Dimineaţa, ianuarie 1934 (Anul 30, nr. 9702-9733)

1934-01-14 / nr. 9715

Artul 30 Mo. 9715 D DUC­E-FRANC APA DE COLONIA 1. VERITABILA' 12 pagini Dumi­ica 14 Ianuarie 1^3* A Z I, de la ora 9 d i rxîi „STRADA 421 ( Parada Frumuseții) Iurna! și complectare La Cinema „TRIANONEI Fondată în 1904 de CONST. MILLE Lei 31| București, Sfr. Const. Mille­­s*rt“4'» 5-7-9 TELEFON: Direcţia şi Redacţia 3.84.30 ; Provincia 3.84.31; Străinătatea 3.84.32 ; Adiţia 3.63.53. D. Gh. Tătărescu, preşedintele consiliului, a primit joi la ora 5 d. a. pe reprezentanţii presei ro­mâne, la preşedinţia consiliului. Primul ministrul a ţinut să sub­linieze că, după ce Miercuri sea­ră, guvernul prezidat de d-sa a fost definitiv constituit, — a ţi­nut să aibă primul contact cu pre­sa, spre a o lumina asupra inten­ţiilor guvernului şi a se informa. Este o datorie — spune primul ministru — pe care o îndeplinesc cu plăcere. D. Gh. Tătărescu a dat apoi ci­tire următoarelor declaraţiuni: „M. S. regele a binevoit să-mi în­credinţeze sarcina de a forma gu­vernul chemat să continue opera în­cepută de către I. G. Duca. îmi dau seama de toată greutatea acestei misiuni, pe care am primit-o sub imboldul unui îndoit simţă­mânt. Un simţământ de pietate faţă de memoria Şefului căzut jertfă dato­riei şi un simţământ de încredere, în puterea de muncă şi de creaţiune ale partidului naţional-liberal. Alegerea d-lui Constantin I. C. Brătianu ca preşedinte al partidului are nu numai o semnificaţie politi­că vrednică de trecutul glorios al acestui partid, dar ea constitue o chezăşie mai mult că partidul na­ţional-liberal va şti şi astăzi ca şi în trecut să-şi îndeplinească che­marea şi să corespundă aşteptărilor ţării. PROROGAREA CORPURI­LOR LEGIUITOARE Amânarea deschiderii Corpurilor Legiuitoare a fost o necesitate im­pusă de sbuciumul prin care am tre­cut in ultimul timp. Sforţările guvernului trebuesc con­centrate exclusiv asupra măsurilor menite să normalizeze viaţa ţării şi să restabilească atmosfera de linişte şi de încredere tulburată de ulti­mele evenimente. Această amânare însă va fi com­pensată printr'o intensificare a ac­tivităţii legislative care se va desfă­şura în cele mai prielnice şi mai rodnice condiţiuni. PRIMELE LEGI In primele şedinţe ale noului par­lament constituit, guvernul va pre­zenta proectele de legi cu caracter Urgent legate de opera de redresare economică şi financiară a ţării, înainte de buget, care va fi în­tocmit în spiritul şi în cadrul nece­sităţilor reale ale ţării şi al progra­mului financiar general al guver­ POLITICA EXTERNA Politica externă a României se sprijină pe respectul tratatelor şi pe respectul alianţelor. Ea va fi con­dusă cu aceeaş energie ca şi în tre­cut pe liniile ei bine cunoscute. Continuarea ei cu fermitate este asigurată prin prezenţa d-lui V. Ti­­tulescu în fruntea departamentului afacerilor străine. Numele marelui nostru colaborator, de care se leagă strălucite victorii ale politicei noa­stre externe, constitue prin el însuşi un program. Este ceasul acţiunilor ferme şi al înfăptuirilor repezi. înţelegem să ne disciplinăm acti­vitatea de guvern potrivit spiritului acestor necesităţi poruncitoare. Stăm în slujba suveranului care veghează cu grijă, cu înţelepciune şi cu patriotism la destinele Româ­niei, stăm în slujba ţării care aş­teaptă cu încredere opera