Dimineaţa, noiembrie 1933 (Anul 29, nr. 9643-9672)

1933-11-01 / nr. 9643

Pagina 2-ad UNITED STATES EINES SPRE NEW-YORK din Hamburg şi Havre 10 Noembrie WASHINGTON 15 Noembrie PRESIDENT HARDING 22 Noembrie MANHATTAN 29 Noembrie President ROOSEVELT A se adresa Bucureşti Wagon­s­ Lits || Cook Piaţa Regele Caroll. Gălăţeni Cumpăraţi locuri norocoase ale Lo­teriei de Stat le S. & S. EDELSTEIN Str. Braşoveni 4. Galaţi Când ai „OLLA” eşti ferit Azi de orice chin cumplit. Dr. A. TOPOROV specializat la Paris Vindecă radical prin injecţii HEMOROIZI (trânji), VARICE­­ (exeme şi ulcere varicoase) GENITO-UTINARE ŞI SIFILIS Cons. 12­7; p. săraci gratuit zilnici 41­6. Str. Minai Vodă 13 (vis-a-visg de Vama Poştei) CU PIETRE p­re furi e fii ne fi absp/ut fiice SUSSMANN *1» NOI SCRIEM CU IARO Stylo-ul cu peniţa de cristal înlocuibilă HARO Bucureşti I Bărăţiei:2/lII MOBILE la preţ din cauza mutării Sufragerie fost 30.000 redus 17.000 Dormitor fost 28.000 redus 17.000 Herrenzimmer fost 27000 redus 16000 Garnituri de stofă și piele convenabil Industriile (inite de mobile - mercur VICTORIEI 178. TELEFON 208/21. Nu amânaţi călătoria Ov. in Palestina! Adresaţi-vă, f­ă­r­ă nici­ o întârziere la ZION-LLOYD BUCUREŞTI I B-DUL ELISABETA No. 13 Telefon No. 3-30-03 Care îşi desfăşoară în mod nor­mal programul de călătorii şi excursii in PALESTINA si ORIENTUL apropiat. Viitoarele călătorii: 0 şi 20 No­­emb­ie. 4 şi 18 Decembrie Cele mai reduse preţuri Cereţi prospecte ..... Iniţaşt DURERILE de cap, nevralgii, gripă, reumatism Se vindecă numai prin Antinevralgie Or­ianu-Muscel in cutii originale, conţinând 2 buline şi numai cu semnătura doctorului Depozit: Farmacia N. POPOVICI Bucureşti. Calea Rahovei 237 Citiţi LECTURA Sfinţirea drapelului soc. c.f. r. „întreţinerea“ Duminică a avut loc în prezenţa d-lui Mitro, ministrul comunicaţii­lor şi a d-lui C. Mereuţă, dir. general al căilor ferate sfinţirea drapelului societăţii micilor funcţionari de la serviciul de Întreţinere c. f. r. Naşii drapelului au fost d-nii E­­duard Mirto, D. R. Ioaniţescu, St. Enăchescu, N. Teodorescu, H. Vogt­­berg, N. Tăbacovici, Ion Miclescu, C. Carcali şi Nicolae Codreanu. Botezul s-a făcut la biserica Sf. Gheorghe. Serviciul divin a fost o­­ficiat de arhimandritul Gordun Ga­­laction înconjurat de un sobor de preoţi. După sfinţirea drapelului a luat cuvântul d. Mirto, închinând pentru rege. D. N. Codreanu a mulţumit d-lui Mirto pentru concursul dat societăţii „întreţinerea“. D. H. Vogtberg face apel la solida­ritate iar d. Cezar Mereuţă transmite urări de însănătoşire patriarhului care nu a putut lua parte la serbare fiind bolnav. Arată importanţa funcţionarilor de la serviciul de întreţinere. D. Mirto, ministrul comunicaţiilor aduce elogii membrilor societăţii „întreţinerea“ după care face un bilanţ al activităţii din cursul anu­lui. Spune că se lucrează la organi­zarea serviciilor c. f. r. Promite că va da mai multă atenţie celor care asi­gură bunul mers al căilor ferate. Au mai vorbit d-nii ing. Vraca, Stinghie, lonescu, Tulea, preotul A­­lexandru lonescu, arhimandritul Ga­­laction Gordun şi alţii. La ora 4 serbarea a luat sfârșit. D. mareşal Averescu începe campania politică întrunirea de la Turnu-Severin necinstei şi neruşinării. Daţi-ne deci concursul , să restabilim prestigiul ţării in străinătate şi ideia de cre­dit înăuntru, să facem economii ab­solute. Înlăturând tot ce este inu­til, şi amânând tot ce nu este ime­diat necesar. Călăuziţi de aceste idei cred că vom putea salva ţara. În chestiunea podului de peste Dunăre d. mareşal a promis tot concursul său. SCRISOAREA VICE­PREŞEDIN­­TELUI PARTIDULUI M. Ce sunt „cămăşile galbene Duminică a avut loc la T.