Dimineaţa, aprilie 1934 (Anul 30, nr. 9793-9819)
1934-04-01 / nr. 9793
Anul 30 No.9793 La TRIAHOR AZI PREMIERA SEGELE TANGOURIIOR Raul Roulien Trăiască Viața!, O feerie de dansuri (I muzică de CONSI. MILLE Fondată în 1904 Lei 3 Ij iSusmash, Sir. Coast. dala (sărindar) s—7-a /*'• /I ăl-VV' 12 pagini ISi Duminică I Aprilie 1934 Devcc rcANc APA DE COLONIA VER'TAB'LA TELEFON: Direcţia şi Redacţia 3.84.30 ; Pnvincia 3.84.31; Străinătatea 3.84.33; Adiţia 3.63.50. ST Cutremurul deJoi noaptea El a zguduit vechiul regat şi o parte a Basarabiei un puternic cutremur de pământ ia spre ieşire ar produce o catastrofa ferit rasmio ■Riipiirecfţ ci îv, +S„ii i HiOeiIUia&e. Aseară pe la ora 10 s’a resimţit seama că Îmbulzirea spectatorilor Multe Imobile din oraş au cu neobişnuită Bucureşti şi în tot restul ţârii. Cutremurul a fost de gradul al şaptelea după scara lui Rossi-Forell, cu epicentrul la 140 kilometri de Bucureşti. A avut oscilaţiile orizontale şi a fost însoţit de puternice zgomote subterane. In primă clipă a cutremurului, cele patru pendule electrice dela Observatorul astronomic au încetat de a mai funcţiona. Ele indicau in acel moment ora 10, 7 minute şi 15 secunde. Până la repunerea în funcţiune a pendulelor nu s’a mai putut da publicului ora exactă. Cutremurul, care a început la ora 10.7 minute, s’a terminat la ora 10.23 minute având deci o durată de 21 de minute cu două reprize mai puternice. Oscilaţiile mai slabe n’au fost bine inteles simţite de public. In schimb oscilaţiile tari au fost atât de puternice încât au produs o panică nemaipomenită, în special în localurile publice şi in sălile de spectacol. PANICA Astfel la cinematograful Select proecţiunea a fost întreruptă şi sala a rămas un moment un întuneric. Spectatorii, cuprinşi de spaimă, au năvălit spre ieşire strigând: Ajutor. Comisarul de poliţie Tr. Georgescu s’a urcat însă pe un scaun şi a început să strige din toate puterile ca lumea să rămână pe loc. Graţie sângelui său rece s’a putut evita o adevărată nenorocire. Deasemeni la Opera Română panica a fost neînchipuită. Mai multe doamne au leşinat. Dar unul dintre spectatori, d. dr. Tempea, păstrând toţi, mai mare decât însuşi cutremurul. D-sa, urcat pe un fotoliu, a început să strige: Linişte! Linişte! In acelaş moment şeful electrician al Operei, Nistor, a făcut lumină. Electricitatea a avut darul să liniştească mulţimea. O doamnă mai intâi şi apoi un domn au început să aplaude. Publicul s’a calmat şi spectacolul a reînceput in vreme ce d. dr. Tempea dădea ajutoare doamnelor care leşinaseră. Spectacolul a fost tot timpul retransmis de radio. Cei cari ascultau la aparatele lor au auzit şi strigătele de panică ceiace a mărit şi spaima acestora. Când însă retransmiterea a reînceput, ascultătorii la radio s’au liniştit şi ei. * La Teatrul Regina Maria publicul n’a putut fi calmat prin nimic. Spectatorii au năvălit in stradă şi numai după ce cutremurul a încetat, lumea s’a întors in sală pentru a urmări mai departe reprezentaţia. Spectatorii de la cinematografele de pe bulevard, au năvălit şi ei in stradă, astfel încât bulevardul a fost, la un moment dat, o mare de capete. NU SUNT VICTIME IN BUCUREŞTI Victime omeneşti nu s-au semnalat nicăeri dar societatea de „Salvare” a luat imediat măsuri dublându-şi echipele de serviciu pentru orice eventualitate. Unele case mai sărăcăcioase dela periferia orașului au suferit oarecari stricăciuni. In centru s’au semnalat stricăciuni numai la Societatea de telefoane. Zidul palatului care este lipit de casa Frascati a suferit o deplai» ' J* i‘«anuntită.