Dimineaţa, octombrie 1933 (Anul 29, nr. 9612-9642)

1933-10-01 / nr. 9612

Anul 29 No. 9612 BLĂNĂRIA „SK­IN“ Bucureşti—Timişoara—Arad STR. SFINŢILOR IS Mare asortiment de blănuri fine, confecţionate şi brute la cele mai reduse preţuri. Reparaţiuni foarte eftine. 12 pagini Duminica 1 lOc­tomb. 1933 fe­. Fondată in 1904 (ie CON­St. MUTT..FNI Lei 3 NI Bucureşti, Str. Const. Milte­r sărindar, 5—7—9 N­iLILfUiN, centrala, S-74ÎU, strainătatea; Direcția: 3-2474 Ad-tta; 3-2473 Provincia 3-5354 3-1 Offo Moţiunea fu­ncţionarilor Congresul general al funcţio­narilor publici s-a încheiat cu o moţiune, care cuprinde următoa­rele cereri principale: 1) Respectarea statutului; 2) Anularea numirilor ilegale şi neconforme cu Statutul; 3) Minimum de salariu necesar existenţei; 4) Aplicarea legii cumulului. Intr’un stat organizat, legea — care se găseşte la temelia edifi­ciului public — este respectată de toată lumea: dela oficialitate şi până la simplul particular. E un lucru dela sine înţeles. Dacă cineva calcă legea — su­făr deopotrivă şi statul, şi parti­cularul. Acest adevăr banal n’are mevoe de demonstraţie. Statul — când o lege nu-i con­vine — n’are decât s’o schimbe, nu s’o calce. Altfel se creiază o situaţie defavorabilă, în primul rând, statului. Cetăţeanul, lipsit de un drept fixat printr’o lege (nesocotită de oficialitate), pier­ PARIS, 23 (Rador). — „Les An­nales“ vor publica mâine un arti­col al d-lui Lloyd George. Fostul premier britanic insistă a­­supra tendinţei imperiului britanic de a trăi tot mai mult prin sine în­suşi. — Lloyd George face apoi o vio­lentă critica Societăţii Naţiunilor, care a suferit eşecuri în toate do­meniile. El se ocupă apoi de formidabilele de respectul legii şi calcă, şi el,­ sforţări ale Germaniei de a se în­alte legi — foarte utile pentru­ arma in vederea unui conflict posi­stat, dar apăsătoare pentru fie­care individ în parte. Nu se poate stabili într’o ţară o ordine de drept fără respectul absolut al legii. Din darea-de-seamă a congre­sului funcţionăresc, vedem că slujbaşii — tocmai cei chemaţi să aplice legea — îndură călcări de lege din partea oficialităţii. Care va fi starea lor de spirit în aplicarea legii? Ilegalităţile statului faţă de funcţionari nu privesc numai cor­pul slujbaşilor publici — ci pe toţi cetăţenii, care vor suporta consecinţele anarhizării aparatu­lui de stat. Faţă de o ilegalitate, comisă în dauna oricui, toţi cetăţenii au da­toria să reacţioneze — întrucât ceia ce se Întâmplă azi unuia, se poate întâmpla mâine altuia.­­ Funcţionarii cer respectarea Statutului lor şi aplicarea legii cumulului. Pretind—şi cu deplină dreptate — repararea tuturor ac­telor ilegale, săvârşite de oficia­litate», chemată să dea exemplu de respect în faţa legii. Slujbaşii mai vor un minimum­­de salariu, necesar existenţei. Acest lucru nu interesează dea­­semeni numai pe funcţionari, ci pe toţi cetăţenii. Trecând peste considerentul că statul este dator să-şi întreţină convenabil aparatul său, cetăţenii sânt interesaţi — şi ei — în ches­tia salarizării funcţionarilor. Cetăţeanul într’un fel va fi ser­vit de un slujbaş bine remunerat, şi cu totul altfel — de un func­ţionar flămând, cu copii goi şi cu chiria neplătită. Dar salariul de mizerie are în­că un inconvenient. Unii slujbaşi n’au asigurată — din salariul primit — nici pânea zilnică necesară familiei. In acest caz, funcţionarul va fi nevoit să-şi creeze venituri supli­mentare. Iar aceste venituri izvorăsc din­­tr’o situaţie de favoare, aplicată de funcţionari unei părţi dintre cetăţeni. Care-i situaţia cetăţe­nilor, care nu pun în funcţiune „taxele de urgentare”? Se creiază astfel două catego­rii de cetăţeni: privilegiaţii şi ma­rea massă, căreia i se tăgăduieşte dreptatea. Prin acest sistem se anarhizează