Dimineaţa, ianuarie 1934 (Anul 30, nr. 9702-9733)
1934-01-02 / nr. 9703
Galaction Gordun, vicari al patriarhiei, protosinghelul Teofil Ionescu, protoereul Traian Vintilescu, preoţii M. Vulpescu de la biserica Creţulescu, Pascu de la biserica Colentina şi Bucur de la biserica Popa Chiţu, diaconii Evghenie Orghidan şi Gorcea de la patriarhie. Clerul intonează „Veşnica pomenire“. Pe feţele brăzdate de durere ale tuturor curg şiroaie de lacrimi. Compania din reg.. 1 grăniceri prezintă onorurile iar muzica intonează , ,Rugăciunea“. Sicriul e coborît din vagonul mortuar şi luat pe umeri de prietenii marelui dispărut. In faţa peronului de sosire sicriul e aşezat pe afetul de tun. Mulţimea imensă abia mai poate fi ţinută locului. Barajul cordoanelor de jandarmi se arată neputincios în faţa puhoiului de lume care vrea să se apropie de carul funebru. Trupele din garnizoană dau onorurile iar muzicele şi gorniştii intonează „Rugăciunea“. La Ateneu Cu mare greutate se formează Dealungul parcursului mii de pacortegiul funebru in ordinea urmă-rent au ţinut să aducă ultimul lor toare: înaltul cler al patriarhiei, afetul de tun tras de şease cai pe care a fost aşezat sicriul de metal-Hai naţional, cu rămăşiţele pământeşti ale fostului preşedinte de consiliu, după care veneau membrii guvernului, înalţii demnitari civili şi militari, prietenii şi cunoscuţii formând un cortegiu impozant de câteva mii de persoane. Veneau apoi trupele din garnizoană în frunte cu muzicele militare, întreaga paradă militară fiind comandată de d. general Bona, urmat de statul său major. In jurul afetului de tun, ţinând lentele au mers pe tot parcursul d-nii profesor dr. C. Angelescu, prof. I. Nistor, Victor Antonescu, C. Dimitriu, Victor Slăvescu şi Al. Matac. Cortegiul a parcurs bulevardul Dinicu Golescu, strada Ştirbei Vodă, şi strada Franklin, până la Ateneu omagiu celui ucis mişeleşte, întreaga Capitală ia partea de Aceleaş masse compete de oameni înconjoară palatul Ateneului şi cu mare greutate cortegiul funebru poate pătrunde în curte. Afetul de tun e oprit în faţa intrării principale şi sicriul e luat din nou pe umeri de prieteni şi dus în marea sală a Ateneului unde e aşezat pe catafalc. Marile coloane de marmoră sunt îndoliate. Membrii guvernului asistă la un scurt serviciu religios, după care numai un preot a rămas de veghe la căpătâiul defunctului. Trista ceremonie a luat sfârşit la orele 5.30 d. a., când imensa mulţime a început să se retragă din jurul Ateneului. A. Programul funeraliilor S’a hotărât să se facă o modificare funeraliilor. Corpul lui I. G. Duca nu va mai fi transportat Marţi la biserica Uxsoni, de lângă mănăstirea Horezu, cum ceruse defunctul prin testament, ci va fi îngropat provizoriu într’o criptă la cimitirul Belu. Această tristă ceremonie va avea loc Marţi dimineaţa. Suveranul a anunţat dorinţa sa de a asista la funeralii. In primăvară rămăşiţele lui I. G. Duca vor fi transportate la biserica Urseni. La înmormântare vor vorbi d-nii dr. C. Ailgolescu, preşedintele consiliului, în numele guvernului şi d. Dinu Brătianu în numele partidului liberal. De asemenea şefii de partide cari se vor înscri. Consiliul de miniştri a însărcinat pe d. I. Manolescu-Strunga subsecretar de stat la domenii să se ocupe cu toate chestiunile cari privesc funeraliile lui I. G. Duca. In zilele de Duminică 31 Decembrie a. c. şi Luni 1 Ianuarie 1934, corpul defunctului va putea fi văzut de public în tot timpul zilei până la ora 21. Marţi 3 Ianuarie 1934, la ora 14, se va oficia ceremonia i funebră la biserica Sf. Gheorgh,de către înaltul, cler la prezenţa S. Regelui, a familiei defunctului, a