Dimineaţa, noiembrie 1933 (Anul 29, nr. 9643-9672)

1933-11-01 / nr. 9643

Anul 29 No. 9642 DMCE-FRANC APA DE COLONIA , VERITABILA OTtCA^AbiKA'i I S I B t U 12 pagini Miercuri 1 undată în IWM . CONST. Mil.LFL ei 3 București, Str. Const. Miile­i sărindare 7—3 Hal EFON, centrala: 3-2470, Străinătatea: 3-5334 Direcția: 3-2473. Ad-tta: 3-2473, Provincia: 3-1063 tmbrie 1933 al Fabricelor Heinrich Frartch­Sohne SAR B ucure­st i -B ras o v 1 întâlnirea dintre regele Carol si regele Boris Cei doi suverani stau întâlnit eri la Rusciuk şi la Ramadan OTURGIu­, 30. — La ora 6 luni, trenul regal a sosit în gara Giurgiu, unde a rămas până la 9. In acest timp în portul Ramadan se afla tre­nul ministerial cu d-nii Vaida şi Ti­tulescu, sosiţi de astă noapte. Portul era frumos pavoazat cu drapele ro­mâne şi bulgare şi cu arcuri de triumf. La ora 8 lumea a început să se în­drepte spre Ramadan. Deasemeni şi autorităţile locale d-nii Cartojan prefectul judeţului, Borici primarul oraşului, apoi ofiţerii garnizoanei etc. Deasemeni au mai venit în port d-nii general Uică, general Dona, general Partenie, colonel Drosu, Găi­­că şi Vardala de la ministerul de co­municaţii, amiral Bălănescu etc. Or­dinea a fost ţinută de d-nii inspec­tori poliţieneşti Ştefi­ şi Vintilă Io­­nescu. Sosirea trenului regal La ora 9.45 s’a anunţat prin sat­ După câteva minute, o nouă „salvă“ de tunuri a anunţat apropierea yach­­tului bulgar „Cerna Mcg­reba“ (Mi­sa Neagră). ve­de tunuri sosirea trenului re­gal. Regele a descins exact la 9.45 în ovatile mulţimei. Indreptânduise spre d-nii Vaida şi Titulescu a stat de vorbă cu cei doi miniştri. Apoi d. general Uică s-a prezentat la ra­port şi a prezentat pe ceilalţi ge­nerali. D. primar Bornei prezentând tra­diţionala pâine şi sare a rostit un discurs de bun venit, spunând: O­­raşul Giurgiu are cinstea de a vă primi Maiestate, pentru prima oară de la descălecare. Vă salut cu res­pect în numele oraşului şi vă urez bine aţi venit. După ce suveranul a trecut tru­pele în revistă, prefectul judeţului a prezentat pe şefii autorităţilor ci­vile. In urmă regele a trecut pe yacht fiind întâmpinat de d. amiral Bălănescu, care a prezentat rapor­tul. Când yachtul ţării veci­ne s’a apropiat, salvele di tun s’au îndesit, trase a­tât de pe vedetele romă­ne cât şi de pe acele bul­gare. La ora 10 yachtul bul­gar s’a oprit şi regele Bo­ris în sunetele muzicii care a cântat onorul la re­ge s’a urcat pe yachtul român. Suveranul bulgar era îmbrăcat în uniformă de general de infanterie. Cei doi suverani s’au îmbrăţişat, apoi au tre­cut pe debarcaderul ro­mânesc, în portul Rama­dan. Primarul Borici a prezentat din nou pâine si sare si a rostit urmă­toarea cuvântare: Oraşul Giurgiu, al cărui trecut este in strânsă legătură cu tara Bulgariei din timpurile când am­bele ţări luptau pentru independen­ta lor, are cinstea să vadă cimen­tarea raporturilor de vecinătate prin întâlnirea Dv. cu regele Carol ll-lea. Se deschide astfel o nouă eră in istoria ambelor ţări. Primarul a terminat printr’o ura­re de bun venit regelui Boris. * Suveranul Bulgariei este însoţit de d-un prim ministru Muşanof şi colonel Panof si Lucas adjutanţi regali. IN PORTUL ROMANESC Cei doi regi a trecut trupa în revistă, în uratele mulţimii, apoi s’au făcut prezentările o­­fiţerilor