Dimineaţa, ianuarie 1934 (Anul 30, nr. 9702-9733)

1934-01-02 / nr. 9703

Galaction Gordun, vicari al patriar­hiei, protosinghelul Teofil Ionescu, protoereul Traian Vintilescu, preo­ţii M. Vulpescu de la biserica Cre­­ţulescu, Pascu de la biserica Colen­­tina şi Bucur de la biserica Popa Chiţu, diaconii Evghenie Orghidan şi Gorcea de la patriarhie. Clerul intonează „Veşnica pome­nire“. Pe feţele brăzdate de durere ale tuturor curg şiroaie de lacrimi. Compania din reg.. 1 grăniceri prezintă onorurile iar muzica in­tonează , ,Rugăciunea“. Sicriul e coborît din vagonul mor­tuar şi luat pe umeri de prietenii marelui dispărut. In faţa peronului de sosire sicriul e aşezat pe afetul de tun. Mulţimea imensă abia mai poate fi ţinută locului. Barajul cordoane­­lor de jandarmi se arată neputin­cios în faţa puhoiului de lume care vrea să se apropie de carul fune­bru. Trupele din garnizoană dau ono­rurile iar muzicele şi gorniştii in­tonează „Rugăciunea“. La Ateneu Cu mare greutate se formează Dealungul parcursului mii de pa­­cortegiul funebru in ordinea urmă-­rent au ţinut să aducă ultimul lor toare: înaltul cler al patriarhiei, afetul de tun tras de şease cai pe care a fost aşezat sicriul de metal­-Hai naţional, cu rămăşiţele pământeşti ale fostu­lui preşedinte de consiliu, după care veneau­ membrii guvernului, înalţii demnitari civili şi militari, prietenii şi cunoscuţii formând un cortegiu impozant de câteva mii de persoa­ne. Veneau apoi trupele din garnizoa­nă în frunte cu muzicele militare, întreaga paradă militară fiind co­mandată de d. general Bona, urmat de statul său major. In jurul afetului de tun, ţinând lentele au mers pe tot parcursul d-nii profesor dr. C. Angelescu, prof. I. Nistor, Victor Antonescu, C. Di­­mitriu, Victor Slăvescu şi Al. Matac. Cortegiul a parcurs bulevardul Di­­nicu Golescu, strada Ştirbei Vodă, şi strada Franklin, până la Ateneu omagiu celui ucis mişeleşte, întreaga Capitală ia parte­­a de­ Aceleaş masse compete de oameni înconjoară palatul Ateneului şi cu mare greutate cortegiul funebru poate pătrunde în curte. Afetul de tun e oprit în faţa in­trării principale şi sicriul e luat din nou pe umeri de prieteni şi dus în marea sală a Ateneului unde e aşe­zat pe catafalc. Marile coloane de marmoră sunt îndoliate. Membrii guvernului asistă la un scurt serviciu religios, după care numai un preot a rămas de veghe la căpătâiul defunctului. Trista ceremonie a luat sfârşit la orele 5.30 d. a., când imensa mulţi­me a început să se retragă din ju­rul Ateneului. A. Programul funeraliilor S’a hotărât să se facă o modificare funeraliilor. Corpul lui I. G. Duca nu va mai fi transportat Marţi la biserica Uxsoni, de lângă mănăstirea Horezu, cum ceruse defunctul prin testament, ci va fi îngropat provi­zoriu în­tr’o criptă la cimitirul Belu. Această tristă ceremonie va avea loc Marţi dimineaţa. Suveranul a anunţat dorinţa sa de a asista la funeralii. In primăvară rămăşiţele lui I. G. Duca vor fi transportate la biserica Urseni. La înmormântare vor vorbi d-nii dr. C. Ailgolescu, preşedintele consi­liului, în numele guvernului şi d. Dinu Brătianu în numele partidului liberal. De asemenea şefii de partide cari se vor înscri. Consiliul de miniştri a însărcinat pe d. I. Manolescu-Strunga subse­cretar de stat la domenii să se ocu­­pe cu toate chestiunile cari privesc funeraliile lui I. G. Duca. In zilele de Duminică 31 Decem­brie a. c. şi Luni 1 Ianuarie 1934, corpul defunctului va putea fi văzut de public în tot timpul zilei până la ora 21. Marţi 3 Ianuarie 1934, la ora 14, se va oficia ceremonia i funebră la biserica Sf. Gheorgh,de către înal­­tul, cler la prezenţa S. Regelui, a familiei defunctului, a membrilor