membrilor guvernului, a corpului diplomatic şi a înalţilor demnitari ai Statului. Vor urma cuvântările. După terminarea serviciului divin, sicriul va fi aşezat pe un afet de tun tras de 6 cai. In acel moment clopotele tuturor bisericilor din Capitală vor suna pe tot timpul parcursului. Cortegiul va porni de la biserica Sf. Gheorghe şi se va forma în ordinea următoare: Un pluton de Jandarmi; Delegaţiile partidului naţional liberal, pe judeţe, în ordine alfabetică; Clerul; Decoraţiile; Carul mortuar; Cordoanele vor fi ţinute de către preşedintele consiliului de miniştri, miniştri, preşedintele înaltei Curţi de casaţie şi justiţie şi doi ofiţeri generali. Carul mortuar va fi urmat de către: Membrii familiei; Membrii guvernului; Mitropoliţii şi episcopii, precum şi reprezentanţii înaltelor autorităţi civile şi militare, cari au asistat la serviciul divin de la biserica Sf. Gheorghe. Cortegiul va parcurge: str. Lipscani, calea Victoriei, str. Carol, calea Rahovei, parcul Carol, cimitirul Belu. Armata va fi înşirată pe parcursul de la biserica Sf. Gheorghe la cimitirul Bellu. In această zi toate autorităţile publice vor fi inchise, precum şi spectacolele şi muzicele nu vor cânta. Mitropolitul Moldovei despre I. G. Duca Telegramele de condeieanţe expediate din Iaşi IAŞI, 30. — Ştirea asasinării primului ministru a provocat o puternică impresie in oraşul nostru. Pretutindeni s’a arborat doliul. Toate Întreprinderile comerciale şi-au întrerupt activitatea.. Mitropolitul Pimen, la aflarea vestei, a început sâ plângă, înaltul prelat a declarat: „Am cunoscut în de aproape pe Duca. Mi-a fost prieten bun. L’am apreciat ca om politic, iscusit şi curagios, atunci, când liniştea ţării era în primejdie. Fapta ucigaşilor este dezaprobată de biserica creştină”. TELEGRAMA DE CONDOLEANŢE A MITROPOLITULUI TIMEN Chiriarhul Moldovei a trimis următoarea telegramă d-nei I. G. Duca: „Vestea oribilă despre asasinarea soţului dr. Duca, primul ministru al ţării, grozav m-a mişcat şi am primit-o cu profundă amărăciune şi cu sufletul zguduit de durere în faţa acestei blestemate crime care atinge ţara şi pe dv. Exprim profunda mea condoleanţă către dv. şi familie“. TELEGRAMA TRIMISA D-LUI DR. ANGELESCU Mitropolitul a trimes apoi următoarea telegramă d-lui dr. Angelescu: „Vestea oribilă despre asasinarea primului ministru Duca am primit-o cu sufletul zdrobit de durere şi profundă amărăciune. Reprobăm cu indignare aceste manifestări criminale ale unui duh blestemat de anarhie şi sălbăticie care a început la ţara noastră, faţă de bărbaţii de stat ce-şi fac datoria. Exprim adânca mea condoleanţă către ţară şi familie“. In sfârşit, cea de a treia telegramă este adresată d-lui dr. Costimescu. Ea are următorul conţinut: „Crima sălbatecă săvârşită la Sinaia prin asasinarea primului ministru Duca pe care-l însoţeaţi, grozav m’a mişcat. Vă felicit din toată inima că aţi scăpat cu viaţa“. Mitropolitul a dispus ca în toate bisericile din eparhie să se facă slujbe pentru odihna sufletului lui I. G. Duca. DECLARAŢIILE D-LUI N. COSTACHESCU D. prof N. Costăchescu, care e profund impresionat de cele petrecute Ir. Sinaia, ne-a declarat următoarele :• „L-am văzut pe Duca ultima dată când a fost chemat la palat, pentru ţării, Ion G. Duca,a fi consultat asupra crizei. Era ca întotdeauna, amabil in discuţii şi prietenos în manifestări şi conştient de marea şi greaua răspundere ce urma să şi-o asume. Privea viitorul cu mare îngrijorare. Simţeai că face sforţări să nu trădeze o stare sufletească de nesiguranţă. Am rămas profund impresionat de vestea asasinării lui Duca şi cred că ţara întreagă regretă pierderea