Dimineaţa, decembrie 1933 (Anul 29, nr. 9673-9701)

1933-12-01 / nr. 9673

Vineri 1 Decembrie 1939 Banchetul de la Cluj Cuvântarea d-lui Maniu Marţi, după terminarea şedinţei­­de dimineaţă a comitetului provin­cial naţional-ţărănist a urmat un banchet la restaurantul Central la care d. Iuliu Maniu a rostit un dis­curs aducând elogii d-lui I. Mihala­­che. D. Maniu a spus: Dacă, soarta grea pentru Ardeal mi-a impus durerea de a mă lipsi de pre­şedinţia iubitului prieten Al. Vaida, am mângâierea că în locul d-sale ai intrat d-ta, care din pri­mul moment ai câştigat sufletul şi încrederea noastră. Din anul 1919, când pentru prima dată am avut onoarea a­sta alături în discuţia- miile de atunci, în legătură cu cam­pania electorală, am fost sigur că d-ta eşti omul de care are nevoe naţiunea română. Fostul preşedinte al partidului na­­ţional-ţărănesc a evidenţiat apoi marile calităţi ale d-lui Mihalache şi aportul pe care l-a adus în viaţa politică românească. Ai fost singurul om politic din ve­chiul regat, a spus d. Maniu, care ne-ai înţeles pe noi ardemnii şi care ai văzut că ţara aceasta nu se poate guverna printr’un centralism feroce. D. Ion Mihalach­e a fost sin­gurul reprezentant cu răspundere al vechiului regat, care a spus că nu este admisibil ca provinciile a­­lipite să fie considerate drept o îmbinare temporară, pentru plasa­rea diferitelor clientele politice. De aceia pe tărâmul naţional şi social, am fost dintru început de acord, cum n’am putut să fim cu nimeni altul dintre politicianii vechiului regat. Acest lucru s’a întâmplat în mod direct pentru că d-ta ai văzut că după oligarhia economică şi so­cială, cea mai blestemată este cea politică, care face din provincii pa­­şalâcuri, storcând totul şi distru­gând totul. Mai departe d. Maniu a asigurat pe d. Mihalache de tot sprijinul de care are nevoie şi a făcut apel la toată lumea ca să se strângă într’un zid­in jurul Coroanei. Dar­, a adăugat domnul Maniu, între zidul acesta şi coroană este o hidră care trebuie scoasă de acolo. Numai astfel ţara noastră va pu­tea propăşi, şi numai astfel pro­gresul ei va fi asigurat. Vorbitorul a insistat apoi asupra marei calităţi a românilor de peste munţi: sinceritatea. Aşa se explică­­de ce acest popor a putut face mari demonstraţii şi revoluţii: era sincer în convingerile sale. Conducând o societate de 2-300 per­soane, te poţi pierde în diplomaţii. Adunându-i între cei patru pereţi ai unei săli de şedinţă, poţi să schimbi tactici şi programe de la o zi la alta. Când ai însă in faţa ta o întreagă naţiune, atunci nu mai poţi face tactică. Milioanele de oa­meni nu le poţi aduna de la o zi la alta schimbându-ţi convingerea după cum e vremea. Naţiunile se pot conduce numai cu ţinte clare şi hotărâri exprese. Partidul naţional din Ardeal a a­­vut atitudini imitare până la râsboi. Şi astăzi are ţinte clare: mărirea na­ţiunii româneşti şi înălţarea nea­mului. Pentru atingerea acestor ţin­te este nevoie de o viaţă morală atât la ce prveşte raporturile personale cât şi raporturile politice. Noi credem că dacă înaintaşii noştri din Ardeal au suferit trageri pe roate, spânzurători şi închisori, nau făcut toate aceste sacrificii pentru că soarta neamului să fie la