Dimineaţa, ianuarie 1934 (Anul 30, nr. 9702-9733)
1934-01-14 / nr. 9715
Artul 30 Mo. 9715 D DUCE-FRANC APA DE COLONIA 1. VERITABILA' 12 pagini Dumiica 14 Ianuarie 1^3* A Z I, de la ora 9 d i rxîi „STRADA 421 ( Parada Frumuseții) Iurna! și complectare La Cinema „TRIANONEI Fondată în 1904 de CONST. MILLE Lei 31| București, Sfr. Const. Milles*rt“4'» 5-7-9 TELEFON: Direcţia şi Redacţia 3.84.30 ; Provincia 3.84.31; Străinătatea 3.84.32 ; Adiţia 3.63.53. D. Gh. Tătărescu, preşedintele consiliului, a primit joi la ora 5 d. a. pe reprezentanţii presei române, la preşedinţia consiliului. Primul ministrul a ţinut să sublinieze că, după ce Miercuri seară, guvernul prezidat de d-sa a fost definitiv constituit, — a ţinut să aibă primul contact cu presa, spre a o lumina asupra intenţiilor guvernului şi a se informa. Este o datorie — spune primul ministru — pe care o îndeplinesc cu plăcere. D. Gh. Tătărescu a dat apoi citire următoarelor declaraţiuni: „M. S. regele a binevoit să-mi încredinţeze sarcina de a forma guvernul chemat să continue opera începută de către I. G. Duca. îmi dau seama de toată greutatea acestei misiuni, pe care am primit-o sub imboldul unui îndoit simţământ. Un simţământ de pietate faţă de memoria Şefului căzut jertfă datoriei şi un simţământ de încredere, în puterea de muncă şi de creaţiune ale partidului naţional-liberal. Alegerea d-lui Constantin I. C. Brătianu ca preşedinte al partidului are nu numai o semnificaţie politică vrednică de trecutul glorios al acestui partid, dar ea constitue o chezăşie mai mult că partidul naţional-liberal va şti şi astăzi ca şi în trecut să-şi îndeplinească chemarea şi să corespundă aşteptărilor ţării. PROROGAREA CORPURILOR LEGIUITOARE Amânarea deschiderii Corpurilor Legiuitoare a fost o necesitate impusă de sbuciumul prin care am trecut in ultimul timp. Sforţările guvernului trebuesc concentrate exclusiv asupra măsurilor menite să normalizeze viaţa ţării şi să restabilească atmosfera de linişte şi de încredere tulburată de ultimele evenimente. Această amânare însă va fi compensată printr'o intensificare a activităţii legislative care se va desfăşura în cele mai prielnice şi mai rodnice condiţiuni. PRIMELE LEGI In primele şedinţe ale noului parlament constituit, guvernul va prezenta proectele de legi cu caracter Urgent legate de opera de redresare economică şi financiară a ţării, înainte de buget, care va fi întocmit în spiritul şi în cadrul necesităţilor reale ale ţării şi al programului financiar general al guver POLITICA EXTERNA Politica externă a României se sprijină pe respectul tratatelor şi pe respectul alianţelor. Ea va fi condusă cu aceeaş energie ca şi în trecut pe liniile ei bine cunoscute. Continuarea ei cu fermitate este asigurată prin prezenţa d-lui V. Titulescu în fruntea departamentului afacerilor străine. Numele marelui nostru colaborator, de care se leagă strălucite victorii ale politicei noastre externe, constitue prin el însuşi un program. Este ceasul acţiunilor ferme şi al înfăptuirilor repezi. înţelegem să ne disciplinăm activitatea de guvern potrivit spiritului acestor necesităţi poruncitoare. Stăm în slujba suveranului care veghează cu grijă, cu înţelepciune şi cu patriotism la destinele României, stăm în slujba ţării care aşteaptă cu încredere opera de mântuire şi suntem hotărîţi a depune tot devotamentul nostru, toată puterea noastră de muncă şi toată puterea noastră de jertfă, pentru a ne îndeplini misiunea şi corespunde încrederii cu care ne-au cinstit «Coroana şi ţara". ÎNTREVEDERILE CU ŞEFII DE PARTIDE Întrebat asupra rezultatului întrevederilor pe care le-a avut cu şefii de partide, ed. Gh. Tătărescu a răspuns: — „Am găsit la şefii partidelor politice o înţelegere a situaţiei şi a necesitatei unei destinderi politice, aşa încât sper că voi putea înfiinţa, cu concursul bunilor români, un alt climat politic. Chiar acei cari nu vor să spună da, nu mi-au spus însă nu“. Primul ministru