Dimineaţa, noiembrie 1933 (Anul 29, nr. 9643-9672)
1933-11-01 / nr. 9643
Pagina 2-ad UNITED STATES EINES SPRE NEW-YORK din Hamburg şi Havre 10 Noembrie WASHINGTON 15 Noembrie PRESIDENT HARDING 22 Noembrie MANHATTAN 29 Noembrie President ROOSEVELT A se adresa Bucureşti Wagons Lits || Cook Piaţa Regele Caroll. Gălăţeni Cumpăraţi locuri norocoase ale Loteriei de Stat le S. & S. EDELSTEIN Str. Braşoveni 4. Galaţi Când ai „OLLA” eşti ferit Azi de orice chin cumplit. Dr. A. TOPOROV specializat la Paris Vindecă radical prin injecţii HEMOROIZI (trânji), VARICE (exeme şi ulcere varicoase) GENITO-UTINARE ŞI SIFILIS Cons. 127; p. săraci gratuit zilnici 416. Str. Minai Vodă 13 (vis-a-visg de Vama Poştei) CU PIETRE pre furi e fii ne fi absp/ut fiice SUSSMANN *1» NOI SCRIEM CU IARO Stylo-ul cu peniţa de cristal înlocuibilă HARO Bucureşti I Bărăţiei:2/lII MOBILE la preţ din cauza mutării Sufragerie fost 30.000 redus 17.000 Dormitor fost 28.000 redus 17.000 Herrenzimmer fost 27000 redus 16000 Garnituri de stofă și piele convenabil Industriile (inite de mobile - mercur VICTORIEI 178. TELEFON 208/21. Nu amânaţi călătoria Ov. in Palestina! Adresaţi-vă, fără nici o întârziere la ZION-LLOYD BUCUREŞTI I B-DUL ELISABETA No. 13 Telefon No. 3-30-03 Care îşi desfăşoară în mod normal programul de călătorii şi excursii in PALESTINA si ORIENTUL apropiat. Viitoarele călătorii: 0 şi 20 Noembie. 4 şi 18 Decembrie Cele mai reduse preţuri Cereţi prospecte ..... Iniţaşt DURERILE de cap, nevralgii, gripă, reumatism Se vindecă numai prin Antinevralgie Orianu-Muscel in cutii originale, conţinând 2 buline şi numai cu semnătura doctorului Depozit: Farmacia N. POPOVICI Bucureşti. Calea Rahovei 237 Citiţi LECTURA Sfinţirea drapelului soc. c.f. r. „întreţinerea“ Duminică a avut loc în prezenţa d-lui Mitro, ministrul comunicaţiilor şi a d-lui C. Mereuţă, dir. general al căilor ferate sfinţirea drapelului societăţii micilor funcţionari de la serviciul de Întreţinere c. f. r. Naşii drapelului au fost d-nii Eduard Mirto, D. R. Ioaniţescu, St. Enăchescu, N. Teodorescu, H. Vogtberg, N. Tăbacovici, Ion Miclescu, C. Carcali şi Nicolae Codreanu. Botezul s-a făcut la biserica Sf. Gheorghe. Serviciul divin a fost oficiat de arhimandritul Gordun Galaction înconjurat de un sobor de preoţi. După sfinţirea drapelului a luat cuvântul d. Mirto, închinând pentru rege. D. N. Codreanu a mulţumit d-lui Mirto pentru concursul dat societăţii „întreţinerea“. D. H. Vogtberg face apel la solidaritate iar d. Cezar Mereuţă transmite urări de însănătoşire patriarhului care nu a putut lua parte la serbare fiind bolnav. Arată importanţa funcţionarilor de la serviciul de întreţinere. D. Mirto, ministrul comunicaţiilor aduce elogii membrilor societăţii „întreţinerea“ după care face un bilanţ al activităţii din cursul anului. Spune că se lucrează la organizarea serviciilor c. f. r. Promite că va da mai multă atenţie celor care asigură bunul mers al căilor ferate. Au mai vorbit d-nii ing. Vraca, Stinghie, lonescu, Tulea, preotul Alexandru lonescu, arhimandritul Galaction Gordun şi alţii. La ora 4 serbarea a luat sfârșit. D. mareşal Averescu începe campania politică întrunirea de la Turnu-Severin necinstei şi neruşinării. Daţi-ne deci concursul , să restabilim prestigiul ţării in