Dimineaţa, februarie 1934 (Anul 30, nr. 9734-9762)
1934-02-01 / nr. 9734
A Zăpezi mari in Jugoslavia BELGRAD, 30, .Ratîci). — Ninsorile abundente din ultimul timp au provocat ie linia ferată întreruperea complectă a trafisuiiîî pe Zagreb*Split Ziarele semnalează de» asemenea că aproape toate șoselele din bpnoylna Zeta sunt acoperite de troene mari, cari îngreuiază mult comunicaţiile. In unele părţi zăpada atinge înălţimea de ctai metri. Astă-noapte, a început fi jtf i® ierfleaai a» Anul 30 No» 9374 — ECONOMISIŢI FRIZERUL ÎNTREBUINŢÂND PIEPTENUL RTÎT» OHOUtf AZ PACUL PSIHOMPL PIEPTEMÂTUR OFERIM 10-CK30 BUCĂŢI CU PREŢUI. OI RECLAMA COMAMDAţi ÎNCĂ AZÎ PIEPTENUL OV Uij ,COSMA” SERVICE O „ USA BIHIN Fondata in 1904 de CONST. MILLE Lei 3 l1 Bucureşti, Str. Const. Mille (Sărindar) 5—7—9 TELEFON: Direcţia şi Redacţia 3.84.30 ; Provincis 3.84.31; Străinătatea 3.84.33; Adiţia 3.63.53. BUCUREŞTI VI.STR. ORAHONT No. 10 Joi 1ucsrie 1934 KOLYNUS CREMĂ DE DINŢI Antiseptică Albeşte şi conservă dinţii SE VA DEPRECIA DOLARUL §1 SUB 50%? PARIS. — Se ştie că prin legea aurului aprobată de Congresul american, d. Roosevelt NU STABILIZEAZĂ DOLARUL, ci-l DEPRECIAZA, deocamdată cu 40 la sută din fosta lui valoare şi, mai târziu, poate cu încă 10 la sută. Dar, au întrebat unii, este SIGUR că preşedintele Statelor Unite nu va lăsa molstrui să se deprecieze şi SUB 50 la sută? Mulţi răspund că nu au nicio certitudine în privinţa aceasta. La început, când ia auzit de dispoziţiile lui Gold Act (legea aurului) s’a crezut că, chiar dacă nu este vorba de stabilizare, in sensul nomal al operaţiei "), există cel puţin faptul nou că, de aci încolo, dolarul nu va oscila decât intre limitele arătate: 60 la sută sus, peste care nu va tre,ce şi 50 la sută jos, SUB care numi cădea. Pare, insă că nu este aşa. In presa internaţională unii işi exprimă teama ca d. Roosevelt să nu, coboare dolarul și sub 50 la sută din vechea lui valoare (de o urcare peste 60 la sută nemaiputând fi vorba in uleiuri caz). D. Frédéric Jenny, redactorul financiar al lui „Le Temps”, scrie in privința aceasta următoarele in numărul dela 22 Ianuarie. ..Urnita interioară de 50 la sută — faţă de fosta paritate — va fi şi mâine, cum a fost ori, o ameninţare redutabilă pentru dolar. Şi, atâta vreme cât reîntoarcerea la etalonul aur nu va pune definitiv capăt tuanipulaţiilor monetei, nu vom avea o garanţie absolută că deprecierea dolarului nu va fi şi mai accentuată. Dacă vreo nouă depresiune economică va urma ameliorării mai mult sau mai puţin factice care se observă acum, oare guvernul american nu va fi silit, , sub presiunea opiniei publice convinsă de acum că ajunge să se devalorizeze maneta pentru a se stimula afacerile — sa ceară Parlamentului autorizaţia de a merge ?! SUB 50 la sută Lucrul este posibil. Dacă ar surveni o nouă depresiune şi dacă şomajul ar creşte iar (guvernul din Washington pretinde că a reuşit să dea de lucru la, 4 milioane şomeri din 14 milioane cât erau la începutul anului) d. Roosevelt este perfect capabil să nu se oprească la o depreciere de 50 la sută şi să meargă şi mai jos. Politica lui de până acum, dovredeşte că el nu vrea o monetă scumpă şi o economie săracă, ci o monetă care să se adapteze economiei. Speranţa d-lui Frederic Jenny şi a altora este, cum scrie cel dintâi în „Le Temps”, că atunci „când nevoia de stabilitate se va simţi. In America intr’un mod mai imperios ca azi”, d. Roosevelt va fi forţat să stabilizeze dolarul. Dar nevoia aceasta nu se va simţi în America decât atunci când situaţia economică se va îmbunătăţi Intr’adevăr, când problema datoriilor din vechi va putea fi rezolvată şi când va fi posibil să se