Dimineaţa, mai 1934 (Anul 30, nr. 9820-9850)

1934-05-01 / nr. 9820

#1 nul 30 no. 9820 ;nîcar crahacta fondată in 1904 de CONST. MILLE 3 Loi I Bucureşti, Str. CîOlISt. Itffu­s (Sărindar) 5—7—9 TELEFON: Direcţia şi Redacţia 3.84.30 ; Provincia 3.84.31; Străinătatea 3.84.33; Adiţia 3.63.53; CHIlONOMET­ER 10 pagini Marţi 1 Aprilie 13.000.000 câ­ştigaţi jucând numai la Norocoasa Colectură „FRASCATI“ Calea Victoriei 33-35 Accelerarea justiţiei unificarea codulu­i penal­ ­ P-v. « mm %'Aj Regele îşi rosteşte discursul la solemnitatea înmânării noului cod penal u­­rsificat de Consiliul superior legislativ al magistraturii In ultimul timp s’au desbătut în faţa instanţelor judecătoreşti câteva procese grave. Importanţa lor, s’au hotărârea precisă de a le curma cât mai repede, a grăbit judecata şi so­luţia. Un complot a fost descoperit, instruit şi judecat în mai puţin de două săptămâni. Sancţiunile au venit repede. Cuvântul justiţiei nu a întârziat. O hotărâre judecătorească are totdeauna în orice materie da­rul de a linişti spiritele, de a în­chide o chestiune. Efectul ei este salvator pentru intrarea în nor­mal. Afacerea Seleţchi, afacerea a­­sasinatului de la Sinaia, afacerea complotului, au ţinut încordată atenţia şi grija opiniei publice. Dacă judecata lor s’ar fi pre­lungit după modul proceselor co­mune, ar fi subsistat şi azi o at­mosferă de iritare. Justiţia trebue să aibă neapă­rat un rol moralizator. Fără in- spirarea acestui simţământ, pre­stigiul ei este grav atins. Acest rol însă nu se poate în­făptui decât dacă judecata şi sancţiunea vin repede. Orice în­târziere este dăunătoare senti­mentului moral al opiniei publi­ce. Exemplificarea prin sancţiu­nea imediată este cel mai bun preventiv social contra tuturor infracţiunilor. Odată ce un fapt penal s’a produs, el creiază o atmosferă de reacţiune a simţului moral, în­­tr’un cerc mai mult sau mai pu­ţin larg. Această reacţiune cere o satis­facţie imediată. Acest simţ este oarecum în legitimă apărare, şi vrea de 'ndată restabilirea echi­librului de drepturi. Dacă făţîfcul penal este intrat * . jh&totaef, iceast» in* este deajuns. O întârziere a soluţiunei, o prelungire peste măsură, face ca reacţiunea simţului moral să ră­­mâe nesatisfăcută, să se relaxe­ze apoi, şi, în fine, să se trans­forme în neîncredere faţă de jus­tiţie. Nimic nu poate demoraliza mai mult o societate decât această credinţă într’o impunitate pe care timpul o confirmă, sau îi scade din importanţă. Dacă un fapt penal are loc as­tăzi, dacă el tulbură In prezent conştiinţa morală a societăţii, sancţiunea care ar veni Încet pe­ste zece ani, nu ar mai avea nici un efect moralizator. Pedeapsa, atunci, oricare ar fi, oricât de severă sau oricât de blândă, pare curioasă, pentrucă memoria fap­tului care a provocat-o s’a tocit, s’a șters, a pierdut din acuitate... Anarhia morală de astăzi se datorește în foarte mare parte acestei întârzieri a judecăţii şi a sancţiunilor. Procesele penale, în faţa celor mai multe tribunale se amână pe termene lungi, din 6 în 5 luni. Câ­t vine sentinţa după cinci ani, nimeni nu-şi mai aduce a­­minte pentru ce s’a dat pedeap­sa, şi făptaşul care altă dată, cu ani în urmă, revoltase opinia pu­blică prin grozăvia actului său, apare ca un nevinovat s­au chiar ca o victimă. Iar pentru acei al căror simţ moral a fost lovit de faptul