discreţia jocului capricios al unor oameni cari s’au furişat acolo unde nu le este locul. Eu am avut înalta onoare şi fe­ricire să cunosc pe suveranul nostru. Sa-i cunosc talentul, bunăvoinţa, patriotismul şi puterea de muncă. De aceia nu putem admite ca aceste înalte calităţi să fie compromise de unii oameni cari s’au furişat in ju­ral tronului şi falsifică patriotismul şi putarea de muncă a regelui. D. Maniu a vorbit apoi despre pro­gramul partidului, aşa cum a fost expus de d. Mihalache în şedinţa de dimineaţa spunând că partidul îi stă la dispoziţie pentru modificarea Constituţiei şi introducerea dreptă­ţii sociale. Dar nu se va putea face nimic până ce nu se vor extirpa excrescenţele. Şi d. Maniu, adresăn­­du-se d.lui Mihalache a precizat: Reforma administrativă concepută de noi şi programul economic potri­vit vremurilor de azi nu se pot rea­liza atâta vreme cât persoana d-tale nu contează cât aceia a unui pre­fect de poliţie şi a unui comandant de jandarmi. Până atunci, până când vor dăinui toate acestea, în ţara aceasta nu poate avea loc o evoluţie politică să­nătoasa. De aceia noi toţi pe care-i vezi aici, aşteptăm semnalul, de luptă. Dă-ni-l pentru desfăşurarea progra­mului şi pentru înlăturarea tuturor piedicilor. Răspunsul d-lui Mihalache D. I. Mihalache luând cuvântul pentru a răspunde a spus: Pe noi ne leagă strâns o ideologie comună, un program comun şi o atmosferă de familie comună. Fie că în fruntea partidului se află Iuliu Maniu, Vaida Voevod, sau eu, unitatea rămâne aceiaş iar forţa continuă să crească. Aceasta de­oa­rece am unnat întotdeauna acelaş comandament suprem. Tactica noastră este simplă. In viaţa mea am dat multe lupte dar până acum n’am pierdut nici una. De aceia cr­ed că nici bătălia ce o începem astăzi nu va da greș. D. Mihalache a făcut apel la mem­brii partidului să nu mai dea impre­sia in opinia publică că se suprali­citează cu amatorii de politică lă­turalnică. Partidul trebue organizat și redisciplinat. Aparatul acesta po­litic trebue pus la punct pentru că mai curând decât se crede va a­­vea din nou răspunderea țării. Reprimirea in partid a maniştilor excluşi La ora 5 d. a. s’a redeschis şedin­ţa comitetului. ,De data aceasta n’au mai participat nici d. Maniu, nici d. Mihalache, şedinţa fiind prezidată de d. Mihai Popovici. Primul punct la ordinea zilei, a fost reprimirea celor trei foşti de­putaţi excluşi. Comitetul a făcut constatarea că din partea sa cei trei mall­işti n’au fost excluşi. Prin urmare se pot considera membri ai partidului. In felul acesta s’a soluţionat ches­tiunea reprimirii d-lor Leucuţia, Ilie Lazăr şi Zah­aria Boilă. Imediat a­­ceştia şi-au făcut apariţia în sală, fiind obiectul unei entuziaste ma­nifestaţii fie simpatie. SE CER SANCŢIUNI ÎMPOTRIVA CELOR CE AU ATACAT PE D. MANIU In urm­ă, d. Augustin Popa a ri­dicat a doua problemă. D-sa a sus­ţinut că din moment ce partidul şi-a însuşit în întregime programul de la Bădăcin, se impune un chip lo­gic ca cei ce e’au opus acestei poli­tici să tragă consecințele. D. Mihai Popovici a intervenit i­­mediat cerând să nu se facă perso­nalităţi în asemenea momente. Comitetul n’a luat nici o hotărîre în chestiunea ridicată de d. Augus­tin Popa. COMISIA