şi a şefilor autorită­ţilor civile, însoţiţi de cei trei miniştri, suveranii trec din nou pe yacht, care porneşte in salvele tunurilor, în uralele mulţimei şi în sunetele muzici, spre Rus­­ciuc. Muzica intonează tot tim­pul imnul naţional bulgar „Sumi Maritza”, debarcader 30-40 de mii de oameni înşiraţi dea­­lungul­ digului. Muzica bulgară cântă imnul re­­ntân. Salvele de tunnohi şi ovaţiile mulţimei nu mai contenesc. Portul e splen­did pavoazat. Primarul oraşului, Pav­lov, oferă pâine şi sare şi rosteşte un discurs în lim­ba franceză: „Sunt fericit că pot saluta pe Maiestatea Voastră în acest oraş şi că îi pot ura bun venit. Vizita aceasta va fi o zi memo­rabilă pentru noi aşa cum a fost acum 31 de ani, exact în ziua de astăzi, vizita regelui Carol I, de vedere române şi bulgare Cei doi regi stau sus pe co­vertă, două ţări”. B. general Penef, co­mandantul garnizoanei a dat apoi raportul după care­ a fost prezentat re­­gelui­ Carol mitropolitul Mihai, prefectul judeţu­lui Rab­ef, etc. Mai erau de faţă d-nii Rabef ministrul Bulgariei la Bucureşti şi V­a­si­l­e Stoica, ministrul Româ­niei la Sofia. Apoi Grinef, consilier regal, etc. Cei doi suverani au tre­cut trupele în revistă. In u­rmă au primit de pe tri­­m­ă defilarea. Vine regele Yachtul regal este escortat­­ul s’a îndreptat la ora II spre Nicopole. La ora 3 juni. suveranii se vor întoarce la Rusciuc şi Giurgiu. La Rusciuc 1-3 Rusciuc aşteptau la. Nu ne îndoim că vizita a­ceasta va contribui la strânge­rea relaţiilor amicale între cele IDEM Regele Bulgariei în drum spre punctul de întâlnire " Şalupa cu care a sosit regele Bulgariei Un incident caracteristic Imensa mulţime era ţinută în or­dine de un cordon de jandarmi. La un moment dat, regele Boris s'a ar­propiat de cordoane şi le-a făcut semn să se rupă pentru a lăsa libe­ră trecerea celor doi regi printre mulţime. Jandarmii nau înţeles gestul şi au crezut să trebue să împingă mulţimea mai înapoi. S-a produs astfel o busculadă timp de câteva clipe, până ce regele Boris i-a pu­tut pune capăt explicând ce dore­şte. In urmă cei doi suverani însoţiţi de suitele respective au trecut în mijlocul mulţimei. A fost un mo­ment foarte emoţionant. Tot proto­­colul oficial a căzut într'o clipă în faţa acestui gest al regelui Boris. Mulţimea a izbucnit în urale nes­fârşite. In urmă cei doi regi s'au întors la tribuna regală, unde s'au întreţi­nut cu persoanele oficiale. FE DUNĂRE Peste câteva minute s’au întors în port şi s’au îmbarcat pe yacht, apă­rând pe covertă însoţiţi de cei trei miniştri. ****­ Conservatorii suedezi despre hitlerism Leaderul conservator Lind­­man a ţinut o cuvântare în şedinţa de azi a consiliului de conducere al partidului. Oratorul a cerut suprimarea complectă a mişcării bolşevi­ce în Suedia. El s-a pronunţat în termeni energici împotriva naţional socialismului, decla­rând că între metodele națio­nal-socialiste și procedeele bolșeviste este o asemănare isbitoare. D. Sarraut preocupat de problema ech­ilibrului bugetar PARIS 30 (Rador). — D. Sarraut, preşedintele consiliului, s-a întreţi­nut ori dimineaţă cu mai mulţi din­tre colaboratorii săi şi cu d. Jacqu­­ier, raportorul general al bugetului, asupra situaţiei economice şi finan­ciare a ţării. D. Sarraut se preocupă, înainte de orice, de