Dimineaţa, iulie 1934 (Anul 30, nr. 9880-9910)
1934-07-01 / nr. 9880
Anul 30 No. 9880 V ire b^aufé por la paid re OCÉAN SLEU u îwl.^ MR/S 14 pagini m ii ! Fondată In 1904 de CONST. MILLE3 Lei iucurești, Sir. Const. Mille (Sărindar) 5—7—Q TELEFON: Direcția şi Redacția 3.84.30 ; Provincia 3.84.31; Străinătatea 3.84.33; Adiția 3.63.53. Duminica 1 Iulie 1934 Întrebuinţaţi minunata lami elveţiană ilsss tto, mn igtST 5Wl«4|^W»57f reprezeattnr.VELOX-BUCUREŞTI Str. Udriceni.S Rătăciri caracteristice Intre cultură şi superstiţie se pare că nu există vre-o incompatibilitate. Se ştie doar că se găsesc destui oameni culţi şi inteligenţi, cari sunt in acelaş timp superstiţioşi. De pildă, cei ce îl cunosc de aproape, afirmă că şi d. Titulescu îşi are superstiţiile sale, devenite la d-sa aproape o credinţă. Aşa, se susţine că d. Titulescu nu întreprinde nimic în ziua de Vineri. Alţii — de asemenea oameni culţi şi inteligenţi — n’ar sta la o masă la care numărul invitaţilor ar fi de 13. Mulţi oameni cu o cultură redusă sau chiar lipsiţi de orice cultură râd şi fac spirit pe seama superstiţioşilor din categoria elitei intelectualilor. Nu pot pricepe cum oameni, cari ştiu atâtea lucruri, să nu ştie că toate zilele săptămânii sau toate numerele sunt egal de norocoase ori — dacă vreţi — egal de nenorocoase. . Insă una sunt aceste superstiţii, la urma urmelor inofensive, deoarece nu se restrâng decât asupra persoanei, care crede în ele, şi cu totul altceva este rătăcirea colectivă, credinţa colectivă în absurdităţi cu urmări pe atât de neplăcute, pe cât de caracteristice. Un exemplu sau, mai exact, un nou exemplu in genul unor astfel de rătăciri il găsim în cazul pseudo-sfântului în care ţăranii din comuna Dridu din judeţul Ilfov au crezut că văd un adevărat trimis al Cerului şi un mandatar al Sfintei Filofteia, aşa cum pretindea el că este. L-am crezut din cauza unei simple coincidenţe. Nu plouase mai de mult, iar seceta îi îngrijora şi li frământa rău de tot pe locuitorii satului. Iar omul — un ţăran simplu din judeţul Buzău — le-a zis: „Mă voi ruga de sfânta Filofteia şi eu vă voiu trimite ploaie”. Ziua următoare s’a şi întâmplat să plouă. Locuitorii comunei Dridu n’au văzut in faptul acesta un fenomen natural, ci o urmare a rugăciunilor adresate de acela care se dedea drept sfânt. Dacă lucrurile s’ar fi oprit aci, faptul n’ar fi prezentat vre-o gravitate. Iată Insă că „sfântul” Îşi Întinde activitatea şi In alte domenii. In domenii care ar avea vre-o legătură cu „sfinţenia” ce-şi atribuise, dar şi in domenii în care ştim că sfinţii adevăraţi nu s’au amestecat niciodată. Prezice, de pildă, cutremure şi alte nenorociri tot aşa de grozave, pe care numai el ar fi putut să le oprească prin puterea rugăciunii şi prin mijlocirea sfintei de a cărei ocrotire deosebită pretinde că se bucură. Se ocupă însă şi de treburi lumeşti. Un ginere al său are nevoie de bani, iar el obţine aceşti bani de la ţărani in schimbul protecţiei ce urma să le acorde în viitor. Ţăranii cred totul şi dau şi bani, scoţându-i din apriga lor sărăcie. Pseudo-sfântul izbuteşte deci să provoace o rătăcire colectivă. Insă latura caracteristică a acestei rătăciri stă şi în altceva. In comuna Dridu e o biserică şi o şcoală. Sunt deci acolo preoţi şi învăţători, oameni cari sunt in contact permanent cu locuitorii. Ei urmau, erau datori să reacţioneze, să-i oprească pe locuitori de a cădea in astfel de rătăciri. Care a