­Severin activităţi, lupta cu orice preţ şi ...........ori­ce jertfe, pentru a pune capat o mare întrunire a partidului poporului la care au participat de­legaţi din toată ţara. Prin această întrunire s’a redes­chis acţiunea politică a partidului, care în vremea din urmă a fost moderată. Cel dintâi a vorbit d. AL. OTETE­­LEŞEANU, secretarul partidului, care a spus că partidul poporului, fără să critice cele ce se petrec în alte ţări, nu va introduce niciodată me­todele din Italia sau Germania. Nici nu va începe o acţiune împo­triva străinilor. Partidul poporului este împotriva deosebirilor de clase şi confesiuni. Mai vorbesc d-nii Anibal Teodo­rescu, Petre Negulescu, Papacostea, etc. după care ia cuvântul d. mare­şal Averescu. CUVÂNTAREA D-LUI MAREŞAL AVERESCU D. mareşal Averescu, mulţumeşte conducerii organizaţiei din Mehe­dinţi, pentru prilejul ce i-a dat de a asista la această frumoasă ma­nifestare. întrunirea de azi — spune d-sa— are o importanţă deosebită, prin a­ceia că este primul pas pe care îl facem în acţiunea noastre politică viitoare şi îmi pare bine că acest pas îl facem în Mehedinţi. Trebuie însă să vă fac o mărturisire: toc­mai în momentul când trebuia să ne hotărâm atitudinea, un eveni­ment ne­aşteptat mi-a stricat so­coteala. De aceia vă cer un răgaz de câteva zile, după care veţi auzi cuvântul meu hotărât. Eu credeam că această întrunire va fi după deschiderea Parlamentului şi după adunarea comitetului nostru execu­tiv. Parlamentul însă s’a prorogat, iar şedinţa comitetului executiv nu s’a ţinut până acum, astfel că nu se cunosc toate părerile membrilor din comitet. De aceia, aşi putea spune că azi se acordă de abia In­strumentele, iar după 19 Noembrie va începe să cânte orchestra. Fiind­că nu am azi răspunsurile com­plecte ale organelor de conducere ale partidului mă voi abţine de a atinge acele puncte, cari trebuiesc să formeze caracteristica acţiunei noastre viitoare. Primul pas l-am făcut azi; el constă în numărătoa­rea noastră, văd că rezultatul este mulţumitor, ştiu că toţi vor să vie odată îndreptarea, dar cei mai mulţi vor ca această îndreptare să vie de la alţii, fiindcă ei sunt lip­siţi de curaj. Nu se poate învinge însă niciodată decât prin curaj, iar cei ce n’au curaj sunt sortiţi pe anii. ROSTUL CĂMĂŞILOR GALBENE Vorbind de rostul nouei organi­zări a partidului, d. mareşal spune: Am căutat încă din anul 1922 să introduc în organizaţia partidului nostru nişte formaţiuni cari ur­măresc două scopuri şi anume: bimnul să scutească pe alegător in napul alegerilor, de orice violenţe. Al doilea să servească în timp de linişte ca şcoală de educare şi în­tărire a partizanilor. Am format astfel in fiecare comună o grupă, care să se ocupe cu propaganda în epoci de linişte. In alegeri, grupele coalizate formează cete. O ceată se compune din toate grupele unei secţiuni de votare, cari la rândul lor formează pe judeţe legiuni. La Început sem­nul nostru a fost o brăţară. Azi