lui şi condamnă procedeul sălbatic introdus în luptele politice“. CONDOLEANŢEIE TINERETULUI LIBERAL Organizaţia tineretului naţional- lberal a expediat d-nei Duca următoarea telegramă: „Tineretul naţional-liberal din Iaşi vestejeşte abominabila crimă comisă asupra marelui român I. G. Duca şi vă roagă să primiţi sincere condoleanţe“. In urma ordinelor primite de la centru, siguranţa a arestat pe 11 membri ai Gărzii de fier. In oraş domneşte ordine. Patrule de jandarmi circulă pe străzile principale. TELEGRAMA UNIVERSITĂŢII Universitatea a trimes d-nei Duca următoarea telegramă: „Universitatea mihăileană din Iaşi îndurerată şi revoltată de odiosul asasinat a cărui victimă a căzut primul slujitor al ţării şi ilustrul dv. soţ, ia parte la doliul d-voastre, care e al ţării întregi, şi vă roagă să primiţi respectuoase condoleanţe“. Telegrama e semnată de d. TR. BRATU, rectorul universităţii. A mai expediat telegrame de condoleanţe şi comunitatea israelită, care a lansat un apel către evreii din localitate. ARESTĂRI * Doliu la Bursă PREŞEDINTELE BURSEI ÎNFIEREAZĂ ASASINATUL ŞI ELOGIAZĂ MEMORIA VICTIMEI La deschiderea şedinţei oficiale a Bursei, la ora 11 dim, fiind de faţă membrii comitetului şi agenţii oficiali, domnul preşedinte, I. Săvescu, rosteşte următoarele cuvinte: „Bursa, ca Instituţiune oficială, împărtăşeşte marele doliu naţional, ce a coprins întreaga ţară, şi întreaga suflare românească, prin asasinarea odioasă, a primului sfetnic al Defunctul şi-a închinat întreaga sa activitate şi întregul său suflet curat, de bun român, intereselor generale ale ţării; memoria sa rămâne neştearsă în noi toţi, cari i-am apreciat munca desinteresată, pe ogorul economiei naţionale. In semn de doliu, suspend şedinţa pentru cinci minute“. 311 După aceasta, domnul sindic al Bursei, a început strigarea cursurilor de fine de an. Condoleanţele Camerei de comerţ din Bucureşti Camera de comerţ din Bucureşti a trimis următoarele telegrame: Doamnei I. G. Duca „Cu întreg neamul românesc îndoliat de marea şi ireparabila pierdere a ilustrului domniei voastre soţ, negoţul şi industria pe care o reprezintă Camera noastra, ia parte la rolul Ţării şi la nemărginita domniei voastre dureri. Durere noastră este cu atât mai mare, cu cât s’a abătut tocmai într’o vreme în care toate nădejdile se împleteau în jurul minţii şi sufletului acestui mare român“. * Domnului prim-ministru dr. C. Angelescu. „Camera de comerţ şi industrie din Bucureşti, în numele comerţului şi al industriei exprimă pe această cale, onoratului guvern,, adânca sa părere de rău pentru pierderea marelui român şi sfetnic al ţării I. G. Duca“. Telegrama d-9ui I. Mihalache SINAIA, 30. — D. I. Mihalache a trims azi următoarea telegramă d-nei I. G. Duca: „împărtăşind durerea dvs., vă rugăm să primiţi respectoasele noastre condoleanţe“. ION MIHALACHE Asasinul a descărcat şapte gloanţe. Primele cinci şi-au atins ţinta. Trei au ieşit iar două, cele din regiunea craniană, n’au avut orificii de ieșire. După aprecierea medicilor, moartea s’a produs în primul minut, provocată de rana din luiîbul vital. Condoleanţe 90 sindicatului ziariştilor Sindicatul Ziariştilor din Bucureşti a expediat următoarele telegrame: D-lui Prim-ministru dr. C. Angelescu Sindicatul Ziariştilor din Bucureşti Împărtăşeşte marea durere a Ţarei încercată prin pierderea desăvârşitului patriot şi strălucitului bărbat de Stat Ion G. Duca, fostul nostru preşedinte. Gândirea lui înaltă, marile lui virtuţi, patriotismul lui curat şi luminat ne vor fi statornic scut şi nobilă pildă. Preşedinte, Al. G. Săndulescu Telegrama către d-na Duca: Telegrama către d-na Cusa