Dimineaţa, martie 1934 (Anul 30, nr. 9763-9792)

1934-03-02 / nr. 9763

Anul 30 No. 0703 ■lângă in n­oguem Gov- STP. CAPOL 17 Fondata In 1904 de CONST. MILLE 12pagini Lei 3 l1 Bucureșli, Sfr. Const. Mills­­Sarmian 5—7— 9 Vinari 2 Martie 1934 DWCE' APA DE COLONIA veDITARHA' . TELEFON: Direcţia şi Redacţia 3.84.30 ; Provincii 3.84.31; Străinătatea 3.84.33; Adiţia 3.63.53.. EDUCAŢIA MASSELOR In ultima şedinţă ţinută de comitetul executiv al partidului naţional-ţărănesc, d. I. Mihala­che, şeful acestui partid, a stă­ruit asupra unor adevăruri, care, deşi nu sunt noul, sunt Insă cam date uitării şi n’a găsit cu cale să lămurească unele puncte din declaraţiile sale anterioare, de­claraţii ce sunt cam în contra­dicţie cu ceea ce spune că vrea să fie partidul naţional-ţărănesc, un partid democratic, sprijinin­­du-se pe massele mari ale popu­laţiei şi activând în cadrul unui regim parlamentar şi constitu­ţional cinstit aplicat, şi, de­sigur, d. I. Mihalache va trebui să se achite într’o zi în — cât mai curând cu atât mai bine —­ de datoria de a lămuri în mod precis ce înţelege d-sa prin expresiunea „democraţie cori­jată” şi cum se face că a devenit partizanul unui „senat corpora­tiv”, instituţiune care numai din concepţii democratice nu izvo­răşte. In aşteptarea din partea d-sale a acestor lămuriri, ne vom ocupa deocamdată de adevărurile asu­pra cărora a stăruit in şedinţa comitetului executiv al partidu­lui naţional-ţărănesc. Aşa, după ce a constatat că întinderea curentelor anarhice de extremă dreaptă nu se datoreşte numai demagogiei deşănţate, ci şi lipsei de acţiune în massele populare a partidelor democrati­ce şi de ordine, d. Mihalache, mai constatând că fruntaşii a­­cestor partide nu iau contact cu massele decât in perioada de a­­legeri, d-sa a relevat nevoia im­perioasă a unui astfel de contact cât mai strâns Și mai continuu. Trebue întreprinsă fără întâr­ziere opera de educare cetăţe­­mas°rlor poty’îsre. verj* tiu & ie Îndruma pe căi sănă­toase, ferindu-le de influenţa a­­tât de primejdioasă a curentelor anarhice. In­ modul acesta, parti­dele de guvernământ vor putea menţine ordinea prin mijloace normale, închizând posibilitatea­­ pentru unele eventuale guver­nări de dictatură. Iată adevăruri evidente şi a­­supra cărora avem credinţa că nu pot fi două păreri deosebite. Adevăruri care pot fi rezumate dintr’o cugetare simplă, dar e­­xactă, cei răi reuşesc, pentru că la tot cursul zilei de Marţi au conti­nuat cercetările în jurul misteriosu­lui asasinat din str. General An­­gelescu. S-au luat unele amprente digitale cari se presupune a fi ale crimina­lilor.­ A fost din nou interogat elec­tricianul care a reparat tabloul de siguranţă şi apoi pus în libertate. CUNOŞTEAU ASASINII CASA ? Anchetatorii n’au putut lămuri chestiunea dacă asasinul sau asasi­nii cunoşteau casa sau nu. Faptul că au demontat siguranţele pentru a întrerupe contactul electric, ar pu­­­­tea fi un indiciu în sens afirmativ, sunt mai energici decât cei buni. ^ Pe de altă parte însă, în­­ orice lo- Acestei lipse de­ energie, de re-"“1 " " acţiune susţinută din partea par­tidelor de ordine se datoreşte în cea mai mare