Dimineaţa, aprilie 1934 (Anul 30, nr. 9793-9819)

1934-04-01 / nr. 9793

Anul 30 No.9793 La TRIAHOR AZI PREMIERA SEGELE TANGOURIIOR Raul Roulien Trăiască Viața!, O feerie de dansuri (I muzică de CONSI. MILLE Fondată în 1904 Lei 3 Ij iSusm­ash­, Sir. Coast. dala (sărindar) s—7-a /*'• /I ăl-VV' 12 pagini ISi Duminică I Aprilie 1934 Devcc­ rcANc APA DE COLONIA VER'TAB'LA TELEFON: Direcţia şi Redacţia 3.84.30 ; Pnvincia 3.84.31; Străinătatea 3.84.33; Adiţia 3.63.50. ST Cutremurul deJoi noaptea El a zguduit vechiul regat şi o parte a Basarabiei un puternic cutremur de pământ ia spre ieşire ar produce o catastrofa ferit rasmio ■Riipiirecfţ ci îv, +S„ii i HiOeiIUia&e. Aseară pe la ora 10 s’a resimţit­­ seama că Îmbulzirea spectatorilor Multe Imobile din oraş au cu­ neobişnuită Bucureşti şi în tot restul ţârii. Cutremurul a fost de gradul al şaptelea după scara lui Rossi-Forell, cu epicentrul la 140 kilometri de Bu­cureşti. A avut oscilaţiile orizontale şi a fost însoţit de puternice zgo­mote subterane. In primă clipă a cutremurului, cele patru pendule electrice dela Obser­vatorul astronomic au încetat de a mai funcţiona. Ele indicau in acel moment ora 10, 7 minute şi 15 secun­de. Până la repunerea în funcţiune a pendulelor nu s’a mai putut da pu­blicului ora exactă. Cutremurul, care a început la ora 10.7 minute, s’a terminat la ora 10.23 minute având deci o durată de 21 de minute cu două reprize mai puternice. Oscilaţiile mai slabe n’au fost bine inteles simţite de public. In schimb oscilaţiile tari au fost atât de puternice încât au produs o panică nemai­pomenită, în special în localurile publice şi in sălile de spec­tacol. PANICA Astfel la cinematograful Select proecţiunea a fost întreruptă şi sala a rămas un moment un întuneric. Spectatorii, cuprinşi de spaimă, au năvălit spre ieşire strigând: Ajutor. Comisarul de poliţie Tr. Georgescu s’a urcat însă pe un scaun şi a în­ceput să strige din toate puterile ca lumea să rămână pe loc. Graţie sân­gelui său rece s’a putut evita o a­­devărată nenorocire. Deasemeni la Opera Română pa­nica a fost neînchipuită. Mai multe doamne au leşinat. Dar unul dintre spectatori, d. dr. Tempea, păstrân­d t­oţi,­ mai mare decât însuşi cutremurul. D-sa, urcat pe un fotoliu, a început să strige: Linişte! Linişte! In acelaş moment şeful electri­cian al Operei, Nistor, a făcut lumi­nă. Electricitatea a avut darul să liniştească mulţimea. O doamnă mai intâi şi apoi un domn au început să aplaude. Pu­blicul s’a calmat şi spectacolul a re­început in vreme ce d. dr. Tempea dădea ajutoare doamnelor care leşi­naseră. Spectacolul a fost tot timpul re­transmis de radio. Cei cari ascultau la aparatele lor au auzit şi strigă­tele de panică ceiace a mărit şi spai­ma acestora. Când însă retransmi­terea a reînceput, ascultătorii la radio s’au liniştit şi ei. * La Teatrul Regina Maria publicul n’a putut fi calmat prin nimic. Spectatorii au năvălit in stradă şi numai după ce cutremurul a înce­tat, lumea s’a întors in sală pentru a urmări mai departe reprezentaţia. Spectatorii de la cinematografele de pe bulevard, au năvălit şi ei in stradă, astfel încât bulevardul a fost, la un moment dat, o mare de ca­pete. NU SUNT VICTIME IN BUCUREŞTI Victime omeneşti nu s-au semnalat nicăeri dar societatea de „Salvare” a luat imediat măsuri dublându-şi echipele de serviciu pentru orice e­­ventualitate. Unele case mai sărăcăcioase dela periferia orașului au suferit oarecari stricăciuni. In centru s’au semnalat strică­ciuni numai la Societatea de tele­foane. Zidul palatului care este lipit de casa Frascati a suferit o depla­i» ' J* i‘«anuntită.