pe­nal, amânarea la nesfârşit a ju­decăţii echivalează cu o impu­nitate. De cele mai multe ori apoi, un interes social, cere ca faptul prea vechi să nu mai fie dezgropat, şi să fie dat uitărei şi iertărei prin amnistie. Este deci de un înalt interes moral ca judecata şi sancţiunea, dacă trebue să vie, să vie ime­diat. Numai o asemenea procedură poate menţine şi ridica presti­giul represiunei sociale ca şi ni­velul moral. Altfel domneşte o impresie de impunitate, de putinţă de aran­jare în timp, de scepticism. Opinia publică de astăzi, mai sensibilă ca oricând din cauza mizeriei, cere satisfacţia unor sancţionări prompte a tuturor celor vinovaţi. Dacă individul are o moralitate dubioasă, societatea mai găseşte in spiritul ei de conservare ener­gia cu care să-şi apere vechile valori morale. Promptitudinea sancţiunilor a­­plicate în ultimul timp, a făcut o impresie excelentă. Ea a creiat convingerea că nu se poate în­cerca nepedepsit, orice. Nu s’ar putea generaliza acea­stă promptitudine? Ne-ar putea salva din nihilis­mul moral de azi. Și pentru a­­ceasta nici o jertfă nu ar fi prea mare. Demostene Botez Timpul continuă a fi cald şi se­cetos, temperatura a scăzut e drept cu câteva grade, nu mai avem arşi­ţă atât de intensă ca săptămâna precedentă, norii s-au condensat pe alocuri în ploi torenţiale, dar seceta e staţionară în circa 60 de judeţe. Presiunea atmosferică e în uşoară scădere, barometrul arăta­t aseară 763 milimetri la Bucureşti, în Ar­isai presiunea e mai joasă de 760. Vântul bate din direcţia Est, a­­ducând vapori de apă de la suprafa­ţa Mării Negre. Procentajul h­igro­­metric al aerului este de circa 50 la sută, plantele au putut rezista se­cetei trei săptămâni datorită brizei mării. In Iugoslavia situaţia e mult mai rea ca la noi, aerul e uscat a­­proape ca în stepe, termometrul a­­rată în unele regiuni 35 grade la umbră. PLOI IN MAI Situaţia generală atmosferică a rămas neschimbată, fiind tot sub stăpânirea anticiclonului format în Rusia. Cum însă am avut ploi abunder­­e în judeţele Lăpuşna şi Cetatea albă, cu toată presiunea ridicată 768 mm. la Chişinău­, s'ar putea să nai avem ploi în restul ţării chiar n cazul menţinerii maximului ba­­rometric rusesc. Harta timpului arată extinderea zonei aerului arctic în tot nordul antinentului. Răcirea aerului va fi­­ la noi mai pronunţată la altitudin­i mari, unde bate vânt de Nord. Naptea va fi la munte, foarte rece, minimele vor scădea până aproape e zero şi prin formarea unor curenţ­i locali, descendenţi, vom avea un început de averse în primele zile ale lunei Mai, a căror distribuţie va fi după h­asardul curenţilor. In prima decada a lunei co­line este probabil să se formeze antici­­clonul Azorelor care ne va trimite eventual nori de ploae. Tot în Mai avem perioada „Sfin­ţilor de Ghiaţă", când atmosfera ră­ceşte brusc, la munte ninge şi în câmpie încep ploile de lungă dura­tă.In cazul când vom avea în Mai ploi generale şi foarte abundente, situaţia agricolă va fi salvată. Mulţi plugari vor trebui să are şi să semene iar. Se prevede o vară arzătoare şi lungă. Secerişul se va putea face în Septembrie, porum­bul se va coace în Octombrie, în ca­zul când vara va fi şi ploioasă. In anul secetos 1794 vara s’a pre­lungit până în Decembrie. L. F. CUM E TIMPUL PLOI IN MAI Cum stăm cu situaţia agricolă după seceta din Aprilie IOACHIM