de mân­tuire şi suntem hotărîţi a depune tot devotamentul nostru, toată pu­terea noastră de muncă şi toată pu­terea noastră de jertfă, pentru a ne îndeplini misiunea şi corespunde încrederii cu care ne-au cinstit «Co­­roana şi ţara". ÎNTREVEDERILE CU ŞEFII DE PARTIDE Întrebat asupra rezultatului în­trevederilor pe care le-a avut cu şefii de partide, e­d. Gh. Tătăres­cu a răspuns: — „Am găsit la şefii partidelor politice o înţelegere a situaţiei şi a necesitatei unei destinderi po­litice, aşa încât sper că voi putea înfiinţa, cu concursul bunilor ro­mâni, un alt climat politic. Chiar acei cari nu vor să spună da, nu mi-au spus însă nu“. Primul ministru şi-a terminat declaraţiile sale politice, spunând că va sta întotdeauna la dispozi­ţia presei, cu care doreşte să co­laboreze în bună înţelegere.. DIRECTIVELE NOULUI GUVERN Declaraţiile făcute presei de d. prim-ministru Ch. Tătărescu Voim să apărăm dreptul nului, vom prezenta Parlamentului la viaţă al Statului fără a­ suprima drepturile cetă­ţeneşti şi voim să apărăm ordinea fără a sugruma libertatea, proietele de legi privitoare la o se­rie de degrevări fiscale şi in acelaş timp proectul de lege pentru con­versiunea datoriilor menit să solu­ţioneze definitiv una din probleme­le fundamentale de care este legată opera de restabilire a creditului şi de renaştere economică a ţării. Totdeodată guvernul va depune proectul pentru desfiinţarea regii­lor autonome inutile, proectele pen­tru reducerea numărului Cazierelor de agricultură, de industrie şi de comerţ şi a Camerelor de muncă, precum şi proectele în­ legătură cu simplificarea şi normalizarea admi­nistraţiei generale şi locale. Proectul de lege pentru apărarea Statului va fi de asemenea depus în primele zile după deschiderea parla­mentului a­vocat pe toţi studenţii cărora ls-a acela a făcut apel la elevii Acade- ■» ■ « ţinut o cuvântare vorbind despre: miei Comerciale să nu prilejuiască V/Sl USl8r!3 6 Q© ©TI Datoriile tineretului universitar. m.w «s ^ D. Răducanu a vestejit mişelescul asasinat din gara Sinaia, aducând omagii lui I. G. Duca, despre care a spus că a fost nu numai un mare om politic, ci şi un adevărat educa­tor prin felul de viaţă ce a dus. D. Răducanu a arătat apoi că stu­denţii au obligaţiunea morală de a duce o viaţă la nivel academic. De D. judecător de instrucţie Sta­­nescu a luat­eri dimineaţă un nou interogator tânărului Codreanu, fratele mai mic al lui Corneliu Co­dreanu, arestat ori la o moşie din judeţul Ilfov. De asemeni a mai luat un inte­rogator inginerului Alexandrescu, proprietarul acelei moşii, proce­dând apoi la confruntarea celor doi . A mai fost ascultată şi amica asa­sinului Constantinescu, d-ra Ecate­­rina Silimon. Ea a fost confruntată cu alţi câţiva arestaţi cari locuiau în acelaş imobil cu dânsa şi cu ge­neralul Zizi Cantacuzino. * Eii noapte a fost arestat, în Capitală, la locuinţa socrului său, şi studentul Traian Cotigă, manifestări cari să poată da loc la aprecieri defavorabile înaltei insti­tuţii care este Academia Comercială. A cerut apoi ca studenţii să frec­venteze regulat cursurile şi să ia parte activă la toate lucrările de seminar. Le-a mai cerut să ia parte la conducerea instituţiilor create de rectorat, cooperativa studenților şi asistență medicală. CONTINUITATEA GU­VERNĂRII Guvernul pe care am onoarea, să-l