şi-a terminat declaraţiile sale politice, spunând că va sta întotdeauna la dispoziţia presei, cu care doreşte să colaboreze în bună înţelegere.. DIRECTIVELE NOULUI GUVERN Declaraţiile făcute presei de d. prim-ministru Ch. Tătărescu Voim să apărăm dreptul nului, vom prezenta Parlamentului la viaţă al Statului fără a suprima drepturile cetăţeneşti şi voim să apărăm ordinea fără a sugruma libertatea, proietele de legi privitoare la o serie de degrevări fiscale şi in acelaş timp proectul de lege pentru conversiunea datoriilor menit să soluţioneze definitiv una din problemele fundamentale de care este legată opera de restabilire a creditului şi de renaştere economică a ţării. Totdeodată guvernul va depune proectul pentru desfiinţarea regiilor autonome inutile, proectele pentru reducerea numărului Cazierelor de agricultură, de industrie şi de comerţ şi a Camerelor de muncă, precum şi proectele în legătură cu simplificarea şi normalizarea administraţiei generale şi locale. Proectul de lege pentru apărarea Statului va fi de asemenea depus în primele zile după deschiderea parlamentului avocat pe toţi studenţii cărora ls-a acela a făcut apel la elevii Acade- ■» ■ « ţinut o cuvântare vorbind despre: miei Comerciale să nu prilejuiască V/Sl USl8r!3 6 Q© ©TI Datoriile tineretului universitar. m.w «s ^ D. Răducanu a vestejit mişelescul asasinat din gara Sinaia, aducând omagii lui I. G. Duca, despre care a spus că a fost nu numai un mare om politic, ci şi un adevărat educator prin felul de viaţă ce a dus. D. Răducanu a arătat apoi că studenţii au obligaţiunea morală de a duce o viaţă la nivel academic. De D. judecător de instrucţie Stanescu a luateri dimineaţă un nou interogator tânărului Codreanu, fratele mai mic al lui Corneliu Codreanu, arestat ori la o moşie din judeţul Ilfov. De asemeni a mai luat un interogator inginerului Alexandrescu, proprietarul acelei moşii, procedând apoi la confruntarea celor doi . A mai fost ascultată şi amica asasinului Constantinescu, d-ra Ecaterina Silimon. Ea a fost confruntată cu alţi câţiva arestaţi cari locuiau în acelaş imobil cu dânsa şi cu generalul Zizi Cantacuzino. * Eii noapte a fost arestat, în Capitală, la locuinţa socrului său, şi studentul Traian Cotigă, manifestări cari să poată da loc la aprecieri defavorabile înaltei instituţii care este Academia Comercială. A cerut apoi ca studenţii să frecventeze regulat cursurile şi să ia parte activă la toate lucrările de seminar. Le-a mai cerut să ia parte la conducerea instituţiilor create de rectorat, cooperativa studenților şi asistență medicală. CONTINUITATEA GUVERNĂRII Guvernul pe care am onoarea, să-l prezidez este continuarea guvernului Duca cu programul elaborat de * * * •’«M anunţat ca d. Mihalache, senăzuinţele şi idealurile care au pus in mişcare acţiunea de refacere şi de creaţiune începută , de marele conducător dispărut în condiţiuni atât de tragice. La acest program se adaugă în plus o încordare de forţă şi un ritm mai accentuat în desfăşurarea muncii noastre, ambele impuse de evenimentele la care am asistat şi de sguduirile prin care am trecut. Programul politicei noastre interne şi al politicii externe este programul I. G. Daca PACIFICAREA SOCIALA Sl DESTINDEREA POLITICA înţelegem să desăvârşim executarea acestui program, într’o atmosferă de pacificare socială şi de destindere politică, in care vedem una din necesităţile esenţiale impuse de condiţiunile aspre în care ne găsim şi de interesele superioare ale statului, înţelegem să facem o politică neşovăitoare pentru menţinerea ordinei, pentru înfrânarea aţâţurilor primejdioase şi anarhice, dar şi o politică de moderaţiune şi de conciliere pentru pacificarea spiritelor rătăcite, fiind convinşi că numai astfel se pot creia condiţiunile prielnice şi atmosfera trebuitoare pentru acţiunea constructivă, pe care ţara o reclamă şi o aşteaptă de la conducătorii ei. Călăuziţi de „această preocupare, înţelegem să facem apel