­— Printre locuitori, a fost o pa­nică de nedescris. LA CETATEA-ALBA CETATEA-ALBA, 30. — Aseară la ora 10 s’au simţit în regiunea noa­stră trei puternice cutremure de pă­mânt, la scurte intervale unul de altul. In total oscilaţiile au durat vre-o 50 de secunde. Populaţia a fost cuprinsă de pa­nică, dar nu s’a înregistrat nici­un accident şi nicio stricăciune La case. LA MOINEŞTI MOINEŞTI, 30. — Aseară la ora 10 şi un sfert un puternic cutremur de pământ, care a ţinut aproape o ju­mătate de minut, a zguduit oraşul nostru. Cutremurul a fost Însoţit de zgomote subterane. In case mo­bilele s’au mişcat din loc. Stricăciuni n’au fost, dar lumea a fost cuprinsă de panică. LA MACIN MACIN, 30. — Astă noapte la ora 10 s’a înregistrat un dublu cutremur de pământ, de o durată şi o violenţă Populaţia înspăimântată a ieşit pe străzi in costume sumare. S’au dărâmat câteva caşuri de pe acoperişuri, câteva tavane şi câteva ziduri la case. LA BEREŞTI BEREŞTI, 30. — La ora 10.7 s’a înregistrat un puternic cutremur de pământ cu o durată de două minute. Au crăpat zidurile mai multor case. BUHUŞI, 30. — Aseară la ora 10.13 minute un puternic cutremur de pă­mânt a zguduit oraşul nostru, pro­ducând o panică de nedescris. Publicul din sălile de spectacol şi din magazine a fugit înspăimântat in stradă. Deasemeni lucrătorii dela fabrica de postav au fugit din ate­liere. Mai multe case s’au ales cu zidu­rile crăpate şi cu plafoanele dărâ­mate. Cutremurul a durat 30 de secunde. LA CALARASI CALARASI (Basarabia).­­ Aseară la ora 22.15 un violent cutremur de pământ a zguduit oraşul, provocând mare panică. Multă lume a fost trezită din somn. Mai multe coşuri de pe acoperi­şuri au fost avariate. La Banca Ba­sarabia a căzut un tavan. Un cutremur de o asemenea in­tensitate nu s’a mai înregistrat nici­odată în oraşul nostru. LA ADJUD ADJUD, 30. — Aseară la ora 22 şi 8 minute s’au resimţit în localitate trei puternice zguduituri de pă­mânt. Populaţia a părăsit locuinţele. Panica a fost nespusă. S’au produs mai multe dărâmări de ziduri. In mai multe case mobilele au fost răs­turnate şi stricate. LA TIGHINA ROMANESTI (TIGHINA), 30. — Aseară la ora 10.5 s’a resimţit un pu­ternic cutremur de pământ care a durat două minute. Populaţia în­grozită a ieşit în stradă. Oscilaţiunile au fost dela est la vest. — S’au dărâmat câteva coşuri de so­be, iar la şcoala primară a crăpat tencuiala. 1394. — Buzău (cutremur foarte violent); 1912. — Focşani (tavane dărâ­mate, sgomot violent subpămân­­tean); 1913. — Bucureşti (casele oscilau şi ferestrele trosneau, dar mai slab ca la 1 Noembrie 1929­; 1916. — Călimăneşti (crăpături In pământ, crăparea zidurilor) ; 1928. — Giurgiu (prăbuşirea tava­nului unei cafenele, coşuri dărâ­mate) ; 1929. — (1 Noembrie). Cutremur de gradul 7, un mort la Bucureşti, un mort în jud. Iaşi CICLUL DE 100 ANI SE CONFIRMA Memery a descoperit variaţia se­culară a petelor sau a faculelor so­lare şi corelaţiunea lor cu fenome­nele meteorologice. Se ştie că petele din soare trec printr’un maximum odată la 11 ani Nu la fiecare 11 ani avem bine­înţeles un maximum constant. As­tronomul Memery, a făcut în acea­stă chestiune o interesantă comu­nicare Academiei de ştiinţe din Pa­ris. In baza cercetărilor lui Mémery şi a datelor culese din scrierile vechi româneşti, ziarul „Dimineaţa” a prezis probabilitatea repetării ma­rilor cutremure dintre 1830—1840 in decada 1930—40. UNDE E EPICENTRUL? Cutremurul s-a propagat dela NIJ spre SW, conform înregistrării seis­mografelor observatorului astrono­mic. Epicentrul pare a fi în ţara noa­stră, în Moldova, pe falia Galaţi-­ Bârlad. Cutremurul a fost de gradul 9 în zona epicentrului. La Iaşi şi Galaţi cutremur a fost mult mai puternic ca la Bucureşti. L. FLORIN * LA BUHUŞI Se poate stabili epicentrul cutremurului? Observatorul din Iaşi n’ara seismograf Ciclul de 100 de mii se confirmă Cutremurul ce a zguduit toată fiind aproape tot atât de tare ca la ţara