bi­rocraţia, iar societatea se tre­zeşte în faţa unui aparat de stat, perfect inutil. Iată de ce moţiunea votată la congresul de deunăzi nu-i un act care interesează numai pe func­ţionari — ci societatea însăşi. Pentru apărarea intereselor ce­tăţeneşti , e nevoe ca statul să respecte legile, care privesc pe funcţionari, şi să asigure acesto­ra un minimum de existenţă. Altfel aparatul de stat se va destrăma complect, iar anarhia se va întinde pretutindeni în ța­ră. M. Sevastos Lloyd George despre situaţia mondială hii, adăugând că există tot mai multe dovezi asupra militarismului crescând al tineretului din Germa­nia. Vor mai trebui ani de zile îna­inte ca înarmările Germaniei să fie suficiente pentru a face răsboiul. D. Lloyd George arată apoi că bunăvoinţa majorităţii opiniei pu­blice engleze faţă de Germania a dispărut în urma persecuţiei evrei­lor din Germania. D. Lloyd George arată apoi pri­mejdia sporirii marinei şi flotei ae­riene japoneze. D. Lloyd George analizează la sfârşit planul american de refacere, făcând elogiul preşedintelui Roose­velt. Aviatorul Lemoine a bătut recordul de înălţime PARIS, 29 (Rador). — Aviatorul francez Lemoine, care a bătut eri recordul mondial de înălţime, atin­gând 13.800 m, a declarat ziarului ,JExcelsior‘‘: „Am atins înălţimea de 8000 me­tri in 30 minute. Dela 8000 la 13.000 metri m’am beat in timp de o oră La înălţimea­­aceea domnea un frig grozav, temperatura fiind de minus 60 grade. Vedeam de acolo un sfert din Franţa, distingeam toasta Mânecei şi întrezăream coastele britanice. Aparatul meu de oxigen încălzit a funcţionat perfect, astfel încât respiram bine. Am avut însă mult de suferit cu ochii, cari erau înghe­ţaţi din cauza imposibilităţii de a purta ochelari la acea înălţime. De aceea m-am coborât imediat ce am avut convingerea că am bă­­tut­ recordul, dar aşi fi putut să continui ascensiunea. De altfel sunt gata să reîncep, dacă va fi ne-CV A Lupta între grupul Papen şi grupul Go­er­ing Culisele procesului de la Lipsca.­Torgler va fi spânzurat? Ziarul „La République” cu data de 25 Septembrie, publică un arti­col venit din Londra în care, in le­gătură cu procesul dela Lipsea, se vorbeşte de luptele politice cari se dau la Berlin contra guvernului na­zist. Reproducem, în cele ce urmea­ză, pasagiul esenţial al acestui arti­col. „In afară de drama de la Curtea din Lipsea se mai petrece alta în culise. Grupul Iul­ian Papen, adică in­dustriaşii, oameni de finanţe şi din aristocraţia agrară, consideră si­tuaţia economică a Germaniei de as­tăzi catastrofală. Scăderea expor­turilor e privită ca un dezastru. In cercurile industriei şi a marii pro­prietăţi agrare sunt temeri că şe­fii naţional-socialişti vor veni într’o bună zi cu o soluţie radicală. In consecinţă, grupul lui von Papen e convins că politica internă trebue schimbată pentru a restabili o oare­care încredere în afară, ceia ce ar îngădui reluarea exportului. Marea industrie a lansat partidul nazî, spre a nimici sindicatele şi pentru a sfărâma forţele muncito­reşti revoluţionare. Acum ea e de părere că şefii nazi şi-au făcut da­toria, că devin oarecum supărători şi că se apropie timpul când va tre­bui să se ridice împotriva cămăşi­lor cafenii, bazându-se pe Reichs­wehr şi pe căştile de oţel, dizolvate numai în teorie. O luptă făţişă între cămăşile ca­Hitler urmează să fie ţinut în umbră ca un fel de simbol. Se spune cu acest prilej, că n’ar co­respunde realităţii ştirea că el ar fi comandat sau a sugerat incen­dierea Reichstagului. Goering, Heines şi Goebbels ar fi procedat din propria lor iniţia­tivă, ajutaţi de acoliţii lor, dar fără a avertiza „Fuhrerul” pe care îl consideră drept un mic burghez desăvârşit, care s’ar fi speriat de îndrăzneala unei ase­menea tentative. Se zice că Hitler