise. Grupul Iulian Papen, adică industriaşii, oameni de finanţe şi din aristocraţia agrară, consideră situaţia economică a Germaniei de astăzi catastrofală. Scăderea exporturilor e privită ca un dezastru. In cercurile industriei şi a marii proprietăţi agrare sunt temeri că şefii naţional-socialişti vor veni într’o bună zi cu o soluţie radicală. In consecinţă, grupul lui von Papen e convins că politica internă trebue schimbată pentru a restabili o oarecare încredere în afară, ceia ce ar îngădui reluarea exportului. Marea industrie a lansat partidul nazî, spre a nimici sindicatele şi pentru a sfărâma forţele muncitoreşti revoluţionare. Acum ea e de părere că şefii nazi şi-au făcut datoria, că devin oarecum supărători şi că se apropie timpul când va trebui să se ridice împotriva cămăşilor cafenii, bazându-se pe Reichswehr şi pe căştile de oţel, dizolvate numai în teorie. O luptă făţişă între cămăşile caHitler urmează să fie ţinut în umbră ca un fel de simbol. Se spune cu acest prilej, că n’ar corespunde realităţii ştirea că el ar fi comandat sau a sugerat incendierea Reichstagului. Goering, Heines şi Goebbels ar fi procedat din propria lor iniţiativă, ajutaţi de acoliţii lor, dar fără a avertiza „Fuhrerul” pe care îl consideră drept un mic burghez desăvârşit, care s’ar fi speriat de îndrăzneala unei asemenea tentative. Se zice că Hitler n’a aflat adevărul decât în ultimul timp şi că intre el şi partizanii săi au avut loc scene tumultoase. TEMERI DE REPERCUSIUNEA PROCESULUI Ori cum ar fi, grupul lui von Papen, foarte impresionat de repercusiunile procesului de la Lipsea atât în Germania cât şi în străinătate, crede că Torgler mort ar fi mult mai periculos pentru interesele capitalismului german decât dacă ar rămâne în viaţă. Contra-procesul de la Londra a avut deasemeni repercusiuni adânci asupra opiniei oamenilor de afaceri, care se tem de o reînoire a boicotului internaţional. Drama care se joacă în culisele procesului de la Lipsea, are cu totul alt aspect, privită la lumina acestor fapte, acestor intrigi şi a acestor lupte de interese. Pe de o parte Goering şi gruparea lui, implicaţi in mod indirect, fac lux de teroare, spre a obţine condamnarea — căci achitarea lui Torgler ar însemna în mod automat căderea lor. Pe de altă parte, gruparea lui von Papen, care doreşte sfârşitul domniei lui Goering & Co. exercipentru a ridica prestigiul Germaniei in ochii străinilor şi spre a se descotorosi de conducătorii nazi deveniţi indezirabili pentru interesele industriale şi ale marei proprietăţi. Agentul conştient sau inconştient Van der Lulbe ar fi ţapul ispăşitor, pe care l-ar lăsa cu dragă inimă in mâinile călăului pentru a pune capăt acestei afaceri. Papen şi Goering se bat în culisele tribunalului de la Lipsea, iar Hitler rămâne neutru, căutând să împace şi capra şi varza. MAREA INDUSTRIE SI TEROAREA CĂMĂŞILOR CAFENII Să mai povestim un fapt recent, caracteristic pentru relaţiile dintre industria germană şi cămăşile cafenii, fapt ţinut secret pe cât posibil. Sunt vre-o două săptămâni de când secretarul principal al lui Rosenberg (se ştie că Rosenberg e şeful oficial al ministerului de externe din partidul Nazi) un anume Schneider, s’a prezentat în birourile Uniunea Industriei Germane, cerând în calitatea lui de conducător oficial să i se verse o sumă importantă de bani pentru propaganda politică naţional-socialistă. Simţind că se vai alege cu un refuz, Schneider a scos‘ un revolver, l’a îndreptat împotriva reprezentantului trustului strigând: „O vrea şeful!”. Directorul Uniunii a reclamat cazul guvernului, iar industriaşii au stăruit atât, incât Schneider şi încă un secretar al lui Rosenberg au fost arestat şi închişi într’un lagăr de concentrare. Acest incident arată că lupta, mai întâi domoală şi insinuantă, devine tot mai aprigă între cei doi adversari: industria germană şi nazismul. Jenii de o parte, Reichswehrul şi Stahlheimul de alta, e mai mult decât probabilă şi într’un timp foarte apropiat. Forţele reale ale grupului von Papen sunt mult mai mari decât s’ar părea. Anumiţi membri din această grupare cred că o încăe-, rare sângeroasă e inevitabilă, pen- tionar-socialişti sunt tru a distruge puterea conducători- înaintate, lor naţional-socialişti. Pare că junkerii se asociază acestui punct de vedere, căci le e frică de o naţionalizare a unei părţi din marea proprietate agrară. Tratativele pentru a pecetlui acest pact, îndreptat împotriva şefilor naîndeajuns de Hitler n’ar fi vinovat de incendierea Reichstagului PRECEDENTUL — A fost azi proprietarul să-mi ceară chiria și fiindcă n’am avut să i-o dau, a plecat și n’a vrut să stea de vorbă». — De ce ?