măsură faptul că ■unele curente extremiste şi anar­hice au putut să prindă în massa populaţiei, speculându-i suferin­ţele şi amăgind-o cu promisiuni fanteziste. Activităţii febrile desfăşurată de partidele de ordine în preajma şi in timpul alegerilor îi urmează o acalmie pe toată linia. Aproape nimeni nu se mai gândeşte să ia contact cu alegătorii şi să le for­meze un sens bun educaţia poli­tică. Pe terenul lăsat liber păşesc însă cei îndrăzneţi, cei lipsiţi de orice scrupule, aceia cari într’o situaţie normală a lucrurilor sunt orânduiţi să nu fie decât cineva care să o recunoască şi să simple cifre la numărul popula­ţiei. Şi se găsesc naivi, cari să-l creadă, deoarece nimeni nu merge să le arate contrariul şi să demaşte pe aventurieri. In felul acesta prind idei de o periculoasă rătăcire, iar atmosfe­ra politică se turbură şi se otră­veşte. Insă — e oare nevoe să rele­văm? — nu e deajuns recunoaş­terea teoretică a unor adevăruri sau, cum e în cazul de faţă, a u­­nor culpabile neglijenţe. Ceea ce n’au făcut până acum partidele politice de ordine, să se hotărască a face de aci înainte... Dar cu o condiţie, care este esenţială: în activitatea lor de educare a mas­­selor cetăţeneşti, să se desbrace de egoismul de partid și să aibă drept linie călăuzitoare ceea ce le unește, iar nu ceea c­­e desparte. I. Batzaria..............- n­.- ----------­ L. Popovici și copiii in fața rasion­i­lor mortuar Restaurarea bahicei dela Sf. Mormânt ROMA, 28. (Rador). — Ingine­­rr Luigi Marangoni, cunoscutul restaurator al basilicei Sani Marco din Veneţia, a plecat în Palestina pentru a examina condiţiunile de stabilitate ale basilicei dela Sf. Mor­mânt şi a-şi da avizul asupra pla­nurilor de restaurare a acest lo­caș. La casa mardealului Eliberarea celor trei bulgari — Niţă e acasă ? — Ce treabă aveţi cu ei ? — Să-l ducem la o mardeală... — La ora asta bate la primărie... din Berlin Aterisarea lor la Moscova Ultimul conflict dintre d-nii Hitler şi Goering s’a terminat în favoarea celui dintâiu. Se ştie că la procesul incendierii Reichstagului, d. Goering şi-a eşit în aşa hal din sărite, în­cât a ame­ninţat cu moartea pe acuzatul Di­­mitroff, pentru cazul că va fi achi­tat. După achitare, d. Goering a dat ordin ca cei trei bulgari şi comu­nistul german Tor­gier să fie menţi­nuţi in arest. Zilele trecute, cancelarul Hitler a declarat unui ziarist englez că cei trei bulgari achitaţi vor fi eliberaţi în curând. In acelaş timp d. Goe­ring a declarat aceluiași ziarist că ei vor mai rămânea închiși, căci „stau bine acolo unde stau". Intre timp, guvernul sovietic a dat o lovitură dibace. Profitând de faptul că în Europa apuseană, în special in Anglia, unde respectul legilor nu este o vorbă goală, chiar cercurile necomuniste erau indig­nate de menţinerea în închisoare a unui achitat, sovietele au acordat celor trei bulgari cetăţenia sovieti­că. Apoi au intervenit oficial cerând liberarea lor. D. Goering ca ministru al poli­ţiei, a refuzat. Atunci ambasado­rul a făcut o nouă intervenţie foar­te energică. Pentru a se evita un conflict diplomatic în care înfrân­gerea morală a Germaniei era si­gură — căci numai