n’a aflat ade­­vărul decât în ultimul timp şi că intre el şi partizanii săi au avut loc scene tumultoase. TEMERI DE REPERCUSIUNEA PROCESULUI Ori cum ar fi, grupul lui von Papen, foarte impresionat de repercusiunile procesului de la Lipsea atât în Germania cât şi în străinătate, crede că Torgler mort ar fi mult mai periculos pentru interesele capitalismului german decât dacă ar rămâne în viaţă. Contra-procesul de la Londra a avut deasemeni repercusiuni adânci asupra opiniei oamenilor de afaceri, care se tem de o re­­înoire a boicotului internaţional. Drama care se joacă în culise­le procesului de la Lipsea, are cu totul alt aspect, privită la lumi­na acestor fapte, acestor intrigi şi a acestor lupte de interese. Pe de o parte Goering şi gru­parea lui, implicaţi in mod indi­rect, fac lux de teroare, spre a obţine condamnarea — căci a­­chitarea lui Torgler ar însemna în mod automat căderea lor. Pe de altă parte, gruparea lui von Papen, care doreşte sfârşitul domniei lui Goering & Co. exerci­pentru a ridica prestigiul Ger­maniei in ochii străinilor şi spre a se descotorosi de conducătorii nazi deveniţi indezirabili pentru interesele industriale şi ale marei proprietăţi. Agentul conştient sau incon­ştient Van der Lulbe ar fi ţapul ispăşitor, pe care l-ar lăsa cu dragă inimă in mâinile călăului pentru a pune capăt acestei afa­ceri. Papen şi Goering se bat în cu­lisele tribunalului de la Lipsea, iar Hitler rămâne neutru, cău­tând să împace şi capra şi varza. MAREA INDUSTRIE SI TEROA­REA CĂMĂŞILOR CAFENII Să mai povestim un fapt recent, caracteristic pentru relaţiile dintre industria germană şi cămăşile ca­fenii, fapt ţinut secret pe cât posi­bil. Sunt vre-o două săptămâni de când secretarul principal al lui Ro­senberg (se ştie că Rosenberg e şe­ful oficial al ministerului de externe din partidul Nazi) un anume Schnei­der, s’a prezentat în birourile Uniu­nea Industriei Germane, cerând în calitatea lui de conducător oficial să i se verse o sumă importantă de bani pentru propaganda politică na­ţional-socialistă. Simţind că se vai alege cu un refuz, Schneider a scos‘ un revolver, l’a îndreptat împotriva reprezentantului trustului strigând: „O vrea şeful!”. Directorul Uniunii a reclamat ca­zul guvernului, iar industriaşii au stăruit atât, incât Schneider şi încă un secretar al lui Rosenberg au fost arestat­ şi închişi într’un lagăr de concentrare. Acest incident arată că lupta, mai întâi domoală şi insinuantă, de­vine tot mai aprigă între cei doi ad­­versari: industria germană şi nazis­mul. Jenii de o­ parte, Reichswehrul şi Stahlheimul de alta, e mai mult de­cât probabilă şi într’un timp foarte apropiat. Forţele reale ale grupului von Papen sunt mult mai mari de­cât s’ar părea. Anumiţi membri din această grupare cred că o încăe-, rare sângeroasă e inevitabilă, pen- tionar-socialişti sunt tru a distruge puterea conducători-­ înaintate, lor naţional-socialişti. Pare că junkerii se asociază a­­cestui punct de vedere, căci le e frică de o naţionalizare a unei părţi din marea proprietate agrară. Tra­tativele pentru a pecetlui acest pact, îndreptat împotriva şefilor na­­îndeajuns de Hitler n’ar fi vinovat de incendierea Reichstagului PRECEDENTUL — A fost azi proprietarul să-mi ceară chiria și fiindcă n’am avut să i-o dau, a plecat și n’a vrut să stea de vorbă». — De ce ?