guvernului, a corpului diplomatic şi a înalţilor demnitari ai Statului. Vor urma cuvântările. După terminarea serviciului divin, sicriul va fi aşezat pe un afet de tun tras de 6 cai. In acel moment clopotele tuturor bisericilor din Ca­pitală vor suna pe tot timpul par­cursului. Cortegiul va porni de la biserica Sf. Gheorghe şi se va forma în ordi­nea următoare: Un pluton de Jandarmi; Delegaţiile partidului naţional li­beral, pe judeţe, în ordine alfabetică; Clerul; Decoraţiile; Carul mortuar; Cordoanele vor fi ţinute de către preşedintele consiliului de miniştri, miniştri, preşedintele înaltei Curţi de casaţie şi justiţie şi doi ofiţeri generali. Carul mortuar va fi urmat de că­tre: Membrii familiei; Membrii guvernului; Mitropoliţii şi episcopii, precum şi reprezentanţii înaltelor autorităţi ci­vile şi militare, cari au asistat la serviciul divin de la biserica Sf. Gheorghe. Cortegiul va parcurge: str. Lips­cani, calea Victoriei, str. Carol, ca­lea Rahovei, parcul Carol, cimitirul Belu. Armata va fi înşirată pe parcur­­sul de la biserica Sf. Gheorghe la ci­mitirul Bellu. In această zi toate autorităţile pu­blice vor fi inchise, precum şi spec­tacolele şi muzicele nu vor cânta. Mitropolitul Moldovei despre I. G. Duca Telegramele de condei­eanţe expediate din Iaşi IAŞI, 30. — Ştirea asasinării pri­mului ministru a provocat o puter­nică impresie in oraşul nostru. Pre­tutindeni s’a arborat doliul. Toate Întreprinderile comerciale şi-au în­trerupt activitatea.. Mitropolitul Pimen, la aflarea vestei, a început sâ plângă, înaltul prelat a declarat: „Am cunoscut în de aproape pe Duca. Mi-a fost prieten bun. L’am apreciat ca om politic, iscusit şi cu­­ragios, atunci, când liniştea ţării era în primejdie. Fapta ucigaşilor este dezaprobată de biserica creştină”. TELEGRAMA DE CONDOLEANŢE A MITROPOLITULUI TIMEN Chiriarhul Moldovei a trimis ur­mătoarea telegramă d-nei I. G. Duca: „Vestea oribilă despre asasinarea soţului dr. Duca, primul ministru al ţării, grozav m-a mişcat şi am pri­mit-o cu profundă amărăciune şi cu sufletul zguduit de durere în faţa acestei blestemate crime care atin­ge ţara şi pe d­v. Exprim profunda mea condoleanţă către dv. şi fa­milie“. TELEGRAMA TRIMISA D-LUI DR. ANGELESCU Mitropolitul a trimes apoi urmă­toarea telegramă d-lui dr. Ange­lescu: „Vestea oribilă despre asasinarea primului ministru Duca am primit-o cu sufletul zdrobit de durere şi pro­fundă amărăciune. Reprobăm cu indignare aceste manifestări crimi­nale ale unui duh blestemat de a­­narhie şi sălbăticie care a început la ţara noastră, faţă de bărbaţii de s­tat ce-şi fac datoria. Exprim adânca mea condoleanţă către ţară şi fa­milie“. In sfârşit, cea de a treia telegra­mă este adresată d-lui dr. Costimes­­cu. Ea are următorul conţinut: „Crima sălbatecă săvârşită la Si­naia prin asasinarea primulu­i mi­nistru Duca pe care-l însoţeaţi, gro­zav m’a mişcat. Vă felicit din toată inima că aţi scăpat cu viaţa“. Mitropolitul a dispus ca în toate bisericile­ din eparhie să se facă slujbe pentru odihna sufletului lui I. G. Duca. DECLARAŢIILE D-LUI N. COSTA­­CHESCU D. prof N. Costăchescu, care e profund impresionat de cele petre­cute Ir. Sinaia, ne-a declarat ur­mătoarele :• „L-am văzut pe Duca ultima dată când­ a­ fost chemat la palat, pentru ţării, Ion G. Duca,­a fi consultat asupra crizei. Era ca întotdeauna, amabil in discuţii şi prietenos în manifestări şi conştient de marea şi greaua răspundere ce urma să şi-o asume. Privea viitorul cu mar­e îngrijorare. Simţeai că face sforţări să nu trădeze o stare sufle­tească de nesiguranţă. Am rămas profund impresionat de vestea asasinării lui Duca şi cred că ţara întreagă regretă pierderea lui şi