Dimineaţa, mai 1934 (Anul 30, nr. 9820-9850)
1934-05-01 / nr. 9820
#1 nul 30 no. 9820 ;nîcar crahacta fondată in 1904 de CONST. MILLE 3 Loi I Bucureşti, Str. CîOlISt. Itffus (Sărindar) 5—7—9 TELEFON: Direcţia şi Redacţia 3.84.30 ; Provincia 3.84.31; Străinătatea 3.84.33; Adiţia 3.63.53; CHIlONOMETER 10 pagini Marţi 1 Aprilie 13.000.000 câştigaţi jucând numai la Norocoasa Colectură „FRASCATI“ Calea Victoriei 33-35 Accelerarea justiţiei unificarea codului penal P-v. « mm %'Aj Regele îşi rosteşte discursul la solemnitatea înmânării noului cod penal ursificat de Consiliul superior legislativ al magistraturii In ultimul timp s’au desbătut în faţa instanţelor judecătoreşti câteva procese grave. Importanţa lor, s’au hotărârea precisă de a le curma cât mai repede, a grăbit judecata şi soluţia. Un complot a fost descoperit, instruit şi judecat în mai puţin de două săptămâni. Sancţiunile au venit repede. Cuvântul justiţiei nu a întârziat. O hotărâre judecătorească are totdeauna în orice materie darul de a linişti spiritele, de a închide o chestiune. Efectul ei este salvator pentru intrarea în normal. Afacerea Seleţchi, afacerea asasinatului de la Sinaia, afacerea complotului, au ţinut încordată atenţia şi grija opiniei publice. Dacă judecata lor s’ar fi prelungit după modul proceselor comune, ar fi subsistat şi azi o atmosferă de iritare. Justiţia trebue să aibă neapărat un rol moralizator. Fără in- spirarea acestui simţământ, prestigiul ei este grav atins. Acest rol însă nu se poate înfăptui decât dacă judecata şi sancţiunea vin repede. Orice întârziere este dăunătoare sentimentului moral al opiniei publice. Exemplificarea prin sancţiunea imediată este cel mai bun preventiv social contra tuturor infracţiunilor. Odată ce un fapt penal s’a produs, el creiază o atmosferă de reacţiune a simţului moral, într’un cerc mai mult sau mai puţin larg. Această reacţiune cere o satisfacţie imediată. Acest simţ este oarecum în legitimă apărare, şi vrea de 'ndată restabilirea echilibrului de drepturi. Dacă făţîfcul penal este intrat * . jh&totaef, iceast» in* este deajuns. O întârziere a soluţiunei, o prelungire peste măsură, face ca reacţiunea simţului moral să rămâe nesatisfăcută, să se relaxeze apoi, şi, în fine, să se transforme în neîncredere faţă de justiţie. Nimic nu poate demoraliza mai mult o societate decât această credinţă într’o impunitate pe care timpul o confirmă, sau îi scade din importanţă. Dacă un fapt penal are loc astăzi, dacă el tulbură In prezent conştiinţa morală a societăţii, sancţiunea care ar veni Încet peste zece ani, nu ar mai avea nici un efect moralizator. Pedeapsa, atunci, oricare ar fi, oricât de severă sau oricât de blândă, pare curioasă, pentrucă memoria faptului care a provocat-o s’a tocit, s’a șters, a pierdut din acuitate... Anarhia morală de astăzi se datorește în foarte mare parte acestei întârzieri a judecăţii şi a sancţiunilor. Procesele penale, în faţa celor mai multe tribunale se amână pe termene lungi, din 6 în 5 luni. Cât vine sentinţa după cinci ani, nimeni nu-şi mai aduce aminte pentru ce s’a dat pedeapsa, şi făptaşul care altă dată, cu ani în urmă, revoltase opinia publică prin grozăvia actului său, apare ca un nevinovat sau chiar ca o victimă. Iar pentru acei al căror simţ moral a fost lovit de faptul penal, amânarea la nesfârşit a judecăţii echivalează cu o impunitate. De cele mai multe ori apoi, un interes social, cere ca faptul prea vechi să nu mai fie dezgropat, şi să fie dat uitărei şi iertărei prin amnistie. Este deci de un înalt interes moral ca judecata şi sancţiunea, dacă trebue să vie, să vie imediat. Numai o asemenea procedură poate menţine şi ridica prestigiul represiunei sociale ca şi nivelul moral. Altfel domneşte o impresie de impunitate, de putinţă de aranjare în timp, de scepticism. Opinia publică de astăzi, mai sensibilă ca oricând din cauza mizeriei, cere satisfacţia unor sancţionări prompte a tuturor celor vinovaţi. Dacă individul