este o cătitaşe balbenă, fiindcă galbenul este simbolul ideei de ordine. Legionarii pot fi până la 20 într’o comună, dar cămaşa gal­benă o poate purta orice partizan, pentru a se educa în sensul cura­jului şi al apărării ideilor sale. LtUnia se întreabă — splineţi d-voastră — ce face mareşalul. Da­­ţi-mi voie să spun că şi mareşalul se întreabă ce face lumea. Foi’ am dat semnalul, d-voastră aţi răs­puns, dar aceasta ttU este destul. Va trebui de aci înainte să păşiţi cu curaj şi să ascultaţi, ce vă va spune mareşalul că trebuie să fa­ceţi. Am fost fideli până azi devi­zei noastre. Muncă, cinste şi lega­litate şi nu am promis niciodată ceiace nu am putut realiza. Am re­alizat însă de multe ori şi ceiace nu am promis. Azi când reluăm activitatea noastră politică, dorinţa mea este să punem la baza acestei D. Trancu-Iaşi, neputând lua par­te a trimis d-lui mareşal Averescu o lungă scrisoare care a fost citită în adunare şi îndelung ovaţionată. Ex­tragem din acea­­scrisoare Urmă­toarele pasagii: „Localul de întrunire are o sem­nificare: Porţile de fier. De data aceasta porţile de fier, nădăjduiesc nu vor mai simboliza politica economică a Austriei de o­­dinioară, prin care se tindea la sa­botarea penetraţiunei noastre pe calea Dunării. Domnule Mareşal, odinioară la Iaşi spuneaţi că vi s’a pus cuţitul în mână pentru ca tăind in trupul ma­mei care era ţara, s’o salvaţi. Astăzi ţara apăsată de duşmanii interni pătimeşte mult şi greu. Tot dvs. aveţi putinţa s’o salvaţi. Dărâmaţi Porţile de fier al ce­tăţii conrupţiunii. Omul politic e vinovat şi de ac­ţiunile sale şi mai vinovat de inac­ţiunile sale, vinovat de cele ce spu­­ne şi adesea mai vinovat de cele ce nu spune, vinovat de ceiace face şi mai vinovat de ceia ce nu face pen­tru binele ţării. Organizaţiile pe cari le conduc aşteaptă înfrigurate ecoul celor re­alizate la Severin. Aşteaptă ordi­nele. Aveţi în jurul dvs., prieteni ho­­târâţi, gata de sacrificii. E ceasul suprem!“. * După întrunire a avut loc un ban­chet de 200 tacâmuri în sala „Re­gal“. A toastat d. mareşal pentru par­tid şi d. dr. Trăileanu pentru d. ma­reşal. pi­ti. A. P. Cuvântarea d-lui Goga la Craiova D. O. Goga participând Duminică la întrunirea partidului naţional­­agrar din Craiova, a ţinut o cuvân­tare în care a vorbit despre situa­ţia politică. Oratorul s’a ridicat împotriva străinilor cari s’au aşezat în ţară după război susţinând că România trebue să fie a românilor. Străinis­mul s’a încuibat adânc în ţară. D. Goga a atacat pe d. Max Aus­­snitt şi a acuzat pe naţional-ţără­nişti că au dat mâna cu asupritorii ţării. Mai departe s’a ocupat de politica economică a actualului guvern, cri­ticând aspru felul cu­m s’a făcut conversiunea şi arătân­d că partidul său este pentru o grabnică lichidare a trecutului. Creanţele trebuesc scă­zute­ la puterea de plată de astăzi. A vorbit mai departe despre in­dustria parazitară de la noi cerând ridicarea unui credit agricol sănătos. CONTRA DURERILOR HEMOROIDALE toi câtor _ _ UV* este recomandat de "numeroşi*“me­dici din toate ţările şi nenumărate sunt cazurile in care acest remediu a salvat pa­cienţi desnădăjduiţi. Supozitoarele „Anusol aduc imediat Uşurarea atât de dorită şi Înlătură foarte curând durerile hemo­­deseori Îngrozitoare, întrebuin­țoidale, tarea este simplă, curată, nu este cos­tisitoare ?i nu Întrerupe dela oca zilnică. A se cere la farmacii text „Supozitoare Anusol-Goedecke", în cu­tia originală roșie, plombată de fabrică. imineața întrunirea proprietarilor întrunirea „Gărzii pentru apăra­rea proprietăţii“ s-a ţinut Duminică dimineaţa la sediul din str. C. A. Ro­setti, 6, sub preşedenţia d-lui av. Em. Ioachimovici. Au luat cuvântul d-nii: ing. Gri­­gore Fieroiu, Puiu Filoti, Decuseară- Tecuci, Al. Constantinescu, L. ştefâ­­nescu, av. Bercovici, S. Barasch, C. Macri, Gh. Stănescu, M. Pascal şi Ioan Eftimescu. Vorbitorii au expus desiteratele de­bitorilor şi au cerut prelungirea mo­­ratoriului. La urmă a vorbit de prof. Antones­­cu, care printre altele, a arătat că în ziua de 26 Noembrie, după ce par­lamentul va fi constituit, se va ţine o mare întrunire a debitorilor d­in Ca­pitală. luprarea noului sediu central al meseriaşilor cismari Duminică la ora 10 dim, a avut loc în Bd-ul Alex. I. Cuza 22, inaugu­rarea noului sediu al meseriaşilor cismari din România. Imobilul a fost donat de d. N. T. Silvestru, preşedinte de onoare al asociaţiei. La inaugurare a luat parte un impozant număr de meseriaşi, în frunte cu d. C. Dobrescu, preşe­dinte activ şi consilier în Camera de muncă. Serviciul religios a fost oficiat de preotul econom Dumitru Geor­­gescu. Au luat cuvântul d-nii C. Do­brescu, econom D. Georgescu, Pe­­trică Popescu. Ultimul a vorbit d. N. T. Silves­tru, preşedinte de onoare. La sfârşit a avut loc o frumoasă manifestaţie pentru ziarele noastre. « » De la Frontul economic La sediul organizaţiei Frontul E­­conomic a avut loc Duminică o în­trunire. D. c. Constandache, preşedintele organizaţiei, arată că întrunirea e premergătoare marei adunări a de­bitorilor. D-sa spune că la acea adunarre vor participa şi d-nii Gri­­gore Iunian şi dir. Lupu. Arată im­portanţa ralierei acestor doi oameni politici la mişcarea frontului eco­nomic. D. I. Fara vorbeşte despre orga­nul de publicitate al Frontului E­­Con­inc d. Constanche citeşte apoi lista organizaţiilor cari vor parti­cipa la Întrunirea de la 5 Noembrie Mai vorbesc d-nii Ghițescu, de Niculescu, T­omoioagă, etc. întrunirea cofetarilor Cofetarii din Capitală s’au în­trunit în strada dr. Pelix No. 80. D. Finţescu, preşedintele bresle cofetarilor, protestează împotrivi urcare! taxei pe cărţulii. D. Milian Balaban expune ne­dreptatea ce s’a făcut patronilo cofetari cu privire la taxa de lo­ca­ție asupra contractelor. D. C. Procaru protestează împo­tiva organizării Camerelor cu munca. Patru urşi pătrund intri un sat CÂMPULUNG, 29. — Azi diminea­ţă şi-au făcut apariţia în satul Co­ceneşti patru urşi. Fiarele au ataca câteva vite aflate în ogrăzile sate­nilor. Ţăranul Năstache Macedon, în e­tate de 30 ani, a sărit încercând s scoată o viţea din ghiarele unei ur­soaice. Ursoaica s’a năpustit asupr­au­i. A urmat o luptă disperată. De vânători aflând despre cele im­tam­plate, au sosit la faţa locului şi a împuşcat ursoaica. Macedon, car s’a ales cu răni grave, a fost inter­nat în spitalul din Câmpulung, und d. dr. Măcelaru i-a dat primele în­grijiri.