condamnă procedeul sălbatic introdus în luptele politice“. C­O­ND­OLE­ANŢEI­E TINERETULUI LIBERAL Organizaţia tineretului naţional- lberal a expediat d-nei Duca ur­mătoarea telegramă: „Tineretul naţional-liberal din Iaşi vestejeşte abominabila crimă comisă asupra marelui român I. G. Duca şi vă roagă să primiţi sincere condoleanţe“. In urma ordinelor primite de la centru, siguranţa a arestat pe 11 membri ai Gărzii de fier. In oraş domneşte ordine. Patrule de jan­darmi circulă pe străzile principale. TELEGRAMA UNIVERSITĂŢII Universitatea a trimes d-nei Duca următoarea telegramă: „Universitatea mihăileană din Iaşi îndurerată şi revoltată de odiosul asasinat a cărui victimă a căzut pri­mul slujitor al ţării şi ilustrul dv. soţ, ia parte la doliul d-voastre, care e al ţării întregi, şi vă roagă să pri­miţi respectuoase condoleanţe“. Telegrama e semnată de d. TR. BRATU, rectorul universităţii. A mai expediat telegrame de con­doleanţe şi comunitatea israelită, care a lansat un apel către evreii din localitate. ARESTĂRI * Doliu la Bursă PREŞEDINTELE BURSEI ÎNFIE­REAZĂ ASASINATUL ŞI ELOGIAZĂ MEMORIA VICTIMEI La deschiderea şedinţei oficiale a Bursei, la ora 11 dim, fiind de faţă membrii comitetului şi agenţii ofi­ciali, domnul preşedinte, I. Săvescu, rosteşte următoarele cuvinte: „Bursa, ca Instituţiune oficială, împărtăşeşte marele doliu naţional, ce a coprins întreaga ţară, şi întrea­ga suflare românească, prin asasi­narea odioasă, a primului sfetnic al Defunctul şi-a închinat întreaga sa activitate şi întregul său suflet curat, de bun român, intereselor ge­nerale ale ţării; memoria sa rămâne neştearsă în noi toţi, cari i-am a­­preciat munca desinteresată, pe ogo­rul economiei naţionale. In semn de doliu, suspend şedinţa pentru cinci minute“. 311 După aceasta, domnul sindic al Bursei, a început strigarea cursuri­lor de fine de an. Condoleanţele Camerei de comerţ din Bucureşti Camera de comerţ din Bucureşti a trimis următoarele telegrame: Doamnei I. G. Duca „Cu întreg neamul românesc în­doliat de marea şi ireparabila pier­dere a ilustrului domniei voastre soţ, negoţul şi industria pe care o reprezintă Camera noastra, ia par­te la rol­ul Ţării şi la nemărginita domniei voastre dureri. Durere noastră este cu atât mai mare, cu cât s’a abătut tocmai în­tr’o vreme în care toate nădejdile se împleteau în jurul minţii şi sufletu­lui acestui mare român“. * Domnului prim-ministru dr. C. Angelescu. „Camera de comerţ şi industrie din Bucureşti, în numele comerţului şi al industriei exprimă pe această cale, onoratului guvern,, adânca sa părere de rău pentru pierderea ma­relui român şi sfetnic al ţării I. G. Duca“. Telegrama d-9ui I. Mihalache SINAIA, 30. — D. I. Mihalache a trims azi următoarea telegramă d-nei I. G. Duca: „împărtăşind durerea dvs., vă ru­găm să primiţi respectoasele noas­tre condoleanţe“. ION MIHALACHE Asasinul a descărcat şapte gloan­ţe. Primele cinci şi-au atins ţinta. Trei au ieşit iar două, cele din re­giunea craniană, n’au avut orificii de ieșire. După aprecierea medicilor, moar­tea s’a produs în primul minut, pro­vocată de rana din luiîbul vital. Condoleanţe 90 sindica­­tului ziariştilor Sindicatul Ziariştilor din Bucu­reşti a expediat următoarele tele­grame: D-lui Prim-ministru dr. C. Angelescu Sindicatul Ziariştilor din Bucu­reşti Împărtăşeşte marea durere a Ţarei încercată prin pierderea de­săvârşitului patriot şi strălucitului bărbat de Stat Ion G. Duca, fostul nostru preşedinte. Gândirea lui înaltă, marile lui virtuţi, patriotismul lui curat şi lu­minat ne vor fi statornic scut şi no­bilă pildă. Preşedinte, Al. G. Săndulescu Telegrama către d-na Duca: Telegrama către d-na Cusa Doamnei Nadia I. G. Duca