FIXĂRII CANDIDATU­RILOR In urmă s’a ales o comisiune care să fixeze listele de candidaţi pe ju­deţe, comisiune din care fac parte atât manişti cât şi vaidişti şi anu­me: d-luii Victor Deleu, Bianu Ră­­chiţeanu, Ionel Pop, Virgil Solo­mon, Aurel Socol, Ghiţă Pop, Va­lentin Poruţiu, Aurel Vlad, Augus­tin Popa, manişti şi d. Em. Haţie­­gan, părintele Man şi Adam Popa, vaidişti. ÎMPOTRIVA CANDIDATURII D-LUI TILEA După­ şedinţă maniştii au ţinut o consfătuire şi au hotărit ca în ju­deţul Sibiu să nu pue candidatura d-lui Tilea. Dacă se vor face pre­siuni pentru aceasta, grupul manist să refuze în bloc candidaturile. Vaidiştii au ţinut şi ei o consfă­tuire hotărînd de asemeni că dacă se va respinge candidatura d-lui Ti­lea, să refuze şi ei să candideze. In aceste împrejurări situaţia pa­re foarte grea. PLECAREA D-LUI MIHALACHE Se pare că d. Mihalache s’a ho­tărit să nu intervină lăsând arde­lenilor sarcina restabilirii unităţii partidului. D.sa a şi părăsit Clujul aseară cu trenul de 10 fiind condus la gară de d. Maniu şi de toţi mem­brii comitetului provincial. V. MUNTEANU Iarna a început şi in sudul ţării, cu ploi reci, fulgi de zăpadă, lapo­­viţă. De câţiva ani iernile noastre sunt caracterizate prin ploi abundente ca în ţinuturile mediterane. E normal să avem ploi de toamnă la, sfârşi­tul lui Noembrie, uneori zile de-­a­­rândul, ţinând seama ca lunile Sep­tembrie şi Octombrie simt secetoase. Se constată însă, mai ales de la ul­timul maxim al petelor solare din 1928, că plouă în toate lunile iernii: in Decembrie, in Ianuarie şi chiar în Februarie, după nopţi de ger si­berian. Cauzele schimbării climei nu se pot explica. Ne mulţumim numai să constatăm existenţa acestei schim­bări. De aceia şi anul acesta iarna a început cri ploi în Muntenia; pe a­­locuri precipitaţiunile s’au transfor­mat in ninsoare. FULGI DE ZAPADA LA BUCU­REŞTI Eri a plouat la Bucureşti aproape toată ziua şi a fost frig. Termome­trul n’a­ coborât totuşi sub zero. Noaptea printre picăturile de ploae cădeau şi fulgi de zăpadă, dar s’au topit în atingere cu solul. Cititorii cari au luat parte la con­cursul nostru meteorologic preves­tind căderea primilor fulgi între 10- 28 Noembrie, n’au avut norocul să câştige premiul de oarece fulgii rari căzuţi noaptea in acest interval s’au topit. Pentru zilele de 29 şi 30 No­embrie n’a pronosticat nimeni. ATMOSFERA CAPITALEI ÎNTUNECA Intrio lucrare ce va apare în cu­rând in editura Institutului Meteo­rologic şi in care e cercetată îndea­proape repartiţia şi variaţia nebulo­zităţii in România, se constată un fapt care la prima vedere ar părea poate curios. E vorba de creşterea nebulozităţii pe măsură ce anii trec. Iar Bucureşti, de exemplu, acum 50 de ani, cerul era mai limpede de nori ca astăzi Explicaţia acestui fapt trebue căutată în caracterul industrial tot mai accentuat pe care îl ia nu numai Capitala noastră, dar şi oraşele mai mari din ţară, după cum ne explică autorul acestei interesante lucrări. Intr adevăr numărul locuinţelor ca şi al fabricelor mărin­du-se, can­titatea de fum, pulbere şi cenuşeas­­vârlită în atmosferă de pe urma ar­derilor, devine tot mai însemnată. ÎNCHIDEREA NAVIGAŢIEI FLUVIALE Conform dispoziţiei regiei