^ Vânătorii au pornit în urmărire celorlalți trei urși, reușind să im­puşte doi. Un atac banditesc in Govurnul GALAŢI, 30. — Patru necu­noscuţi, înarmaţi cu ciomege a eşit înaintea lui Mihai Mihalach din strada Câmpului 46, pe cum se înapoia din satul Mălina und îşi vizitase nişte rude. Atacul s’a produs în apropie­rea bălţii Mălina. Bandiţii s’au năpustit asupr lui Mihalache şi l’au bătut îngro­zitor, sdrobindu-i braţul stâng , provocându-i nenumărate Ieziur pe corp. Apoi l’au desbrăca complect şi au încercat să-l o­moare, prin înec, înfundu-i capu în baltă. După ce victima a căzut în ne­simţire, tâlharii au dispărut. Câţiva soldaţi, trecând pe a­colo, l-au găsit pe Mihalache în starea în care fusese abandona de schinguitori şi au anunţa jandarmi. * In stare gravă, victima a fos adusă la Galaţi şi internată în spitalul israelit. Obiectul atacului a fost jaf. Autorităţile au luat măsuri pen­tru descoperirea şi arestare fă£tuitpxiior. SUIT IJM EVADAT (I AM RESCUED) Roman de Robert Elliot Strâns Gardienii nu se mai supărau, şi asta de mult, când mă vedeau că stau­ de vorbă cu câte un trecător, bineînţeles schimbam câteva vorbe în fugă, şi nu era zi lăsată de Dum­nezeu ca să nu se apropie de mine câte un pierdevară care să mă in­terpeleze, numai de plăcerea de a putea spune: „Am văzut pe R. E. Burns, faimosul director de ziar din Chicago care a venit să se constitue prizonier”... Legea interzice categoric astfel de conversaţii care pot da ocazie la diverse calamităţi, dar aceasta nu era prima infracţiune la regulament intr’un penitenciar... Omul se apro­pia mereu şi Începui să fac o miş­care de manevră ca să’i ies în cale. înainte de a ajunge în dreptul meu, se opri de vorbă cu un gardian, pe urmă veni până la mine. — Hello!... strigai eu vesel. — Hello!... răspunse omul apro­­piindu-se. Cum merge treaba?... — Hm... cam de a târâşul... dar merge... nu-i vorbă ar putea merge și mai bine... De exemplu eu unul aş prefera să lucrez în altă parte... — Bine... dar atunci de ce te-ai întors? — Pentru că am fost prost... A­­cum îmi pare rău și nu aștept de­cât... Mă oprii căci un gardian se apropia d­e noi... Necunoscutul făcu câteva glume cu el, iar eu începui să manevrez târnăcopul cu sete. După ce gardianul trecu la alt grup mai depărtat, continuai repede, căci vream să știu clar cu cine am a face. — Ia spune... Ziceai azi diminea­ță că ai fi dispus să-mi dai o mână de ajutor... De o fugă cu avionul nu poate fi vorba... Să vorbim serios... Nu cumva eştii omul de care am ne­voie? In timpul cât stase de vorbă cu gardianul, profitasem de ocazie ca să scot din ascunzătoarea lor cinci­zeci de dolari, pe care-i ţineam în podul palmei aşa fel ca să se poată vedea cifra „50” a bancnotei. Sosise acum momentul ca să-i aţâţ lăco­mia. Intorsei palma spre el şi văzui că-i lucesc ochii. Mă ştersei pe obraz, căci de emo­ţie mă trecuseră sudori. Propunerea mea era de o îndrăsneală primejdioa­să, căci nimic nu mă putea asigura că acest om e sincer. De atunci m’am gândit de multe ori la acest lucru, mai ales că acest om pe care nu-l cunoşteam putea fi foarte bine şi un agent provocator, pentru a pune pe deţinuţi la încercare. De­claraţia lui de simpatie făcută în­tr’o dugheană, şi unui om care nu putea să-i fie decât indiferent, ar fi pus pe gânduri pe oricare alt deţi­nut, mai ales că gardianul care era de faţă nu se formalizase de loc. Uf.... d­e călduri mă trecuseră... dar efectul celor cincizeci de dolari fu miraculos. Omul se întoarse i­­mediat în direcţiunea gardienilor, pe urmă se uită din nou cu gura că­scată la mine, şi fața i se lu­mină de un zâmbet larg. — Maică Preacurată!... Cincizeci de dolari... Multe parale, şi ce nevoe aşi avea de ele... că sunt om sărac... Sigur că te-aşi ajuta... Dar cum să facem... Trebue să fim cu băgare de seamă... căci dacă ne prinde, mă bagă și pe mine la ocnă. — Ai automobil?