la toate conştiinţele pentru a ne ajuta în îndeplinirea grelei sarcini ce am primit, şi totdeodată suntem hotăriţi ca in raporturile noastre cu celelalte partide politice să aducem nota de armonie şi de solidaritate şi de simţământul răspunderii, impusă ca o îndatorire de înalt patriotism tuturor bunilor români STAREA DE ASEDIU ! Am introdus în câteva centre din ţară starea de asediu. Este o măsură vremelnică, care va înseta odată cu situaţia grea ce a reclamat-o, e un sacrificiu trecător, pe care guvernul îl cere tuturor, în interesul obştesc. Ţin însă să declar de pe acum, că, introducând starea de asediu, nu înţelegem să înăbuşim viaţa publică sau să paralizăm funcţionarea partidelor de ordine. Prin rigorile stării de asediu voim numai să împiedicăm întronarea dictaturei forţei şi a violenţei şi anarhizarea ţării. Partidele şi destinderea Ce răspund şefii partidelor da opoziţie şină joi în Capitală, a fost vizitat de d. G. Tătărescu, primul ministru urmărind să ia contact cu toţi şefii de partide în vederea unei destinderi in raporturile cu opoziţia. Răspunsul d-lui Mihalache D. Mihalache a răspuns la propunerile primului ministru că atitudinea partidului naţional-ţărănesc este în funcţie de atitudinea guvernului, adică d-sa aşteaptă să vadă cum se va comporta guvernul faţă de opoziţie. Guvernul are datoria, a spus d. Mihalache, să pedepsească în mod exemplar pe aceia care s-au făcut vinovaţi de abuzuri în alegeri. D. prim ministru a răspuns că toţi cei vinovaţi vor f aspru pedepsit şi a cerut un tablou din partea d-lui Mihalache cuprinzând numele magistraţilor, ofiţerilor şi jandarmilor pe cari îi socoate vinovaţi Pe de altă parte, oficiosul partidului naţional-ţărănesc, ziarul „Dreptatea“, comentând vizitele pe care le face d. Tătărescu, spune că ele nu pot avea efectul dorit. Aceasta deoarece partidul liberal nu este unanim în dorinţa destinderii. Cum văd d-nii Argetoianu şi Iunian problema destinderii Cam la fel s-a exprimat și d. Argetoianu. Negocierile cu partidele nu pot duce la nimic. Nu e nevoie de tratative, ci de fapte. Guvernul să înlăture cauzele care au produs tensiunea. Tensiunea ne mai existând, vom avea destindere. D. Grigore Iunian a dat d-lui Tătărescu un răspuns cam în acelaș sens. D-sa așteaptă ca guvernul să aducă la îndeplinire un program corespunzător vederilor d-sale. Dacă se vor aduce în parlament legi cu acest caracter, d. Iunian a promis guvernului tot sprijinul său. Cu toate acestea d. Tătărescu pare optimist, deoarece nimeni nu a răspuns cu un nu categoric. * Seria vizitelor d-lui Tătărescu se va termina astăzi. Singurul şef de partid nevizitat va fi d. Grigore Filipescu, președintele partidului conservator, care se află în străinătate și nu se întoarce decât la sfârșitul lunii. Ciinci nimeni nu împăcării. v| fî împotriva Atitudinea partidului poporului Atitudinea partidului poporului fată de propunerile d-lui Tătărescu, se vede lămurit dintr'un articol apărut joi în „îndreptarea*. „îndreptarea** privește lucrurile altfel decât partidul national-tărănesc spunând că demersul primului ministru pare foarte straniu. Motivul este tot abuzurile săvârşite în timpul alegerilor, îndreptarea“ are un violent articol în care enumeră diversele abuzuri săvârşite şi conchide că nu d. Tătărescu ar avea autoritatea morală de a veni să propue opoziţiei un armistiţiu politic. Această tentativă este o ipocrizie. „îndreptarea“ crede că nici un partid nu va primi să stea de vorbă cu d. Tătărescu pe această chestiune. Punctul de vedere al d-lui Gh. Brătianu D. Gheorghe Brătianu s-a declarat în principiu pentru destindere. Dar la destindere trebue să contribue nu numai opoziţia ci, în primul rând, guvernul. Câtă vreme vor exista atâtea motive profunde de nemulţumire în această ţară,nu vom putea avea destinderea dorită. Guvernul să dea atenție și sa re ăfilyjt lenta asfett® szaManta ** ■i - , D. Tătărescu este totuşi optimist Rezultă deci că, în