LOCO Str. Cometa 26 Sindicatul Ziariştilor din Bucu­reşti, consternat în faţa năpraznicei pierderi a soţului Domniei Voastre şi ilustrului nostru coleg şi sprijini­tor, vă roagă să primiţi respectuoa­se condoleanţe dinpreună cu asigu­rarea că îi vom păstra deapururi vie icoana vieţei şi virtuţile sale. Preşedinte, Al. G. Săndulescu D. Inculeţ in audienţă la rege D. Ion Inculeţ ministrul de inter­ne a sosit azi la ora 4 la Sinaia şi a fost primit în audienţă de suve­ran. D. Inculeţ a raportat regelui situaţia cercetărilor în afacerea asa­sinării primului ministru, pe baza rapoartelor primite din întreaga ţară. La ora 6 d. ministru de interne a plecat la București. O precizare a Academiei comerciale Academia comercială ne trimite următoarele: S’a publicat în diferite ziare, că atât asasinul Constantinescu Nicu­­lae, cât şi unul din complicii săi, Caranica N. Ioan, ar fi studenţi ai Academiei Comerciale din Bucureşti. Rectoratul acestei instituţiuni ne roagă să rectificăm, că nie­, unul dintre cei amintiţi nu figurează printre studenţii Academiei Comer­ciale şi nu are răci o legătură cu şcoala. Asasinul Constantinescu G. Nico­lae este licenţiat din seria de Febru­arie 1933, iar Caranica N. Ioan, în­scris in anul 1925—1926, a fost­­ ex­matriculat în 1930-31. DIMINEAȚA Ultimele cercetări ale parchetului la Sinaia SINAIA. 30.­­ Anchetarea celor întâmplate la Sinaia a continuat în localitate până la ora 3 şi jumătate. Cercetările au fost conduse de d. Constantin Ghiţeanu, primul procu­ror, Nicolae Crapeleanu procuror şi Gr. Pleşoianu judecător de Instruc­ţie la tribunalul Prahova. Lucrările preliminare au fost încheiate. Ele vor continua la parchetul Prahova. înainte de a părăsi localitatea pri­mul procuror a fost chemat de su­veran spre a-i raporta asupra mer­sului cercetărilor. Criminalii continuă să-şi menţină in totul declaraţiile făcute în mo­mentul arestării. La ora­­4,28 asasinul Constantine­­scu şi complicele său Belimaci, îm­preună cu comerciantul Gheorghe Munteanu, arestat la Sinaia pentru­­că şi-a manifestat în public satis­facţia pentru uciderea lui I. G. Duca şi inginerul Virgil Ionescu au fost transportaţi sub o puternică pază la Ploeşti. ANTECEDENTELE COMPLICILOR Caranica, unul din complicii asa­sinului, a mai avut dea face cu justi­ţia, tot cu prilejul unui atentat cri­minal. Era în primele zile cari au succe­dat atentatului comis de studentul Beza asupra d-lui Const. Angelescu pe atunci subsecretar de stat la mi­nisterul de interne, când un număr de studenţi macedoneni, din cari fură identificaţi şeapte au căutat intro adunare ţinută la sediul socie­tăţii lor, nu numai să justifice ge­stul atentatorului dar să-l şi pro­slăvească; acelaş lucru l-au făcut şi pe calea unui manifest ce a fost răs­pândit în public. Cei şeapte apologişti ai crimei şi anume: Caranica, Sterie Ficata, An­ton Ciumette, Const. Papamacia, Gh. Ghiţea, Grig. Pihu şi Mamali Sta­­muli,­­ au fost atunci arestaţi şi trimeşi în judecata tribunalului Il­fov sub acuzarea prevăzută de art. 9 şi 7 din legea Mârzescu, iar tribu­nalul i-a condamnat la câte 15 zile închisoare. Apologistul de ieri, crescut in ideea crimei, a făcut carieră: s-a înarmat cu revolverul luându-şi angajamen­tul să răpună viaţa primului mini­stru, alături de ceilalţi doi tovarăşi de asasinat, menii săi au tăbărît asupra pluto­nierului, l-au dezarmat şi l-au lovit cu pietre. Jandarmul s-a refugiat în localul primăriei. Gardiştii, în frun­te cu Nicolae Constantinescu, au de­vastat localul primăriei, au spart geamurile şi au tăiat firele telefo­nice. . Primarul satului Vad a sosit la faţa locului spre a potoli scandalul. Constantinescu şi oamenii lui au­ tă­bărît asupra nefericitului sătean şi l-au înjunghiat cu cuţitele. Au in­tervenit autorităţile şi cu mare greutate gardiştii au fost dezarmaţi şi arestaţi. După o lună de prevenţie, agre­sorii au fost condamnaţi la 17 zile de închisoare, care li s-a socotit in prevenţie, aşa că după rostirea sen­tinţei au fost puşi în libertate. Interesant e amănuntul că „gar­diştii“ au spart uşa închisorii şi au încercat să evadeze. Asasinul şi complicele reţinuţi la Ploeşti PLOEŞTI, 30.