­ întrebai eu. — Am­... — Ce marcă și cât poate face pe ceas? Omul îmi­ dete toate informațiile de care aveam nevoie. Avea un cu­peu care făcea patruzeci de mile pe ceas. (65 de km.). — Bun, făcui eu aleea stăpânin­­du-mă. Așa mai merge... Aruncai o privire spre gardieni ca să mă conving dacă nu sunt alar­maţi din cauza conversaţiei noastre care nu mai lua sfârşit, dar sforţa­rea mea de a pare foarte liniştit şi râsetele joviale pe care le proferam ca să le dau convingerea că ne ţinem de glume, îi făcu să nu bănuiască nimic. Nerăbdător să termin cât mai curând învoiala, in mijlocul şoselei şi sub arşiţa soarelui. Inven­tai numai­decât un plan pe care-l comunicai aliatului meu. — Vezi copacul cela de colo? — Văd... — Copacul acela înalt, cu ramuri dese, la ce-o treisute de metri de fosea?... — Am înţeles... — Iţi vai ascunde maşina în tu­fele din dreptul copacului. — Bine, şi când asta? — Mâine dimineaţă... Omul tresări înspăimântat. — Mâine diminea­ţă? Atât de re­pede? — Desigur... Să nu mai discutăm... Mâine dimineaţă intre şoapte ju­mătate şi opt. Mă vei duce la A­­tlanta, pe poteci cotite, şi să fii cu băgare de seamă, căci ar fi o nebu­nie să mergi pe şosea şii să trecem prin Newman (un oraş din apro­piere) căci am fi repede reperaţi. — Fireşte... Atunci mâine dimi­neaţă. — Sigur că da... şi mă vei preveni că totul este în ordine, imitând ţi­pătul gaiţei. Te vei ascunde în dosul tufelor şi când te voiu auzi, voiu în­ţelege că trebuie să o rup la fugă. — ... Hm.... e cam riscat... dar eu am nevoie de parale... Femieia şi copii cer de mâncare. Bine, voiu ve­ni cum ne-am înţeles... — Te voiu aştepta... Omul se depărtă cu paşii grei şi cu mâinile în buzunări. Mă uitai după el cum se depărtează şi în suflet îmi pâlpâi o vagă speranţă. Eram con­vins că nu mă va trăda şi ca să-mi ascund emoţia care mă stăpânea, mă pusei cu râvnă pe lucul. Toată noaptea nu am închis ochii ci mi-am verificat planul de fugă, încercând să-mi dau seama ce vor face gardienii şi directorul, când vor constata că am plecat. Pe urmă începui să mă gândesc ce va trebui să fac odată ajuns la Atlanta şi la urmă aţipii, frânt de oboseală. La trei şi jumătate exact, sării in pi­cioare şi gândul libertăţii apropiate mă făcu să nu simt nici o oboseală. Ajuns la faţa locului mă simţii uşor şi bine dispus. Aşteptam acuma cea­sul convenit. Mă obişnuisem de mult să­ mă orientez după soare. Toţi deţinuţii din Georgia cunosc a­­cest mijloc de orientare şi pot să-ţi­­spună ceasul, cu o diferenţă de cel mult câteva minute, după lungimea umbrei pe care o proiectează trupul lor pe pământ, se aşează în faţa soa­relui şi trupul lor serveşte de ac în acest cadran solar. Sosise ceasul aşteptat. Omului îi spusesem să vină între şapte jumă­tate şi opt. Aşteptam cu nerăbdare semnalul. Se făcu opt fără un sfert, şi nimic. Nu se auzea nici o gaiţă. Fiecare minut ce trecea, mi se pă­rea o veşnicie. Muşchii trupului în­cepură să se înţepenească şi lumea începea să se învârtească cu mine. Se va ţine oare de vorbă? Umbra mea indica ceasurile opt... opt şi un sfert... înţelesei atunci că nu va mai veni. Cap. XIX.