Doamnei Nadia I. G. Duca LOCO Str. Cometa 26 Sindicatul Ziariştilor din Bucureşti, consternat în faţa năpraznicei pierderi a soţului Domniei Voastre şi ilustrului nostru coleg şi sprijinitor, vă roagă să primiţi respectuoase condoleanţe dinpreună cu asigurarea că îi vom păstra deapururi vie icoana vieţei şi virtuţile sale. Preşedinte, Al. G. Săndulescu D. Inculeţ in audienţă la rege D. Ion Inculeţ ministrul de interne a sosit azi la ora 4 la Sinaia şi a fost primit în audienţă de suveran. D. Inculeţ a raportat regelui situaţia cercetărilor în afacerea asasinării primului ministru, pe baza rapoartelor primite din întreaga ţară. La ora 6 d. ministru de interne a plecat la București. O precizare a Academiei comerciale Academia comercială ne trimite următoarele: S’a publicat în diferite ziare, că atât asasinul Constantinescu Niculae, cât şi unul din complicii săi, Caranica N. Ioan, ar fi studenţi ai Academiei Comerciale din Bucureşti. Rectoratul acestei instituţiuni ne roagă să rectificăm, că nie, unul dintre cei amintiţi nu figurează printre studenţii Academiei Comerciale şi nu are răci o legătură cu şcoala. Asasinul Constantinescu G. Nicolae este licenţiat din seria de Februarie 1933, iar Caranica N. Ioan, înscris in anul 1925—1926, a fost exmatriculat în 1930-31. DIMINEAȚA Ultimele cercetări ale parchetului la Sinaia SINAIA. 30. Anchetarea celor întâmplate la Sinaia a continuat în localitate până la ora 3 şi jumătate. Cercetările au fost conduse de d. Constantin Ghiţeanu, primul procuror, Nicolae Crapeleanu procuror şi Gr. Pleşoianu judecător de Instrucţie la tribunalul Prahova. Lucrările preliminare au fost încheiate. Ele vor continua la parchetul Prahova. înainte de a părăsi localitatea primul procuror a fost chemat de suveran spre a-i raporta asupra mersului cercetărilor. Criminalii continuă să-şi menţină in totul declaraţiile făcute în momentul arestării. La ora4,28 asasinul Constantinescu şi complicele său Belimaci, împreună cu comerciantul Gheorghe Munteanu, arestat la Sinaia pentrucă şi-a manifestat în public satisfacţia pentru uciderea lui I. G. Duca şi inginerul Virgil Ionescu au fost transportaţi sub o puternică pază la Ploeşti. ANTECEDENTELE COMPLICILOR Caranica, unul din complicii asasinului, a mai avut dea face cu justiţia, tot cu prilejul unui atentat criminal. Era în primele zile cari au succedat atentatului comis de studentul Beza asupra d-lui Const. Angelescu pe atunci subsecretar de stat la ministerul de interne, când un număr de studenţi macedoneni, din cari fură identificaţi şeapte au căutat intro adunare ţinută la sediul societăţii lor, nu numai să justifice gestul atentatorului dar să-l şi proslăvească; acelaş lucru l-au făcut şi pe calea unui manifest ce a fost răspândit în public. Cei şeapte apologişti ai crimei şi anume: Caranica, Sterie Ficata, Anton Ciumette, Const. Papamacia, Gh. Ghiţea, Grig. Pihu şi Mamali Stamuli, au fost atunci arestaţi şi trimeşi în judecata tribunalului Ilfov sub acuzarea prevăzută de art. 9 şi 7 din legea Mârzescu, iar tribunalul i-a condamnat la câte 15 zile închisoare. Apologistul de ieri, crescut in ideea crimei, a făcut carieră: s-a înarmat cu revolverul luându-şi angajamentul să răpună viaţa primului ministru, alături de ceilalţi doi tovarăşi de asasinat, menii săi au tăbărît asupra plutonierului, l-au dezarmat şi l-au lovit cu pietre. Jandarmul s-a refugiat în localul primăriei. Gardiştii, în frunte cu Nicolae Constantinescu, au devastat localul primăriei, au spart geamurile şi au tăiat firele telefonice. . Primarul satului Vad a sosit la faţa locului spre a potoli scandalul. Constantinescu şi oamenii