­­ Astă seară au fost aduşi în­ localitate Nicolae Constan­­tinescu, asasinul primului ministru I. G. Duca şi complicele său Doru Belimace care după cum se ştie a fost arestat în cursul dimineţii la Buşteni. Asasinul şi complicele său au fost transportaţi de la Sinaia intr’un va­gon ataşat la un tren personal. Gar­nitura a fost oprită în staţia Ploeşti Vest, unde vagonul a fost desfăcut de tren şi reţinut. Sub o puternică excortă Constantinescu şi Belimace au fost duşi într’un autobuz la pala­tul de justiţie. Puţin mai târziu au venit la par­chet d-nui prim procuror Const. Ghiţeanu, procuror Nic. Crapeleanu, judecător de instrucţie Gr. Pleşoia­nu, Dimitrie Sfetescu, prefectul ju­deţului, general Sotir Dimitriu, co­mandantul brigăzei a 13-a, chestor Şerban Liliu şi Al. Popescu, şeful si­guranţei. Criminalul Constantinescu, fiind din nou interogat a menţinut în to­tul cele declarate la Sinaia, imediat după arestare, şi anume că atentatul a fost plănuit şi executat împreună cu Caranica şi Belimace, fără ştiin­ţa sau amestecul altcuiva. Aceste declaraţii au fost confir­mate şi de Belimace. Seara la ora 9 jumătate cei două a­­restaţi au fost încarceraţi in celu­lele palatului de justiţie care este păzit de armată. Cum cercetările Începute la Si­naia şi continuate astă seară in lo­calitate nu s’au terminat, în cursul zilei de mâine după ce va fi adus la Ploeşti şi al doilea complice Ioan Caranica care se află arestat la Bu­cureşti, d. prim procuror va desă­vârşi interogatoriul şi va înainta pe asasin şi complicii lui instrucţiei spre a se lansa mandate de arestare Împotriva lor Constantinescu împreună cu Bel­­iiad­ şi Caranica vor fi depuşi a­­poi în arestul preventiv din calea Rudului. O CONFRUNTARE Se ştie că Ioan Caranica a fost cap de listă al „Gărzii de fier“ la Caliacra şi Durostor iar Belimaci este de fel din Turtucaia. Astă sea­ră a fost adus de la Jilava, în oraşul nostru, inginerul Virgil Ionescu, din Constanţa, şeful organizaţiilor Găr­zii de fier din Dobrogea. Probabil că încă astă noapte se va face o confruntare între inginerul Virgil Ionescu şi cei două arestaţi de la pa­latul de justiţie. La ora 10 jumătate seara s-a ţi­nut la chestura municipiului o con­sfătuire a şefilor autorităţilor creite sub preşedinţia d-lui Dimitrie Sfe­tescu prefectul judeţului. S’au luat măsuri pentru menţine­rea ordine!. I. V. Antecedentele asasinului GALAŢI, 30. — Nicolae Constanti­nescu atentatorul la viaţa primului ministru s’a născut in 1906 la Ga­laţi, str. Dacului No. 3. Pe tatăl său îl chema Gherasim Constantinescu, fost turnător la a­­telierele Ferm­e din localiate. Tatăl criminalului a murit acum patru ani. Mama lui se numeşte Anica Con­stantinescu şi este în etate de 50 de ani. Ea a locuit la Galaţi până acum un an iar acum s-a mutat la Focşani. Nicolae Constantinescu mai are patru fraţi, Costică şi Lache şoferi şi Iancu şi Gheorghe Constanitine­­scu, elevi la şcoala comercială din Focşani. Deasemeni mai are şi două surori, anume Maria­­şi Victoria una în etate de 20 şi alta de 22 de ani necăsătorite, cari trăesc pe lângă mama lor fiind întreţiunute de cei doi fraţi şoferi. Atentatorul a făcut comerţul ele­m­entar la cursurile din localitate, iar