naţional-socia­­­iştii au principiul că interesul par­tidului primează asupra stării de drept — guvernul german a trebuit să cedeze şi a eliberat pe cei trei bulgari. Prin aceasta d. Goering a prile­juit o nouă înfrângere naţional-so­­cialismului. BERLIN, 27. (Rador). — Cei trei bulgari implicaţi in procesul Incen­dierii Reichstagului şi achitat­ de Curtea din Leipzig, şi anume Dimi­­troff, Popoff şi Taneff, au fost puşi în libertate de autorităţile germane, azi dimineață. Ei au plecat imediat cu avionul spre Rusia Sovietică. *■ Cercetările asupra asasinării lui Eusebiu Popovici Unele lucruri­­curioase în legătură cu săvârşirea asasinatului cuinţă tabloul de siguranţă se aşea­ză la intrare, astfel încât nu le-a fost greu hoţilor să-l găsească şi să-l demonteze. OBIECTELE GĂSITE LA LOCUL CRIMEI Am arătat că hoţii au lăsat două obiecte la locul crimei: o pălărie şi o daltă de care s’au servit ca să scoată pervazul uşii de intrare. Pălăria a fost expusă într’o vitri­nă a librăriei Alcalay pentru a fi văzută de trecători şi eventual re­cunoscută de cineva. A fost însă o aglomeraţie atât de mare încât şe­ful diviziei de circulaţie s’a văzut nevoit să intervină ca pălăria să fie scoasă din vitrină. Totuşi, ea a fost din nou ex­pusă tot la Altair,­ dar la o vitri­nă de pe bulevard unde locul e mai larg. Autorităţile speră că se va găsi dea astfel im­port­ante indicaţii poli­ţiei. JUDECĂTORUL DE INSTRUCŢIE LA RADIO D. judecător de instrucţie Nicu­­lescu-Bolintin a vorbit Marţi seară la Radio ia această chestiune, ru­gând pe toată lumea să dea pe cât posibil concurs autorităţilor la stâr­­pirea banditismelor. UN NOU CORP DELICT Seara la ora 9, ă­sa a venit din nou în casa din str. General Angelescu, pentru a mai examina încă odată locul crimei. D-sa a gă­sit, in dormitor, lângă pat, o pere­che de ochelari. S’a crezut la înce­put că ar fi ochelarii victimei. Dar familiă a arât­at că ipoteza aceasta nu este pustă.. Ochelarii au scheletul de baga. Sânt aşa dar ochelari scumpi, care au fost desigur purtaţi de, o persoa­nă de condiţie, bună. Iată deci un indiciu că ucigaşul n’ar face parte din lum­ea borfaşilor. Pe de altă parte nu s’a furat ni­mic din toată casa deşi în unele în­căperi, prin care au­ trecut criminal­­ii, se aflau covoare persane şi ar­gintărie scumpă. Deăsemeni ,casaa de bani n’a fost atinsă. Dacă asasi­nul ar fi­ fost spărgător de meserie, ar fi venit desigur cu trusa de unel­te speciale. O ARESTARE In cursul nopţii s’a făcut o ares­tare­­ îrn jurul căreia se­ păstrează deocamdată toată discreţia. Auto­rităţile susţineau insă că in cursul zilei de azi misterul va fi lămurit. AI CUI SUNT OCHELARII ? Chestia ochelarilor continuă să preocupa parchetul. D. jude de instrucţie Niculescu- Bolintin, d. procuror Vasiliu şi d. comisar şef Atan­asiu au continuat, azi înainte de prânz, să interogheze diferite persoane. Au fost întrebaţi şi copiii, de altfel inconştienţi de nenorocirea întâmplată, în care­ joa­că şi ei un rol. Ei continuă să îl joace, poate chiar şi amuză­ lumea multă ce a pătruns in casa lor, afluenţa, de re­prezentanţi ai parchetului, poliţiei, Ziariştii... Fac şi copiii cercetările