străinătate şi ideia de credit înăuntru, să facem economii absolute. Înlăturând tot ce este inutil, şi amânând tot ce nu este imediat necesar. Călăuziţi de aceste idei cred că vom putea salva ţara. În chestiunea podului de peste Dunăre d. mareşal a promis tot concursul său. SCRISOAREA VICEPREŞEDINTELUI PARTIDULUI M. Ce sunt „cămăşile galbene Duminică a avut loc la T.Severin activităţi, lupta cu orice preţ şi ...........orice jertfe, pentru a pune capat o mare întrunire a partidului poporului la care au participat delegaţi din toată ţara. Prin această întrunire s’a redeschis acţiunea politică a partidului, care în vremea din urmă a fost moderată. Cel dintâi a vorbit d. AL. OTETELEŞEANU, secretarul partidului, care a spus că partidul poporului, fără să critice cele ce se petrec în alte ţări, nu va introduce niciodată metodele din Italia sau Germania. Nici nu va începe o acţiune împotriva străinilor. Partidul poporului este împotriva deosebirilor de clase şi confesiuni. Mai vorbesc d-nii Anibal Teodorescu, Petre Negulescu, Papacostea, etc. după care ia cuvântul d. mareşal Averescu. CUVÂNTAREA D-LUI MAREŞAL AVERESCU D. mareşal Averescu, mulţumeşte conducerii organizaţiei din Mehedinţi, pentru prilejul ce i-a dat de a asista la această frumoasă manifestare. întrunirea de azi — spune d-sa— are o importanţă deosebită, prin aceia că este primul pas pe care îl facem în acţiunea noastre politică viitoare şi îmi pare bine că acest pas îl facem în Mehedinţi. Trebuie însă să vă fac o mărturisire: tocmai în momentul când trebuia să ne hotărâm atitudinea, un eveniment neaşteptat mi-a stricat socoteala. De aceia vă cer un răgaz de câteva zile, după care veţi auzi cuvântul meu hotărât. Eu credeam că această întrunire va fi după deschiderea Parlamentului şi după adunarea comitetului nostru executiv. Parlamentul însă s’a prorogat, iar şedinţa comitetului executiv nu s’a ţinut până acum, astfel că nu se cunosc toate părerile membrilor din comitet. De aceia, aşi putea spune că azi se acordă de abia Instrumentele, iar după 19 Noembrie va începe să cânte orchestra. Fiindcă nu am azi răspunsurile complecte ale organelor de conducere ale partidului mă voi abţine de a atinge acele puncte, cari trebuiesc să formeze caracteristica acţiunei noastre viitoare. Primul pas l-am făcut azi; el constă în numărătoarea noastră, văd că rezultatul este mulţumitor, ştiu că toţi vor să vie odată îndreptarea, dar cei mai mulţi vor ca această îndreptare să vie de la alţii, fiindcă ei sunt lipsiţi de curaj. Nu se poate învinge însă niciodată decât prin curaj, iar cei ce n’au curaj sunt sortiţi pe anii. ROSTUL CĂMĂŞILOR GALBENE Vorbind de rostul nouei organizări a partidului, d. mareşal spune: Am căutat încă din anul 1922 să introduc în organizaţia partidului nostru nişte formaţiuni cari urmăresc două scopuri şi anume: bimnul să scutească pe alegător in napul alegerilor, de orice violenţe. Al doilea să servească în timp de linişte ca şcoală de educare şi întărire a partizanilor. Am format astfel in fiecare comună o grupă, care să se ocupe cu propaganda în epoci de linişte. In alegeri, grupele coalizate formează cete. O ceată se compune din toate grupele unei secţiuni de votare, cari la rândul lor formează pe judeţe legiuni. La Început semnul nostru a fost o