fost efectul acestei reacţiuni? Atât preoţii cât şi învăţătorii, au fugit din sat şi s’au refugiat la Bucureşti, ca să scape de furia ţăranilor. Să tragem oare de aci concluziuni despre lipsa de autoritate şi de influenţă asupra locuitorilor a slujbaşilor bisericii şi a slujbaşilor şcolii? Ne vom feri de asemenea concluzii. Oricum, este destul de întristător că biserica şi şcoala se arată aşa de puţin eficace şi sunt nevoiţi să cedeze înaintea aiurelilor unui maniac sau ale unui escroc. N. Batzaria A murit Zaro Aga STAMBUL, 29 (Rador). — Zaro Aga, cel mai bătrân om din lume, care se afla de câtva timp bolnav la un spital din localitate, a încetat din viață. "iifBjftj»t -------------— VESTE BUNA — Froso, m’a numit deputat, a — Cum asta?». — Mă ia în slujbă cu diurnă» .3ri Impresia extraordinară produsă de destăinuirile d-lui Steed Presa franceză și cea engleză cer măsuri imediate de apărare împotriva războiului bacteriologic pregătit de Germania na serioasa". AMBASADA GERMANĂ DIN LONDRA IN ÎNCURCĂTURA Corespondentul din Londra al ziarului „Le Matin”, ocupându-se de aceiaşi chestiune, a destăinuirilor făcute de d. Wickham Steed, scrie: „Ambasada germană din Londra rămâne mută, aşteptând instrucţiunile pe care guvernul din Berlin înPARIS, 29 (Rador). —„Echo de zat încă o apărare acria-Paris” comentează într’un articol, destăinuirile făcute de d. Wickham Steed, în revista engleză „Nineetenth Century”, cu privire la pregătirile Germaniei pentru războiul bacteriologic. Ziarul spune între altele: „Se afirma aseară că ambasadorii Germaniei la Paris şi Londra vor fi însărcinaţi să desmintă oficial informaţiile date de „Nineetenth Century Review”. Ar fi de dorit ca aceste desminţiri să corespundă intenţiilor reale ale guvernului din Berlin. Din nenorocire noi cunoaştem prea bine pe fostul redactor al ziarului „Times” pentru a nu mai avea nici o îndoială că el a dat publicităţii dosarul de documente senzaţionale, înainte de a fi obţinut, în prealabil, confirmarea şi chiar aprobarea ministerului de război britanic. Mai mult, este semnificativ că ministerul de război şi ministerul de interne din Paris nu au spus încă nici un cuvânt asupra acestei chestiuni. Până la proba contrarie trebue deci să considerăm drept autentice documentele produse de d. Steed în revista engleză. In orice caz va trebui să se ia măsurile lăsate în suspensie de atâtea luni. In primăvara anului 1932 mareșalul Petain a remis un raport asupra apărării Parisului contra atacurilor aeriene asupra protejării populaţiei împotriva acestor atacuri cum şi asupra altor chestiuni în aceiaşi ordine de idei. Un proeet de lege a şi fost întocmit în această privinţă. fie ce acest proeet de lege n’a fost încă depus pe biroul parlamentului? Totodată se mai pune şi altă chestiune: Parisul şi Londra, legate prin acelaş destin, nu au ora anitârzie să se dea, fiind, evident, in încurcătură. Al doilea secretar al ambasadei Reichului ne-a declarat: „Nu ştim nimic despre documentele publicate de „Nineetenth Century Review”. Guvernul din Berlin are căderea să răspundă în această chestiune. Nu pot să vă spun decât atât, considerăm articolele d-lui Steed ca primejdioase şi inspirate de reavoinţă”. Mumentele, insistă asupra planurilor de atac ale aviaţiei germane prin întrebuinţarea culturilor de microbi. „Se spune în aceste documente — scrie marele ziar — că s-au făcut experienţe la diferite înălţimi, pentru lansarea culturilor de