lor, examinând — de pildă — cu multă atenţie gaura pe care a fă­cut-o glontele, care a intrat în pe­rete, în partea de jos a scării. ■ In tot cursul­­dimineţei, 13,­­ jude Instructor Niculescu Bolintin, a con­tinuat cercetările. Instructorul a luat un supliment de­­ interogatoriu secretarului lui Eusebiu Popovici,­ d., avocat­­Ma­ximian Herer. Acesta a arătat ac­tivitatea profesională a fostului său maestru,­­punând la dispoziţia an­chetatorului­­toate dosarele, actele, scriptele şi celelalte hârtii găsite în sertarele birourilor și in casa de fier. .. . Din cercetările acestor acte, ju­dele instructor nu a putut să tragă vreo concluzie in legătură cu asa­sinatul. . S’au luat, deasemenea, noul Inte­rogatorii tuturor oamenilor și fe­meilor de serviciu ai casei. D-na Popovici a relatat faptele care s’au petrecut in cursul nopţii dând azi amănunte mai precise. UŞILE NU AU FOST ÎNCUIAŢI Din cercetările făcute până acum, mai reise că uşa din faţă pe unde a intrat criminalul sau au intrat criminalii,­ nu a fost încuiată şi ni cheia, aşa cum se făcea de obiceiu. Şi nici­ siguranţa dela broasca „galle” n’a fost pusă. Este cert că dacă se luau aceste măguri, crimi­nalul n’ar fi putut intrat cu a­sta uşurinţă. Tot astfel şi uşa dela­­dormitor a fost uitată ori noapte discutată. In mod obicinuit, soţii Polpovici, după ce intrau în dormitor, îhcuiat, uşa cu cheia.­­ Un poliţist a trebuit să-i îndepăr­teze la,­im moment­ dat „ca să nu strice gaura“ şi pentru că îi chiama de judecător de instrucţie. Copiii întrebaţi, au spus că nu cu­nosc ochelarii şi nu ştiu dacă sunt ai lui „papa”. De asemeni s’a luat declaraţia diferitelor persoane adulte, rude ale celui asasinat, dar nimeni n’a putut da vreo informaţie precisă. De altfel este posibil, ca defunc­tul să fi avut mai multe perechi de ochelari — crede parchetul — şi că aceştia erau­ o pereche, pe cari nu-i mai purta. . Pentru a se­ documenta, d. jude Niculescu-Bolintin a dispus chema­rea unui specialist, care se va pro­nunţa asupra dioptriilor, stabilind prin comparaţie, dacă lentilele sunt acele, care se adaptau ochilor celui asasinat. UN AMĂNUNT CURIOS pălăria ? Cine a purtat-o înainte de crimă sau în timpul crimei ? Fireşte că dacă s’ar descoperi, a­­cest amănunt, chestiunea s’ar lim­pezi ca apa. Dar până acum se bâjbîe în întunerec. Aşa dar, hoţii, (sau hoţul) au fu­git pe scări în jos şi atcineva a tras un glonte în aer, pentru a facilita retragerea. Faţă de eine? Erau hoţii urmăriţi. Ştiau doar că pe urma lor nu era decât d-na Popovici, de care ar fi putut să scape uşor, printr’o lovitură de pumn. Ori cum, hoţii nu erau prea dibaci, atunci când au tras cu revolverul, ale căror detunături pu­teau să alarmeze lumea şi să-i des­copere imediat sau să-i urmărească pe stradă. După ce au eşit din casă, hoţii n’au sărit gardul dinspre strada Ge­neral Angelescu, ci au escaladat un zid nu prea înalt care dă în curtea unui depozit de lemne dinspre bule­vardul Dinicu Golescu. Aşa afirmă poliţiştii că s’ar fi în­tâmplat lucrurile. DE CE NU S’A AUZIT VREUN ZGOMOT ? Dar curios este faptul că niciunul dintre oamenii de serviciu ai depo­zitului n’au văzut, n’au