prezidez este continuarea guvernu­lui Duca cu programul elaborat de * * * •’«­M anunţat ca d. Mihalache, se­năzuinţele şi idealurile care au pus in mişcare acţiunea de refacere şi de creaţiune începută , de marele conducător dispărut în condiţiuni atât de tragice. La acest program se adaugă în plus o încordare de forţă şi un ritm mai accentuat în desfă­şurarea muncii noastre, ambele im­puse de evenimentele la care am asistat şi de sguduirile prin care am trecut. Programul politicei noastre inter­ne şi al politicii externe este pro­gramul I. G. Daca PACIFICAREA SOCIALA Sl DESTINDEREA PO­LITICA înţelegem să desăvârşim execu­tarea acestui program, într’o atmos­feră de pacificare socială şi de de­stindere politică, in care vedem una din necesităţile esenţiale impuse de condiţiunile aspre în care ne găsim şi de interesele superioare ale sta­tului, înţelegem să facem o politică ne­şovăitoare pentru menţinerea ordi­­nei, pentru înfrânarea aţâţurilor primejdioase şi anarhice, dar şi o politică de moderaţiune şi de conci­liere pentru pacificarea spiritelor rătăcite, fiind convinşi că numai a­­stfel se pot creia condiţiunile priel­nice şi atmosfera trebuitoare pentru acţiunea constructivă, pe care ţara o reclamă şi o aşteaptă de la condu­cătorii ei. Călăuziţi de „această preocupare, înţelegem să facem apel la toate conştiinţele pentru a ne ajuta în în­deplinirea grelei sarcini ce am pri­mit, şi totdeodată suntem hotăriţi ca in raporturile noastre cu cele­lalte partide politice să aducem nota de armonie şi de solidaritate şi de simţământul răspunderii, im­pusă ca o îndatorire de înalt pa­triotism tuturor bunilor români STAREA DE ASEDIU ! Am introdus în câteva centre din ţară starea de asediu. Este o măsură vremel­nică, care va înseta odată cu situaţia grea ce a re­clamat-o, e un sacrificiu trecător, pe care guver­nul îl cere tuturor, în in­teresul obştesc. Ţin însă să declar de pe acum, că, introducând starea de asediu, nu înţe­legem să înăbuşim viaţa publică sau să paralizăm funcţionarea partidelor de ordine. Prin rigorile stării de asediu voim nu­­mai să împiedicăm întro­narea dictaturei forţei şi a violenţei şi anarhizarea ţării. Partidele şi destinderea Ce răspund şefii partidelor da opoziţie şină joi în Capitală, a fost vizitat de d. G. Tătărescu, primul ministru urmărind să ia contact cu toţi şefii de partide în vederea unei destin­deri in raporturile cu opoziţia. Răspunsul d-lui Mihalache D. Mihalache a răspuns la pro­punerile primului ministru că atitu­dinea partidului naţional-ţărănesc este în funcţie de atitudinea guver­nului, adică d-sa aşteaptă să vadă cum se va comporta guvernul faţă de opoziţie. Guvernul are datoria, a spus d. Mihalache, să pedepsească în mod exemplar pe aceia care s-au făcut vinovaţi de abuzuri în alegeri. D. prim ministru a răspuns că toţi cei vinovaţi vor f aspru pe­depsit­ şi a cerut un tablou din par­tea d-lui Mihalache cuprinzând nu­mele magistraţilor, ofiţerilor şi jan­darmilor pe cari îi socoate vinovaţi Pe de altă parte, oficiosul parti­dului naţional-ţărănesc, ziarul „Dreptatea“, comentând vizitele pe care le face d. Tătărescu, spune că ele nu pot avea efectul dorit. A­­ceasta deoarece partidul liberal nu este unanim în dorinţa destinderii. Cum văd d-nii Argetoianu şi Iunian problema destinderii Cam la fel s-a exprimat și