«. . . v . — A făcut și el ca bancherii dela Paris, — fiindcă nu le dam bani, nu vor să stea de vorbă». Depoziţiile poliţiştilor în procesul de la Lipsea LIPSCA, 28. (Rador). — Şedinţa de azi a procesului incendierii Reich­stagului a fost consacrată audierii mai multor poliţişti, care în diferite momente au avut a se ocupa de a­­cuzatul van der Lubbe. Preşedin­tele a ţinut să elucideze în special detaliile privitoare la cele trei in­cendii dinaintea incendierii Reich­stagului. Inspectorul de poliţie Frank co­munică o serie de amănunte privi­toare la incendierea biroului de bi­nefacere din Neukoeln, declarând că acest birou era ţelul a numeroase a­­gitaţii comuniste. Mai mulţi pompieri declară că incendiul biroului de binefacere ar fi putut lua proporţii grave, dacă o serie de martori sunt intero­gaţi asupra conversaţiilor pe care le-au avut cu van der Lubbe, înainte de săvârşirea atentatelor. Lucrătorul Phelpher, fost comu­nist, afirmă că a avut, la un moment dat impresia că van der Lubbe era comunist, dar această primă impre­sie nu s’a confirmat. TERMINAREA AUDIEREI MARTO­RILOR BERLIN, 28. (Rador). După au­dierea ultimilor martori în procesul incendiatorilor Rechtstagului, tribu­nalul suprem de Lipsea a decla­rat terminată audierea martorilor. Procesul a fost amânat Marţea viitoare, deoarece­­ o presiune în favoarea păgii (Iepe acoperiș nu s’ar fi stins singur din cauza ză- ■, pere de mâine se va ţine la Lipsea Congresul juriştilor germani. Un tenor care cântă în timp ce este operat BELGRAD, 29 (Rador). — Chi­rurgii dela o clinică din Belgrad au procedat ei l la o operaţie, în con­­diţiuni puţin obişnuite. Tenorul Timotici, dela opera din Belgrad, trebuind să fie operat a re­fuzat a se lăsa anesteziat iar in tot cursul operaţiei a cântat melodii din opera „Un yacht in portul Split“, de compozitorul iugoslav Tiardo­­vici, pe care trebuia să o cânte în aceiaşi seară la operă. Atitudinea tânărului tenor a pro­­­vocat o deosebită plăcere celorlalţi­­pacienţi din clinică. D-nii Titulescu şi Beneş­ia Viena VIENA, 29 (Rador). — D-nii Be­neş şi Titulescu au fost salutaţi în gara de aci, la trecerea lor prin Viena de d. Peter, reprezentantul cancelarului, de miniştrii României şi Cehoslovaciei, precum şi de per­sonalul superior al ambelor legaţii. Stagnarea tratativelor preliminare cu creditorii O parte din creditori au părăsit Parisul Tratativele preliminare ale delegaţiunii noastre cu creditorii străini n’au înaintat până în prezent cu nimic. Dimpotrivă, în contra a­­şteptărilor optimiste ale d-lui Auboin, discuţiile nu au dus până acum la un rezultat pozitiv şi o parte din creditori au părăsit ori Parisul. Cum până la 1 octombrie nu mai sunt decât două zile şi în acest interval nu se vede cum ar exista po­sibilitatea materială pen­tru desăvârşirea unor a­­numite operaţiuni tehni­ce, guvernul român rămâ­ne în atitudinea ce a a­­doptat înainte şi va căuta să aplice hotărîrile luate. In consecinţă ministerul de finanţe pregăteşte lu­crările în vederea plăţilor ce le va face conform an­gajamentelor luate in Fe­bruarie şi a capacităţii de plată a României arătată prin cele două memorii ale d-lui ministru Virgil Madgearu. * In vederea pregătirii a­­cestor măsuri, a avut loc, în cursul dimineţii de ori, o întrevedere de patru ore, între d. V. Madgearu mi­nistru de finanţe şi d. Co­­stin Stoicescu de la Banca Naţională. Cutremur de pă­mânt în Capitală Eri pe la ora 12.15 s*a produs in Capitală un cu­tremur de pământ. Cutremurul a fost verti­cal și a durat câteva se­cunde. I­­.lini I.I ■■ «g Un Ieșan inebunește din cauza mizeriei IAȘI, 29.­­ In localitate s-a în­registrat pe ziua de ieri o dramă impresionantă. Locuitorul Negru I Ioan, din str. Iarmaroc 4, din cauza mizeriei, a dispărut de-acasă. Ieri, gardianul public din postul Nicolina l-a găsit la marginea șo­selei, rostind vorbe fără înţeles. Fiind trimis la un spital din a a­propiere, s-a constatat că din cauza mizeriei Ioan Negruş dă semne de alienaţie mintală Bolnavul a fost transportat aer­­ă, unde a fost pus sub îngrijirea rudelor. La nevoie va fi internat în ospi­ciul Socola. ! Procesul de la Lipsea: h­uterogarea lui Torgler, cara îşi afirmă cu energie nevinovăţia ca

Next