auzit nimic. Pentru că hoţii, în goana lor au fă­cut, probabil, zgomot. Zgomot atunci când şi-au dat dru­mul de pe zid, zgomot de paşi, zgo­mot când au deschis poarta depozi­tului şi au trântit-o la loc. Aşa că până acum, nu se poate a­­firma că s’a găsit o pista care va avea să indice, — urmându-i traiec­­toria, — cuibul in care stau ascunși criminalii. CRIMINALUL S’A REÎNTORS ? Dar în cele mai geniale tratate de criminologie, se afirmă cu hotă­­rîre, cu preciziune, că psihoza cri­minalului îl îndeamnă, îl sileşte să se ducă neîntârziat la locul crimei. S’ar putea ca el să fi şi dat târcoale casei, ba să fi intrat chiar în ea. O fi fost chiar la slujba religioasă de azi. Cine ştie ? TRANSPORTAREA RĂMĂŞIŢELOR PĂMÂNTEŞTI LA CERNĂUŢI Eri dimineaţă, s’a oficiat­­ la căpătâiul decedatului un serviciu religios. Slujba a fost făcută de preoţii N. Popescu, Celus Grigoriu şi Mihăilescu. Au asistat d-nii prim ministru G. Tătărescu, Nistor, N. N. Săveanu preşedintele Camerei, Şoneriu fost subsecretar de stat, Eug. Titeanu precum şi numeroşi prieteni şi rude ale defunctului. După oficierea serviciului divin, sicriul a fost dus la gara de Nord şi aşezat intr’un vagon ataşat trenu­lui de Cernăuţi. Familia a plecat tot ori dar cu câteva ore mai târziu, cu trenul de 1,35 d. a. şi va sosi la Cernăuţi azi la prânz. înmormântarea lui Eusebiu Po­povici, va avea loc azi după amiază la ora Câteva fapte curioase nului, primul obiect care le-a fost la îndemână­ în momentul in care au pătruns în casă. Dacă umblau aci, găseau cheile şi cum se presupune că aveau perfectă cunoştinţă de to­pografia casei şi de tot ce se afla înăuntru (probă că au deşurubat din cele 16 butoane de siguranţă toc­mai pe cele două cari stingeau lu­mina dela etaj) trebuiau să deschi­dă prima uşă, să intre în biroul ală­turat, să deschidă casa de bani, să-i golească conţinutul şi să fugă pe unde au venit. Nu-i putea simţi nimeni. Hoţii s’au dus însă drept la dor­mitorul lui Popovici, au deschis uşa şi în momentul când s’a trezit aces­ta, l-au împuşcat. DE CE NU S’A ÎNARMAT VIC­TIMA ? Intr’unul din sertarele noptierei din dormitor, se afla în permanenţă un revolver. Cum se explică faptul că Popovici, când a auzit zgomotul făcut de hoţi în odaia sa, nu a pus mai, întâi mâna pe revolver ? Nici măcar n’a tras sertarul noptierei în care se afla arma. Şi, cu toate acestea, Po­povici, — după relatările soţiei sale, — n’a fost surprins în pat, dormind. Lupta s’a petrecut lângă uşe sau chiar în cadrul uşei deschise. Deci Popovici s’a coborît din pat, s’a dus până lângă uşe unde a văzut pe ci­neva că intrase. Nu era mai normal, mai natural mai plauzibil, ca Po­povici, văzând pe cineva lângă uşe, să tragă imediat sertarul şi să se înarmeze ? Dar Popovici s’a procedat astfel, sau n’a mai avut timpul necesar să procedeze astfel. Şi a fost asasinat. Necunoscuţii, după ce l-au omorît, au luat-o la fugă, în jos, pe scări. Ştiau că în camera in care au dat lovitura, nu era decât d-na Popovici, care a scăpat ca prin minune. Şi în goană, unul din tâlhari, — care n’a avut prevederea să-şi îndese bine —. a scăpat-o și a la care h­oții trebuiau bptej rit să se gândească, se afla mtr un /'birou, jos J pălăria pe cap, lângă vestibul. Uşa biroului era des-j lăsat-o jos. ChEst de neexplicat falul că hoţii A CUI ESTE PĂLĂRIA? t&’au căutat In buzunarele pito- S0 pune întrebarea: a cui este Ceea ce pare surprinzi!