brăţară. Azi este o cătitaşe balbenă, fiindcă galbenul este simbolul ideei de ordine. Legionarii pot fi până la 20 într’o comună, dar cămaşa galbenă o poate purta orice partizan, pentru a se educa în sensul curajului şi al apărării ideilor sale. LtUnia se întreabă — splineţi d-voastră — ce face mareşalul. Daţi-mi voie să spun că şi mareşalul se întreabă ce face lumea. Foi’ am dat semnalul, d-voastră aţi răspuns, dar aceasta ttU este destul. Va trebui de aci înainte să păşiţi cu curaj şi să ascultaţi, ce vă va spune mareşalul că trebuie să faceţi. Am fost fideli până azi devizei noastre. Muncă, cinste şi legalitate şi nu am promis niciodată ceiace nu am putut realiza. Am realizat însă de multe ori şi ceiace nu am promis. Azi când reluăm activitatea noastră politică, dorinţa mea este să punem la baza acestei D. Trancu-Iaşi, neputând lua parte a trimis d-lui mareşal Averescu o lungă scrisoare care a fost citită în adunare şi îndelung ovaţionată. Extragem din aceascrisoare Următoarele pasagii: „Localul de întrunire are o semnificare: Porţile de fier. De data aceasta porţile de fier, nădăjduiesc nu vor mai simboliza politica economică a Austriei de odinioară, prin care se tindea la sabotarea penetraţiunei noastre pe calea Dunării. Domnule Mareşal, odinioară la Iaşi spuneaţi că vi s’a pus cuţitul în mână pentru ca tăind in trupul mamei care era ţara, s’o salvaţi. Astăzi ţara apăsată de duşmanii interni pătimeşte mult şi greu. Tot dvs. aveţi putinţa s’o salvaţi. Dărâmaţi Porţile de fier al cetăţii conrupţiunii. Omul politic e vinovat şi de acţiunile sale şi mai vinovat de inacţiunile sale, vinovat de cele ce spune şi adesea mai vinovat de cele ce nu spune, vinovat de ceiace face şi mai vinovat de ceia ce nu face pentru binele ţării. Organizaţiile pe cari le conduc aşteaptă înfrigurate ecoul celor realizate la Severin. Aşteaptă ordinele. Aveţi în jurul dvs., prieteni hotârâţi, gata de sacrificii. E ceasul suprem!“. * După întrunire a avut loc un banchet de 200 tacâmuri în sala „Regal“. A toastat d. mareşal pentru partid şi d. dr. Trăileanu pentru d. mareşal. piti. A. P. Cuvântarea d-lui Goga la Craiova D. O. Goga participând Duminică la întrunirea partidului naţionalagrar din Craiova, a ţinut o cuvântare în care a vorbit despre situaţia politică. Oratorul s’a ridicat împotriva străinilor cari s’au aşezat în ţară după război susţinând că România trebue să fie a românilor. Străinismul s’a încuibat adânc în ţară. D. Goga a atacat pe d. Max Aussnitt şi a acuzat pe naţional-ţărănişti că au dat mâna cu asupritorii ţării. Mai departe s’a ocupat de politica economică a actualului guvern, criticând aspru felul cum s’a făcut conversiunea şi arătând că partidul său este pentru o grabnică lichidare a trecutului. Creanţele trebuesc scăzute la puterea de plată de astăzi. A vorbit mai departe despre industria parazitară de la noi cerând ridicarea unui credit agricol sănătos. CONTRA DURERILOR HEMOROIDALE toi câtor _ _ UV* este recomandat de "numeroşi*“medici din toate ţările şi nenumărate sunt cazurile in care acest remediu a salvat pacienţi desnădăjduiţi. Supozitoarele „Anusol aduc imediat Uşurarea atât de dorită şi Înlătură foarte curând durerile hemodeseori Îngrozitoare, întrebuințoidale, tarea este simplă, curată, nu este