Dimineaţa, decembrie 1933 (Anul 29, nr. 9673-9701)

1933-12-01 / nr. 9673

Anul 29 NO. 9673 Haini de Slană. Lei 4JSO0 I » » Lutru „ ».760 «1 „ Burți Bisam „ 11.000 » „ Spate Bisam „ 12*5001 BLĂNĂRIA „SKIN" București — Timîşoar* — Arad | 13 Str. Sfinților ÎS Fondată în 1904 •de CONST. MILLEII Lei 3 II București, Vines*1­1 Noembrie 1933 12 pagini Str. Const. Mille 5-7-3 || ^^13^,1^rTta.a^-tu DIOCUS «OMAN»*© At FAMICUC« HeinríchFrO. It cfe Söl. ■ t jait ,-v — - gpQŞXZl* ACŢIUNEA PENTRU REVENIRE Presa franceză la început să-şi arate îngrijorarea pentru că acţi­unea revizionistă, pe care Unga­ria o desfăşoară în acest moment în Anglia, „este primită acolo cu braţele deschise”. Fostul preşe­dinte de consiliu, contele Ştefan Bethlen a ţinut o nouă conferin­ţă, de astădată la Londra, în care a vorbit pentru, revizuirea trata­tului de la Trianon, utilizând în favoarea acestei campanii două serii de argumente: politice şi e­­conomice. Din punct de vedere politic contele Bethlen a afirmat că frontierele de după război în Eu­ropa Centrală ar fi fost stabilite fără consultarea populaţiunilor respective. Iar în seria argumen­telor economice, fostul dictator al Ungariei a spus că criza din ţările dunărene nu va putea găsi remediu, decât numai într’o revi­zuire a condiţiunilor teritoriale din tratatul dela Trianon. Contele Béthlen a putut să de­biteze aceste afirmaţiuni în faţa p­ublicului englez, pentru că la Londra trebue sa fie foarte pu­ţini cei ce cunosc situaţia reală din Basinul dunărean. Anglia a uitat poate că, provinciile româ­neşti din fosta monarhie austro­­ungară, s’au alipit de regatul Ro­mâniei prin mianifestarea liberă şi impunătoare a voinţei populare. Tocmai eri s’au împlinit 15 ani de când adunarea­ naţională­­ dela Cernăuţi a hotărît alipirea Buco­vinei de ţara mamă, iar la 1 De­cembrie comemorăm 15 ani dela adunarea istoricii dela Alba Iulia. S’a procedat deci în conformitate cu principiile formulate de către preşedintele Wilson şi­ acceptate de către toţi foştii aliaţi. Putem spune că în 191­4 a fost un ade­vărat plebiscit atât în Ardeal cât­­ şi în Bucovina, iar conferinţa de 'N pace a fixat frontierele de astăzi­­ ţinând seama cu cea mai mare­­ grije de instrucţiunile interpre­­­­tative ale preşedintelui Wilson, care a dat conferinţei de pace ur­mătoarea îndrumare pentru apli­carea justă a principiului de au­todeterminare a popoarelor: „Trebue să se acorde cea mai largă satisfacţie tuturor aspiraţi­­unilor naţionale bine precizate, se va evita de a se introduce noui elemente de discordie şi antago­nism sau de a le perpetua pe ace­lea, cari au existat şi cari n’ar putea decât să compromită într’o bună zi pacea Europei şi in con­secinţă pacea lumii”. Iată de ce conferinţa de pace a fixat, frontierele de astăzi aşa cum­ sunt şi iată de ce nu poate fi vorba de o revizuire a lor, „fără să se compromită pacea Europei şi în consecinţă pacea lumii”. Căci o­­eventuală rectificare oricât de mică a fruntariilor de astăzi, ar însemna să se rupă din trupul ţării noastre români, caii ar în­căpea din nou sub dominaţiunea atât de bine cunoscută a Buda­pestei. Aceasta ar însemna