în noaptea de 29 Martie a avut 1 Noembrie 1929, intensitatea maximă in Moldova, sudul Basarabiei şi în delta Dună­rii Observatorul astronomic din Iași nu are seismograf, iar diagrama ob­servatorului Filaret nu e suficientă, pentru calculul, măcar aproximativ, al epicentrului. Cutremurul a între­cut in tărie puternicul seism din dimineaţa zilei de 1 Noembrie 1929. CUM A FOST PRECEDAT FENO­MENUL Zguduiturile au fost precedate de un val de frig şi o cădere bruscă a presiunei atmosferice. Se mai con­stată că mulţi oameni au fost eri foarte nervoşi, având inexplicabile enervări pentru lucruri de nimic. Animalele au fost deasemenea în­­tr’o stare de sensibilizare cum se observă doar in ţările bântuite de cutremure violente. La ora 10 noaptea păsările au fost trezite din somn în mod in­stinctiv, presimţind apropierea zgu­duirii. PRIMA ZGUDUITURĂ A FOST VERTICALA La orele 22 şi 7 minute locuitorii Capitalei au fost alarmaţi de o bruscă şi puternică zguduitură ver­ticală. Emoţia a fost mare, zguduitura In etajele de sus locatarii au a­­vut impresia că edificiile coboară vertical. Unele obiecte şi chiar mobile s’au răsturnat, clopotele bisericilor su­nau singure, lămpile atârnate de tavan au început să oscileze, cu amplitudine mare. După scara lui Rossi Forel, seis­mul vertical a fost de gradul 7. A DOUA ZGUDUITURĂ După o minuţă şi câteva secunde a urmat a doua zguduitură, care a fost mult mai violentă. Casele oscilau orizontal şi verti­cal, unele tavane au crăpat şi s’au prăbuşit.­­ Oamenii au trecut pr­in momente de mare spaimă, in special în eta­jele superioare. Cutremurul a durat 21 minute. După scara Rossi Forel, această zguduitură a fost evaluată între gradele 7 şi 8. Dela 1838 nu s’a mai cunoscut în ţara noastră un cutremur atât de violent şi de o durată atât de mare. Mulţi locuitori au dormit noaptea sub cerul liber. La teatre şi cinematografe a fost o panică mare. CUTREMURE IN ROMANIA Din fericire România nu cade în zonele bântuite de cutremure pu­ternice. Pe linia Mărăşeşti- Galaţi avem o falie, adică o crăpătură uriaşe sub pământ, în care se scufundă cu în­cetul judeţul Putna, singura regiune din ţară ameninţată de cutremure mai violente, cum s’a întâmplat in 1912. O altă falie trece prin regiunea Turceşti (Vâlcea) unde a avut loc un cutremur puternic de s’a despi­cat pământul pe întinderi mari. La 6 Aprilie 1790 a fost un cutre­mur în Banat şi Transilvania atât de puternic, încât s’au dirâmat case şi biserici, dar victime n’au fost. La 26 Octombrie 1802 a fost un cutremur violent la Bucureşti, care a dărâmat jumătate din turnul Colţei şi multe alte clădiri. Cutre­murul a zguduit jumătate din Eu­ropa, dela Moscova la Constanti­­nopol. Cutremurul dela 24 ianuarie 1832 a dărâmat 38 clădiri din Bucureşti şi a omorât 8 pamuri. Această nenoroi­­re violenţei ci­ ştiinţei maeştri, struiau case balcoane, pră buşesc la c§ Casele Bucureştij beton arjj speciali^ destul, ' Dp put no-i se datore­­(ilui, ci ne­­cari con- Ide cu bolţi, \re se pră­­itremur. (.te azi la Irămidă şl ţi ingineri zguduiri rtremure în țara Dacă ziua de 1 Aprilie este zi­ua tradiţională a farselor şi pă­călelilor, in luna în care suntem pe punctul de a intra, se leagă speranţele multora, speranţe ce se pot transforma în decepţie, precum se mai leagă îngrijorări, in privinţa cărora dorim să nu se realizeze. Speranţele sunt nutrite de cei ce aşteaptă o slujbă, fie chiar o sluj­­buliţă cât de modestă, sau o îm­bunătăţire, fie şi aceasta cât de neînsemnată, a situaţiei ce deţin actualmente şi de care n’au mo­tive să fie mulţumiţi. Li s’a spus însă — nu ştim da­că spusele acestea au fost asi­gurări oarecum serioase sau sim­ple zvonuri — cum că în lunia lui Aprilie, ba chiar în primele zile ale acestei luni, diferite mi­nistere şi alte