general, şefii de partide s-au exprimat cam în acelaş fel. Toţi vor în principiu destinderea dar toţi condiţionează de atitudinea guvernului, adică cer d-lui Tătărescu să facă d-sa primele acte în acest scop. Arestarea unui frate al lui Corneliu Zelea Cotau D, inspector Parizianu a reușit joi să aresteze pe un frate mai mic al lui Corneliu Zelea Codreanu care stătea ascuns in apropiere de Capitală, la o fermă a inginerului Atexandrescu. Inginerul Alexandrescu, inspector de control la c. f. r., fusese casier al Gărzii de fier şi era arestat de mai multe zile. După arestarea tânărului Codreanu ambii au fost înaintaţi consiliului de război. Datoriile tineretului universitar D. I. Răducanu, rectorul Academiei de Comerţ, deschizând cursurile Academiei după vacanţă, a con taiheta asasinatu lui din gara Sinaia D, judecător de instrucţie Stănescu, în continuarea cercetărilor asupra asasinatului de la Sinaia, a interogat joi pe alţi doi martori oculari: d-nii dr. Nicolae Hamath şi inginer Săhăreanu. Tot Joi a mai fost audiat studentul Strat, fost membru al gărzii de fier. El n’a dat insă nici o declaraţie precisă asupra modului cum a fost pus la cale asasinatul, spunând că nu ştie nimic. Studentul Strat a fost lăsat liber. După ascultarea d-lui Strat, a fost audiată d-ra Ekaterina Silimon prietena asasinului Constantinescu. Ea locuia în acelaș imobil în care locuește și generalul Cantacuzino-Grănicerul. Interogarea d-rei Silimon va continua. Prefectul de Făgăraş arată cine este atentatorul Constantinescu Un apel către populaţia judeţului FĂGĂRAŞ, ÎL D. dr. Ionică Bârsan, prefectul Judeţului nostru, va lansa zilele acestea un apel manifest către populaţia judeţului, prin para înfierează odioasa faptă a criminalului Nicolae Constantinescu, destăinuind în acelaş timp şi faptele acestuia săvârşite la Făgăraş, unde a fost candidat pe lista Gărzii de far. Iată textul acestui manifest apel: — „Ioan I. G. Duca, primul ministru al ţării şi marele bărbat de Stat şi român, a încetat din viaţă, asasinat mişeleşte de un dement cu numele de Nicula Constantinescu şi cum acest nesocotit a fost candidat pe lista „Gărzi de fier”, înainte de disolvare, la Făgăraş, ne simţim dator să arătăm opiniei publice şi cetăţenilor oraşului şi judeţului Făgăraş, cum şi-a început propaganda acest criminal în judeţul nostru, cu care n’a avut nici-olegătură şi unde nu sa cunoscut nimeni. In dimineaţa zilei de 21 Noembrie 1933, şi-a făcut aparţia în comuna Mândra un grup de gardişti, sub comanda asasinului Nicolae Constantinescu, de unde au plecat pe jos la Şercaia. Ajuns în comuna Vad, au fost întâmpinaţi de şeful postului de jamdrami, însoţit de 2 jandarmi, care le-a cerut să se legitimeze. In loc să se legitimeze însă, gardiştii au încercat să năvălească asupra şefului de post, care împreună cu cei 2 jandarmi, pentru a nu vărsa sânge, s’au dus în cancelaria primăriei, care se afla in apropiere de capul comunei. DSVASTAREA PRIMATURI, RĂNIREA PRIMARULUI Banda de gardişti, în frunte cu şeful lor, ajunşi în faţa primăriei, au spart geamurile dela locuinţa notarului, cu pietre, au tăiat firele telegrafului, unul dintre ei a rupt În două, arma luată de la şeful postului au voit să intre în primărie, dar au fost opriţi de notar. Trecând mai departe în strada, principală a comunei, le-a ieşit în cale primarul comunei şi întrebuindu-i, că cine simt, au năvălit asupra lui şi trântindu-i la pământ, unul din ei ,a înfipt cuţitul în pulpa piciorului. Lumea, îngrozită de crima acestor bandiţi, s’a retras prin curţi, zăvorând porţile. După această ispravă gardiştii s’au dus în comuna Bucium şi s’au refugiat în casa unui locuitor de acolo. Aci au fost ajunşi de autorităţi şi jandarmi şi apoi aduşi la Vad unde au fost arestaţi şi trimişi sub escortă în închisoarea tribunalului Făgăraş. Deschizându-se acţiune publică împotriva acestor infractori ordinari, au fost menţinuţi în arest, preventiv, până la data