doar o strămutare a luptei de astăzi, transpunându-i pe români în ro­lul de a lupta pentru refacerea frontierelor etnice, cari sunt cele de astăzi. Şi astfel încordarea şi lupta ar continua fără sfârşit, a­­meninţând fireşte pacea Europei. Iar în ce priveşte argumentul economic, fostul dictator al Un­gariei uită un amănunt de prea mare importanţă. Nu există o criză specială şi ex­­clusivă a ţărilor din bazinul du­nărean. Criza economică şi finan­ciară are un caracter universal şi este o consecinţă directă a răstur­nării echilibrului de producţiune şi de consumaţiune, pe care a provocat-o războiul mondial. Este criză economică pe tot globul pă­mântesc, de la Washington şi pâ­nă la Jokohama, de la Stokholm şi până la Capul Bunei Speranţe. Şi această criză universală din nenorocire nu va putea fi reme­diată nici dacă ar fi posibil să se satisfacă .. dorința --fl-lui Bethlen şi să se procedeze­ la revizuirea "cla­uzelor teritoriale'" ale­ tratatului de la Trianon.-"- •; • Livi­* P. Nas­ta BERLIN, 29 (Rador). La o fa­brică de Qylfyford din­ localitatea Spei­er s’a produs­ un incendiu.­­ Trei lucrători­­au­ fost­­carbonizați. Nu se știe nimic despre soarta altor doi lucrătorii­ ..... ----­ Revizuirea pensiilor Piscopescu e mort ae noua «uni, o Da, dar o să se ducă la vot şi e în 6Clipi IS© pen­sie Yulsa* vie să ceară şi pensia» Patru mineri ucişi într’o explozie Zece muncitori răniţi TIMIŞOARA, 29/ — Ert la ora 2 d. a. s’a produs .O puternică explo­zie la minele de cărbuni Toman si­tuate la o depărtare de 5­ km. de Reşiţa. Explozia s’a produs In momen­tul când se făcea schimbarea echi­pei muncitorilor. I. La a i-L-îi Extrem de putrinoa. Patru muncitori au fost omorîţi iar zece grav răniţi. Răniţii au fost internaţi la spital. Până acum nu s’a putut stabili cauza exploziei. In momentul când vă telefonez se află la faţa locului d-nii inspec­tor Industrial Ritianschi dela Ora­­viţa şi inginer Coporan, directorul minelor „Reşița” cari au deschis o anchetă. .­­ CuLacrete celor *kfris mineri au fost predate familiilor, înmormântarea va avea loc mâi­ne, joi. Contele Bethlen a atacat violent Cehoslovacia şi Iugoslavia El va incerca să lanseze ideia autonomiei Ardealului LONDRA, 29 (Rador). — Con­tele Bethlen a ţinut la asociaţia „Near and Middle East“ a doua con­ferinţă revizionistă cu titlul „Eu­ropa centrală şi Europa s­udică”. Contele Bethlen afirmând că tra­tatele de pace au comis greşala de a uni la un foc popoare care n'a­­veau interese economice comune şi nici aceiaşi concepţie de viaţă, a susţinut că aceste naţiuni, dacă­ şi-ar putea exprima voinţa in mod liber, ar dori să se reîntoarcă la Ungaria. Despre chestiunea Tran­silvaniei, contele Bethlen a spus că aceasta are o si­tuaţie aparte şi o va dis­cuta într’altă conferinţă. Aseară, la institutul pen­tru afaceri străine, conte­le Bethlen a ţinut o nouă conferinţă în care au ata­cat violent Cehoslovacia şi Iugoslavia. Răspunzând la o întrebare, c­otite­l­e Bethlen a spus că Ungaria cere mai întâi restituirea ţinuturilor vechie locuite de unguri, iar apoi plebis­cit în toate teritoriile care au aparţinut cândva Un­gariei. Aceasta este cea dintâi declaraţie mai precisă pe care o fac ungurii cu pri­vire la revendicările lor. S-a observat că d. Bethlen n’a atacat cu aceiaşi vio­lenţă pe români. Se vede clar că el va încerca să lanseze ideia autonomiei Ardealului. Cum conferinţa a avut loc la o serată dată de o persoană particu­lară, întreaga asistenţă era com­pusă numai din invitaţi maghiaro­­fili şi astfel conferenţiarul a avut aplauze puternice.