costisitoare ?i nu Întrerupe dela oca zilnică. A se cere la farmacii text „Supozitoare Anusol-Goedecke", în cutia originală roșie, plombată de fabrică. imineața întrunirea proprietarilor întrunirea „Gărzii pentru apărarea proprietăţii“ s-a ţinut Duminică dimineaţa la sediul din str. C. A. Rosetti, 6, sub preşedenţia d-lui av. Em. Ioachimovici. Au luat cuvântul d-nii: ing. Grigore Fieroiu, Puiu Filoti, Decuseară- Tecuci, Al. Constantinescu, L. ştefânescu, av. Bercovici, S. Barasch, C. Macri, Gh. Stănescu, M. Pascal şi Ioan Eftimescu. Vorbitorii au expus desiteratele debitorilor şi au cerut prelungirea moratoriului. La urmă a vorbit de prof. Antonescu, care printre altele, a arătat că în ziua de 26 Noembrie, după ce parlamentul va fi constituit, se va ţine o mare întrunire a debitorilor din Capitală. luprarea noului sediu central al meseriaşilor cismari Duminică la ora 10 dim, a avut loc în Bd-ul Alex. I. Cuza 22, inaugurarea noului sediu al meseriaşilor cismari din România. Imobilul a fost donat de d. N. T. Silvestru, preşedinte de onoare al asociaţiei. La inaugurare a luat parte un impozant număr de meseriaşi, în frunte cu d. C. Dobrescu, preşedinte activ şi consilier în Camera de muncă. Serviciul religios a fost oficiat de preotul econom Dumitru Georgescu. Au luat cuvântul d-nii C. Dobrescu, econom D. Georgescu, Petrică Popescu. Ultimul a vorbit d. N. T. Silvestru, preşedinte de onoare. La sfârşit a avut loc o frumoasă manifestaţie pentru ziarele noastre. « » De la Frontul economic La sediul organizaţiei Frontul Economic a avut loc Duminică o întrunire. D. c. Constandache, preşedintele organizaţiei, arată că întrunirea e premergătoare marei adunări a debitorilor. D-sa spune că la acea adunarre vor participa şi d-nii Grigore Iunian şi dir. Lupu. Arată importanţa ralierei acestor doi oameni politici la mişcarea frontului economic. D. I. Fara vorbeşte despre organul de publicitate al Frontului EConinc d. Constanche citeşte apoi lista organizaţiilor cari vor participa la Întrunirea de la 5 Noembrie Mai vorbesc d-nii Ghițescu, de Niculescu, Tomoioagă, etc. întrunirea cofetarilor Cofetarii din Capitală s’au întrunit în strada dr. Pelix No. 80. D. Finţescu, preşedintele bresle cofetarilor, protestează împotrivi urcare! taxei pe cărţulii. D. Milian Balaban expune nedreptatea ce s’a făcut patronilo cofetari cu privire la taxa de locație asupra contractelor. D. C. Procaru protestează împotiva organizării Camerelor cu munca. Patru urşi pătrund intri un sat CÂMPULUNG, 29. — Azi dimineaţă şi-au făcut apariţia în satul Coceneşti patru urşi. Fiarele au ataca câteva vite aflate în ogrăzile satenilor. Ţăranul Năstache Macedon, în etate de 30 ani, a sărit încercând s scoată o viţea din ghiarele unei ursoaice. Ursoaica s’a năpustit asupraui. A urmat o luptă disperată. De vânători aflând despre cele imtamplate, au sosit la faţa locului şi a împuşcat ursoaica. Macedon, car s’a ales cu răni grave, a fost internat în spitalul din Câmpulung, und d. dr. Măcelaru i-a dat primele îngrijiri.