microbi, precum şi alte experienţe în vederea infectării sistemului de comunicaţii subterane din Londra şi Paris. Experienţele ar fi fost începute încă înainte de instalarea regimului hitlerist şi ele au continuat după această dată, cu aprobarea cancelarului Hitler“. O convorbire cu d. Steed Pe de altă parte, corespondentul ziarului „Le Matin” a avut o convorbire şi cu d. Wickham Steed, care i-a declarat între altele: „Având certitudinea că am în posesia mea un dosar autentic şi conştiinţa că am lucrat numai în interesele păcei europene, dând aceste documente publicităţii, voiu răspunde la toate chestiunile ce mi le veţi pune, în afară de una , nu-mi este cu putinţă să vă indic sursa informaţiilor mele, înţelegeţi că sunt nevoit să păstrez acest secret. „Dimpotrivă, vă voiu spune că atunci când dosarul mi-a fost oferit, prima mea grijă a fost să mă asigur de onorabilitatea persoanelor ce mi lau pus la dispoziţie şi de autenticitatea informaţiilor. Am făcut o anchetă minuţioasă, care mi-a dat certitudinea că sunt în legătură cu persoane demne de cea mai deplină încredere. „înainte de a împărtăşi lumii dovezile teribile ale duplicităţii germane, dovezi pe care le deţinem, şi înainte de a stabili răspunderile, am consultat experţii cei mai eminenţi. In unanimitate, după ce au examinat dosarul, experţii au dat următorul aviz: Nu putem afirma că aceste documente sunt autentice dar nu putem nici să le punem la îndoială". Comentariile presei engleze LONDRA, 29. (Rador).— Seria de documente publicată de d. Wickham londoneză „Nineetenth Century“, cu privire la pregătirile de război pe care le face Germania, a produs o profundă impresie în opinia publică. ,,Times“, semnalând de Acordul comercial dintre Franţa şi Anglia Presa îi comentează favorabil LONDRA, 29 (Rador). — întreaga presă relevă cu satisfacţie reluarea relaţilor comerciale normale între Franţa şi Anglia. „Financial Times" spune că acordul semnat alaltăieri a creiat o atmosferă favorabilă continuării negocierilor în vederea încheierei unui tratat comercial destinat să înlocuiască tratatul din 1882, pe baza principiului naţiunii celei mai favorizate. Relaţiile comerciale între Franţa şi Marea Britanie, încheie ziarul, vor trebui să normalizeze balanţele comerciale dintre cele două ţări, de o primire foarte favorabili Acordul este rezultatul unor negocieri dificile şi asigură mari foloase exportului francez. Partea cea mai însemnată a acordului interesează industria mătăsii. Majoritatea produselor franceze vor avea în viitor pe piaţa britanică condiţiuni asemănătoare, acela care existau înainte de taxa discriminatorie de 20 la sută. In privinţa navigaţiei cele două state adoptă convenţia internaţională din Geneva din 1932, astfe încât vapoarele franceze vor putea participa la transportul a numeroase produse coloniale. Acordul pune capăt conflctului dintre cele două ţări amice, franța urmează a mai ajunge la acorduri comerciale cu Germania, Unite și Argentina. importanta acordului PARIS, 29 (Rador).