lui au tăbărît asupra nefericitului sătean şi l-au înjunghiat cu cuţitele. Au intervenit autorităţile şi cu mare greutate gardiştii au fost dezarmaţi şi arestaţi. După o lună de prevenţie, agresorii au fost condamnaţi la 17 zile de închisoare, care li s-a socotit in prevenţie, aşa că după rostirea sentinţei au fost puşi în libertate. Interesant e amănuntul că „gardiştii“ au spart uşa închisorii şi au încercat să evadeze. Asasinul şi complicele reţinuţi la Ploeşti PLOEŞTI, 30. Astă seară au fost aduşi în localitate Nicolae Constantinescu, asasinul primului ministru I. G. Duca şi complicele său Doru Belimace care după cum se ştie a fost arestat în cursul dimineţii la Buşteni. Asasinul şi complicele său au fost transportaţi de la Sinaia intr’un vagon ataşat la un tren personal. Garnitura a fost oprită în staţia Ploeşti Vest, unde vagonul a fost desfăcut de tren şi reţinut. Sub o puternică excortă Constantinescu şi Belimace au fost duşi într’un autobuz la palatul de justiţie. Puţin mai târziu au venit la parchet d-nui prim procuror Const. Ghiţeanu, procuror Nic. Crapeleanu, judecător de instrucţie Gr. Pleşoianu, Dimitrie Sfetescu, prefectul judeţului, general Sotir Dimitriu, comandantul brigăzei a 13-a, chestor Şerban Liliu şi Al. Popescu, şeful siguranţei. Criminalul Constantinescu, fiind din nou interogat a menţinut în totul cele declarate la Sinaia, imediat după arestare, şi anume că atentatul a fost plănuit şi executat împreună cu Caranica şi Belimace, fără ştiinţa sau amestecul altcuiva. Aceste declaraţii au fost confirmate şi de Belimace. Seara la ora 9 jumătate cei două arestaţi au fost încarceraţi in celulele palatului de justiţie care este păzit de armată. Cum cercetările Începute la Sinaia şi continuate astă seară in localitate nu s’au terminat, în cursul zilei de mâine după ce va fi adus la Ploeşti şi al doilea complice Ioan Caranica care se află arestat la Bucureşti, d. prim procuror va desăvârşi interogatoriul şi va înainta pe asasin şi complicii lui instrucţiei spre a se lansa mandate de arestare Împotriva lor Constantinescu împreună cu Beliiad şi Caranica vor fi depuşi apoi în arestul preventiv din calea Rudului. O CONFRUNTARE Se ştie că Ioan Caranica a fost cap de listă al „Gărzii de fier“ la Caliacra şi Durostor iar Belimaci este de fel din Turtucaia. Astă seară a fost adus de la Jilava, în oraşul nostru, inginerul Virgil Ionescu, din Constanţa, şeful organizaţiilor Gărzii de fier din Dobrogea. Probabil că încă astă noapte se va face o confruntare între inginerul Virgil Ionescu şi cei două arestaţi de la palatul de justiţie. La ora 10 jumătate seara s-a ţinut la chestura municipiului o consfătuire a şefilor autorităţilor creite sub preşedinţia d-lui Dimitrie Sfetescu prefectul judeţului. S’au luat măsuri pentru menţinerea ordine!. I. V. Antecedentele asasinului GALAŢI, 30. — Nicolae Constantinescu atentatorul la viaţa primului ministru s’a născut in 1906 la Galaţi, str. Dacului No. 3. Pe tatăl său îl chema Gherasim Constantinescu, fost turnător la atelierele Ferme din localiate. Tatăl criminalului a murit acum patru ani. Mama lui se numeşte Anica Constantinescu şi este în etate de 50 de ani. Ea a locuit la Galaţi până acum un an iar acum s-a mutat la Focşani. Nicolae Constantinescu mai are patru fraţi, Costică şi Lache şoferi şi Iancu şi Gheorghe Constanitinescu, elevi la şcoala comercială din Focşani. Deasemeni mai are şi două surori, anume Mariaşi Victoria una în etate de 20 şi alta de 22 de ani necăsătorite, cari trăesc pe lângă mama lor fiind întreţiunute de cei doi fraţi şoferi. Atentatorul a făcut comerţul elementar la cursurile din