auto­nome a porturilor şi căilor de comu­nicaţie pe apă ultima cursă, a vase­lor de călători ce deservesc liniile Galaţi—Turnu-Severin şi Turnu­ Se­­verin—Galaţi a avut plecarea, din ambele porturi, la 23 Noembrie. In ce priveşte cursele din josul Dunării, de la Brăila spre Vâlcov, ele vor fi deservite regulat atâta vreme cât timpul se va menţine favo­rabil şi cât vor ingădui posibilităţile de acostare în porturi după ridica­rea pontoanelor. Normele pe baza cărora direcţiu­nea C. F. R. şi-a orânduit cursele de iarnă ale bastimentelor de pasa­geri şi mărfuri aparţinând acestui serviciu, sunt destul de relative. Avem de abia un început de iar­nă, cu burniţă, ploi, ninsoare. Du­nărea încă n’a îngheţat, cursele ba­stimentelor de pasageri şi a şlepu­rilor de mărfuri ar putea continua in Decembrie. Regia autonomă a porturilor şi căilor de comunicaţie pe apă ar tre­bui să revină asupra normelor na­vigaţiei fluviale, prelungind cursele până la Crăciun. CUM E TIMPUL Ploi şi ninsoare Fulgi de zăpadă la Bucureşti SE Citiţi toţi azi în „LECTURA“ - floarea lejera­,a a JURILOR STRAINE­OCT­A­VI­A de LOUIS DE ROBERT intre prietenie si dragoste. Rom­anul :: :: unei rivalităţi tragice :: :: Numărul mai cuprinde, ,Pagina humorului” „Jocuri încrucişate Lei 4, Roma­nu i complect = La chioşcuri si librari. Arbitrul eleganţei masculine despre moda femenină Dacă natura ar fi dăruit întreg sexul femenin cu minunata însuşire ce se numeşte „sic” şi care dă feri­citei profesoare latitudinea de a-şi perm­ite orice fantezie fără pericolul de a cădea în ridicul, articolul de faţă n’ar mai fi avut nici un rost. Din nefericire însă, acest „şic” se întâlneşte foarte rar şi tocmai acea­sta mă face să mă ridic împotriva extravaganţelor pe care moda le ar­­borează anul acesta: doar un geniu ar putea face uz de ele astfel încât să nu inspire oroare unui om de gust. Aşa îşi începe d. Beverley Nicl­ols, arbitru al eleganţei masculine, sar­casticul şi spiritualul articol pe care-l publică ultimul număr din excelenata revistă „Realitatea Ilus­trată.”. Citiți .Adevărul Literar" DIMINEAȚA Curiozități din lumea largă X. . • -v- ” ..V . ' v % te??': “ta .' ., , r-',în­î;, • msiss... ' .. > V . X' V . ' • V- -te, ,, -Vii„v...;.^*....r. ALTE ASPECTE ALE INUNDAȚIILOR DIN SPANIA Agricultura cehoslovacă îşi apără interesele Preşedintele guvernului cehoslovac, Malypet­r, a ţinut un discurs in faţa bi­roului partidului agrar, în care a de­clarat că agricultura lucrează în cu to­tul alte condiţii în Iugoslavia şi Româ­nia, aşa că poate produce mai ieftin. Cehoslovacia trebue să lupte din răs­puteri ca să nu lase preţuirile să cază la nivelul celor din cele două ţări. De aceea, agricultorii trebue să lucreze în înţelegere, căci numai un front co­mun, puternic ar fi în stare să se îm­potrivească devalorizării muncii agri­cole. Secretarul general Beran a spus apoi că reprezentanţii agricultorilor nu s-ar opune la încheierea de înţelegeri eco­nomice cu ţările Micii Antante, cu Po­lonia şi alte ţări, dar mai întâi trebuie să aibă in vedere interesele propriilor agricultori. De aceea speră că ministrul de externe va stărui in declaraţia pe care a făcut-o, că Cehoslovacia nu se poate obliga cu nici un chip