^ Vânătorii au pornit în urmărire celorlalți trei urși, reușind să impuşte doi. Un atac banditesc in Govurnul GALAŢI, 30. — Patru necunoscuţi, înarmaţi cu ciomege a eşit înaintea lui Mihai Mihalach din strada Câmpului 46, pe cum se înapoia din satul Mălina und îşi vizitase nişte rude. Atacul s’a produs în apropierea bălţii Mălina. Bandiţii s’au năpustit asupr lui Mihalache şi l’au bătut îngrozitor, sdrobindu-i braţul stâng , provocându-i nenumărate Ieziur pe corp. Apoi l’au desbrăca complect şi au încercat să-l omoare, prin înec, înfundu-i capu în baltă. După ce victima a căzut în nesimţire, tâlharii au dispărut. Câţiva soldaţi, trecând pe acolo, l-au găsit pe Mihalache în starea în care fusese abandona de schinguitori şi au anunţa jandarmi. * In stare gravă, victima a fos adusă la Galaţi şi internată în spitalul israelit. Obiectul atacului a fost jaf. Autorităţile au luat măsuri pentru descoperirea şi arestare fă£tuitpxiior. SUIT IJM EVADAT (I AM RESCUED) Roman de Robert Elliot Strâns Gardienii nu se mai supărau, şi asta de mult, când mă vedeau că stau de vorbă cu câte un trecător, bineînţeles schimbam câteva vorbe în fugă, şi nu era zi lăsată de Dumnezeu ca să nu se apropie de mine câte un pierdevară care să mă interpeleze, numai de plăcerea de a putea spune: „Am văzut pe R. E. Burns, faimosul director de ziar din Chicago care a venit să se constitue prizonier”... Legea interzice categoric astfel de conversaţii care pot da ocazie la diverse calamităţi, dar aceasta nu era prima infracţiune la regulament intr’un penitenciar... Omul se apropia mereu şi Începui să fac o mişcare de manevră ca să’i ies în cale. înainte de a ajunge în dreptul meu, se opri de vorbă cu un gardian, pe urmă veni până la mine. — Hello!... strigai eu vesel. — Hello!... răspunse omul apropiindu-se. Cum merge treaba?... — Hm... cam de a târâşul... dar merge... nu-i vorbă ar putea merge și mai bine... De exemplu eu unul aş prefera să lucrez în altă parte... — Bine... dar atunci de ce te-ai întors? — Pentru că am fost prost... Acum îmi pare rău și nu aștept decât... Mă oprii căci un gardian se apropia de noi... Necunoscutul făcu câteva glume cu el, iar eu începui să manevrez târnăcopul cu sete. După ce gardianul trecu la alt grup mai depărtat, continuai repede, căci vream să știu clar cu cine am a face. — Ia spune... Ziceai azi dimineață că ai fi dispus să-mi dai o mână de ajutor... De o fugă cu avionul nu poate fi vorba... Să vorbim serios... Nu cumva eştii omul de care am nevoie? In timpul cât stase de vorbă cu gardianul, profitasem de ocazie ca să scot din ascunzătoarea lor cincizeci de dolari, pe care-i ţineam în podul palmei aşa fel ca să se poată vedea cifra „50” a bancnotei. Sosise acum momentul ca să-i aţâţ lăcomia. Intorsei palma spre el şi văzui că-i lucesc ochii. Mă ştersei pe obraz, căci de emoţie mă trecuseră sudori. Propunerea mea era de o îndrăsneală primejdioasă, căci nimic nu mă putea asigura că acest om e sincer. De atunci m’am gândit de multe ori la acest lucru, mai ales că acest om pe care nu-l cunoşteam putea fi foarte bine şi un agent provocator, pentru a pune pe deţinuţi la încercare. Declaraţia lui de simpatie făcută într’o dugheană, şi unui om care nu putea să-i fie decât indiferent, ar fi pus pe gânduri pe oricare alt deţinut, mai ales că gardianul care era de faţă nu se formalizase de loc. Uf.... de călduri mă trecuseră... dar efectul celor cincizeci de dolari fu miraculos. Omul se întoarse imediat în direcţiunea gardienilor, pe urmă se uită din nou cu gura