DE RIBBENTROP însărcinat de guvernul german cu problema dezarmării. Şedinţa începe la ora 5 sub pre­­ şed­­­i­i­a d-lui ginarai Macarescu. Se dă cuvântul în continuare d-lul avocat Em. Vasiliu Cluj, care dezvoltă un motiv de recurs pri­vind violarea dreptului de apărare. Apărătorul susţine că întrebările de culpabilitate sunt viţiate, întru­cât ele nu se reportează la un com­plot, ci la fapta singularizată a re­curentului Fericeanu. In sprijinul celor susţinute, d. Vasiliu-Cluj citează jurisprudenţe, încheind apărătorul spune ca o decizie de casare ar putea arăta străinătăţii că ceeace s’a crezut n’a existat în mintea vreunui ostaş. PLEDOAREA D-LUI TOMA DRAGU D. TOMA DRAGU luând cuvân­tul arată condiţiile extrem de grele în care a trebuit să pledeze In faţa instanţei de fond şi ceea ce l-a determinat să ia apărarea in acest proces. D-sa crede că cei 13 condamnaţi au fost în realitate achitaţi deoare­ce au fost scoşi de sub acuzaţiunea de atentat contra Regelui. Instanţa de fond refuzând să pună această întrebare, chestiunea atentatului a fost tranşată. Apărătorul dezvoltă apoi un mo­tiv de recurs referitor la violarea art. 18, 19 şi 20 c. f. m. susţinând inţiata constituire a consiliului de război şi violarea dreptului de apă­rare. In speţă, susţine d. av. Toma Dragu, complectul consiliului de război care a judecat pe complo­tişti, a fost alcătuit prin călcarea textelor de lege. Astfel d. general Cornicioiu, care e cel mai nou în gradul de general de brigadă din circumscripţia Bu­cureşti, a fost numit preşedinte al consiliului de război când, în mod normal, urma a fi numit vp gene­­■..u de oricar'a. Mi vtcMi:* dlarix* cei 60 generali trecuţi pe tablou. Referindu-se la ceilalţi judecători din complectul instanţei de fond, apărătorul arată că şi aceştia au fost numiţi cu călcarea textelor de lege. După ce mai dezvoltă un motiv de recurs privitor la violarea art. 125 c. i. m. 78 şi 79 cod penal, d. Toma Dragu cere o decizie de ca­sare a sentinţei consiliului de răz­boi. PLEDOARIA D-LUI N. BACIU După o scurtă suspendare, ple­dează d. av. Nicu Baciu, pentru toţi recurenţii. D-sa se plânge că Instrucţia a fost violată, deci nulă, deoarece magistratul militar a continuat a instrui in cauză şi după darea or­dinului de urmărire. ■ Trecând la motivul privitor la violarea dreptului de apărare, apă­rătorul susţine că acuzarea a uti­lizat piese noi, prezentate în timpul procesului şi nepuse în discuţia părţilor. După ce mai desvoltă câteva mo­tive de recurs, d. av. Baciu cere ca­sarea sentinţei de condamnare, cu trimetere pentru o nouă judecare. PLEDOARIA D-LUI R. FODOR A pledat apoi d. av. Radu Fodor, dezvoltând câteva motive de recurs, cu privire la violarea textelor de lege aplicabile în speţă. In sensul celor susţinute, apără­torul citează jurisprudenţe ale ca­saţiei militare şi civile. In incheere, d. av. Fodor solicită o decizie de casare a sentinţei con­­damnatoare. Şedinţa se suspendă până la ora 9 jumătate. Curţii de c­e­saţie I . . . Deasemen­i, audierea subla A h­ a, cumnat al lt.