— Printre locuitori, a fost o panică de nedescris. LA CETATEA-ALBA CETATEA-ALBA, 30. — Aseară la ora 10 s’au simţit în regiunea noastră trei puternice cutremure de pământ, la scurte intervale unul de altul. In total oscilaţiile au durat vre-o 50 de secunde. Populaţia a fost cuprinsă de panică, dar nu s’a înregistrat niciun accident şi nicio stricăciune La case. LA MOINEŞTI MOINEŞTI, 30. — Aseară la ora 10 şi un sfert un puternic cutremur de pământ, care a ţinut aproape o jumătate de minut, a zguduit oraşul nostru. Cutremurul a fost Însoţit de zgomote subterane. In case mobilele s’au mişcat din loc. Stricăciuni n’au fost, dar lumea a fost cuprinsă de panică. LA MACIN MACIN, 30. — Astă noapte la ora 10 s’a înregistrat un dublu cutremur de pământ, de o durată şi o violenţă Populaţia înspăimântată a ieşit pe străzi in costume sumare. S’au dărâmat câteva caşuri de pe acoperişuri, câteva tavane şi câteva ziduri la case. LA BEREŞTI BEREŞTI, 30. — La ora 10.7 s’a înregistrat un puternic cutremur de pământ cu o durată de două minute. Au crăpat zidurile mai multor case. BUHUŞI, 30. — Aseară la ora 10.13 minute un puternic cutremur de pământ a zguduit oraşul nostru, producând o panică de nedescris. Publicul din sălile de spectacol şi din magazine a fugit înspăimântat in stradă. Deasemeni lucrătorii dela fabrica de postav au fugit din ateliere. Mai multe case s’au ales cu zidurile crăpate şi cu plafoanele dărâmate. Cutremurul a durat 30 de secunde. LA CALARASI CALARASI (Basarabia). Aseară la ora 22.15 un violent cutremur de pământ a zguduit oraşul, provocând mare panică. Multă lume a fost trezită din somn. Mai multe coşuri de pe acoperişuri au fost avariate. La Banca Basarabia a căzut un tavan. Un cutremur de o asemenea intensitate nu s’a mai înregistrat niciodată în oraşul nostru. LA ADJUD ADJUD, 30. — Aseară la ora 22 şi 8 minute s’au resimţit în localitate trei puternice zguduituri de pământ. Populaţia a părăsit locuinţele. Panica a fost nespusă. S’au produs mai multe dărâmări de ziduri. In mai multe case mobilele au fost răsturnate şi stricate. LA TIGHINA ROMANESTI (TIGHINA), 30. — Aseară la ora 10.5 s’a resimţit un puternic cutremur de pământ care a durat două minute. Populaţia îngrozită a ieşit în stradă. Oscilaţiunile au fost dela est la vest. — S’au dărâmat câteva coşuri de sobe, iar la şcoala primară a crăpat tencuiala. 1394. — Buzău (cutremur foarte violent); 1912. — Focşani (tavane dărâmate, sgomot violent subpământean); 1913. — Bucureşti (casele oscilau şi ferestrele trosneau, dar mai slab ca la 1 Noembrie 1929; 1916. — Călimăneşti (crăpături In pământ, crăparea zidurilor) ; 1928. — Giurgiu (prăbuşirea tavanului unei cafenele, coşuri dărâmate) ; 1929. — (1 Noembrie). Cutremur de gradul 7, un mort la Bucureşti, un mort în jud. Iaşi CICLUL DE 100 ANI SE CONFIRMA Memery a descoperit variaţia seculară a petelor sau a faculelor solare şi corelaţiunea lor cu fenomenele meteorologice. Se ştie că petele din soare trec printr’un maximum odată la 11 ani Nu la fiecare 11 ani avem bineînţeles un maximum constant. Astronomul Memery, a făcut în această chestiune o interesantă comunicare Academiei de ştiinţe din Paris. In baza cercetărilor lui Mémery şi a datelor culese din scrierile vechi româneşti, ziarul „Dimineaţa” a prezis probabilitatea repetării marilor cutremure dintre 1830—1840 in decada 1930—40. UNDE E EPICENTRUL? Cutremurul s-a propagat dela NIJ spre SW, conform înregistrării seismografelor observatorului astronomic. Epicentrul pare a fi în ţara noastră, în Moldova, pe falia Galaţi- Bârlad. Cutremurul a fost de gradul 9 în zona epicentrului. La Iaşi şi Galaţi cutremur a fost mult mai puternic ca la Bucureşti. L. FLORIN * LA BUHUŞI Se poate stabili epicentrul cutremurului? Observatorul din Iaşi n’ara seismograf Ciclul de 100 de mii se confirmă Cutremurul ce a zguduit toată fiind aproape tot atât de