revie la sistemul împrumuturilor pe termen lung. Realizarea acestor condiţiuni se pierde insă în noaptea viitorului. Criza nu are aerul să se sfârşească aşa de curând. Şi până nu se va sfârşi, nu va putea fi vorba de o stabilizare a dolarului pe bazele clasice, cum, ne temem, nu poate fi vorba nici de o stabilizare a lirei sterline. E şi greu ca în plină criză, când totul este atins şi ameninţat, când nimic nu este economiceşte solid, numai moneta să se poată menţine la o valoare fixă. 1) Stabilizarea in sensul acesta însemnează fixarea definitivă a unei greutăți de aur de unitate de monetă si convertibilitatea moriptei hâ rtie in aur. Propaganda în cui ori Eri au pus afişe vopsite albastru şi acu le pun galbene». Se luptă şi ei s’o scoată la vopsea... Insuccesele fascismului“ Existenţa materială şi existenţa spirituală — Dela corespondentul frostii din Paris — Sub primul titlu de mai sus a apărut in „Daily Herald" dela 30 Ianuarie un articol, din care dăm extrasul care urmează:„Prietenii fascismului desfăşoară o mare activitate pentru a face să se creadă că statele dictatoriale, suportă mai bine criza decât cele democratice.... Prietenii aceştia, înlăturând din discuţie incidente ca torturile şi suprimarea libertăţilor, susţin mereu că ţările fasciste sunt „bine guvernate“. Iluzia ce se răspândeşte este că, oricare ar fi brutalităţile regimului, fascismul duce cel puţin la rezultate bune din punct de vedere economic. Să vedem cifrele. Surplusul comerţului exterior al Germaniei în 1933 a fost cu o treime mai redus decât în 1932 şi cu 75% mai puţin ca în 1931... Deficitul bugetar al Italiei în 1932-33 a trecut de70 milioane lire sterline. Intre 1930 şi 1932 comerţul exterior al Italiei a scăzut cu18%. Falimentele au atins în Italia, in 1932,cifra de 21 mii. In acelaş an în Anglia numărul falimentelor n’a fost decât 4.645. Numai o parte a şomerilor italieni primeşte alocaţiuni — şi acestea foarte scăzute. „Fascismul nu este numai o crimă umană, ci şi o stupiditate economică. Fascismul este tot atât de incapabil pe cât este de brutal", pentru moment. Preferăm să ne oprim la cazul Italiei. Aci fascismul există de mai bine de zece anii, întrebăm: în ce direcţie s’a dovedit superior regimurilor parlamentardemocratice sau măcar egal acestora?. Răspundem, fără teamă de dezminţire, în niciuna. Italia fascistă ocupă treapta cea mai de jos Dar, spun turiştii filo-fascişti cari se duc în Italia şi ale căror cunoştinţedespre tara aceasta se mărginesc la ceea ce văd în escursiile rapide ce fac acolo. Mussolini, dacă n’a reuşit să ridice nivelul de viata al poporului său, aizbutit cel puţin să-l înalţe sufleteşte. Cei cari scriu aceasta neglijează să spue de unde îşi culeg informaţiile. Ei nu se întemeiază pe observaţii personale. Când se duc in Italia, nu stau de vorbă acolo, cu ţăranii, cu lucrătorii, cu negustorii etc. De altfel, se ştie că, dacă cineva ar îndrăzni sa facă o anchetă obiectivă in Italia, ar avea repede să răspundă în faţa poliţiei. Şi se mai ştie, apoi, că, de frica denunţătorilor, locuitorii Italiei se feresc să spue ce gândesc. Cei cari anunţă deci că dictatura fascistă au ridicat poporul italian la nu ştim ce înălţimi morale nu fac decât propagandă. Ei repetă ce se tipăreşte la Roma. Părerea lor poate fi recuzată, deoarece nu au nicio posibilitate de a-şi face o părere. Afară de aceasta, filo-fasciştii se feresc să explice ce anume înţeleg prin înălţime sufletească, sau morală şi cum se exprima aceasta la poporul italian. Dacă ar fi siliţi să dea lămuriri în privinţa aceasta, n’ar putea decât să ingaimeze cuvinte fără de şir şi de sens. Ar face exact ca Mussolini care, incapabil