­col. Precum fără pre­stare de jurământ e admisă de le­ge. Trecând de motivul susţinut de a­­părare asupra violării art. 18 c. f. m. (prin unirea incidentului cu fondul) de comisar regal citeşte mo­tivarea incidentului, din care să vede că instanţa de fond a socotit suficientă luminarea cauzei prin martorii audiaţi. Şi în această privinţă, reprezen­tantul acuzării citează jurispruden­ţe ale Casaţiei civile şi militare, prin care se lasă la aprecierea suverană a instanţei să hotărască asupra u­­tilităţi audierii tuturor martorilor propuşi de apărare. Cere şi respingerea şi acestui mo­tiv. Examinând chestiunea violării art. 78, greşita calificare a infracţiunei, d. comisar regal arată că acest mo­tiv e neîntemeiat, întrebările de cul­pabilitate fiind bine formulate şi cuprinzând toate elementele de cir­­cumstanţiere şi determinare mate­rială a infracţiunii. In sensul celor afirmate citează decizia 149 din 1930 şi 188 din 1930 a Curţii de casaţie militară. Reprezentantul acuzării cere şi respingerea acestui motiv. După ce analizează rând pe rând toate celelalte motive de recurs susţinute de apărare, cu privire la competinţa şi inţiata constituire a complectului consiliului de război, d. maior Petrescu, demonstrează cu lux de argumente şi jurisprudenţe ale Casaţiei, lipsa de temeiu a­­cestor motive. In incheere, d-sa cere resping­erea recursului, ca nefondat. REPLICA APARARE La redeschidere se dă cuvântul în replică d-lor avocaţi V. Mora, Vasiliu-Cluj şi N. Baciu, care com­­plectează motivele susţinute cu une­le decizii şi jurisprudenţe. La ultimul cuvânt al apărării, d. av. Vasiliu-Cluj spune că acest pro­ces nu trebuia să ia naştere pentru a nu se aduce astfel în discuţie tra­tatele de pace. Pe umerii armatei, trebue să stea numai grija de nevoile ei, departe de vicisitudinile politice, daţi posi­bilitate să se facă dreptate, mai înainte de toate, închee d. Vasiliu Cluj. A luat apoi cuvântul în replică d. maior Petrescu, care a combătut motivele susţinute de apărare, de­clarând că îşi menţine concluziile din rechizitoriu. La ora 12 noaptea Curtea a intrat în deliberare, având a se pronunţa asupra recursului celor 13 condam­naţi. După o oră şi jumătate de deliberare, Curtea a pronunţat o decizie prin care recursul a fost respins. D. SAND. T Decizia Casaţiei militare în recursul complotiştilor Şedinţa de noapte La ora 9 jumătate seara se des­chide şedinţa de noapte. Sala de şedinţe pare mai populată. Se dă cuvântul d-lui maior Pe­trescu Alexandru, comisar regal, care îşi începe rechizitoriul, remar­când că s’a pus in discuţiune modul accelerat în care s’au condus dez­baterile, fapt ce nu poate fi reţinut de casaţia militară. D-sa ia in discuţie motivele refe­ritoare la violarea art. 51 şi 52 din c. i. m., violarea legii stării de a­­sediu susţinute de d-nii av. Vasiliu Cluj, Mora, Baciu. Faţă de textele de lege şi decre­tele în vigoare, motivele, susţine co­misarul regal, aceste motive sunt ne­fondate. Trecând la motivul privitor la in­­competinţă, arată ca infracţiunea s’a petrecut în Martie şi Aprilie, iar starea de asediu datează dela 31 Decembrie 1933. Analizând motivul Invocat de a­­părare cu privire la lipsa de calitatea d-lui lt.