tare ca la ţara în noaptea de 29 Martie a avut 1 Noembrie 1929, intensitatea maximă in Moldova, sudul Basarabiei şi în delta Dunării Observatorul astronomic din Iași nu are seismograf, iar diagrama observatorului Filaret nu e suficientă, pentru calculul, măcar aproximativ, al epicentrului. Cutremurul a întrecut in tărie puternicul seism din dimineaţa zilei de 1 Noembrie 1929. CUM A FOST PRECEDAT FENOMENUL Zguduiturile au fost precedate de un val de frig şi o cădere bruscă a presiunei atmosferice. Se mai constată că mulţi oameni au fost eri foarte nervoşi, având inexplicabile enervări pentru lucruri de nimic. Animalele au fost deasemenea într’o stare de sensibilizare cum se observă doar in ţările bântuite de cutremure violente. La ora 10 noaptea păsările au fost trezite din somn în mod instinctiv, presimţind apropierea zguduirii. PRIMA ZGUDUITURĂ A FOST VERTICALA La orele 22 şi 7 minute locuitorii Capitalei au fost alarmaţi de o bruscă şi puternică zguduitură verticală. Emoţia a fost mare, zguduitura In etajele de sus locatarii au avut impresia că edificiile coboară vertical. Unele obiecte şi chiar mobile s’au răsturnat, clopotele bisericilor sunau singure, lămpile atârnate de tavan au început să oscileze, cu amplitudine mare. După scara lui Rossi Forel, seismul vertical a fost de gradul 7. A DOUA ZGUDUITURĂ După o minuţă şi câteva secunde a urmat a doua zguduitură, care a fost mult mai violentă. Casele oscilau orizontal şi vertical, unele tavane au crăpat şi s’au prăbuşit. Oamenii au trecut prin momente de mare spaimă, in special în etajele superioare. Cutremurul a durat 21 minute. După scara Rossi Forel, această zguduitură a fost evaluată între gradele 7 şi 8. Dela 1838 nu s’a mai cunoscut în ţara noastră un cutremur atât de violent şi de o durată atât de mare. Mulţi locuitori au dormit noaptea sub cerul liber. La teatre şi cinematografe a fost o panică mare. CUTREMURE IN ROMANIA Din fericire România nu cade în zonele bântuite de cutremure puternice. Pe linia Mărăşeşti- Galaţi avem o falie, adică o crăpătură uriaşe sub pământ, în care se scufundă cu încetul judeţul Putna, singura regiune din ţară ameninţată de cutremure mai violente, cum s’a întâmplat in 1912. O altă falie trece prin regiunea Turceşti (Vâlcea) unde a avut loc un cutremur puternic de s’a despicat pământul pe întinderi mari. La 6 Aprilie 1790 a fost un cutremur în Banat şi Transilvania atât de puternic, încât s’au dirâmat case şi biserici, dar victime n’au fost. La 26 Octombrie 1802 a fost un cutremur violent la Bucureşti, care a dărâmat jumătate din turnul Colţei şi multe alte clădiri. Cutremurul a zguduit jumătate din Europa, dela Moscova la Constantinopol. Cutremurul dela 24 ianuarie 1832 a dărâmat 38 clădiri din Bucureşti şi a omorât 8 pamuri. Această nenoroire violenţei ci ştiinţei maeştri, struiau case balcoane, pră buşesc la c§ Casele Bucureştij beton arjj speciali^ destul, ' Dp put no-i se datore(ilui, ci necari con- Ide cu bolţi, \re se prăitremur. (.te azi la Irămidă şl ţi ingineri zguduiri rtremure în țara Dacă ziua de 1 Aprilie este ziua tradiţională a farselor şi păcălelilor, in luna în care suntem pe punctul de a intra, se leagă speranţele multora, speranţe ce se pot transforma în decepţie, precum se mai leagă îngrijorări, in privinţa cărora dorim să nu se realizeze. Speranţele sunt nutrite de cei ce aşteaptă o slujbă, fie chiar o slujbuliţă cât de modestă, sau o îmbunătăţire, fie şi aceasta cât de neînsemnată, a situaţiei ce deţin actualmente şi de care n’au motive să fie mulţumiţi. Li s’a spus însă — nu ştim dacă spusele acestea au fost asigurări oarecum serioase sau simple zvonuri — cum că în lunia lui Aprilie, ba chiar în primele zile ale acestei luni, diferite