localitate, iar comerţul superior l-a făcut în particular. După cum afirmă profesorii criminarul era un elev silitor şi de ordine. Imediat cum a terminat comerţul s-a înscris la Academia co dj» Bucureşti. După terminarea studiilor a ocupat funcţiunea de şef de birou la spitalul Brânco-Carpitala, apoi a fost contabilul Academiei comerciale din Bucureşti. In tot acest timp de 5 ani de când lipseşte din Galaţi, crimi ,venit, doar în vacanţele mari făcând vizite unchilor săi cari se află La Galaţi, intrat, în garda de fier cu prilejul trecutelor alegeri. Până atunci milita o altă politică. El a provocat o rebeliune in jud. Făgăraş FAGARAS, 30. — Asasinul Nicolae Constantinescu e bine cunoscut în judeţul nostru, unde a candidat în fruntea listei Gărzii de Fier. In timpul campaniei electorale el a dat de furcă autorităţilor noastre, prin scandalurile pe cari le-a provocat. A venit în judeţul nostru însoţit de 17 gardişti, oameni fără căpătâi şi cu caziere la poliţie. Banda aceasta a terorizat câteva zile populaţia rurală. Şeful postului de jandarmi din comuna Vad a cerut gardiştilor să se legitimeze. Constantinescu şi pa Vestea asasinării primului ministru I. G. Duca a produs o penibilă impresie în întreaga ţară. De pretutindeni sosesc telegrame vestejind odioasa faptă a criminalului N. Constantinescu iteriinând simpatia faţă de victimar jl- fifcnilia acesteia. Autorităţile au luat pretutindeni măsuri de ordine şi, potrivit instrucţiunilor primite de la centru, au operat descinderi şi arestări printre membrii .Gărzii de fier“. La Craiova CRAIOVA, 30. „ Ştirea asasinării primului ministru, aflată azi dimineaţa de populaţia Craiovei, a produs consternare, întreaga opinie publică vestejeşte cu ultima energie odiosul atentat. Autorităţile locale, care au fost înştiinţate încă de astă noapte de atentat, au luat măsuri pentru punerea sub pază a instituţiilor publice şi a celor cu caracter semi-public. in cursul nopţii au fost aresaţi numeroşi membri ai „Gărzii de fier“. Unii dintre arestaţi fuseseră eliberaţi abia eri. Autorităţile judiciare au şi început cercetarea lor. Ziarele noastre, care au adus vestea atentatului prin ediţii speciale şi prin cele obişnuite, au fost zmulse din mâinile vânzătorilor, de cetăţenii care aşteptau sosirea lor pe străzile oraşului. In faţa redacţiei noastre s’au adunat numeroşi cetăţeni, cari aşteptau noui relaţiuni asupra evenimentelor de la Sinaia. La Cluj CLUJ, 30. — Vestea atentatului a produs o zguduitoare impresie în toate cercurile locale. In cursul nopţii autorităţile au operat numeroase arestări. Majoritatea membrilor „Gărzii de fier“ urmăriţi, n’au putut fi arestaţi, fiind plecaţi de sărbători, pe la casele lor. La SL*.Vâlcea R.-VÂLCEA 30. — Ştirea asasinării primului ministru I. G. Duca a fost primită in localitate şi în judeţ, cu o emoţie de nedescris. Cu toate că la autorităţile „_~.ie sosiseră telegrame prin care se arăta tragicul sfârşit al lui I. G. Duca, totuşi svonul nu era crezut. Deabia când s’au arborat drapele îndoliate la autorităţi,lumea s’a convins de tristul adevăr, întreaga populaţie veştejeşte atentatul. ’ La Târgovişte TÂRGOVIŞTE, 30. — Vestea asasinării primului ministru I. G. Duca, transmisă de ziare, a produs o deosebită impresie atât în cercurile politice, cât şi în opinia publică de la noi. Autorităţile au luat în cursul nopţii întinse măsuri de ordine. Au fost arestaţi în afară de fruntaşii „Gărzii de fier“ şi d-nii av. Vasile G. Alexe, fruntaş lupist şi d. av. Niculae Ionescu, fruntaş al partidului liberal-georgist. La Buzău BUZĂU, 30. Vestea asasinatului a produs o profundă impresie. Pe străzi staţionează