d. Ar­getoianu. Negocierile cu partidele nu pot duce la nimic. Nu e nevoie de tra­tative, ci de fapte. Guvernul să în­lăture cauzele care au produs ten­siunea. Tensiunea ne mai existând, vom avea destindere. D. Grigore Iunian a dat d-lui Tă­tărescu un răspuns cam în acelaș sens. D-sa așteaptă ca guvernul să aducă la îndeplinire un program corespunzător vederilor d-sale. Da­că se vor aduce în parlament legi cu acest caracter, d. Iunian a pro­mis guvernului tot sprijinul său. Cu toate acestea d. Tătărescu pare optimist, deoarece nimeni nu a răspuns cu un nu categoric. * Seria vizitelor d-lui Tătărescu se va termina astăzi. Singurul şef de partid nevizitat va fi d. Grigore Fi­­lipescu, președintele partidului con­servator, care se află în străinătate și nu se întoarce decât la sfârșitul lunii. Ciinci nimeni nu împăcării. v| fî împotriva Atitudinea partidului poporului Atitudinea partidului poporului fată de propunerile d-lui Tătărescu, se vede lămurit dintr'un articol a­­părut joi în „îndreptarea*. „îndreptarea** privește lucrurile altfel decât partidul national-tără­nesc spunând că demersul primului ministru pare foarte straniu. Moti­vul este tot abuzurile săvârşite în timpul alegerilor, îndreptarea“ are un violent ar­ticol în care enumeră diversele a­­buzuri săvârşite şi conchide că nu d. Tătărescu ar avea autoritatea morală de a veni să propue opozi­ţiei un armistiţiu politic. Această tentativă este o ipocrizie. „îndreptarea“ crede că nici un partid nu va primi să stea de vorbă cu d. Tătărescu pe această che­stiune. Punctul de vedere al d-lui Gh. Brătianu D. Gheorghe Brătianu s-a decla­rat în principiu pentru destindere. Dar la destindere trebue să contri­­bue nu numai opoziţia ci, în primul rând, guvernul. Câtă vreme vor e­­xista atâtea motive profunde de ne­mulţumire în această ţară,­­nu vom putea avea destinderea dorită. Guvernul să dea atenție și sa re­ ăfilyjt lenta asfett® szaMant­a ** ■i - , D. Tătărescu este totuşi optimist Rezultă deci că, în general, şefii de partide s-au exprimat cam în a­­celaş fel. Toţi vor în principiu de­stinderea dar toţi condiţionează de atitudinea guvernului, adică cer d-lui Tătărescu să facă d-sa pri­mele acte în acest scop. Arestarea unui frate al lui Corneliu Zelea Cotau D, inspector Parizianu a reușit joi să aresteze pe un frate mai mic al lui Corneliu Zelea Codreanu care stătea ascuns in apropiere de Ca­pitală, la o fermă a inginerului A­­texandrescu. Inginerul Alexandrescu, inspector de control la c. f. r., fusese casier al Gărzii de fier şi era arestat de mai multe zile. După arestarea tânărului Co­dreanu ambii au fost înaintaţi con­siliului de război. Datoriile tineretului universitar D. I. Răducanu, rectorul Acade­­miei de Comerţ, deschizând cursu­rile Academiei după vacanţă, a con­ taiheta asasinatu lui din gara Sinaia D, judecător de instrucţie Stă­­n­escu, în continuarea cercetărilor asupra asasinatului de la Sinaia, a interogat joi pe alţi doi martori oculari: d-nii dr. Nicolae Hamath şi inginer Săhăreanu. Tot Joi a mai fost audiat stu­dentul Strat, fost membru al găr­zii de fier. El n’a dat insă nici o declaraţie precisă asupra modu­lui cum a fost pus la cale asasi­natul, spunând că nu ştie nimic. Studentul Strat a fost lăsat li­­ber. După ascultarea d-lui Strat, a fost audiată d-ra Ekaterina Sili­­mon prietena