-Cu optzeci de kilometri pe oră Urmă o violentă reacţiune după entusiasmul de eri şi căzui într’o stare de pro­straţie, dar maşinal continuai să arunc pământul cu lo­pata, pan’că şi ziua de azi ar fi fost ca toate celelalte. Treaba lui.. Omul Îşi bătuse joc de mine... va trebui să caut pe altul mai îndrăsneţ.. Sosi popasul de amiază şi trecu, iar deţinuţii se apucară din nou de lucru. Când colo ce să vezi cine vine, exact la aceeaş oră ca şi în ajun. Omul meu de omi... Repetă exact aceleaşi mişcări: se opri să glumească cu im gardian şi începu să se apropie indiferent de mine. Când fu destul de aproape ca să ne putem auzi unul pe altul, murmurai printre dinți: — Ce ai făcut azi dimineață, omule? — N’am putut veni... Il artincai o privire crucișă. Mi se părea că elitusiasmul său se tem­perase și căutai din nou săi con­ving că nu are de ce se teme. — Ascultă. Omule de prins nu te poate prinde nimeni, căci dacă pla­nul nu reuşeşte, atunci înseamnă că nu am pu­tut ajunge până la ma­şina dumitale. Iar dacă reuşesc să sar in maşină, atunci suntem sal­vaţi şi nu­ ne mai poate prinde ni­meni.— Gardienii sunt pe jos şi nu ne pot ajunge... — Pardon... au și ei camionul... — Mofturi... O droagă care face d­ru­ăzeci de mile pe ceas, cân­d a dumitale face patruzeci. — Da, asta e adevărat... dar... — Ce dai? — Ți-ai­ spu­s că eu sunt om să­rac, dumneata nu înțelegi?­­—Ba înțeleg... Iți dau cinci dol­lar! în plus. Vrei?... omul nu aștepta decât atâta, căci se lumină numai­decât la faţă şi zise: — Bine, dar va trebui să alegem alt IOC, căci copacul a rămas în titiţiă... Era adevărat. In ceie douăzeci şi patru de ore cât trecuse de eri, de­ţinuţii devansaseră copacul. Ii ară­tai un alt punct de întâlnire şi con­­venirăm să ne vedem a doua zi la acelaş ceas. Petrecui o noapte mult mai agi­tată decât cea precedentă, îndoiala mă asedia mereu şi mă făcea să mă întreb, nu cumva are de gând să înceapă acelaş joc ca în ajun. Cine odată nu se ţine de vorbă, te poate minţi şi a doua oară. A doua zi dimineaţa aşteptam e­­nervat să sosească ceasul. Se făcu șapte jumătate... opt... Omul nu se arătă. Simțeam că mă apucă furia, dar în acelaș timp mă gândii cu groază că ar putea fi pus la cale de cineva. Ce insemna această atitudine de două ori repe­tată. Dacă era alt indicator al gar­dienilor, se terminase. Plecai capul gândindu-mâ la pedeapsa ce mă a­­șteapta seara când mă voiu întoar­ce la penitenciare. Imii închipuiam că directorul mă și aștepta în poarta închisorii, alături cu trădătorul care se va uita la mine și va zâmbi bat­jocoritor: — Uite... ăsta e... Pe Urmă vine pickshack, jack sau colierul pentru noapte. Poate toate trei pe rând, căci înaintea mea fu­seseră mai multe încercări de eva­dare. Dar cine știe, poate omul vrea să mă stoarcă de parale, și toată ma­nevra asta era destinată numai să-mi forţeze boierile pungii. Și in­stinctiv începui să mă Uit in lungul drumului, pândind ceasul obiştruit. Când colo ce să vezi? Omul nteu ve­nia agale și se apropie de mine. — Ei ce faci? murmurai eu. Te-ai hotărit sau să renunț? — M’am... dar sunt prea puţine parale... Oftai cu uşurare. Nn trial atât... ei bine îi voiu da şaizeci de doliati. — Și’ți făgăduesc să’ți trimit Încă