grupuri com-liberali. Impresia penibilă produsă in ţară Descinderi şi arestări Măsuri la Cluj CLUJ, 30. In urma dispoziţiilor primite de la centru autorităţile locale au operat numeroase arestări în rândurile membrilor gărzii de fier. La Cluj până acum au fost arestate 25 de persoane care se află în prezent la chestura poliţiei pentru a fi anchetate. Deasemenea autorităţile urmăresc pe profesorul Dan Rădulescu de la institutul de chimie, unul din fruntaşii gărzii de fier din Cluj şi care a trimis două scrisori de ameninţare lui I. G. Duca. Profesorul Rădulescu este dispărut de aseară din localitate. De asemenea a mai fost arestat la Rodna Veche, judeţul Năsăud, studentul Ilieş, un membru marcant al gărzii de fier. Pe de altă parte întreaga presă minoritară de aci în frunte cu „Keleti Ujsag“, „Uj Kelet“ şi „Ellenzék“ consacră pagini întregi veştejind atentatul. CONSTANŢA, 30.Astăzi au fost arestaţi capii organizaţiei gărzii de fier din localitate şi anume Mircea Rizescu, Teodorescu, Trandafirescu şi preotul Ghibu. Primăria a dat astăzi lin comunicat prin care veştejeşte Crima săvârşită la Sinaia şi îndeamnă populaţia să-şi păstreze tot calmul. Astăzi urma să aibă loc o serată, a centrului studenţesc constănţean. A fost însă contramandată, studenţii înfierând atentatul printr’un comunicat afişat pe zidurile clădirilor. . şefii organizaţiilor politice din opoziţie s’au prezentat astăzi d-lui Horia Grigorescu prefectul, judeţului exprimându-şi' regretul pentru omorul de la Sinaia. ' ' D. Vasile Lasen fost ministru, care a fost chemat telegrafic la Bucureşti, a plecat imediat spre capitală. De asemenea d. general Nică ministrulde război, care fusese în, inspecţie la Dobrogea a plecat la Bucureşti. Clădirea primăriei a fost cernită cu drapele îndoliate. • Şeful gardiştilor piteşten PITEŞTI, 30. — D. I. Gutter, şeful poliţiei locale, a primit o dispoziţie pentru arestarea lui ştefan Nicolaescu, zis Toto, licenţia în drept şi şeful gărzii de fier din Piteşti. In acest scop s’a trimis la locuinţa lui Nicolaescu din b-dul Elisabeta o echipă de poliţişti in frunte cu comisarii Dinu şi Teodoru. Din podul casei Nicolaescu a tras focuri de revolver asupra poliţiştilor. Ca prin minune nu s’a înregistrat nici o victimă. A fost nevoe să fie aduse forţe jandarmereşti cari au înconjurat casa. S’au făcut somaţiile legale. Nicolaescu a aruncat mai multe petarde. In cele din urmă el s’a predat autorităţilor. La poliţie Nicolaescu a declarat că n’au ştiut că este vorba de poliţişti cari au vrut să-l arestaze, ci de nişte agenţi electorali pacte de cetăţeni. Toată lumea discută odiosul asasinat. D. C. Tegăureanu, prefectul judeţului, a lucrat in tot cursul nopţii, dispunând organelor în subordine, dispoziţiile primite de la centru. Toate clădirile publice sunt păzite. Prin oraş circulă patrule de jan-darmi. In cursul nopţii au fost arestaţi 8 membri ai „Gărzii de Fier** între care şi locotenent colonelul invalid V. Diaconescu, fost candidat pe lista Gărzii de Fier. ^ Pretutindeni s’a arborat drapelul negru. La Bârlad BARLAD, 30. — Vestea asasinării primului ministru a produs o profundă impresie. Au fost arborate drapele îndoliate la edificiile publice şi la clubul liberal. In cursul nopţii au fost arestaţi numeroşi membri ai „Gărzii de Fier“. La Făgăraş FAGARAŞ, 30. — Vestea atentatului a produs o penibilă impresie, atât în oraş cât şi în judeţ. Toate instituţiile au arborat doliul. La ora 2 noaptea a avut loc la prefectura judeţului o conferinţă dintre reprezentanţii autorităţilor. S-a decis să se facă descinderi pe,la membrii Gărzii de Fier. Un membru al acestei organizaţii