căscată la mine, şi fața i se lumină de un zâmbet larg. — Maică Preacurată!... Cincizeci de dolari... Multe parale, şi ce nevoe aşi avea de ele... că sunt om sărac... Sigur că te-aşi ajuta... Dar cum să facem... Trebue să fim cu băgare de seamă... căci dacă ne prinde, mă bagă și pe mine la ocnă. — Ai automobil? întrebai eu. — Am... — Ce marcă și cât poate face pe ceas? Omul îmi dete toate informațiile de care aveam nevoie. Avea un cupeu care făcea patruzeci de mile pe ceas. (65 de km.). — Bun, făcui eu aleea stăpânindu-mă. Așa mai merge... Aruncai o privire spre gardieni ca să mă conving dacă nu sunt alarmaţi din cauza conversaţiei noastre care nu mai lua sfârşit, dar sforţarea mea de a pare foarte liniştit şi râsetele joviale pe care le proferam ca să le dau convingerea că ne ţinem de glume, îi făcu să nu bănuiască nimic. Nerăbdător să termin cât mai curând învoiala, in mijlocul şoselei şi sub arşiţa soarelui. Inventai numaidecât un plan pe care-l comunicai aliatului meu. — Vezi copacul cela de colo? — Văd... — Copacul acela înalt, cu ramuri dese, la ce-o treisute de metri de fosea?... — Am înţeles... — Iţi vai ascunde maşina în tufele din dreptul copacului. — Bine, şi când asta? — Mâine dimineaţă... Omul tresări înspăimântat. — Mâine dimineaţă? Atât de repede? — Desigur... Să nu mai discutăm... Mâine dimineaţă intre şoapte jumătate şi opt. Mă vei duce la Atlanta, pe poteci cotite, şi să fii cu băgare de seamă, căci ar fi o nebunie să mergi pe şosea şii să trecem prin Newman (un oraş din apropiere) căci am fi repede reperaţi. — Fireşte... Atunci mâine dimineaţă. — Sigur că da... şi mă vei preveni că totul este în ordine, imitând ţipătul gaiţei. Te vei ascunde în dosul tufelor şi când te voiu auzi, voiu înţelege că trebuie să o rup la fugă. — ... Hm.... e cam riscat... dar eu am nevoie de parale... Femieia şi copii cer de mâncare. Bine, voiu veni cum ne-am înţeles... — Te voiu aştepta... Omul se depărtă cu paşii grei şi cu mâinile în buzunări. Mă uitai după el cum se depărtează şi în suflet îmi pâlpâi o vagă speranţă. Eram convins că nu mă va trăda şi ca să-mi ascund emoţia care mă stăpânea, mă pusei cu râvnă pe lucul. Toată noaptea nu am închis ochii ci mi-am verificat planul de fugă, încercând să-mi dau seama ce vor face gardienii şi directorul, când vor constata că am plecat. Pe urmă începui să mă gândesc ce va trebui să fac odată ajuns la Atlanta şi la urmă aţipii, frânt de oboseală. La trei şi jumătate exact, sării in picioare şi gândul libertăţii apropiate mă făcu să nu simt nici o oboseală. Ajuns la faţa locului mă simţii uşor şi bine dispus. Aşteptam acuma ceasul convenit. Mă obişnuisem de mult să mă orientez după soare. Toţi deţinuţii din Georgia cunosc acest mijloc de orientare şi pot să-ţispună ceasul, cu o diferenţă de cel mult câteva minute, după lungimea umbrei pe care o proiectează trupul lor pe pământ, se aşează în faţa soarelui şi trupul lor serveşte de ac în acest cadran solar. Sosise ceasul aşteptat. Omului îi spusesem să vină între şapte jumătate şi opt. Aşteptam cu nerăbdare semnalul. Se făcu opt fără un sfert, şi nimic. Nu se auzea nici o gaiţă. Fiecare minut ce trecea, mi se părea o veşnicie. Muşchii trupului începură să se înţepenească şi lumea începea să se învârtească cu mine. Se va ţine oare de vorbă? Umbra mea indica ceasurile opt... opt şi un sfert... înţelesei atunci că nu va mai veni. Cap. XIX.