comerţul superior l-a făcut în particular. După cum afirmă profesorii cri­minarul era un elev silitor şi de or­­dine. Imediat cum a terminat co­merţul s-a înscris la Academia co dj» Bucureşti. După termi­­narea studiilor a ocupat funcţiunea de şef de birou la spitalul Brânco-Carpitala, apoi a fost contabilul Academiei comerciale din Bucureşti. In tot acest timp de 5 ani de când lipseşte din Galaţi, crimi ,venit, doar în vacanţele mari făcând vizite unchilor săi cari se află La Galaţi, i­ntrat, în garda de fier cu prilejul trecutelor alegeri. Până a­­tunci milita o altă politică. El a provocat o rebeliune in jud. Făgăraş FAGARAS, 30. — Asasinul Nico­lae Constantinescu e bine cunoscut în judeţul nostru, unde a candidat în fruntea listei Gărzii de Fier. In timpul campaniei electorale el a dat de furcă autorităţilor noastre, prin scandalurile pe cari le-a provocat. A venit în judeţul nostru însoţit de 17 gardişti, oameni fără căpătâi şi cu caziere la poliţie. Banda aceasta a terorizat câteva zile populaţia ru­­rală. Şeful postului de jandarmi din comuna Vad a cerut gardiştilor să se legitimeze. Constantinescu şi pa­ Vestea asasinării primului ministru I. G. Duca a produs o penibilă impre­sie în întreaga ţară. De pretutindeni sosesc telegrame ve­stejind odioasa faptă a criminalului N. Constantinescu ite­riinând­ sim­patia faţă de victimar­ jl- fifcnilia ace­steia. Autorităţile au luat pretutindeni măsuri de ordine şi, potrivit instruc­ţiunilor primite de la centru, au operat descinderi şi arestări printre membrii .Gărzii de fier“. La Craiova CRAIOVA, 30. „ Ştirea asasinării primului ministru, aflată azi dimi­neaţa de populaţia Craiovei, a pro­dus consternare, întreaga opinie publică vestejeşte cu ultima energie odiosul atentat. Autorităţile locale, care au fost în­ştiinţate încă de astă noapte de a­­tentat, au luat măsuri pentru pune­rea sub pază a instituţiilor publice şi a celor cu caracter semi-public. in cursul nopţii au fost ares­­aţi nu­meroşi membri ai „Gărzii de fier“. Unii dintre arestaţi fuseseră eli­beraţi abia eri. Autorităţile judicia­re au­ şi început cercetarea lor. Ziarele noastre, care au adus ves­tea atentatului prin ediţii speciale şi prin cele obişnuite, au fost zmulse din mâinile vânzătorilor, de cetăţe­nii care aşteptau sosirea lor pe stră­zile oraşului. In faţa redacţiei noastre s’au adu­nat numeroşi cetăţeni, cari aşteptau noui relaţiuni asupra evenimentelor de la Sinaia. La Cluj CLUJ, 30. — Vestea atentatului a produs o zguduitoare impresie în toate cercurile locale. In cursul nopţii autorităţile au operat numeroase arestări. Majoritatea membrilor „Gărzii de fier“ urmăriţi, n’au putut fi ares­taţi, fiind plecaţi de sărbători, pe la casele lor. La SL*.Vâlcea R.-VÂLCEA 30. — Ştirea asasină­rii primului ministru I. G. Duca a fost primită in localitate şi în judeţ, cu o emoţie de nedescris. Cu toate că la autorităţile „_~­.ie sosiseră te­legrame prin care se arăta tragicul sfârşit al lui I. G. Duca, totuşi svo­­nul nu era crezut. Deabia când s’au arborat drapele îndoliate la autorităţi,­­lumea s’a convins de tristul adevăr, întreaga populaţie veştejeşte aten­tatul. ’ La Târgovişte TÂRGOVIŞTE, 30. — Vestea asa­sinării primului ministru I. G. Duca, transmisă de ziare, a produs o deo­sebită impresie atât în cercurile po­litice, cât şi în opinia publică de la noi. Autorităţile au luat în cursul nopţii întinse măsuri de ordine. Au fost arestaţi în afară de frun­taşii „Gărzii de­ fier“ şi d-nii av. Vasile G. Alexe, fruntaş lupist şi d. av. Niculae Ionescu, fruntaş al par­tidului liberal-georgist. La Buzău BUZĂU, 30. Vestea asasinatu­lui a produs o profundă impresie. Pe străzi staţionează grupuri com-liberali. Impresia penibilă produsă in ţară Descinderi şi arestări Măsuri la Cluj CLUJ, 30.