dizolvate, anume I. Dan, din comune. Mandra, a fost arestat. Cu prilejul descinderilor operate în oraş, s’a dat peste corespondenţă şi manifeste datând din timpul alegerilor. La Moliseşti MOINEŞTI, 30. — Vestea asasinării primului ministru I. G. Duca a produs o enormă consternare, in toate cercurile locale. Astăzi au fost arborate drapele cernite la toate instituţiile publice şi la întreprinderile particulare. S’au oficiat servicii religioase la bisericile şi sinagogile din oraş.Clopotele bisericilor au continuat să sune toată ziua. La Galaţi GALAŢI, 30. — Vestea morţii primului ministru a impresionat adânc populaţia oraşului nostru. începând dela ora 11 seara, str. Domnească, artera principală a oraşului, era uri convoi nesfârşit de oameni cari dis- cutau cu aprindere gestul nefast. Or- ganizaţia liberală a fost înştiinţată printr’o telegramă, iar d. prefect C. Ignat a dispus imediat arborarea doliului şi tricolorului la clubul central din stir. Domnească. Deasemenea toate instituţiunile publice, magazinele, biurourile, au arborat doliul şi steaguri tricolore. La ora 12, toate clopotele bisericilor din oraş au început să sune anunţând trista veste. Mâine, Duminică va avea loc la catedrala oraşului, un te-deum oficiat de episcopul Cozma al Dunării de Jos, în memoria marelui dispărut. In tot cursul nopţii, organele siguranţe, împreună cu d. chestor Zamfir Filoti au făcut descinderi la domiciliile fruntaşilor Gărzei de fier.Au fost arestaţi în total vreo 20 de membri cari au fost conduşi la arestul chesturii. De aci, la orele 12, în maşini închise, au fost transportaţi şi depuşi la închisoarea centrală din sten Traian. Printre cei arestaţi se află avocatul Ibrăileanu, şeful organizaţiei, şi comericantul Spiru Paceli, La Cernăuţi CERNĂUŢI, 30. — Primele ştiri asupra atentatului comis la Sinaia au sosit la Cernăuţi la ora 11 noaptea, provocând o puternică emoţie şi consternare în toate cercurile locale. Ştirile s’au răspândit fulgerător in întreg oraşul. Până târziu noaptea numeroase grupuri au staţionat pe străzi şi au asaltat redacţiile ziarelor locale, spre a afla amănunte. Şefii autorităţilor locale s-au dus noaptea la serviciile respective. DESCINDERI ŞI ARESTĂRI Cu trenul de 11 şi jumătate, d. ministru Ion Nistor a plecat la Bucureşti. Pe baza cramelor superioare primite, organele poliţieneşti au procedat in întreaga Bucovină la descinderi şi arestări in rândurile conducătorilor Gărzii de fier. La Cernăuţi a fost arestat de profesor G. Topa, conducătorul „Gărzii de fier“. Acesta fiind suferind, a fost examinat de d. dr. Branca, medicul legist al tribunalului şi apoi internat sub pază la spitalul central. DOLIU GENERAL Azi dimineaţă toate edificiile publice şi ale diferitelor instituţii au arborat steaguri de doliu. Amănuntele asupra împrejurărilor în care a fost omorit primul ministru Duca fiind azi aduse pe larg de ziarele locale, în întreg oraşul nostru domneşte o profundă emoţie. La toate corpurile de trupă din garnizoană s’au luat încă din timpul nopţii măsurile de rigoare. La Constanţa "1 Ladimeits GIURGIU, 39. — Vestea asasinării primului ministru Duca a produs adâncă consternare în sânul populaţiei din judeţul nostru. La clubul partidului liberal şi la autorităţi s’a arborat drapele îndoliate. Autorităţile poliţieneşti au procedat la arestarea şi cercetarea membrilor fruntaşi ai Gărzii de Fier. Au fost luate măsuri pentru menţinerea ordinei în oraş şi judeţ. iul la Curtea de Argeş CURTEA DE ARGEŞ, 30. — Odiosul asasinat săvârşit asupra primului ministru Duca, a îndurerat profund întregul oraş. S’a arborat doliul la clubul liberal şi autorităţi.