asasinului Constan­­tinescu. Ea locuia în acelaș imo­bil în care locuește și generalul Cantacuzino-Grănicerul. Interogarea d-rei Silimon va continua. Prefectul de Făgăraş arată cine este atentatorul Constantinescu Un apel către populaţia judeţului FĂGĂRAŞ, ÎL­­ D. dr. Ionică Bârsan, prefectul Judeţului nostru, va lansa zilele acestea un apel ma­nifest către populaţia judeţului, prin para înfierează odioasa faptă a cri­minalului Nicolae Constantinescu, destăinuind în acelaş timp şi fap­tele acestuia săvârşite la Făgăraş, unde a fost candidat pe lista Gărzii de far. Iată textul acestui manifest apel: — „Ioan I. G. Duca, primul mi­nistru al ţării şi marele bărbat de Stat şi român, a încetat din viaţă, asasinat mişeleşte de un dement cu numele de Nicula Constantinescu şi cum acest nesocotit a fost candi­dat pe lista „Gărzi de fier”, înainte de disolvare, la Făgăraş, ne simţim dato­r să arătăm opiniei publice şi cetăţenilor oraşului şi judeţului Fă­găraş, cum şi-a început propaganda acest criminal în judeţul nostru, cu care n’a avut nici-o­­legătură şi un­de nu sa cunoscut nimeni. In dimineaţa zilei de 21 Noembrie 1933, şi-a făcut aparţia în comuna Mândra un grup de gardişti, sub co­manda asasinului Nicola­e Constan­tinescu, de unde au plecat pe jos la Şercaia. Ajun­s în comuna Vad, au fost întâmpinaţi de şeful postului de jamdrami, însoţit de 2 jandarmi, care le-a ce­ru­t să se legitimeze. In loc să se legitimeze însă, gardiştii au încercat să năvălească asupra şefului de post, care împreună cu cei 2 jandarmi, pentru a nu vărsa sânge, s’au dus în cancelaria primă­riei, care se afla in apropiere de capul comunei. DS­VAST­ARE­A PRIMATURI, RĂNIREA PRIMARULUI Banda de gardişti, în frunte cu şeful lor, ajunşi în faţa primăriei, au spart geamurile dela locuinţa notarului, cu pietre, au tăiat firele telegrafului, unul dintre ei a rupt În două, arma luată de la şeful pos­tului au voit să intre în primărie, dar au fost opriţi de notar. Trecând mai departe în strada, principală a comunei, le-a ieşit în cale primarul comunei şi întrebuindu-i, că cine simt, au năvălit asupra lui şi trân­­tindu-i la pământ, unul din ei ,a înfipt cuţitul în pulpa piciorului. Lumea, îngrozită de crima acestor bandiţi, s’a retras prin curţi, zăvo­­rând porţile. După această ispravă gardiştii s’au dus în comuna Bu­cium şi s’au refugiat în casa unui locuitor de acolo. Aci au fost ajunşi de autorităţi şi jandarmi şi apoi a­­duşi la Vad unde au fost arestaţi şi trimişi sub escortă în închisoarea tribunalului Făgăraş. Deschizându-se acţiune publică împotriva acestor infractori ordi­nari, au fost menţinuţi în arest, pre­ventiv, până la data de 16 Decem­brie 1933, când au fost condamnaţi la câte 15 zile închisoare, socotindu­­li-se închisoarea în timpul cât a stat în prevenţie, după care au fost puşi în libertate. Numai 12 ore a petrecut asasinul liber în judeţul nostru împreună cu tovarăşii lui, toţi calfe de meseriaşi, şomeri, oameni fără nici un căpă­­tâiu adunaţi din mahalalele Bucu­­reştiului, cu bogate caziere la poli­ţie pentru furturi şi tâlhării. ASASINUL ESTE STREIN DE JUDEŢ .Asasinul Constantinescu nare ni­mic comun cu acest judeţ, cu popu­laţia lui, care azi îndoliată condam­nă şi înfierează fapta lui ordioasă şi blesteamă ceasul. în care acest cri­minal ordinar şi-a pus piciorul pe