autorităţi publice vor face schimbări în personalul funcţionăresc, înlocuind pe diur­­nişti, pe suprabugetari, pe aceia al căror loc nu este asigurat prin „statutul” funcţionarilor publici. Aşa fiind, mulţi din cei ce so­mează speră ca luna Aprilie — lună în care cade în anul acesta sărbătoarea Paştilor­ să le adu­că drept cadou un locşor în rân­durile oastei de slujbaşi. Se poate ca, în această, privin­ţă, aşteptările unora să nu fie Înşelate. Insă este şi mai proba­bil că cei mulţi dintre candidaţii la slujbe vor avea de Înregistrat decepţii. Pe zi ce trece, se face tot mai mult dovada că statul sau, mai exact, bugetul statului nu poate aduce în spinare actua­lul număr de funcţionari, necum să-l sporească. Dar, precum am pomenit mai sus, în luna Aprilie se Leagă şi serioase îngrijorări ale marei epulaţi?î. Merse, anu-­­i cu, î­ncepâha d­in Apri­­lea o urcare de preţuri la te­ticolele — inclusiv cele de prima necesitate Deci, care ar fi motivul ca lu­na Aprilie — luna primăverii — să marcheze neapărat o scumpi­re a traiului? Motive se dau destule, ceeace nu înseamnă că sunt şi logice sau că se întemeiază pe ceva fapte reale. Ceea ce este esenţial in chestiunea aceasta, e faptul că vestea despre scumpirea traiului îţi este împărtăşită şi dată ca si­gură de către toţi aceia de la cari ai ceva de târguit şi e crezută de populaţie. Băcanul, măcelarul, negusto­rul de stofe, i­au cu toţii grija să te anunţe că, odată cu sosi­rea lui Aprilie, voi avea de plă­tit mai scump tot ce se vinde cu preţurile de astăzi. Judecând obiectiv, nu vedem din partea noastră raţiunea aces­tei scumpiri, odată cu trecerea de la o lună la alta. Din orice punct de vedere, situaţia se va prezenta şi în Aprilie la fel cum se prezintă şi in Martie. Ba chiar este un fapt, fie el cât de neîn­semnat, care ar pleda mai de­gra­bă în favoarea unei ofteniri, de­cât a unei scumpiri a traiului. A­­nume, este faptul votării legii de de degrevări fiscale Am socotit însă de folos să con­sacram acestei chestiuni artico­lul de faţă cu scopul de a atrage asupra ei serioasa atenţie a­ gu­vernului. Se ştie doar că nimic nu poate stârni mai lesne şi mai repede nemulţumirile şi proteste­­le populaţiei decât îngreunarea con­diţiunilor materiale de trai. Guvernul, prin organele sale are, în consecinţă, datoria să ia măsuri ca să nu se producă scumpire artificială şi neînteme­iată a vieţii. Dacă la baza zvonu­lui ce circulă cu atâta persisten­ţă, stă numai spiritul de speculă, să se procedeze cu toată energia necesară, pentru a nu da specu­lei posibilitatea de a se afirma. N. Batbaria Pregătrea nouei Consti­tui austriaco VIENA. 30 (Rador). — Consiliul de miniştri a terminat consultaţiu­­nile cu reprezentanţii provinciilor și a stabilit cuprinsul nouii Consti­tuţii. Textul va fi redactat din nou, urmând să fie prezentat consilului de miniştri pentru luarea hotărîrii definitive, îndată după Paști. In ţară Din provincie se anunţă strică­ciuni mai importante in următoarele oraşe: LA ISMAIL, tavanul cinematogra­fului Casino s’a prăbuşit peste spec­tatori. Totuşi nimeni n’a fost grav rănit. In îmbulzeala dela uşi, câte­va persoane au leşinat. LA GALAŢI intra, în acel moment un tren în gară. Pasagerii crezând că se scufundă ter­asamentul, au năvălit afară pe ferestre spărgând geamurile. Câţiva călători au fost uşor răniţi. Plafonul biroului de mişcare din gară a căzut. Deasemeni şi plafonul restaurantului Juraşcu. Mai mulţi consumatori au fost răniţi. A mai căzut şi platoig clădirii din str Lapuşneanu 40,iar un zid al beră­riei Azuga a creat. A mai fost avăiat imobilul din str. Antochi, colţ­­ str. Domnească. Iar vitrinele unui magazin de arti­cole tehnice din Braşoveni au fost sparte. Mai multe cărări­ de la hotelul Grand au căzut pest trecători ră­­nindu-i. LA IAŞI s’au probat opt case în mahalaua Ţicăului. Lstr. Sf. Lá­zar s’a prăbuşit o part dintr’o casă cu două etaje. Pereţii platului de justiţie au crăpat. A mai suferit stri­căciuni localul clubului liberal-geor­­gist. De altfel sute de plafoane au crăpat sau au căzut în tot oraşul. Mai mulţi locuitori au fost răniţi de dărâmături. LA CONSTANŢA au căzut mai multe console fixate în ziduri, iar LA BRAŞOV au crăpat numeroşi pereţi ai caselor.