­­ Astfel de manifestaţii ale unei­ propagande pentru care se chel­tuesc sume fantastice nu pot avea decât rezultatul trist de a împiedică orice cooperare şi stabilire de bune raporturi între Ungaria şi vecinii el S’a remarcat că deşi s’a anunţat prezenţa la conferinţă a ambasado­rilor Poloniei şi Italiei, aceştia n’au luat parte. Turcii din Dobrogea continuă să emigreze CONSTANŢA. 29.­ Cu vaporul „Regele Carol” al S. M. R.-ului au părăsit aseară, portul nostru 40 de familii de turci din Cadrilater şi din judeţul Constanţa. Ei vor debarca la Istambul şi de acolo vor fi transportaţi în Anatolia, unde vor fi colonizaţi. Emigranţii musulmani, înainte de plecarea lor din Dobrogea, au vândut terenurile şi proprietăţile lor. 1 D. HERRIOT După convalescență Liniştea a fost restabilită la Iaşi Autorităţile continuă ancheta asupra dezordinilor In cursul zilei de Marţi nu s-au mai înregistrat la Iaşi incidente. Orga­nele poliţieneşti au lucrat toată ziua la anchetarea studenţilor are­staţi şi la evaluarea pagubelor la magazine. Intre casele devastate este şi lo­cuinţa d-lui încuieţ, din str. Pojăr­niciei. Manifestaţi: a«­­spori aci, geamurile, au pah­a­ns în ilcuniţă] şi au stricat mobilele. Deasemeni s’au mai spart gea­murile la locuinţa d-lui profesor Emil Diaconescu, prim ajutor de primar. COMUNICATUL RECTORULUI UNIVERSITĂŢII D-nul Traian Bratu, rectorul Universităţii, în urma unei comuni­cări primită de la comandamentul local, a dat următorul comunicat: " Iaşul, fiind, o parte însemnată din teritoriul corpului 4 de arma­­­tă care se găseşte la frontieră, ori­ce încercare de tulburare in in­teriorul acestui teritoriu poate a­­tinge interesele superioare ale a­­părării naţionale şi in consecin­ţă ele nu pot fi tolerate. Studenţimea ieşană va­­înţelege mai în deosebi situaţia specială. In­ care ne aflăm şi se va menţi­ne pe calea ordinei şi a liniştei. Orice fel de cereri pe care stu­denţii ar dori să le adreseze cor­pului 4 armată, să se facă prin rectoratul universităţii şi să fie convinşi că ele vor fi examinate cu atenţie şi bunăvoinţă. Aducând ,la cunoştinţă aceste măsuri luate şi accentuând im­portanţa ordinei şi a liniştei atât in universitate cât şi în întreagă această parte a ţârii in general, repet sfătui părintesc de a men­ţine ordinea]Tha chiar, de a con­tribui la menţinerea ei cu îndem­nul meu la 'm­inică , serioasă şi rodnică pentru care a'şi venit la universitate studenţimea”. TRAIAN BRATU Rectorul universităţii­­ *■ Până seara târziu au patrulat pe străzi soldaţi pentru menţinerea ordinei. In cursul serii au sosit la Iaşi agitatorul Stelescu şi studen­tul Totu. In timpul demonstraţiei de stra­dă de Luni, a fost rănit şi d. pro­curor Misihănescu. COMUNICATUL