elaborarea proectului pentru restabilirea echilibrului bu­getar, pe care-l va depune în Par­lament la scurt timp după declara­ţia ministerială. D-sa va cere vo­tarea acestui proect, înainte de dis­cuţia asupra bugetului. Primul ministru examinează dea­­semenea repercusiunea unor anu­mite dispoziţii eventuale asupra e­­conomiei generale şi în special a­­supra balanţei comerciale. După amiază, d. Sarraut s-a în­treţinut cu mai mulţi parlamentari şi personalităţi competente asupra aceloraşi chestiuni. Insule de gh­i­aţă pe ocean BERLIN 29, (Rador). — D-rul Grerke, cunoscut savant german preconizează pentru soluţionarea problemei relaţiunilor aeriene trans­atlantice un mijloc care la prima vedere pare extraordinar şi anume construirea dealungul oceanului a­lifier Insule de ghiaţă. 1.El declară că mai multe vase care ar fi legate prin numeroase tuburi de frigorifere, precum şi a unor alte tuburi de frigorifer care ar fi lansate in adâncul apei ar putea să formeze o insulă prin congelarea a­­pei in jurul tuburilor menţionate. Savantul german socoteşte că frigul ar putea să se facă fără prea multe cheltueli. El mai prevede şi alte aplicaţii pentru frig şi anume formarea de baraje de ghiaţă care să apere porturile de atacurile sub­marinelor. IN CUBA SiniATIA A RĂMAS TURBURE HAVANA, 29. (Rador). — Su­r­ria in Cuba şi in special la Havana c.a­­tinuă să fie turbure. Greva anunţa­tă de d­e­m­nişti a făcut guvernul să ia măsuri severe pentru reprimarea ei.Studenţii cubani au declarat că ei consimt să reia cursurile luna vii­toare, dacă se va forma un guvern de concentrare stabil. D. Mendieta, şeful naţionaliştilor cubani a declarat că este dispus să facă o ligă cu ajutorul studenţilor pentru a salva Cuba de anarhie şi războiul civil. * HAVANA, 29. (Rador). — Două bombe au făcut explozie pe piaţa de alimente, în faţa birourilor şefului de poliţie, Franco. Nu s’a înregistrat nici o victimă. La ora 10 şi 30, d. Sarraut, preşe­dintele consiliului de miniştri, a prezentat familiei condoleanţele gu­vernului. încă nu s’a luat nici o hotărlre cu privire la rămăşiţele pământeşti. Au izbucnit epidemii grave HAVANA, 30 (Rador). — Epidemiile care au isbuc­­nit în insula Cuba agra­vează şi mai mult situaţia generală creată prin tul­­burările politice şi dezor­­dinele greviste. O largă, fracţiune din o­­pinia publică, — relatează Asociatul Press, îniccpe să exprime dorinţa unei in­tervenţii a Statelor Unite. — ..I.­.. ■«—■" --­ DERAEREA DIN STAŢIA VADUL CRIŞULUI Duminică, pe când trenul de mar­fă No. 3431 intra în staţia Vadul Crişului, au deraiat trei vagoane în­cărcate cu traverse vechi. Circulaţia trenurilor a fost între­ruptă aproape o jumătate oră până la ridicarea vagoanelor deraiate. Atac banditesc la Carmen­ Sylva SULINA, 30. — Doi indivizi s’au prezentat eri la locuinţa d-lui Pa­licar Qravcev, proprietar şi cher­­hanagiu din Carmen Sylva. Contabilul cherhanalei, d. Mitea Bonea i-a întrebat ce vor. Ei au răspuns că sunt pescari şi că adus peşte. In momentul când d. Bonea le-a deschis uşa, cei doi indivizi au scos revolverele şi i-au cerut banii. Contabilul le-a dat suma de 2600 lei, după care bandiţii au dispărut. Eri la ora 10 dimineața, regele Carol și regele Boras au trecut în revistă o companie de onoare pe peronul gării Ramadan ."

Next