de a da poporului italian mijloace de trai îl mângâe cu asigurarea că-i crează... o viaţă pur spirituală. In articolul despre „Doctrina fascistă”, publicat în Enciclopedia italiană — articol care nu este decât o îngrădire de cuvinte goale şi în care se vede abia lipsa totală de gândire şi de substanţă a doctrinei — Mussolini, printre alte definiri ale fascismului, spune că acesta însemnează „o viaţă in care individul prin abnegaţie de sine, prin sacrificiul intereselor sale particulare, prin moarte chiar realizează acea existentă pur spirituală care face valoarea sa de om”. EXISTENTA MATERIALA Sl SPIRITUALĂ •' £§'Saia „existentă gg£ printre marile ţări europene. Sărăcia si dânsa este mai mare ca oriunde aiurea si dictatura mussoliniana n’are.alt "scop decât să înăbuşe cu forţa expresia disperării populaţiei. Fasciştii italieni n’au venit să înlăture deficitele, şomajul, falimentele, etc. S’au văzut cifrele din „Daily Herald". tuală ?"■ In ce conzistă aceasta si cum se manifestă ? Să nu cereţi răspuns lui Mussolini sau celora cari, cu strigăte admirative, reproduc fraza, fiindcă nul vor fi in stare să spue ceva. Expresia este sau vidă de orice senz sau este de o oribilă demagogie reacţionară. Înclinăm spre ipoteza din urmă, căci repetăm când nu se poate asigura unui popbflcxistenţa materială, H sd' vorbeşte atunci de existenta spirituala.: Cele necesare vieţii sunt înlocuite, fn cazul acesta prin .abnegaţie de sine" prin „sacrificiul intereselorparticulare" prin „moarte chiar”. Dar cui surnt impuse toate acerstea ? Cine este forţat să facă acte de abnegaţie,să-şi jertfească interesele sau chiar să moară? Profitorii dictaturei?,înalţii demnitari ai fascismului? Marii proprietari rurali italieni ? , „Confederaţia generală a industriei” carcaturiei ■ când Mussolini a fost în opoziţie, ba dat sute de.milioane pentru a-l aduce la putere? Li se cere acestora să duca o existenţă pur spirituală ? Rostul fascismului este tocmai să, impact celor de jos, prin mijloace dictatoriale toate abnegările şi sacrificiile, în favoarea unei minorităţi care, nu iiitejfege 'să '.renunţe la; ijicîuiiâ' din jiiissările unei • existente' nlatoriale botate şi. care-şi bafte-joc !de valorile spirituale. In tocite timpurile, reactiunea, pentru a ascunde neputinţa de realizări în domeniu] ,, social sauîn scripare alt ifomeniuV pentru a-si mască' insuccesele si' falimentul,’.; se ' declară idealistă I si litoralăi si predică• îrialtele. valori^spirituale. Aci reactiunea este la largul eî. „Terenul ei a fost totdeauna’ metafizica;; şi noţiunile îi ebulgasc; fiindcă,; în regiunile aces&a, niciun control nu este posibil și se poate spjune și scrie orice.. ‘ , ’ . , Doctrina fascistă SARĂCIA DIN ITALIA c. i ,.; *.,;L ' :?« -f ■ Afirmațiile cari preced nu pot.fi tăgăduite. Se va obiecta poate că lui s’e poate vorbi de realizări littleriste, deoarece actualul regim german nu are decât un an vechime. Dar lucrurile nu stau astfel. Anul acesta a fost deajuns ca* să se judece sistemul. El n’a dat nimic. Mizeria a crescut. Şomajul n’a fost redus decât în aparenţă — se cunosc mijloacele la cari a recurs Hitler pentru aceasta — şi cifrele din „Daily Herald" arată care este adevărata situaţie economică a Germaniei. Dar nu vom insista Ministrul de externe al Turciei soseşte azi la Bucureşti D. Tevfli Ruşdi Bey, ministrul de externe al Turciei, a plecat Luni din Ankara spre Bucureşti. D-sa va sos! Miercuri cu vaporul la Constanta iar la ora 12 va fi In Capitala. In cursul după amiezii de azi va avea o lungă întrevedere cu d. Titulescu şi apoi o conferinţă cu d-nii Tătărescu şi Titulescu. Seara va avea loc la ministerul de