ministere şi alte autorităţi publice vor face schimbări în personalul funcţionăresc, înlocuind pe diurnişti, pe suprabugetari, pe aceia al căror loc nu este asigurat prin „statutul” funcţionarilor publici. Aşa fiind, mulţi din cei ce somează speră ca luna Aprilie — lună în care cade în anul acesta sărbătoarea Paştilor să le aducă drept cadou un locşor în rândurile oastei de slujbaşi. Se poate ca, în această, privinţă, aşteptările unora să nu fie Înşelate. Insă este şi mai probabil că cei mulţi dintre candidaţii la slujbe vor avea de Înregistrat decepţii. Pe zi ce trece, se face tot mai mult dovada că statul sau, mai exact, bugetul statului nu poate aduce în spinare actualul număr de funcţionari, necum să-l sporească. Dar, precum am pomenit mai sus, în luna Aprilie se Leagă şi serioase îngrijorări ale marei epulaţi?î. Merse, anu-i cu, începâha din Aprilea o urcare de preţuri la teticolele — inclusiv cele de prima necesitate Deci, care ar fi motivul ca luna Aprilie — luna primăverii — să marcheze neapărat o scumpire a traiului? Motive se dau destule, ceeace nu înseamnă că sunt şi logice sau că se întemeiază pe ceva fapte reale. Ceea ce este esenţial in chestiunea aceasta, e faptul că vestea despre scumpirea traiului îţi este împărtăşită şi dată ca sigură de către toţi aceia de la cari ai ceva de târguit şi e crezută de populaţie. Băcanul, măcelarul, negustorul de stofe, iau cu toţii grija să te anunţe că, odată cu sosirea lui Aprilie, voi avea de plătit mai scump tot ce se vinde cu preţurile de astăzi. Judecând obiectiv, nu vedem din partea noastră raţiunea acestei scumpiri, odată cu trecerea de la o lună la alta. Din orice punct de vedere, situaţia se va prezenta şi în Aprilie la fel cum se prezintă şi in Martie. Ba chiar este un fapt, fie el cât de neînsemnat, care ar pleda mai degrabă în favoarea unei ofteniri, decât a unei scumpiri a traiului. Anume, este faptul votării legii de de degrevări fiscale Am socotit însă de folos să consacram acestei chestiuni articolul de faţă cu scopul de a atrage asupra ei serioasa atenţie a guvernului. Se ştie doar că nimic nu poate stârni mai lesne şi mai repede nemulţumirile şi protestele populaţiei decât îngreunarea condiţiunilor materiale de trai. Guvernul, prin organele sale are, în consecinţă, datoria să ia măsuri ca să nu se producă scumpire artificială şi neîntemeiată a vieţii. Dacă la baza zvonului ce circulă cu atâta persistenţă, stă numai spiritul de speculă, să se procedeze cu toată energia necesară, pentru a nu da speculei posibilitatea de a se afirma. N. Batbaria Pregătrea nouei Constitui austriaco VIENA. 30 (Rador). — Consiliul de miniştri a terminat consultaţiunile cu reprezentanţii provinciilor și a stabilit cuprinsul nouii Constituţii. Textul va fi redactat din nou, urmând să fie prezentat consilului de miniştri pentru luarea hotărîrii definitive, îndată după Paști. In ţară Din provincie se anunţă stricăciuni mai importante in următoarele oraşe: LA ISMAIL, tavanul cinematografului Casino s’a prăbuşit peste spectatori. Totuşi nimeni n’a fost grav rănit. In îmbulzeala dela uşi, câteva persoane au leşinat. LA GALAŢI intra, în acel moment un tren în gară. Pasagerii crezând că se scufundă terasamentul, au năvălit afară pe ferestre spărgând geamurile. Câţiva călători au fost uşor răniţi. Plafonul biroului de mişcare din gară a căzut. Deasemeni şi plafonul restaurantului Juraşcu. Mai mulţi consumatori au fost răniţi. A mai căzut şi platoig clădirii din str Lapuşneanu 40,iar un zid al berăriei Azuga a creat. A mai fost avăiat imobilul din str. Antochi, colţ str. Domnească. Iar vitrinele unui magazin de articole tehnice din Braşoveni au fost sparte. Mai multe cărări de la hotelul Grand au căzut pest