PREFECTURII DE POLITIE D. colonel Veisa, noul chestor al poliţiei Iaşi, a dat aseară următo­rul comunicat: Noi, chestorul poliţiei Iaşi, adu­cem la cunoştinţa cetăţenilor mu­nicipiului că In tot cuprinsul oraşu­lui este linişte desăvârşită. Autori­tăţile sunt hotărâte să menţie a­­ceastă ordine. In consecinţă cerem ca toţi locuitorii să contribue la a­­­­ceasta prin atitudinea lor calmă. In­­ special se atrage atenţie să se evite­­orice grupare care este interzisă, la pieţe şi pe stradă. Discuţiile cu caracter alarmist şi îndemnul cu vorba la dezordini vor fi imediat reprimate potrivit legii respective. COLONEL VEISA Chestorul poliţiei Iaşi,­­ Sfatul negustoresc din Iaşi * protestează com­acciden­telor studenţeşti IAŞI. 29. P­eri seara, a avut loc o consfătuire la Sfatul Negustoresc din localitate, la care a participat un număr însemnat de compercianţi, precum şi d. D. P. Niculescu-Ritz, vice-preşedintele Uniunii Camerelor de comerţ şi industrie. D-sa şi-a pus candidatura pentru locul de se­nator al Camerelor de comerţ şi in­dustrie din circ. Iaşi. La ordinea de zi au fost şi inci­dentele petrecute îri,­­localitate. După propunerea d-lui­­Fred.Şa­­raga, s-au trimis telegrame de pro­test primului ministru şi ministrului de inter­ne, cerându-se a se lua mă­suri pentru menținerea ordinei. Apoi, s-a discutat chestiunea ale­gerilor senatoriale de la Camera de Comerț. Un împrumut intern in Franţa PARIS, S9, (Rador). — „Echo de Paris“ crede a şti că în afară de proectul de refacere bugetară şi de măsurile luate în conside­rare pentru echilibrarea bugetului, d. Georges Bo­nniet, ministrul finanţe­lor, îşi propune ca după votarea încrederii în gu­vern, să lanseze pe piața franceză un împrumut de 1.500 milioane franci. Noul împrumut va fi cu 5 sau 5 jum. la sută do­bândă. ■ ' ■■ —' ———............. isprava unui marinar polonez la Constanta EL A DEVASTAT BARUL „LIDO“ CONSTANȚA, 29— Astă noap­te, marinarul Josef Dzobek, de pe vaporul „Polonia”, fiind beat, a provocat un enorm scandal la ba­rul „Lido” din str. Tomis, devas­tând localul. Intervenind gardianul public Dumitru Patica, acesta a fost lo­vit de marinar, care i-a rupt hai­nele de pe el. Cu mare greutate, polonezul a putut fi arestat şi depus în ares­tul chesturii. Dimineaţa, el a fost înaintat sub pazăr­­ căpităniei portului. Recruţi pentru batalioanele­­-socialiste ■ r , ’ 1 "St. mal mulţi germani din Cehoslovacia condamnăti la inch­isoare FRAGA.— La Olmi­tz, în Ceho­slovacia s’a judecat, de către tri­bunalul de acolo, primul proces, pe baza­­ legii de apărare a statu­lui, împotriva a doisprezece na­ţionali socialişti, printre care şi 0 femeie. Tinerii Josef Hladik, Rudolf Cz. m­noT„ HeSfHe cehoslovace nu per­mit să se publice numele acuza­ţilor minori­ şi Hermann Weiser, sunt acuzaţi că au voit să treacă, clandestin, graniţa spre Germa­nia, ca să se înroleze acolo în ba­talioanele de asalt hitleriste. Cum nu ştiau punctul de unde s’ar pu­­­tea trece, ei îşi desvăluiră planul lui Kleine, care avea să-i condu­că. Acesta Insă îi denunţă şi în noaptea, când trebuiau să treacă, fură arestaţi de jandarmi, la lo­cul de Întâlnire. Cu ocazia aceas­ta fu arestat şi Josef Langer, care­­ condusese pe tineri cu automobi­lul său, cu toate că ştia despre ce era vorba. Jandarmeria ştia că în batalioanele de asalt germani nu era înscris nimeni fără ade­­verinţă de membru de la ■ organi­zaţia lor. Se făcură investigaţii şi se află că fraţii Kristen iscălise la o asemenea adeverinţă. Fură şi ei arestaţi.