pământul acestui judeţ. Calitatea sa de criminal reese în mod evident din atitudinea sa. Lă­sând la o parte jandarmeria, care s’aj purtat foarte frumos şi care putea­ să-l împuşte dar firea sa criminală reese din faptul, că a atacat fără nici un motiv pe primarul Valeriu Vornica, care este o fire pacinică, un om care nici nu poate face rău n­­mănui. Gardiștii au atacat primăria și i-au spart ferestrele. Primarul Vor­­nica, n’a făcut altceva, decât să-i în­trebe, pentru ce fac pagubă comu­nei, la care ei nu au contribuit cu nici un ban. Şi drept răspuns, s’au năpustit cu toţii, vre-o 20 de inşi, a­­supra primarului şi -au înjunghiat pe la spate, ca nişte criminali de rând. In realitate acest grup de sub con­ducerea asasinului Constantinescu, dimpreună cu aceia, cari au venit ulterior nu erau decât oameni fără căpătâiu. Populaţia cinstită­ a ţării Oltului, nu le-a dat nie o importanţă. Ii pri­vea cu milă pe aceşti sprenţuroşi veniţi în grup să cânte pe străzile satelor. Cântau e drept, ca în piep­tul lor să poarte Inimi de asasini. Toţi cetăţenii judeţului Făgăraş, au respins cu indignare propunerea lor da » la da voturile. Pentru că J|)tof«SSÎ $8 Im, Oltului, « ent de votul lui şi nu-1 dă primului venit. CEL MAI BUN ROMAN A FOST ASASINAT Asasinul ConsUnthiescu, caca «fa. în fruntea acestor derbedei a fost judecat de tribunalul Făgăraş pen­tru crimă săvârşită în contra pri­marului din Vad. Şi fiindcă a văzut că la Făgăraş n'are ce căuta, a plecat la Bucureşti, unde a pus la cale mişelescul aten­tat împotriva primului ministru al ţării I. Gh. Duca. Acest ticălos a răpit viaţa unuia dintre cei mai buni fii ai ţări. A tă­iat firul vieţii aceluia care a fost cel mai bun prieten al ţăranului. Ion Duca a fost acela care a alcătuit decretul de expropiere şi împroprie­tărire pe care la semnat Marele Re­ge, Ferdinand . Populaţia judeţului Făgăraş a re­spins cu scârbă pe asasinul Constan­tinescu, iar acum deplânge pierde­rea celui mai bun fiu al ţării, răpus mişeleşte de asasinul, care a îndo­liat o ţară întreagă, şi care n’a fost vrednic să pună piciorul pe pămân­tul judeţului Făgăraş. Subsemnatul exprim pe această cale mulţumiri fierbinţi tuturor oa­menilor de bine care n’au dat as­cultare cuvintelor înşelătoare elite din gura acestui asasin. Mulţumesc populaţiei întregului judeţ pentru doliul împărtăşit cu o­­caziunea acestui odios asasinat. Mulţumesc în fine tuturor cetăţe­nilor oraşului şi judeţului Făgăraş pentru sprijinul ce-l dau înaltului guvern pentru a-şi împlini datoria pentru reprimarea dezordinelor şi dezordonaţilor. Guvernul îşi face datoria întreagă pentru binele şi fericirea scumpei noastre ţări. Acest manifest lămuritor, va fi ti­părit şi împărţit In tot JudetuL Mă Mitică, eu sunt la Munte^ — tu ce faci ?, Imst . RUPEREA UNUI POD LÂNGĂ ROMAN DOI CĂLĂTORI S’AU ÎNECAT ROMAN, 12. — Podul plutitor de pe Siret s’a rupt ori în timp ca se aflau pe pod săteanul Gheorghe Mi­­titelu din comuna Dulcești și un co­merciant al cărui nume ne scapă. Cei doi călători s’au înecat. Cadavrele lor n’au fost încă pes­cuite. Explozie la Moreni O puternică explozie s’a produs ori la Moreni, la locuinţa femeilor Anica Dum­a şi Floarea Mascoci. Gazele cu care era încălzită locu­inţa s’au aprins, flăcările cuprizând pe ambele femei. Transportate lft matad, «te­m feMttaft­­

Next