­­ In urma dispoziţii­lor primite de la centru autorităţile locale au operat numeroase arestări în rândurile membrilor gărzii de fier. La Cluj până acum au fost are­state 25 de persoane care se află în prezent la chestura poliţiei pentru a fi anchetate. Deasemenea autorităţile urmă­resc pe profesorul Dan Rădulescu de la institutul de chimie, unul din fruntaşii gărzii de fier din Cluj şi care a trimis două scrisori de ame­ninţare lui I. G. Duca. Profesorul Rădulescu este dispărut de aseară din localitate. De asemenea a mai fost arestat la Rodna Veche, jude­ţul Năsăud, studentul Ilieş, un mem­bru marcant al gărzii de fier. Pe de altă parte întreaga presă minoritară de aci în frunte cu „Ke­leti Ujsag“, „Uj Kelet“ şi „Ellen­zék“ consacră pagini întregi veşte­jind atentatul. CONSTANŢA, 30.­­Astăzi au fost arestaţi capii organizaţiei gărzii de fier din localitate şi anume Mircea Rizescu, Teodorescu, Trandafirescu şi preotul Ghibu. Primăria a dat astăzi lin comunicat prin care ve­ştejeşte Crima săvârşită la Sinaia şi îndeamnă populaţia­ să-şi păstreze tot calmul. Astăzi urma să aibă loc o serată, a centrului studenţesc constănţean. A fost însă contramandată,­­ studen­ţii înfierând atentatul printr’un co­municat afişat pe zidurile clădiri­lor. . şefii organizaţiilor politice din opoziţie s’au prezentat­ astăzi d-lu­i Horia Grigorescu prefectul, judeţului exprimându-şi' regretul pentru o­­morul de la Sinaia. ' ' D. Vasile Lasen fost­ ministru, care a fost chemat telegrafic la Bucu­reşti, a plecat imediat spre capita­lă. De asemenea d. general Nică ministrul­­de război, care fusese în, inspecţie la Dobrogea a plecat la Bucureşti. Clădirea primăriei a fost cernită cu drapele îndoliate. • Şeful gardiştilor piteşten­­ PITEŞTI, 30. — D. I. Gutter, şeful poliţiei locale, a primit o dispoziţie pentru arestarea lui ştefan Nico­­laescu, zis Toto, licenţia în drept şi şeful gărzii de fier din Piteşti. In acest scop s’a trimis la­ locuinţa lui Nicolaescu din b-dul Elisabeta o echipă de poliţişti in frunte cu co­misarii Dinu şi Teodoru. Din podul casei Nicolaescu a tras focuri de revolver asupra poliţiştilor. Ca prin minune nu s’a înregistrat nici o vic­timă. A fost nevoe să fie aduse for­ţe jandarmereşti cari au înconjurat casa. S’au făcut somaţiile legale. Nico­laescu a aruncat mai multe petar­de. In cele din urmă el s’a predat autorităţilor. La poliţie Nicolaescu a declarat că n’au ştiut că este vor­ba de poliţişti cari au vrut să-l a­­restaze, ci de nişte agenţi electorali pacte de cetăţeni. Toată lumea dis­cută odiosul asasinat. D. C. Tegăureanu, prefectul jude­ţului, a lucrat in tot cursul nopţii, dispunând organelor în subordine, dispoziţiile primite de la centru. Toate clădirile publice sunt păzite. Prin oraş circulă patrule de jan-­­­darmi. In cursul nopţii­ au fost a­­restaţi 8 membri ai „Gărzii de Fier** între care şi locotenent colonelul in­valid V. Diacone­scu, fost candidat pe lista Gărzii de Fier. ^ Pretutindeni s’a arborat drapelul negru. La Bârlad BARLAD, 30. — Vestea asasinării primului ministru a produs o pro­fundă impresie. Au fost arborate drapele îndoliate la edificiile publi­ce şi la clubul liberal. In cursul nopţii au fost arestaţi numeroşi membri ai „Gărzii de Fier“. La Făgăraş FAGARAŞ, 30. — Vestea atenta­tului a produs o penibilă impresie, atât în oraş cât şi în judeţ. Toate instituţiile au arborat doliul. La ora 2 noaptea a avut loc la pre­fectura judeţului o conferinţă d­intre reprezentanţii autorităţilor. S-a de­cis să se facă descinderi pe,la mem­­brii Gărzii de Fier. Un membru al acestei organizaţii dizolvate, anume I. Dan, din comune. Mandra, a fost arestat. Cu prilejul descinderilor operate în oraş, s’a dat peste corespondenţă şi manifeste datând din timpul ale­gerilor. La Moliseşti MOINEŞTI, 30. — Vestea asasină­rii primului ministru I. G. Duca a produs o enormă consternare, in toate cercurile locale. Astăzi au fost arborate drapele cernite la toate in­stituţiile publice şi la întreprinderile particulare. S’au oficiat servicii religioase la­ bisericile şi sinagogile din oraş.