­ Alţi trei tineri au fost arestaţi pentru că au ştiut că un oarecare Nitsche s’a înro­lat mai de mult în bataloanele de asalt şi n’au anunţat autorită­ţile iar doi pentru că i-au dat a­­deverinţa necesară înrolării.­­■ Tribunalul a condamnat pe Io­­sef Hladik, Hermann Weiser şi Rudolf Cz, la câte 6 luni închi­soare, pe Josef Langer, la 7 luni închisoare, pe fraţii Kristen la câte trei luni iar pe ceilalţi i-a achitat, din lipsă de dovezi. Procurorul, a făcut recurs ce­rând urcarea pedepselor. Au început inzăpezirils in gări .Un viscol puternic care s’a des­­lănţuit Marţi după amiază în regi­unea Cerna-Vodă, aducând zăpadă abundentă, a provocat înzăpezirea câtorva ace în spre staţia Saligny. Pe unele porţiuni de linie, ză­pada depusă de viscol­­atinge înălţimea de 15 cm. şi împiedică circulaţia trenurilor. Telegrama staţiei Cerna-Vodă adaugă că viscolul în această re­giune continuă cu furie, şi că pe linia 3-a şi a 4-a nu poate fi pri­mit şi nici expediat vreun tren de călători sau de marfă. Până la potolirea viscolului, s’a propus, anularea tuturor trwtori­­: h, ,îe ,■* l’â şj' . * i rile de călători să circule cu du­blă tracţiune. Ninge la Predeal PREDEAL, 29. — După o ploaie rece a început să ningă în locali­tatea noastră şi în împrejurimi. Ninsoarea a continuat toată noap­tea şi a încetat azi dimineaţă. Stratul de zăpadă, deşi pământul e umed, s’a aşternut în grosime de 10—15 centimetri. Temperatura este In continuă scădere. Cerul se menţine noros. NINSOARE LA CLUJ CLUJ, 29. — In zorii zilei de azi a­u căzut în regiunea noastră primii fulgi de zăpadă. Pe alocuri zăpada s’a aşternut într’un strat gros d® cinci centimetri. . La Galaţi „ GALAŢI, 29. — De ori după amia­za, o zăpadă abundentă a acoperit oraşul­ şi judeţul, împiedecând serios circulaţia. Din cauza greutăţii omătului, nu­meroase legături telefonice în oraş s’au deranjat, îngreuind comunica­ţia prin fir chiar şi pe circuitele in­terurbane. In cursul dimineţii de eri, până la­ ora 1 jum., a plouat torenţial. Nu­meroase străzi din cartierele din­ vale şi din apropierea gării de pasa­geri au fost inundate, făcând aproa­pe liţAv.Viabil, trecerea cu priorul1. absorbţiune să fie instalate în­ punc­tele cele mai amenințate ale oraşu­lui. La Buzău BUZĂU. — După o ploaie torenţială, care s'a abătut asupra oraşului nostru, In­ timpul dimineţii timpul s‘a răcit şi a început să ningă. prin munţii Penteleului şi la Nehoita a căzut zăpadă abundentă. Arestarea d-nei Găsim BOMBAY, 28. (Rad­er). — D-na Gandhi a fost arestată astăzi la Anand, din cauza a­­­mestecului ei in mişcarea d® nesupunere civilă. Aceasta est® a şasea oară când autorităţile arestează pe d-na Gandhi. I -KO. • ' - ■» ■ . ' •' ' : Poiiua topadă in Capitală. Pe fjffrsin« tftKhrii&vita»

Next