de 16 Decembrie 1933, când au fost condamnaţi la câte 15 zile închisoare, socotinduli-se închisoarea în timpul cât a stat în prevenţie, după care au fost puşi în libertate. Numai 12 ore a petrecut asasinul liber în judeţul nostru împreună cu tovarăşii lui, toţi calfe de meseriaşi, şomeri, oameni fără nici un căpătâiu adunaţi din mahalalele Bucureştiului, cu bogate caziere la poliţie pentru furturi şi tâlhării. ASASINUL ESTE STREIN DE JUDEŢ .Asasinul Constantinescu nare nimic comun cu acest judeţ, cu populaţia lui, care azi îndoliată condamnă şi înfierează fapta lui ordioasă şi blesteamă ceasul. în care acest criminal ordinar şi-a pus piciorul pe pământul acestui judeţ. Calitatea sa de criminal reese în mod evident din atitudinea sa. Lăsând la o parte jandarmeria, care s’aj purtat foarte frumos şi care putea să-l împuşte dar firea sa criminală reese din faptul, că a atacat fără nici un motiv pe primarul Valeriu Vornica, care este o fire pacinică, un om care nici nu poate face rău nmănui. Gardiștii au atacat primăria și i-au spart ferestrele. Primarul Vornica, n’a făcut altceva, decât să-i întrebe, pentru ce fac pagubă comunei, la care ei nu au contribuit cu nici un ban. Şi drept răspuns, s’au năpustit cu toţii, vre-o 20 de inşi, asupra primarului şi -au înjunghiat pe la spate, ca nişte criminali de rând. In realitate acest grup de sub conducerea asasinului Constantinescu, dimpreună cu aceia, cari au venit ulterior nu erau decât oameni fără căpătâiu. Populaţia cinstită a ţării Oltului, nu le-a dat nie o importanţă. Ii privea cu milă pe aceşti sprenţuroşi veniţi în grup să cânte pe străzile satelor. Cântau e drept, ca în pieptul lor să poarte Inimi de asasini. Toţi cetăţenii judeţului Făgăraş, au respins cu indignare propunerea lor da » la da voturile. Pentru că J|)tof«SSÎ $8 Im, Oltului, « ent de votul lui şi nu-1 dă primului venit. CEL MAI BUN ROMAN A FOST ASASINAT Asasinul ConsUnthiescu, caca «fa. în fruntea acestor derbedei a fost judecat de tribunalul Făgăraş pentru crimă săvârşită în contra primarului din Vad. Şi fiindcă a văzut că la Făgăraş n'are ce căuta, a plecat la Bucureşti, unde a pus la cale mişelescul atentat împotriva primului ministru al ţării I. Gh. Duca. Acest ticălos a răpit viaţa unuia dintre cei mai buni fii ai ţări. A tăiat firul vieţii aceluia care a fost cel mai bun prieten al ţăranului. Ion Duca a fost acela care a alcătuit decretul de expropiere şi împroprietărire pe care la semnat Marele Rege, Ferdinand . Populaţia judeţului Făgăraş a respins cu scârbă pe asasinul Constantinescu, iar acum deplânge pierderea celui mai bun fiu al ţării, răpus mişeleşte de asasinul, care a îndoliat o ţară întreagă, şi care n’a fost vrednic să pună piciorul pe pământul judeţului Făgăraş. Subsemnatul exprim pe această cale mulţumiri fierbinţi tuturor oamenilor de bine care n’au dat ascultare cuvintelor înşelătoare elite din gura acestui asasin. Mulţumesc populaţiei întregului judeţ pentru doliul împărtăşit cu ocaziunea acestui odios asasinat. Mulţumesc în fine tuturor cetăţenilor oraşului şi judeţului Făgăraş pentru sprijinul ce-l dau înaltului guvern pentru a-şi împlini datoria pentru reprimarea dezordinelor şi dezordonaţilor. Guvernul îşi face datoria întreagă pentru binele şi fericirea scumpei noastre ţări. Acest manifest lămuritor, va fi tipărit şi împărţit In tot JudetuL Mă Mitică, eu sunt la Munte^ — tu ce faci ?, Imst . RUPEREA UNUI POD LÂNGĂ ROMAN DOI CĂLĂTORI S’AU ÎNECAT ROMAN, 12. — Podul plutitor de pe Siret s’a rupt ori în timp ca se aflau pe pod săteanul Gheorghe Mititelu din comuna Dulcești și un comerciant al cărui nume ne scapă. Cei doi călători s’au înecat. Cadavrele lor n’au fost încă pescuite. Explozie la Moreni O puternică explozie s’a produs ori la Moreni, la locuinţa femeilor Anica Duma şi Floarea Mascoci. Gazele cu care era încălzită locuinţa s’au aprins, flăcările cuprizând pe ambele femei. Transportate lft matad, «tem feMttaft