«. . . v . — A făcut și el ca bancherii dela Paris, — fiindcă nu le dam bani, nu vor să stea de vorbă». Depoziţiile poliţiştilor în procesul de la Lipsea LIPSCA, 28. (Rador). — Şedinţa de azi a procesului incendierii Reichstagului a fost consacrată audierii mai multor poliţişti, care în diferite momente au avut a se ocupa de acuzatul van der Lubbe. Preşedintele a ţinut să elucideze în special detaliile privitoare la cele trei incendii dinaintea incendierii Reichstagului. Inspectorul de poliţie Frank comunică o serie de amănunte privitoare la incendierea biroului de binefacere din Neukoeln, declarând că acest birou era ţelul a numeroase agitaţii comuniste. Mai mulţi pompieri declară că incendiul biroului de binefacere ar fi putut lua proporţii grave, dacă o serie de martori sunt interogaţi asupra conversaţiilor pe care le-au avut cu van der Lubbe, înainte de săvârşirea atentatelor. Lucrătorul Phelpher, fost comunist, afirmă că a avut, la un moment dat impresia că van der Lubbe era comunist, dar această primă impresie nu s’a confirmat. TERMINAREA AUDIEREI MARTORILOR BERLIN, 28. (Rador). După audierea ultimilor martori în procesul incendiatorilor Rechtstagului, tribunalul suprem de Lipsea a declarat terminată audierea martorilor. Procesul a fost amânat Marţea viitoare, deoarece o presiune în favoarea păgii (Iepe acoperiș nu s’ar fi stins singur din cauza ză- ■, pere de mâine se va ţine la Lipsea Congresul juriştilor germani. Un tenor care cântă în timp ce este operat BELGRAD, 29 (Rador). — Chirurgii dela o clinică din Belgrad au procedat ei l la o operaţie, în condiţiuni puţin obişnuite. Tenorul Timotici, dela opera din Belgrad, trebuind să fie operat a refuzat a se lăsa anesteziat iar in tot cursul operaţiei a cântat melodii din opera „Un yacht in portul Split“, de compozitorul iugoslav Tiardovici, pe care trebuia să o cânte în aceiaşi seară la operă. Atitudinea tânărului tenor a provocat o deosebită plăcere celorlalţipacienţi din clinică. D-nii Titulescu şi Beneşia Viena VIENA, 29 (Rador). — D-nii Beneş şi Titulescu au fost salutaţi în gara de aci, la trecerea lor prin Viena de d. Peter, reprezentantul cancelarului, de miniştrii României şi Cehoslovaciei, precum şi de personalul superior al ambelor legaţii. Stagnarea tratativelor preliminare cu creditorii O parte din creditori au părăsit Parisul Tratativele preliminare ale delegaţiunii noastre cu creditorii străini n’au înaintat până în prezent cu nimic. Dimpotrivă, în contra aşteptărilor optimiste ale d-lui Auboin, discuţiile nu au dus până acum la un rezultat pozitiv şi o parte din creditori au părăsit ori Parisul. Cum până la 1 octombrie nu mai sunt decât două zile şi în acest interval nu se vede cum ar exista posibilitatea materială pentru desăvârşirea unor anumite operaţiuni tehnice, guvernul român rămâne în atitudinea ce a adoptat înainte şi va căuta să aplice hotărîrile luate. In consecinţă ministerul de finanţe pregăteşte lucrările în vederea plăţilor ce le va face conform angajamentelor luate in Februarie şi a capacităţii de plată a României arătată prin cele două memorii ale d-lui ministru Virgil Madgearu. * In vederea pregătirii acestor măsuri, a avut loc, în cursul dimineţii de ori, o întrevedere de patru ore, între d. V. Madgearu ministru de finanţe şi d. Costin Stoicescu de la Banca Naţională. Cutremur de pământ în Capitală Eri pe la ora 12.15 s*a produs in Capitală un cutremur de pământ. Cutremurul a fost vertical și a durat câteva secunde. I.lini I.I ■■ «g Un Ieșan inebunește din cauza mizeriei IAȘI, 29. In localitate s-a înregistrat pe ziua de ieri o dramă impresionantă. Locuitorul Negru I Ioan, din str. Iarmaroc 4, din cauza mizeriei, a dispărut de-acasă. Ieri, gardianul public din postul Nicolina l-a găsit la marginea șoselei, rostind vorbe fără înţeles. Fiind trimis la un spital din a apropiere, s-a constatat că din cauza mizeriei Ioan Negruş dă semne de alienaţie mintală Bolnavul a fost transportat aeră, unde a fost pus sub îngrijirea rudelor. La nevoie va fi internat în ospiciul Socola. ! Procesul de la Lipsea: huterogarea lui Torgler, cara îşi afirmă cu energie nevinovăţia ca