-col. Pruteanu, ca instructor al afacerei complotului, d. comisar regal demonstrează că deşi acesta era mutat de direcţia marinei, to­tuşi avea un ordin de detaşare la consiliul de război. In sensul celor afirmate citează numeroase jurisprudenţe. Apărarea cere să i se prezinte a­­cest ordin de detaşare. COMISAR REGAL: E strict secret. PREŞEDINTELE: Vă rog să mi-l daţi nouă pentru a vedea dacă poate fi văzut de apărare sau nu. Se hotărăşte a se da numai or­dinul de detaşare apărării. D. Vasiliu-Cluj cere să se dea a­­părării întregul act. D. PREŞEDINTE: Eu l-am văzut şi fără să citesc altceva decât ordi­ne de dataşare. Restul nu ne priveşte pe noi. D. VASILIU Cluj declară că va lua cuvântul în replică. Mai departe, d. maior PETRESCU examinează motivul privitor la as­cultarea a doi preoţi, ca informa­tori. D-sa arată că înalta Curte de Casaţie printr’o decizie dată în 1928 a hotărît ca preoţii, pe temeiul le­gii, lor canonice, nu pot presta ju­rământul, fiind scutiţi de această formalitate. Din moment ce apărarea n’a făcut nici o obiecţiune in faţa instanţei de fond, asupra acestei chestiuni, ea mu ce mai joate aduce in discuţia GROAZNIC INCENDIU IN JUDEŢUL VÂLCEA R. VALCEA, 28.­­ Un groaznic­ incendiu s’a declarat azi dimi­neaţă pe teritoriile comunelor Brezoiu Malaia, Boiţa Sibiu şi Călineşti-Vâlcea. Imediat au fost anunţate auto­rităţile locale. La faţa locului a plecat de prim pretor al plăşii Co­­zia, Alexandru Voiculescu care împreună cu autorităţile comu­nale a luat măsurile necesare de localizare. Se crede că incendiul a izbucnit de la un foc făcut de săteni care erau cu vitele în pă­durile de mai sus la păscut. Fo­cul a luat proporţii dezastruoa­se. In timp de aproape 10 ore au ars păduri pe întinderi mari. Pa­gubele nu pot fi încă evaluate. Pădurile ce ard sunt proprieta­tea obştiilor Păscoaia din Brezo­iu, pădurea obştei Brezoeni şi pă­durea Plaiul Cireşului din co­muna Malaia, pădurea obştei Că­­lineşti din comuna Călineşti, pă­durea Boiţa din judeţul Sibiu. Vom reveni cu amănunte. * America şi politica Japoniei faţă de China WASHINGTON, 28. (Rador). Cercurile politice autorizate fac o bună primire noului ex­pozeu asupra politicii Japoniei faţă de China. D. Huli a refuzat să discuta declaraţia d-lui Hirota, dar a declarat că „după câte ştie d-sa, nu a fost vorba de nici o discuţie privitoare la o acţiu­ne comună cu Marea Brita­­­ nie”. 1 D. DALABIER CRITICA ZIARELE PARISIENE PARIS. 28. (Europapress).— Ziarele publică în formă de senzaţie declaraţiile făcute ori de către fostul preşedinte de consiliu Daladier în faţa comi­siunii parlamentare de anche­tă asupra evenimentelor sânge­roase de la Paris în ziua de 0 Februarie. D. Daladier a recunoscut că pentru acea zi concentrase la Paris şi tancuri, cari staţionau în apropiere de Saint Claude. D. Daladier a afirmat însă că n’ar fi utilizat aceste tancuri decât numai pentru întărirea baricadelor ridicate de poliţie. D. Daladier a avut apoi o foarte violentă împotri­­din Paris, cari pre­is au­ du.3 campp.m­p d-sale. D-sa a afir­­ma Paris cea mai mare mat parte din ziare nu trăesc din ceea ce pot produce pe cale obișnuită, ci din „afaceri”. Arestarea unui asasin SIBIU, 28. — Asasinul Frăţilă din comuna Alamoş, judeţul Sibiu, auto­rul crimei din comuna Guşteriţa a fost prins la Piteşti. Astăzi i s-a luat primul interogatoriu. Marţi urmează să se facă reconstituirea crimei. Asasinul a făcut mărturisiri com­plecte. El recunoaşte că a asasinat pe bătrânul Samuel Guneş în vârstă de 62 de ani de la care furase suma de 8.500 lei. Declară că cu banii îşi cumpărase o biblie iar o parte însemnată din bani îi împărţise la săraci. Rămânând fără bani a fost nevoit să intre servitor la Piteşti. Din partea soţiei celui ucis se pu­sese un premiu de 100 mii lei pentru prinderea asasinului. Acest premiu va­­ în­­părţiTpî.'