externe un dineu de gală în cinstea oaspelui turc, care întoarce vizita făcută de d. Titulescu la Ankara. Joi dimineaţa, d. Tewfli Ruşdi Bey va primit într’o audienţă specială de rege, iar seara va pica la Belgrad împreună cu d. Titulescu, dacă starea acestuia va permite o deplasare. La Belgrad ar urma să se întrunească Vineri miniștrii de externe ai Iugoslaviei, României, Turciei ?! Greciei D. Maximos ministrul de externe al Greciei, va sos! la Belgrad venind dela Geneva. In cercurile iugoslave se afirmă că pactul balcanic va semnat, fără Bulgaria. Primul ministru despre conversaţiunile bulgaro-române Declaraţiile făcute de d. G. Tătărescu, ziariştilor bulgari veniţi la Bucureşti D. G. Tătărescu, preşedintele consiliului de miniştri, a primit ori, la Direcţiunea presei, la cei 28 de reprezentanţi ai presei bulgare veniţi in ţară cu prilejul vizitei regelui şi reginei Bulgariei. D. preşedinte că consiliului a făcut zariştilor bulgari următoarele declaratuni: „Sunt fericit de, a putea să exprim presei bulgare via mea satisfacţie de a fi avut prilejul să pun-D. G. TATARESCU mese, ca preşedinte al consiliului, vizita pe teritoriul român a MM. II. Regele Boris al IlI-lea și Regina Ioana, precum și ferma convingere că acest eveniment este un gaj pentru apropierea între ambele noastre popoare. „Primirea călduroasă care a fost făcută suveranilor d-voastră nu e numai unomagiu al poporului român din acelaş timp o manifestare cu înţeles politic care tălmăceşte în chip vizibil dorinţa noastră de pace, de bună vecinătate şi de strânsă colaborare. „In situaţia politică actuală trebuie să fim cu toţii meşteşugarii pipi, căci numai în cadrul unei păci asigurate putem lucra la ridicarea şi la fericirea popoarelor noastre. „Comunicatul publicat alaltăeri v’a lămurit asupra fondului conversaţiunilor noastre. „Am fost cu adevărat mişcat regăsind la preşedintele d-voastră de consiliu, d. Muşanoff, un fond de gânduri comune şi dorinţa de a lucră fără intârziere pentru cauze cea bună.O gâfidire limpede, un spirit echilibrat, un simţ ascuţit al realităţilor şi o concepţie juoitică generoasă, iată caracteristicile eminentului d-voastră om de stat. „Sunt cu adevărat fericit că număr la Sofia un prieten mai mult, un om despre care sunt convins că este, unul dintre cei mai folositori servitori ai poporului său. Numai imaginea celor două popoare ale noastre trebue să dirijeze gândurile noastre în relaţiile reciproce. Trebue oare să vă spun că aceasta a fost ideia conducătoare a conversaţiilor de la Bucureşti şi de la Sinaia? Şi ca să sfârşesc, d-lor, am să vă desvălui întregul meu gând: acela că am făcut treabă bună pentru cauza cea bună“. Explozie la o moară de lângă Paşcani UN MECANIC CARBONIZAT. — PAGUBE DE UN MILION JUMĂTATE PAŞCANI, 30. — Aseară s’a produs o explozie la moara d-lui Sava Gulinschi din satul Cozmeşti, judeţul Baia. Mecanicul Otto Curtmann a încercat să încălzească un butoi cu motorină. Din cauza căldurii prea mari, motorina s’a aprins. S’a produs o puternică explozie. Mecanicul a fost învăluit de flăcări și carbonizat, iar ajutorul de mecanic Niculae Rozescu s’a ales cu grave leziuni. Pagubele se evaluiază la un miliom și jumătate Iei. Moara, care a fost distrusă aproape complect, nu era asigurată. Vilă aruncată în aer VIENA, 29c (Rader). — O explozie de dinamită a aruncat azi in aer vila inginerului Moleschinski din Trofaiach, lângă Graz. Un lucrător de la carierele aparţinând inginerului, a voit să încălzească pe soba din bucătărie o cantitate de 25 kgr. dinamită, care a explodat. Vila a fost prefăcută într’un morman de mini. Lucrătorul a fost omorât pe loc. Inginerul şi soţia sa sunt grav