are o moralitate dubioasă, societatea mai găseşte in spiritul ei de conservare energia cu care să-şi apere vechile valori morale. Promptitudinea sancţiunilor aplicate în ultimul timp, a făcut o impresie excelentă. Ea a creiat convingerea că nu se poate încerca nepedepsit, orice. Nu s’ar putea generaliza această promptitudine? Ne-ar putea salva din nihilismul moral de azi. Și pentru aceasta nici o jertfă nu ar fi prea mare. Demostene Botez Timpul continuă a fi cald şi secetos, temperatura a scăzut e drept cu câteva grade, nu mai avem arşiţă atât de intensă ca săptămâna precedentă, norii s-au condensat pe alocuri în ploi torenţiale, dar seceta e staţionară în circa 60 de judeţe. Presiunea atmosferică e în uşoară scădere, barometrul arătat aseară 763 milimetri la Bucureşti, în Arisai presiunea e mai joasă de 760. Vântul bate din direcţia Est, aducând vapori de apă de la suprafaţa Mării Negre. Procentajul higrometric al aerului este de circa 50 la sută, plantele au putut rezista secetei trei săptămâni datorită brizei mării. In Iugoslavia situaţia e mult mai rea ca la noi, aerul e uscat aproape ca în stepe, termometrul arată în unele regiuni 35 grade la umbră. PLOI IN MAI Situaţia generală atmosferică a rămas neschimbată, fiind tot sub stăpânirea anticiclonului format în Rusia. Cum însă am avut ploi abundere în judeţele Lăpuşna şi Cetatea albă, cu toată presiunea ridicată 768 mm. la Chişinău, s'ar putea să nai avem ploi în restul ţării chiar n cazul menţinerii maximului barometric rusesc. Harta timpului arată extinderea zonei aerului arctic în tot nordul antinentului. Răcirea aerului va fi la noi mai pronunţată la altitudini mari, unde bate vânt de Nord. Naptea va fi la munte, foarte rece, minimele vor scădea până aproape e zero şi prin formarea unor curenţi locali, descendenţi, vom avea un început de averse în primele zile ale lunei Mai, a căror distribuţie va fi după hasardul curenţilor. In prima decada a lunei coline este probabil să se formeze anticiclonul Azorelor care ne va trimite eventual nori de ploae. Tot în Mai avem perioada „Sfinţilor de Ghiaţă", când atmosfera răceşte brusc, la munte ninge şi în câmpie încep ploile de lungă durată.In cazul când vom avea în Mai ploi generale şi foarte abundente, situaţia agricolă va fi salvată. Mulţi plugari vor trebui să are şi să semene iar. Se prevede o vară arzătoare şi lungă. Secerişul se va putea face în Septembrie, porumbul se va coace în Octombrie, în cazul când vara va fi şi ploioasă. In anul secetos 1794 vara s’a prelungit până în Decembrie. L. F. CUM E TIMPUL PLOI IN MAI Cum stăm cu situaţia agricolă după seceta din Aprilie IOACHIM DE RIBBENTROP însărcinat de guvernul german cu problema dezarmării. Şedinţa începe la ora 5 sub pre şediia d-lui ginarai Macarescu. Se dă cuvântul în continuare d-lul avocat Em. Vasiliu Cluj, care dezvoltă un motiv de recurs privind violarea dreptului de apărare. Apărătorul susţine că întrebările de culpabilitate sunt viţiate, întrucât ele nu se reportează la un complot, ci la fapta singularizată a recurentului Fericeanu. In sprijinul celor susţinute, d. Vasiliu-Cluj citează jurisprudenţe, încheind apărătorul spune ca o decizie de casare ar putea arăta străinătăţii că ceeace s’a crezut n’a existat în mintea vreunui ostaş. PLEDOAREA D-LUI TOMA DRAGU D. TOMA DRAGU luând cuvântul arată condiţiile extrem de grele în care a trebuit să pledeze In faţa instanţei de fond şi ceea ce l-a determinat să ia apărarea in acest proces. D-sa crede că cei 13 condamnaţi au fost în realitate achitaţi deoarece au fost scoşi de sub acuzaţiunea de atentat contra Regelui. Instanţa de fond refuzând să pună această întrebare, chestiunea atentatului a fost tranşată. Apărătorul dezvoltă apoi un motiv de recurs referitor la violarea art. 18, 19 şi 20 c. f. m. susţinând inţiata constituire a consiliului de război şi violarea dreptului de apărare. In speţă, susţine d. av. Toma Dragu, complectul consiliului de război care a