-Cu optzeci de kilometri pe oră Urmă o violentă reacţiune după entusiasmul de eri şi căzui într’o stare de prostraţie, dar maşinal continuai să arunc pământul cu lopata, pan’că şi ziua de azi ar fi fost ca toate celelalte. Treaba lui.. Omul Îşi bătuse joc de mine... va trebui să caut pe altul mai îndrăsneţ.. Sosi popasul de amiază şi trecu, iar deţinuţii se apucară din nou de lucru. Când colo ce să vezi cine vine, exact la aceeaş oră ca şi în ajun. Omul meu de omi... Repetă exact aceleaşi mişcări: se opri să glumească cu im gardian şi începu să se apropie indiferent de mine. Când fu destul de aproape ca să ne putem auzi unul pe altul, murmurai printre dinți: — Ce ai făcut azi dimineață, omule? — N’am putut veni... Il artincai o privire crucișă. Mi se părea că elitusiasmul său se temperase și căutai din nou săi conving că nu are de ce se teme. — Ascultă. Omule de prins nu te poate prinde nimeni, căci dacă planul nu reuşeşte, atunci înseamnă că nu am putut ajunge până la maşina dumitale. Iar dacă reuşesc să sar in maşină, atunci suntem salvaţi şi nu ne mai poate prinde nimeni.— Gardienii sunt pe jos şi nu ne pot ajunge... — Pardon... au și ei camionul... — Mofturi... O droagă care face druăzeci de mile pe ceas, când a dumitale face patruzeci. — Da, asta e adevărat... dar... — Ce dai? — Ți-ai spus că eu sunt om sărac, dumneata nu înțelegi?—Ba înțeleg... Iți dau cinci dollar! în plus. Vrei?... omul nu aștepta decât atâta, căci se lumină numaidecât la faţă şi zise: — Bine, dar va trebui să alegem alt IOC, căci copacul a rămas în titiţiă... Era adevărat. In ceie douăzeci şi patru de ore cât trecuse de eri, deţinuţii devansaseră copacul. Ii arătai un alt punct de întâlnire şi convenirăm să ne vedem a doua zi la acelaş ceas. Petrecui o noapte mult mai agitată decât cea precedentă, îndoiala mă asedia mereu şi mă făcea să mă întreb, nu cumva are de gând să înceapă acelaş joc ca în ajun. Cine odată nu se ţine de vorbă, te poate minţi şi a doua oară. A doua zi dimineaţa aşteptam enervat să sosească ceasul. Se făcu șapte jumătate... opt... Omul nu se arătă. Simțeam că mă apucă furia, dar în acelaș timp mă gândii cu groază că ar putea fi pus la cale de cineva. Ce insemna această atitudine de două ori repetată. Dacă era alt indicator al gardienilor, se terminase. Plecai capul gândindu-mâ la pedeapsa ce mă așteapta seara când mă voiu întoarce la penitenciare. Imii închipuiam că directorul mă și aștepta în poarta închisorii, alături cu trădătorul care se va uita la mine și va zâmbi batjocoritor: — Uite... ăsta e... Pe Urmă vine pickshack, jack sau colierul pentru noapte. Poate toate trei pe rând, căci înaintea mea fuseseră mai multe încercări de evadare. Dar cine știe, poate omul vrea să mă stoarcă de parale, și toată manevra asta era destinată numai să-mi forţeze boierile pungii. Și instinctiv începui să mă Uit in lungul drumului, pândind ceasul obiştruit. Când colo ce să vezi? Omul nteu venia agale și se apropie de mine. — Ei ce faci? murmurai eu. Te-ai hotărit sau să renunț? — M’am... dar sunt prea puţine parale... Oftai cu uşurare. Nn trial atât... ei bine îi voiu da şaizeci de doliati. — Și’ți făgăduesc