Dimineaţa, ianuarie 1934 (Anul 30, nr. 9702-9733)

1934-01-01 / nr. 9702

KOLYNOS CREMA DE DINȚI Antiseptică întrebaţi dentistul Dr. Luni 1 Ianuarie 1934 16 pagini QrezitcUi SALOHUK­TOAMfl PENTRU mobilieri ARU DECORATIVĂ , ORGANIZAT DC SZEKELYsRETI­CAIVICTORIN­ 64-68 TELEFON: Direcţia şi Redacţia 3.84.30 ; Provincia 3.84.31 ; Străinătatea 3.84.32 ; Adiţia 3.63.53, București, Str. Const. Miile (Sărindar)­­—7 —3 Fondată in 1904 de CONST. MILLE D. I. G. Duca a fost asasinat Primele măsuri luate pentru reprimarea anarhiei ASASINATUL Primul ministru D. G. Duca a fost ucis aseară, mişeleşte, pe peronul de un membru al sălii Sinaia Gărzii de fier, care a tras asupra-i cinci gloanţe de revolver. Crima a fost săvârşită la orele 10 seara, in următoarele împrejurări: AUDIENŢA LA REGE Primul ministru a avut ori după amiază o audienţă la suveran. I. G. Duca a plecat la Sinaia cu rapidul care soseşte acolo la orele 3.45, insotit de d. Dinu Bră­tianu, ministrul de finanţe. In gara Sinaia, cei doi miniştri au fost întâmpinaţi de d. dr. Cos­tinescu şi de d. Berceanu, ajutor de primar al Capitalei, precum şi de alţi numeroşi amici politici cari se aflau întâmplător la Sinaia. I. G. Duca, după ce s-a întreţi­nut puţin cu cei prezenţi, a plecat direct la castelul Peleş. Audienţa a durat de la ora 4 până la ora 6, când Duca, părăsind palatul, s-a dus la vila d-lui dr. Costinescu, unde se afla şi d. Dinu Brătianu. IN AŞTEPTAREA TRE­NULUI DE BUCUREŞTI Primul ministru a rămas aci până la ora când urma să plece la gară, pentru a lua trenul de 9.15. Dar în ultimul moment a fost înştiinţat că trenul are întârziere, astfel că a mai rămas cu amicii săi și n'a ple­cat la gară decât aproape de o­­rele 10-Dar trenul nu sosise încă, încât Duca a trebuit să mai zăbovească in gară, unde a fost înconjurat de multă lume și prieteni politici, care aşteptau deasemenea trenul. S­INA IA, 30. — La ora 12 jumătate o bubuitură formidabilă alarmează toată lumea din gară și îm­prejurimi. E chemată garda, care constată că intr’un colț al gărei, in apropiere de pavilionul regal, a făcut explozie o petardă. Un copil anume Stelian Chihaiu, a călcat pe pe­­tardă, care a făcut explo­zie. Copilul a fost aruncat la pământ şi s’a ales cu răni foarte uşoare la cap şi la picior. , Se pare că petarda a fost pierdută aseară de unul din atentatori. S’a constatat anume că fie­care dintre atentatori pur­ta pe lângă un revol­ver Browning cu 14 gloanţe şi câteva petarde. După alte versiuni s’ar părea că petarda a fost intenţionat aruncată în drumul trecătorilor ca să producă o nouă alarmă înaintea plecării vago­nului mortuar. Peste o oră urmau să plece din Sinaia d-nii sub» f,Mretari de stat Budurescu, Slăvescu» și Manolescu- Strimga. ' împuşcarea primului ministru Când trenul a intrat în gară primul ministru a ieşit pe pe­ron, voind să se îndrepte spre vagonul ministerial. Dar n’a putut face decât câţiva paşi: asasinul care-1 rul şi a tras, umU^tîupa 'al^uT, din imediata apropiere, cin­ci focuri de armă apoi a aruncat o petardă, crezând că parteea şi fumul petardei ii vor îngădui să dispară neobservat. Două dintre gloanţe au lovit pe primul ministru in cap, al treilea a lovit uşor pe d. dr. Costinescu la un picior. Al pa­trulea glonte a lovit pe comisa­rul de poliţie Apostolescu. I. G. Duca s-a prăbuşit la pă­mânt