judecat pe complotişti, a fost alcătuit prin călcarea textelor de lege. Astfel d. general Cornicioiu, care e cel mai nou în gradul de general de brigadă din circumscripţia Bucureşti, a fost numit preşedinte al consiliului de război când, în mod normal, urma a fi numit vp gene■..u de oricar'a. Mi vtcMi:* dlarix* cei 60 generali trecuţi pe tablou. Referindu-se la ceilalţi judecători din complectul instanţei de fond, apărătorul arată că şi aceştia au fost numiţi cu călcarea textelor de lege. După ce mai dezvoltă un motiv de recurs privitor la violarea art. 125 c. i. m. 78 şi 79 cod penal, d. Toma Dragu cere o decizie de casare a sentinţei consiliului de război. PLEDOARIA D-LUI N. BACIU După o scurtă suspendare, pledează d. av. Nicu Baciu, pentru toţi recurenţii. D-sa se plânge că Instrucţia a fost violată, deci nulă, deoarece magistratul militar a continuat a instrui in cauză şi după darea ordinului de urmărire. ■ Trecând la motivul privitor la violarea dreptului de apărare, apărătorul susţine că acuzarea a utilizat piese noi, prezentate în timpul procesului şi nepuse în discuţia părţilor. După ce mai desvoltă câteva motive de recurs, d. av. Baciu cere casarea sentinţei de condamnare, cu trimetere pentru o nouă judecare. PLEDOARIA D-LUI R. FODOR A pledat apoi d. av. Radu Fodor, dezvoltând câteva motive de recurs, cu privire la violarea textelor de lege aplicabile în speţă. In sensul celor susţinute, apărătorul citează jurisprudenţe ale casaţiei militare şi civile. In incheere, d. av. Fodor solicită o decizie de casare a sentinţei condamnatoare. Şedinţa se suspendă până la ora 9 jumătate. Curţii de cesaţie I . . . Deasemeni, audierea subla A h a, cumnat al lt.col. Precum fără prestare de jurământ e admisă de lege. Trecând de motivul susţinut de apărare asupra violării art. 18 c. f. m. (prin unirea incidentului cu fondul) de comisar regal citeşte motivarea incidentului, din care să vede că instanţa de fond a socotit suficientă luminarea cauzei prin martorii audiaţi. Şi în această privinţă, reprezentantul acuzării citează jurisprudenţe ale Casaţiei civile şi militare, prin care se lasă la aprecierea suverană a instanţei să hotărască asupra utilităţi audierii tuturor martorilor propuşi de apărare. Cere şi respingerea şi acestui motiv. Examinând chestiunea violării art. 78, greşita calificare a infracţiunei, d. comisar regal arată că acest motiv e neîntemeiat, întrebările de culpabilitate fiind bine formulate şi cuprinzând toate elementele de circumstanţiere şi determinare materială a infracţiunii. In sensul celor afirmate citează decizia 149 din 1930 şi 188 din 1930 a Curţii de casaţie militară. Reprezentantul acuzării cere şi respingerea acestui motiv. După ce analizează rând pe rând toate celelalte motive de recurs susţinute de apărare, cu privire la competinţa şi inţiata constituire a complectului consiliului de război, d. maior Petrescu, demonstrează cu lux de argumente şi jurisprudenţe ale Casaţiei, lipsa de temeiu acestor motive. In incheere, d-sa cere respingerea recursului, ca nefondat. REPLICA APARARE La redeschidere se dă cuvântul în replică d-lor avocaţi V. Mora, Vasiliu-Cluj şi N. Baciu, care complectează motivele susţinute cu unele decizii şi jurisprudenţe. La ultimul cuvânt al apărării, d. av. Vasiliu-Cluj spune că acest proces nu trebuia să ia naştere pentru a nu se aduce astfel în discuţie tratatele de pace. Pe umerii armatei, trebue să stea numai grija de nevoile ei, departe de vicisitudinile politice, daţi posibilitate să se facă dreptate, mai înainte de toate, închee d. Vasiliu Cluj. A luat apoi cuvântul în replică d. maior Petrescu, care a combătut motivele susţinute de apărare, declarând că îşi menţine concluziile din rechizitoriu. La ora 12 noaptea Curtea a intrat în deliberare, având a se pronunţa asupra recursului celor 13 condamnaţi. După o oră şi jumătate de deliberare, Curtea a pronunţat o decizie prin care recursul a fost respins. D. SAND. T Decizia