să’ți trimit Încă o sută de dollari, imediat ce Voiu fi în siguranță. (Va urma. FILMUL RULEAZĂ LA CINEMA REGAL Miercuri î Naemforle d&â3 întrunirea debitorilor Creditelor Urbane* Duminică dim. a avut loc o nouă întrune a debitorilor „Creditului Ubb“ la sediul din str. Sârdan No. 4. A prezidat d. inc. S. Haret. D-sa a adus la cunoştinţa celor prezenţi ultimele demersuri făcute pe lângă „Creditul Urban“şi rezultatele conferinţei avută cu deţinătorii de scrisuri. Spune că de astă dată conducătorii „Creditului“ in frunte cu d-nii Lambru şi Fanaitescu sprijină cu toată căldura dezideratele debitorilor. Mai vorbesc d-nul Teodorescu Ţinescu, avocat Klane dr. Goldenberg, dr. Eraclie Sterian şi avocat N. Popescu. S-a hotărât ca Duminica viitoare întrunirea să se ţină la sala „Marna“, împreună cu „Frontul Economic“- jaidaqi ----■ ■ ——I———. rl întrunirea Federaţiei economice Membrii Federaţiei economice s’au întrunit Duminică în calea Victoriei 49, sub preşedinţia d-lui Dori Popovici, fost ministru. S’a luat în discuţie chestiunea organizării congresului general al debitorilor, care va avea loc în Ziua de 12 Noeimbrie in sala Constructorilor. D. AL. BOTEZ dă amănunte asupra congresului, arătând între altele că debitorii nu vor părăsi Capitala până ce guvernul nu le va face dreptate. D. C. VICOL arată situația nenorocită a debitorilor. D. I. ZAHARESCU protestează împotriva fiscului, care încasează dobânzi la impozitele întârziate. D. I. TMIRAS, arată importanţa pe care o va avea congresul. ■ Mai vorbesc apoi d-nii N. Antonescu, Voicu, N. Popescu, Ionescu- Severin şi alţii. D. Dori Popovici, preşedintele Federaţiei, expune situaţia tristă a debitorilor. Spune, între altele, că guvernul e vinovat de proporţiile pe care le iau mişcările extremisteii D-na Angelica Călinescu anunţă cu profunda durere rudele şi cunoscuţi moartea soţului ei, după o lungă şi grea suferinţă. Cristache Călinescu din Ploeşti .. 4 Incinerarea a avut loc Luni 3(11 Oct. 1933 la ora 3 d. m. la Soc. „Cenuşa” din Calea Şerban Vodă. Familia Prof. N. Iorga şi celelalte rude, au nemărginita durere să anunţe încetarea din viaţă după o scurtă şi grea suferinţă a scumpului lor . George Iorga fost căpitan de artilerie, fost inspector şi director general in Ministerul de Industrie şi Comerţ, fost deputat Decorat cu mai multe ordine romăne şi străine . Slujba religioasă se va oficia , în ziua de Marţi, 31 Octombrie la orei© 11 a. m. la Biserica Albă, unde a depus corpul defunctului. înmormântarea va avea loc în aceeaş zi, la Mănăstirea Zamfira (jud. Prahova). Elsa soţie, Emil fiu, precum şi toată familia au profunda durer© a face cunoscut încetarea din viaţă a prea iubitului lor IOAN STĂNESCU decedat după o lungă şi grea suferinţă în ziua de 27 Octombrie 1933, ora 9 seara, în vârstă de 47 ani. înhumarea a avut loc Luni, 30 Octombrie 1933, ora 4 d. a. de la Capela cimitirului ortodox Beli, Unde se aflau depuse rămăşiţele pământeşti. Adânc îndureraţii: Flora, soţie, Sofica şi Simon, copii, familiile Weinberg, Wechsler, Grunberg, Rosenstein, Finkelstein Hamburger şi Fuchs, fraţi şi surori, cumnaţi şi cumnate, nehiiţi şi veri, anunţă încetarea din viaţă a lui Arthur Steinberg (Creerestagis) în vârstă de 52 de ani înmormântarea a avut loc Luni 30 Octombrie, oră 3 d. a.