trecători rănindu-i. LA IAŞI s’au probat opt case în mahalaua Ţicăului. Lstr. Sf. Lázar s’a prăbuşit o part dintr’o casă cu două etaje. Pereţii platului de justiţie au crăpat. A mai suferit stricăciuni localul clubului liberal-georgist. De altfel sute de plafoane au crăpat sau au căzut în tot oraşul. Mai mulţi locuitori au fost răniţi de dărâmături. LA CONSTANŢA au căzut mai multe console fixate în ziduri, iar LA BRAŞOV au crăpat numeroşi pereţi ai caselor. LA CHIŞINAU s-a prăbuşit un zid din ruinele fostului teatru Puşkin. Un ţăran a fost surprins de cutremur in drum spre, oraş. Caii dela căruţă speriindu-se au luat vânt şi au aruncat pe ţăran la pământ. Victima s’a ales cu două coaste rupte. LA NARUJA-PUTNA, clopotele bisericilor au început să sune singure spre marea groază a credincioşilor. L- COMANESTI COMANESTI, 30. — Cutremurul s’a resimţit in localitate şi pe valea Trotuşului exact la ora 22.08 El a durat aproximativ un minut. Nu s’au produs pagube. LA FOCŞANI FOCŞANI, 30. — Astă-noapte, la orele 10.40 minute, s’a simţit în localitate un puternic cutre mur. i Te-a speriat _ Nu, nota croitoresei... Regăsirea cadavrelor onor. aviatori dispăruţi in 1932 PARIS. — Se anunţă din Buenos Aires. Din Mendoza soseşte ştirea că avionul „San-José”, care dispăruse in ziua de 16 Iunie 1932 în munţii Cordillieri, împreună cu opt pasageri şi trei oameni de echipagiu, a fost regăsit in ziua de 23 Martie, la sud de, Puente Inca. In timpul unei excursii, ui funcţionar de hotel a descoperit, avionul rupt in două, care se zărea eşind de sub un strat de zăpadă. In interiorul avionului el a găsit patru cadavre destul de bine conservate, dintre care unul era decapitat. Se crede că ceilalţi ocupanţi au încercat să se salveze in momentul căderii şi că corpurile lor sunt îngropate sub rămăşiţele aparatului. Legiferarea controlului devizelor Prevederile proectului de lege D. Victor Slăvescu, ministrul finanţelor, a trimis ori consiliului legislativ un proect de lege pentru reglementarea comerţului de devize. In expunerea de motive se arată că împrejurările actuale cer o asemenea legiuire în materie de devize. Proectul nu cuprinde decât 2 articole cu următorul cuprins: Guvernul e autorizat, când împrejurările vor cere, să reglementeze sau să restrângă comerțul de devize pe termen sau pe timp nedeterminat. Hotărîrile se vor lua de consiliul de miniștri. Restrângerea comerţului se va face prin Banca Naţională, care va stabili modalităţile de aplicare precum si cele cuprinse in articolul I zitii vor fi specificate în de mai jos. Iment. Modalităţile de restrângere a comertului de devize se vor publica in Monitorul Oficial. Această publicaţie va avea putere de regulament. In articolul 2 se prevede că orice vânzare de cecuri, trate, conturi, acreditive, monede aur, aur în lingouri, aur brut, aur în pulbere, se va face numai prin Banca Naţională, la cursul fixat de această instituţie. Orice exportator e obligat să cedeze Băncii Nationale valoarea reală a exporturilor în devize originale. Orice credite stat obţine de particulari în străinătate vor fi imediat cedate, după realizarea lor, in întregime Băncii Nationale. Contravenţiile la aceste disporegula Intre 6 şi 15 Aprilie se va călători cu 50 la sută pe întreaga reţea G. F. R. Direcţiunea generală C. F. R. a , stafie la o alta, de pe yg luat următoarea interesantă deci- treaga reţea C-F.ll. «iune în vederea sărbătorilor şi a vacanţei de Paşti, acordă o reducere de 50 la sută din taxele tarifare la toate clasele tren de persoane şi accelerat. Această reducere se va ap!jg| noaptea de Vineri ora 12, 60 și până Duminică 15 April ! Călătoria se va face edifc de către casele de bilet de bilete tren de persj tăți de supliment tren