­or­eoi acea­stă tristă chestiune, este g­radul ur­mător : Lângă uşa principală pe care se presupune că a intrat crimitalul, se află un cuier în care fieţiur­ctul Po­povici îşi agăţase, searai, paltonul. In buzunarul paltonului a­st’fu găsit mai multe chei, printre, ca,vi și cea dela casa de fier. Or, ci**i de fier. Presa engleză despre eli­­berarea celor trei bulgari LONDRA 28, (Rador). — Agenţia „Reuter“ anunţă: Eliberarea celor trei bulgari a­­chitaţi de Curtea supremă din Leip­zig, a fost, în general, bine primită de presa britanică. „Daily Telegraph“ spune că elibe­rarea este un act de justiţie prea tardiv. Ziarul declară că lumea îşi va aminti mulţi ani acest episod ca­re va apăsa asupra naţional-socia­­lismului. Klevis Chronicle? se întreabă care va fi soarta lui Torgler, care deşi a­chitat în procesul incendierii Reich­stagului, conaintiu o fi arestat. Zia­rul se teme de soarta acestuia. ,„Daily Mail“ constată că d. Hitler, s’a arătat a fi un șef puternic și ge­neros, iar „Daily ’Express“ adaugă că Dimitroff are să se teamă mai mult de ce se spune în Rusia decât în Germania. Primirea triumfală a lui Dimitroff,Taneff şi Popoff la Moscova PARIS 28. (Rador). — Agenţia „Tass“ telegrafiază din Moscova. Ştirea despre sosirea nouilor ce­tăţeni sovietici, Dimitroff, Popoff şi Taneff, expulzaţi din Germania du­pă ce au fost achitaţi de Curtea su­premă din Leipzig, s’a răspândit cu­­mare repeziciune în toate fabricile, uzinele şi instituţiile statului. Imediat s’a format numeroase de­legaţii cari cu drapele şi muzici în frunte s’au îndreptat spre aerodrom. Apariţia avionului, la ora 19 pre­cis, a fost semnalul unor nesfârşite urcle însoţite de strigătul: „Trăias­că Dimitroff, Popoff şi Taneff“. Dimitroff şi tovarăşii săi păreau foarte obosiţi. Dimitrof a pronunţat, în ruseşte doar cuvintele: „Vă salut, camarazi...“ dar nu a mai putut con-­ tinua deoarece mulţimea i-a acope­rit cuvintele cu aclamaţiile ei. Cu un automobil, cei trei au fost transportați la un hotel din Mos­cova. NINGE IN FRANŢA Din Franţa se anunţă că in mul­te părţi ale ţării continuă să ningă. Legăturile aeriene între Paris şi centrul Europei sunt întrerupte. D. Valentin Bibescu care urma să plece cu avionul la Bucureşti a tre­buit să-şi amâne plecarea. Un catafalc în flăcări IAŞI, 28. — Un caz neobişnuit s’a petrecut ieri în localitate, în următoarele împrejurări: La locuinţa d-lui dr. Buzenchi, din strada Sărărie, a fost depus corpul neînsufleţit al cumnatei sale, Lelia dr. Emilian Buzenchi, directoarea licelului de fete din Bălţi. Defuncta fusese adusă la Iaşi, spre a fi înmormântată. In tim­pul nopţii, însă, o lumânare a­­prinsă a căzut pe catafalc şi In scurt timp sicriul a fost cuprins de flăcări. Din fericire, câţiva trecători au observat faptul şi au dat alarma, astfel că s’a evi­tat incendierea intregei locuințe. Cadavrul a fost în parte carbo­nizat.

Next