­Clo­potele bisericilor au continuat să su­ne toată ziua. La Galaţi GALAŢI, 30. — Vestea morţii pri­mului ministru a impresionat adânc populaţia oraşului nostru. începând dela ora 11 seara, str. Domnească, artera principală a oraşului, era uri convoi nesfârşit de oameni cari dis-­­ cutau cu aprindere gestul nefast. Or-­­ ganizaţia liberală a fost înştiinţată printr’o telegramă, iar d. prefect C. Ignat a dispus imediat arborarea do­liului şi tricolorului la clubul central din stir. Domnească. Deasemenea toate instituţiunile publice, magazinele, biurourile, au arborat doliul şi steaguri tricolore. La ora 12, toate clopotele biseri­cilor din oraş au început să sune anunţând trista veste. Mâine, Duminică va avea loc la catedrala oraşului, un te-deum ofi­ciat de episcopul Cozma al Dunării de Jos, în memoria marelui dispărut. In tot cursul nopţii, organele si­­guranţe, împreună cu d. chestor Zamfir Filoti au făcut descinderi la domiciliile fruntaşilor Gărzei de fier.Au fost arestaţi în total vre­o 20 de membri cari au fost conduşi la a­­restul chesturii. De aci, la orele 12, în maşini în­chise, au fost transportaţi şi depuşi la închisoarea centrală din sten Traian. Printre cei arestaţi se află avoca­tul Ibrăileanu, şeful organizaţiei, şi comericantul Spiru Paceli, La Cernăuţi CERNĂUŢI, 30. — Primele ştiri a­­supra atentatului comis la Sinaia au sosit la Cernăuţi la ora 11 noaptea, provocând o puternică emoţie şi consternare în toate cercurile loca­le. Ştirile s’au răspândit fulgerător in întreg oraşul. Până târziu noap­tea numeroase grupuri au staţionat pe străzi şi au asaltat redacţiile zia­relor locale, spre a afla amănunte. Şefii autorităţilor locale s-au dus noaptea la serviciile respective. DESCINDERI ŞI ARESTĂRI Cu trenul de 11 şi jumătate, d. ministru Ion Nistor a plecat la Bu­cureşti. Pe baza cramelor superioa­re primite, organele poliţieneşti au procedat in întreaga Bucovină la descinderi şi arestări in rândurile conducătorilor Gărzii de fier. La Cernăuţi a fost arestat de pro­fesor G. Topa, conducătorul „Gărzii de fier“. Acesta fiind suferind, a fost examinat de d. dr. Branca, medicul legist al tribunalului şi apoi inter­nat sub pază la spitalul central. DOLIU GENERAL Azi dimineaţă toate edificiile pu­blice şi ale diferitelor instituţii au arborat steaguri de doliu. Amănuntele asupra împrejurări­lor în care a fost omorit primul mi­nistru Duca fiind azi aduse pe larg de ziarele locale, în întreg oraşul no­stru domneşte o profundă emoţie. La toate corpurile de trupă din gar­nizoană s’au luat încă din timpul nopţii măsurile de rigoare. La Constanţa "1 La­dimeits GIURGIU, 39. — Vestea asasinării primului ministru Duca a produs a­­dâncă consternare în sânul popu­­­laţiei din judeţul nostru. La clubul partidului liberal şi la autorităţi s’a arborat drapele îndoliate. Autorităţile poliţieneşti au proce­dat la arestarea şi cercetarea mem­brilor fruntaşi ai Gărzii de Fier. Au fost luate măsuri pentru men­ţinerea ordinei în oraş şi judeţ. iul la Curtea de Argeş CURTEA DE ARGEŞ, 30. — Odio­sul asasinat săvârşit asupra primu­lui ministru Duca, a îndurerat pro­fund întregul oraş. S’a arborat doliul la clubul liberal şi autorităţi.

Next