-re pluiente lui jandarmi Brancoveanu, comisar al.-­ Frăţilă şi agenţii Ol­iru şi Tecău. JP Germania şi statele baltice PARIS, 28 (Rador). — Ziarele de dimineaţă comentează refuzul Rei­­chului, de a garanta independenţa ţărilor baltice. „Figaro” aminteşte în această pri­vinţă vechea doctrină germană „do­­minium maris baltici”. Ziarul sub­liniază că Polonia a făcut multă vreme pentru a uni mai strâns sta­tele baltice. Astăzi, Rusia, care a semnat o serie de pacte de neagre­siune cu vecinii săi, ar fi voit ca Germania să renunţe la toate planu­rile ei cu privire la statele baltice. Prin refuzul său — scrie ziarul— cancelarul Eitler şi-a dat pe faţă jocul. D-sa a crezut un moment că linia care oferă cea mai slabă re­zistenţă este la Sud, spre Austria. Pentru a avea mâinile libere, a semnat cu Polonia o declaraţie pen­tru ne­recurgere la forţă, dar a ob­servat repede greşala pe care a fă­cut-o. Acum crede că ar putea ac­ţiona pe Marea Baltică, în caz de complicaţii internaţionale. Jocul es­te primejdios, căci diferitele puteri sunt ţinute să f­eghieze la indepen­denţa statelor născute din război­. Pe altă parte, Polonia ar fi grav a­­meninţată de noul atac german spre Est. Dacă Germania şi-ar întinde in­fluenţa pe coasta orientală a Mării Baltice, Polonia ar fi amenințată.­­ încheie „Figaro”. LIGA NAHM DESPRE SITUAŢIA FINANCIARA A BULGARIEI GENEVA, 28. (Europapress). — Experţii financiari au prezentat se­cretariatului general al Societăţii Naţiunilor raportul despre situaţia economică şi financiară a Bulgariei privitoare la perioada din Noembrie 1933 până în Aprilie 1934. Raportul constată că deficitul budgetar pe exerciţiul în curs este mai mic de­cât cel din anul budgetar trecut şi că în urma măsurilor luate de gu­vern s’a ajuns la o stabilizare a ex­portului şi o reducere a importului, balanţa financiară devenind astfel activă. S’a ameliorat astfel şi si­tuaţia Băncii Naţionale. Experţii reproşează însă guver­nului bulgar unele serioase greşeli în politica economică, mai ales in­tervenţii arbitrare în favoarea unor anumite industrii. D. MUŞANOFF DESPRE CĂLĂTORIA SA IN STRĂINĂTATE Declaraţii făcute pres­a SOFIA, 28. (Rador). — D. Muşa­­noff, preşedintele consiliului, a fă­cut azi ziariştilor declaraţii asupra recentei sale călătorii in străină­tate. D-sa a declarat că negocierile de la Londra, privitoare la reglemen­tarea împrumuturilor bulgare de după războiu, au dus la un acord satisfăcător. Cele dela Paris, privitoare la îm­prumuturile dinainte de războiu, cu toate că nu s’au terminat, au dus la o apropiere sensibilă a tezelor celor două părţi în litigiu. La Paris, Londra, Berlin, Roma şi Budapesta, a declarat d. Muşa­­noff, am avut primiri foarte căl­duroase. In cursul schimburilor de vederi avute cu conducătorii ţărilor vizi­tate, d. Muşanoff a avut ocaziunea să constate viile simpatii de care se bucură în străinătate Suveranul Bulgariei şi poporul bulgar. Primul ministru a constatat tot­deodată şi bunăvoinţa acestor ţări pentru intensificarea raporturilor economice cu Bulgaria. In concluzie, d. Muşanoff a de­clarat că, în starea­ actuală de in­certitudine prin care trece Europa, sguduită de criza economică pre­zentă, Bulgaria trebuie să lucreze din toate puterile sale pentru pa­cea generală și consolidarea inter­nă.

Next