să impor­ter® produse agricole, căci aceasta ar însemna ■ nimicirea propriei agriculturi. Sinucidere originală Din Jacksonville, to America, se anunţă că o doamnă, Louise Stan­ton foarte cunoscută în societatea înaltă americană, şi-a pus capăt vieţii intr’un mod cu totul original, îndurerată de pierderea soţului, ea se hotărî să moară. Dar aşa ca toată lumea, nu făcea. De aceia îşi in®i­­rie un areoplan şi o porni în largul mării. Zbură astfel până când se sfârşi benzina, apoi aeroplanul se prăbuşi un ocean, împreună cu că­lătoarea sătulă de viaţă. Până a­­cum nu s’a găsit nici o urmă, nici a aeroplanului nici a ei. Cercetându­­se la aeroport, s’a aflat că sinuci­gaşa îşi luase benzină pentru vre­o patru ceasuri şi lăsase o scrisoare pentru comandantul aeroportului, în care li spunea, că „0 porneşte în univers ca să vază care este sensul vieţii”, şi-i lasă un cec pentru cos­tul maşinei. Sinuciderea aceasta, ex­tra­vagandă, a făcut mare senzaţie Crimă misterioasă pe Coasta de Azur O doamnă Dora Hunt a fost­ găsită asasinată la Cannes. Puţin timp după această crimă un funcţionar al societăţii de tramvaie a surprins la Cannes un individ care re­zema o scară de zidul unei case, pre­­gătindu-se să pătrundă astfel in inte­rior. Răufăcătorul a fost atacat de că­tre funcţionar, care chemă lume în a­­jutor. S-a încins atunci o luptă aprigă şi în cele din urmă individul a fost arestat. El a săvârşit numeroase fur­turi, pe Coasta de Azur şi­ a­ fost con­damnat l­a opt­ ani muncă silnică pen­tru tâlhărie. E un adevărat acrobat, care și-a făcut specialitate din escal­­darea zidurilor. Se crede că tot el ar fi asasinul d-nei Hunt, căci s‘a stabilit că pentru a pu­tea pătrunde in camera ocupată de vic­timă, criminalul s‘a folosit de­­ o scară așezată pe un taburet. Omul care s‘a folosit de acest mijloc periculos de a pătrunde in casă avea 89 la sută şanse să cadă şi să-şi spargă capul. Numai cineva foarte indemânatec deprins cu asemenea, acrobaţii, putea să aibă această indrăzneală. Deocamdată individul neagă. La Vâlcov, se sima elemerul de alarmă când via apele mari Clopotele dela Betleem la radio British Broadcasting Company, orga­nizaţia centrală a radio­difuziunii en­glez, pregăteşte de Crăciun o surrpriză abonaţilor săi. Toate staţiunile de ra­diodifuziune din Anglia vor transmite în ajun dangătul clopotelor şi slujba­­religioasă dela biserica unde s’a născut Istis Christos, la Betleem. Dramă impresionantă In satul Queije, la ferma Mcellesulaz, s-a întâmplat o dramă cu totul ne­obişnuită. Fermierul fel lăsase pe cel mai mic copil, dormind în leagăn, în paza bă­iatului mai mare, de şapte ani. In lipsa părinţilor, băieţaşul găsi în sertarul u­­nei mese, un revolver pe care-1 luă să se joace. La un moment dat îi Îndreptă asupra frăţiorului din leagăn şi trase. Glontele pomi şi străbătu capul micu­ţului, care, dus­ la spital, încetă din viaţă după­ câteva ore. O fată care inghite cuie O revistă de specialitate publică ur­­mătorul caz, intradevăr senzaţional: La Ousbnick s'a făcut o operaţie unei fete de 17 ani, care se plângea de du­reri de stomac. Chirurgii a­u constatat, cu cea mai mare uimire că pacienta înghiţise nu mai puţin de 1­2 cuie mari. Fata