şi şi-a pierdut cunoştin­ Rănitul a fost ridicat de jos şi transportat cu un cărucior în biroul şefului gării. D. dr. Hamad­ de la c.f.r. care se afla întâmplător acolo, a încercat să-i dea primele ajutoare, dar era prea târziu. Primul ministru încetase din viaţă. IN URMĂRIREA ASASI­NULUI In acest timp asasinul o luase la fugă spre linia ferată- Dar în urma lui pornise detectivul Petre Petre, care a reuşit să pue mâna pe dânsul. Văzându-se prins, asasinul a tras încă un glonte asupra agentului, ră­­nindu-l la mână. Totuş detectivul şi-a păstrat cumpătul şi n’a dat drumul crimi­nalului. Sărind apoi şi alţii în aju­tor, asasinul a fost arestat. Cu mare greutate poliţiştii l-au putut ieri de furia mulţimii, care era gata să-l sfâşie. CINE-I ASASINUL Asasinul, un tânăr negricios, cu mustaţă tunsă, se numeşte N. Con­­stantinescu. Este originar din Ga­laţi, şi e licenţiat al Academiei co­merciale. El a fost candidat pe lista Gărzii de fier la Făgăraş. COMPLICII Constantinescu a declarat că are doi complici: studenţii dobro­geni Ion Caranica fost cap de listă al Gărzii de fier la Caliacra şi Du­­rostor şi Doru Belamace din Tur­­tucaia, fiul portarului de la hotel „Excelsior” din Bucureşti. Deocamdată, complicii n’au fost prinşi. DECLARAŢIILE ASASI­NULUI întrebat cine l-a îndemnat să co­mită asasinatul, criminalul a răs­puns: — Nimeni. Noi intre noi am luat această hotărire din proprie iniţia­tivă. Motivul este că Duca a fost francmason şi vândut străinilor. Politica adoptată de el in ultima ' rrr------'-rr /;ivtrc,r JTänumai.ciner­iţei internaţionale, care a dus la desfiinţarea gărzilor de fier din România. Recunosc calităţile de bun ro­mân ale primului ministru şi de om capabil, insă deoarece s’a vândut străinilor ne-am hatarit să-l su­primăm". CORPUL PRIMULUI MI­­NISTRU DEPUS LA CAS­TELUL PELEŞ Imediat după săvârşirea atenta­tului, suveranul a fost înştiinţat de cele petrecute şi a trimes în gară pe d. Puiu Dumitrescu, pe maiorul Urdăreanu şi doi poliţişti. După dorinţa regelui s-a amena­jat chiar la castelul Peleş o cameră mortuară. Aseară târziu, a sosit la Sinaia d. prof. dr. Minovici directorul in­stitutului medico-legal care se afla la Braşov. Azi dimineaţă a mai plecat şi d. dr. Titti Vasiliu, medic legist, subdirectorul institutului. Testamentul lui Duca D. Gr. Duca, fratele defunc­tului, a sosit la Bucureti ve­nind de la Sinaia, pentru a asis­ta la deschiderea testamentu­lui spre a se vedea care sunt defunc­ultimele dorinte ale­­ului. Interogatoriu­ lui Ion Zelea Codreanu BRAŞOV. 30.­­ D. Ion Zelea Co­­dreanu se află arestat in localitatea noastră. Astăzi dimineaţă la ora 11 juni. procuror Radu Pascu i-a de­prim luat un interogator. Tot­odată Zelea Codreanu a fost perch­iziţionat. Asu­pra lui s-au găsit mai multe docu­mente importante şi anume: o li­stă a gardiştilor de fier din judeţul Alba; o listă de regionalii cari s-au declarat gata „să se sacrifice“; un raport al comandantului legionari­lor din judeţul Alba către căpită­nie, in care acesta arăta situaţia din punct de vedere politic al ju­deţului Alba. Se afirmă in acel ra­port, că din pricina persecuţiilor suferite de candidaţii gardişti in Dupa iraformaţiile noastre, consiliul de miniştri a decis sa cera suveranului autoriza­ţie pentru proclamarea stării de asediu Asasinul N. Colisian’i

Next