­­ LA CHIŞINAU s-a prăbuşit un zid din ruinele fostului teatru Puşkin. Un ţăran a fost surprins de cutre­mur in drum spre, oraş. Caii dela căruţă speriindu-se au luat vânt şi au aruncat pe ţăran la pământ. Vic­tima s’a ales cu două coaste rupte. LA NARUJA-PUTNA, clopotele bi­sericilor au început să sune singure spre marea groază a credincioşilor. L-­ COMANESTI COMANESTI, 30. — Cutremurul s’a resimţit in localitate şi pe valea Trotuşului exact la ora 22.08 El a durat aproximativ un minut. Nu s’au produs pagube. LA FOCŞANI FOCŞANI, 30. — Astă-noapte, la orele 10.40 minute, s’a simţit în localitate un puternic cutre­­ mur. i Te-a speriat _ Nu, nota croitore­sei... Regăsirea cadavrelor onor. aviatori dispăruţi in 1932 PARIS. —­ Se anunţă din Bue­nos­ Air­es. Din Mendoza soseşte ştirea că avionul „San-José”, care dispăruse in ziua de 16 Iunie 1932 în munţii Cordillieri, împre­ună cu opt pasageri şi trei oa­meni de echipagiu, a fost regăsit in ziua de 23 Martie, la sud de, Puente Inca. In timpul unei excursii, ui­ funcţionar de hotel a descoperit, avionul rupt in două, care se ză­rea eşind de sub un strat de ză­padă. In interiorul avionului el a găsit patru cadavre destul de bine conservate, dintre care unul era decapitat. Se crede că ceilalţi ocupanţi au încercat să se salve­ze in momentul căderii şi că cor­purile lor sunt îngropate sub ră­măşiţele aparatului. Legiferarea controlului devizelor Prevederile proectului de lege D. Victor Slăvescu, ministrul fi­nanţelor,­ a trimis ori consiliului le­gislativ un proect de lege pentru reglementarea comerţului de de­vize. In expunerea de motive se arată că împrejurările actuale cer o a­­semenea legiuire în materie de de­vize. Proectul nu cuprinde decât 2 ar­ticole cu următorul cuprins: Guvernul e autorizat, când îm­prejurările vor cere, să reglemen­teze sau să restrângă comerțul de devize pe termen sau pe timp ne­determinat. Hotărîrile se vor lua de consiliul de miniștri. Restrângerea comerţului se va face prin Banca Naţională, care va stabili modalităţile de aplicare pre­cum si cele cuprinse in articolul I zitii vor fi specificate în de mai jos. Im­ent. Modalităţile de restrângere a co­­mertului de devize se vor publica in Monitorul Oficial. Această pu­blicaţie va avea putere de regula­ment. In articolul 2 se prevede că orice vânzare de cecuri, trate, conturi, acreditive, monede aur, aur în lin­gouri, aur brut, aur în pulbere, se va face numai prin Banca Na­ţională, la cursul fixat de această instituţie. Orice exportator e obligat să cedeze Băncii Nationale valoarea reală a exporturilor în devize ori­ginale. Orice credite stat obţine de particulari în străinătate vor fi imediat cedate, după realizarea lor, in întregime Băncii Nationale. Contravenţiile la aceste dispo­regula­ Intre 6 şi 15 Aprilie se va călători cu 50 la sută pe întreaga reţea G. F. R. Direcţiunea generală C. F. R. a , staf­ie la o alta, de pe yg luat următoarea interesantă deci-­­ treaga reţea C-F.ll. «iune în vederea sărbătorilor şi a vacanţei de Paşti, acordă o reducere de 50 la sută din taxele tari­­fare la toate clasele tren de persoane şi accelerat. Această reducere se va ap!jg| noaptea de Vineri ora 12, 60 și până Duminică 15 April ! Călătoria se va face edifc de către casele de bilet­­ de bilete tren de persj tăți de supliment tren

Next