tră­­eşte şi e perfect sănătoasă, după ope­raţie. Ceea ce e mai ciudat, e că acum şase luni a fost supusă unei prime o­­peraţii, la care i s’au extras din pân­tece 99 cuie. Medicii bănuesc că au­­ de a­ face cu un caz de isterie pronunţată şi că fata, in dorinţa de a se face interesantă, a recurs la acest mijloc intradevăr nu prea banal. Păcăleala unui funcţionar român Ziarul „Excelsior” publică următoa­rele: se zice adesea că o căsătorie se asea­mănă cu o loterie. Nu se ştie dacă a­­­ceasta a fost si părerea d-lui N. R. funcţionar român. In orice caz el cre­dea că uneori loteria, poate fi un prilej pentru căsătorie. N. R. avea in serviciul său, fie zece ani, o servitoare, care cheltuia aproape toată, leafa cumpărând bilete de lote­rie. Luna trecută funcţionarul află că servitoarea este posesoarea, unui loz care, fără ştirea ei,, câştigase zece mi­lioane lei. Întorcâ­ndu-se acasă, a cerut mâna servitoarei, care, foarte măgulită, s'a grăbit să accepte propunerea. Căsătoria a avut loc şi a d­oua zi d. N. R. a vor­bit soţiei sale despre faimosul bilet câştigător. Dar vai, cu o lună vis,imite ea cedase lozul norocos unui vecin. Furios d. N. R. cere acum divorţul. Nu ştim de unde a­ căpătat ziarul ,,Excelsior” aceste informaţii. Ştim insă că la loteria noastră naţio­nală nu există nici un câştig de zece milioane. Cartea cea mai scurta din lume La Paris a apărut, recent o cărticică cu titlul .,Trebue să faci din soţie, la o amantă”? Răspunsul la această în­trebare urmează pe cinci pagini, dar pe fiecare pagină nu e scris decât un singur cuvânt: „Ca dépend de la femme”. In româneşte cărticica ar fi şi mai puţin voluminoasă, căci răspunsul nu s’ar compune decât din patru cuvinte: Asta depinde de femee. Cărticica găsește numeroși amatori. Autorul ei e d. P­aymond Gid. Pagina­­3-a Purceii nu-s sardele La New-York un individ a expus la un ba,le­iu trei purcei intrio cuşcă. Un prieten al animalelor l-a dat in jude­cată, pe motiv că această cuşcă avea dimensiuni prea reduse, aşa încât pur­ceii sufereau de lipsa de spaţiu. Cuşca a fost măsurată şi judecătorul, găsind, plângerea reclamantului întemeiată, a condamnat pe proprietarul animalelor pentru cruzime. Enunțând verdictul judecătorul a declarat: Purceii sunt purcei, și nu sardele. Descoperirea unei noui metode de întinerire In cercurile medicale din Varşovia se comentează invenţia unei noui metode de întinerire, făcută de un medic din Lodz, d-lui Folenski. Metoda consta intro înviorare a funcţiunilor cere­brale* şi scuteşte pacientul d­e interven­ţii chirurgicale și de transplantarea glandelor după metoda Steinach-Worf­­nof. Un vis salvator Se ştie că recent a avut loc in minele de la Cresterfield o mare nenorocire, prin emanaţia neaşteptată de gaze o­­trăvitoare, cărora le-au căzut victime 15 mineri. Un băiat de­­ ani, Harry Love, care lucra şi el in mine, işi datoreste salva­rea unui vis a­l mamei sale. Cri o zi înainte, mama sa fu cuprinsa, de o nelinişte ciudată­, iar noaptea, a­ avut viziunea catastrofei. In mijlocul minerilor răniţi şi morţi, în mijlocul mulţimii care alerga înebunită, şi-a văzut in vis fiul, prăbuşit la pământ. Trezindu-se a doua zi de dimineaţă, a oprit băiatul să se ducă la lucru. Har­ry