Casaţiei militare în recursul complotiştilor Şedinţa de noapte La ora 9 jumătate seara se deschide şedinţa de noapte. Sala de şedinţe pare mai populată. Se dă cuvântul d-lui maior Petrescu Alexandru, comisar regal, care îşi începe rechizitoriul, remarcând că s’a pus in discuţiune modul accelerat în care s’au condus dezbaterile, fapt ce nu poate fi reţinut de casaţia militară. D-sa ia in discuţie motivele referitoare la violarea art. 51 şi 52 din c. i. m., violarea legii stării de asediu susţinute de d-nii av. Vasiliu Cluj, Mora, Baciu. Faţă de textele de lege şi decretele în vigoare, motivele, susţine comisarul regal, aceste motive sunt nefondate. Trecând la motivul privitor la incompetinţă, arată ca infracţiunea s’a petrecut în Martie şi Aprilie, iar starea de asediu datează dela 31 Decembrie 1933. Analizând motivul Invocat de apărare cu privire la lipsa de calitatea d-lui lt.-col. Pruteanu, ca instructor al afacerei complotului, d. comisar regal demonstrează că deşi acesta era mutat de direcţia marinei, totuşi avea un ordin de detaşare la consiliul de război. In sensul celor afirmate citează numeroase jurisprudenţe. Apărarea cere să i se prezinte acest ordin de detaşare. COMISAR REGAL: E strict secret. PREŞEDINTELE: Vă rog să mi-l daţi nouă pentru a vedea dacă poate fi văzut de apărare sau nu. Se hotărăşte a se da numai ordinul de detaşare apărării. D. Vasiliu-Cluj cere să se dea apărării întregul act. D. PREŞEDINTE: Eu l-am văzut şi fără să citesc altceva decât ordine de dataşare. Restul nu ne priveşte pe noi. D. VASILIU Cluj declară că va lua cuvântul în replică. Mai departe, d. maior PETRESCU examinează motivul privitor la ascultarea a doi preoţi, ca informatori. D-sa arată că înalta Curte de Casaţie printr’o decizie dată în 1928 a hotărît ca preoţii, pe temeiul legii, lor canonice, nu pot presta jurământul, fiind scutiţi de această formalitate. Din moment ce apărarea n’a făcut nici o obiecţiune in faţa instanţei de fond, asupra acestei chestiuni, ea mu ce mai joate aduce in discuţia GROAZNIC INCENDIU IN JUDEŢUL VÂLCEA R. VALCEA, 28. Un groaznic incendiu s’a declarat azi dimineaţă pe teritoriile comunelor Brezoiu Malaia, Boiţa Sibiu şi Călineşti-Vâlcea. Imediat au fost anunţate autorităţile locale. La faţa locului a plecat de prim pretor al plăşii Cozia, Alexandru Voiculescu care împreună cu autorităţile comunale a luat măsurile necesare de localizare. Se crede că incendiul a izbucnit de la un foc făcut de săteni care erau cu vitele în pădurile de mai sus la păscut. Focul a luat proporţii dezastruoase. In timp de aproape 10 ore au ars păduri pe întinderi mari. Pagubele nu pot fi încă evaluate. Pădurile ce ard sunt proprietatea obştiilor Păscoaia din Brezoiu, pădurea obştei Brezoeni şi pădurea Plaiul Cireşului din comuna Malaia, pădurea obştei Călineşti din comuna Călineşti, pădurea Boiţa din judeţul Sibiu. Vom reveni cu amănunte. * America şi politica Japoniei faţă de China WASHINGTON, 28. (Rador). Cercurile politice autorizate fac o bună primire noului expozeu asupra politicii Japoniei faţă de China. D. Huli a refuzat să discuta declaraţia d-lui Hirota, dar a declarat că „după câte ştie d-sa, nu a fost vorba de nici o discuţie privitoare la o acţiune comună cu Marea Brita nie”. 1 D. DALABIER CRITICA ZIARELE PARISIENE PARIS. 28. (Europapress).— Ziarele publică în formă de senzaţie declaraţiile făcute ori de către fostul preşedinte de consiliu Daladier în faţa comisiunii parlamentare de anchetă asupra evenimentelor sângeroase de la Paris în ziua de 0 Februarie. D. Daladier a recunoscut că pentru acea zi concentrase la Paris şi tancuri, cari staţionau în apropiere de Saint Claude. D. Daladier a afirmat însă că n’ar fi utilizat aceste tancuri decât numai pentru întărirea baricadelor ridicate de poliţie. D. Daladier a avut apoi o foarte violentă împotridin Paris, cari preis au du.3 campp.mp d-sale. D-sa a afirma Paris cea mai mare mat parte din ziare nu trăesc din ceea ce