o sută de dollari, imediat ce Voiu fi în siguranță. (Va urma. FILMUL RULEAZĂ LA CINEMA REGAL Miercuri î Na­emforle d&â3 întrunirea debitorilor Creditelor Urbane* Duminică dim. a avut loc o nouă întru­n­e a debitorilor „Creditului Ub­b“ la sediul din str. Sârdan No. 4. A prezidat d. inc. S. Haret. D-sa a adus la cunoştinţa celor prezenţi ultimele demersuri făcute pe lângă „Creditul Urban“­­şi re­zultatele conferinţei avută cu de­ţinătorii de scrisuri. Spune că de astă dată conducătorii „Creditului“ in frunte cu d-nii Lambru şi Fa­­naitescu sprijină cu toată căldura dezideratele debitorilor. Mai vorbesc d-nul Teodorescu Ţines­cu, avocat Klane dr. Goldenberg, dr. Eraclie Sterian şi avocat N. Po­pescu. S-a hotărât ca Duminica viitoare întrunirea să se ţină la sala „Mar­na“, împreună cu „Frontul Econo­mic“- jaidaqi ----■ ■ ——I———. rl întrunirea Federaţiei economice Membrii Federaţiei economice s’au­ întrunit Duminică în calea Victoriei 49, sub preşedinţia d-lui Dori Po­­povici, fost ministru. S’a luat în discuţie chestiunea organizării con­gresului general al debitorilor, care va avea loc în Ziua de 12 Noeim­­­brie in sala Constructorilor. D. AL. BOTEZ dă amănunte a­­supra congresului, arătând între altele că debitorii nu vor părăsi Capitala până ce guvernul nu le va face dreptate. D. C. VICOL arată situația ne­norocită a debitorilor. D. I. ZAHARESCU protestează îm­potriva fiscului, care încasează do­bânzi la impozitele întârziate. D. I. T­MIRAS, arată importanţa pe care o va avea congresul. ■ Mai vorbesc apoi d-nii N. Anto­­nescu, Voicu, N. Popescu, Ionescu- Severin şi alţii. D. Dori Popovici, preşedintele Fe­deraţiei, expune situaţia tristă a debitorilor. Spune, între altele, că­ guvernul e vinovat de proporţiile pe care le iau mişcările extremisteii D-na Angelica Călinescu anunţă cu profunda durere rudele şi cunos­cuţi moartea soţului ei, după o lungă şi grea suferinţă. Cristache Călinescu din Ploeşti .. 4 Incinerarea a avut loc Luni 3(11 Oct. 1933 la ora 3 d. m. la Soc. „Ce­nuşa” din Calea Şerban Vodă. Familia Prof. N. Iorga şi celelalte rude, au nemărginita durere să a­­nunţe încetarea din viaţă după o scurtă şi grea suferinţă a scumpu­lui lor . George Iorga fost căpitan de artilerie, fost in­­spector şi director general in Ministerul de Industrie şi Comerţ, fost deputat Decorat cu mai multe ordine romă­­ne şi străine . Slujba religioasă se va oficia , în­ ziua de Marţi, 31 Octombrie la orei© 11 a. m. la Biserica Albă, unde a depus corpul defunctului. înmormântarea va avea loc în a­­ceeaş zi, la Mănăstirea Zamfira (jud. Prahova). Elsa soţie, Emil fiu, precum şi toată familia au profunda durer© a face cunoscut încetarea din via­ţă a prea iubitului lor IOAN STĂNESCU decedat după o lungă şi grea sufe­rinţă în ziua de 27 Octombrie 1933, ora 9 seara, în vârstă de 47 ani. înhumarea a avut loc Luni, 30 Octombrie 1933, ora 4 d. a. de la Capela cimitirului ortodox Beli­, Unde se aflau depuse rămăşiţele pă­mânteşti. Adânc îndureraţii: Flora, soţie, Sofica şi Simon, copii, familiile Weinberg, Wechsler, Grunberg, Ro­senstein, Finkelstein Hamburger şi Fuchs, fraţi şi surori, cumnaţi şi cumnate, nehiiţi şi veri, anunţă înce­tarea din viaţă a lui Arthur Steinberg (Creerestagi­s) în vârstă de 52 de ani înmormântarea a avut loc Luni 30 Octombrie, oră 3 d. a.

Next