fu revoltat, dar toate rugămințile ii fură în zadar. Mama l-a încuiat in casă. Visul femeii a fost profetic, iar după, catastrofă băiatul i-a fost recunoscător mamei, care la salvat. O mamă se sacrifică pentru fica ei Un anume René Rossignol din Avig­non a fost găsit grav rănit de un glonte de revolver Autoarea primei e insat soţia lui. Dar spre a-şi salva fiica, mama criminalei,­­soacra victimei­­ a declarat că ea a tras în ginerele său. Ancheta a stabilit însă adevărul şi bă­trână a fost eliberată. lagăr de concentrare pentru criminali Directorul general al poliţiei, in a­­celaş timp director ministerial la mi­nisterul de interne din Prusia, d. Da­­luege, a arătat intr­o cuvântare despre coanbaterea crimelor ţinută la radio că se studiază actualmente in Germania proectul­ înfiinţării unui lagăr de con­centrare pentru criminali de meserie şi infractori recidivişti Împotriva, moralei publice. In aceste tabere deţinuţii vor fi strict supraveghiaţi şi obligaţi la o muncă folositoare pentru societate. Magnezia miraculoasă Negresa, Fatma, se instalase la­ Ate­na spre a specula­ naivitatea. "Şi­­tem­peramentul Înfocat al tinerilor îndră­gostiţi. . ... Cei care nu puteau obţine consimţă­mântul părintesc spre a se căsători, se duceau la Fatma, care le vindea pe un preţ destul de mare nişte săculeţe, con­ţinând o pulbere misterioasă. Aruncaţi acest praf în călimara, şi muiaţi apoi peniţa in cerneala astfel preparată spre a scrie părinţilor voştri şi veţi obţine consimţământul lor, le spunea Fatma. Chiar cei mai îndărăt­nici se vor converti imediat. Dar acest negoţ , trebue să înceteze in curând. Un tânăr logodnic veni să se prezinte sfios Fatmei, dar când trebui să plă­tească, praful magic, scoase în loc de bani nişte cătuşe, cu care încătuşa, mâi­nile negresei. Timidul logodnic era un detectiv. Cât despre pudra miraculoasă, era un simplu praf de magneziu. Asasinat in narsos. O cunoscută, doctoriţă ginecologă, din Chicago. d.r. Alice Wynekof a mărtu­risit, după o tăgadă înverşunată, că­ şi-a ucis nora, în vârstă de 23 ani. Ca­davrul tinerei femei a­ fost găsit acum câteva zile, In subsolul casei. Victima zăcea dezbrăcată pe o masă de opera­ţie, având o rană adâncă in spate. Ar­ma ucigaşă, un revolver, se afla ală­turi de cadavru. Când doctoriţa a măr­turisit in cele din urmă crima, a sus­ţinut că a comis fapta din milă, căci nora ei era grav bolnavă, de tubercu­loză. S-a constatat însă că ucigaşa­ în­cheiase de curând o asigurare pe viaţă de şase mii dolari pe numele nurorei, dar în favoarea ei, un caz de deces al norei. Se crede deci că e vorba­ de o crimă, comisă din interes material. Doctoriţa şi-a cloriformizat victima înainte de a, o ucide şi a săvârşi crima, pe când pacienta se afla d­in narcoză. Tânărul soţ al victimei,­ fiul ucigaşe!, era plecat, de câteva­ săptămâni intrio călătorie de afacere. In cursul ultimilor ani s’au petrecut numeroase decese misterioase in casa doctoriţei şi e posibil ca ele să se elu­cideze cu această ocazie. Au fost ucişi soţul criminalei, o fiică adoptivă și o prietenă care locuia la­ ea in casă ai care avea un cont comun cu ea la bancă. A apărut roman de Tudor Teodorescu Braniște Editura Adevărul Lei SO

Next