pot produce pe cale obișnuită, ci din „afaceri”. Arestarea unui asasin SIBIU, 28. — Asasinul Frăţilă din comuna Alamoş, judeţul Sibiu, autorul crimei din comuna Guşteriţa a fost prins la Piteşti. Astăzi i s-a luat primul interogatoriu. Marţi urmează să se facă reconstituirea crimei. Asasinul a făcut mărturisiri complecte. El recunoaşte că a asasinat pe bătrânul Samuel Guneş în vârstă de 62 de ani de la care furase suma de 8.500 lei. Declară că cu banii îşi cumpărase o biblie iar o parte însemnată din bani îi împărţise la săraci. Rămânând fără bani a fost nevoit să intre servitor la Piteşti. Din partea soţiei celui ucis se pusese un premiu de 100 mii lei pentru prinderea asasinului. Acest premiu va înpărţiTpî.'-re pluiente lui jandarmi Brancoveanu, comisar al.- Frăţilă şi agenţii Oliru şi Tecău. JP Germania şi statele baltice PARIS, 28 (Rador). — Ziarele de dimineaţă comentează refuzul Reichului, de a garanta independenţa ţărilor baltice. „Figaro” aminteşte în această privinţă vechea doctrină germană „dominium maris baltici”. Ziarul subliniază că Polonia a făcut multă vreme pentru a uni mai strâns statele baltice. Astăzi, Rusia, care a semnat o serie de pacte de neagresiune cu vecinii săi, ar fi voit ca Germania să renunţe la toate planurile ei cu privire la statele baltice. Prin refuzul său — scrie ziarul— cancelarul Eitler şi-a dat pe faţă jocul. D-sa a crezut un moment că linia care oferă cea mai slabă rezistenţă este la Sud, spre Austria. Pentru a avea mâinile libere, a semnat cu Polonia o declaraţie pentru nerecurgere la forţă, dar a observat repede greşala pe care a făcut-o. Acum crede că ar putea acţiona pe Marea Baltică, în caz de complicaţii internaţionale. Jocul este primejdios, căci diferitele puteri sunt ţinute să feghieze la independenţa statelor născute din război. Pe altă parte, Polonia ar fi grav ameninţată de noul atac german spre Est. Dacă Germania şi-ar întinde influenţa pe coasta orientală a Mării Baltice, Polonia ar fi amenințată. încheie „Figaro”. LIGA NAHM DESPRE SITUAŢIA FINANCIARA A BULGARIEI GENEVA, 28. (Europapress). — Experţii financiari au prezentat secretariatului general al Societăţii Naţiunilor raportul despre situaţia economică şi financiară a Bulgariei privitoare la perioada din Noembrie 1933 până în Aprilie 1934. Raportul constată că deficitul budgetar pe exerciţiul în curs este mai mic decât cel din anul budgetar trecut şi că în urma măsurilor luate de guvern s’a ajuns la o stabilizare a exportului şi o reducere a importului, balanţa financiară devenind astfel activă. S’a ameliorat astfel şi situaţia Băncii Naţionale. Experţii reproşează însă guvernului bulgar unele serioase greşeli în politica economică, mai ales intervenţii arbitrare în favoarea unor anumite industrii. D. MUŞANOFF DESPRE CĂLĂTORIA SA IN STRĂINĂTATE Declaraţii făcute presa SOFIA, 28. (Rador). — D. Muşanoff, preşedintele consiliului, a făcut azi ziariştilor declaraţii asupra recentei sale călătorii in străinătate. D-sa a declarat că negocierile de la Londra, privitoare la reglementarea împrumuturilor bulgare de după războiu, au dus la un acord satisfăcător. Cele dela Paris, privitoare la împrumuturile dinainte de războiu, cu toate că nu s’au terminat, au dus la o apropiere sensibilă a tezelor celor două părţi în litigiu. La Paris, Londra, Berlin, Roma şi Budapesta, a declarat d. Muşanoff, am avut primiri foarte călduroase. In cursul schimburilor de vederi avute cu conducătorii ţărilor vizitate, d. Muşanoff a avut ocaziunea să constate viile simpatii de care se bucură în străinătate Suveranul Bulgariei şi poporul bulgar. Primul ministru a constatat totdeodată şi bunăvoinţa acestor ţări pentru intensificarea raporturilor economice cu Bulgaria. In concluzie, d. Muşanoff a declarat că, în starea actuală de incertitudine prin care trece Europa, sguduită de criza economică prezentă, Bulgaria trebuie să lucreze din toate puterile sale pentru pacea generală și consolidarea internă.