— Acordul comercial franco-britanic, care va in Steed, în marea revistă tra ia vigoare la 1 Iulie, se bucură O gravă hotărîre a facultăţii de medicină din Iaşi Ea nu recunoaşte legea pentru desfiinţarea facultăţii de farmacie IAŞI, 29. Aseară s’a întrunit consiliul Facultăţii de medicină sub preşedinţia d-lui prof. Tănăsescu. S’a decis ca anul viitor să nu se primească în anul I decât o sută de studenţi. S’a mai luat şi altă hotărire foarte interesantă. Se ştie că s’a votat o lege pentru desfiinţarea Facultăţii de farmacie din Iaşi, permiţându-se numai actualilor studenţi să-şi termine aci cursurile. Consiliul a hotărit în şedinţa de aseară să nesocotească legea şi să primească studenţi în anul I în număr de 50. ■ " ■ ! Cât plătim creditorilor externi Noui precizări asupra acordului din Paris Corespondentul din Paris al ziarului „Argus” dă câteva interesante amănunte cu privire la clauzele principale cuprinse în acordul încheiat cu creditorii străini — clauze care, precum se știe, nu sunt toate cunoscute. In chestia bonurilor de tezaur reprezentând diferenţa între suma pe care o plătim și suma pe care am fi trebuit s’o plătim potrivit prevederilor contractului de împrumut corespondentul comunică următoarele : E exagerat a se spune că ele sunt anulate de drept. Ele nu servesc drept garanţie numai la executarea măsurilor financiare la care ne-am obligat, ci şi ca o cauţiune pentru dreapta executarea acordului. Dacă o singură clauză din acord nu va fi respectată, atunci cele peste cinci miliarde lei, economie nu mai sunt economie, ci sunt o datorie exigibilă imediat. Ce se întâmplă, însă, dacă respectăm obligaţiile acordului şi se constată că „Casa Autonomă a Monopolurilor“ poate să plătească şi chiar plăteşte cotele prevăzute în acord. Iată răspunsul: Atunci, intr-adevăr, bonurile se anulează, însă, suntem datori să sporim cotele plătite cu: Cinci la sută în primul an; trei la sută în al doilea an; şi două la sută în al treilea an. In felul acesta, suma efectiv de plată în cei trei ani, e de cincizeci şi cinci la sută din totalul cuponului. In ce-i priveşte pe creditorii germani, ei nu nu şi-au dat adeziunea la acordul de la Paris. Dimpotrivă ei ridică sumedenie de pretenţii şi TOKIO, 29 (Rador). — Procurorul general a primit o serie de mărturii din care rezultă că in scandalul financiar cu valorile de bursă nu este implicat numai vice-ministrul finanţelor, ci şi alţi membri ai guvernului. Ziarele japoneze prevăd, în consecinţă, o eventuală demisie colecter condiţii de plata mult mai bunectivă a guvernului, decât acele consimţite de ceilalţi creditori. Din această cauză va mai fi nevoie de tratative. Cum însă, guvernul român nu înţelege să acorde creditorilor germani un regim de favoare faţă de ceilalţi creditori, s‘a înscris o clauză prin care se prevede că vor putea adera la el şi categoriile de creditori cari nu l‘au acceptat până la data semnării. In felul acesta, e probabil că se va proceda la semnare fără să se mai aştepte alte adeziuni. _____ EXPLOZIA UNUI OBUZ LA VENEŢIA PATRU MORŢI ŞI TREI GRAV RĂNIŢI VENEŢIA, 29. (Rador). — Un obuz de 280 milimetri a făcut o explozie în timp ce era transportat. Din cei şapte jmuncitori cari transportau obuzul, patru au fost ucişi, iar ceilalţi trei grav răniţi. Miniştri japonezi implicaţi intr’un scandal financiar Poporul american nu renunţă la democraţie Cuvântarea d-lui Roosevelt asupra realizărilor de până acum WASHINGTON, 29 (Rador). — Preşedintele Roosevelt a ţinut ori o cuvântare la radio în cursul căreia a făcut istoricul realizărilor de pe urma campaniei pentru refacerea naţională. D-sa a arătat că s-a ajuns la o sporire a salariilor, la înmulţirea numărului salariaţilor ocupaţi, precum şi la ridicarea preţurilor produselor agricole. Preşedintele Roosevelt a insistat asupra faptului că toate rezultatele acestea au fost obţinute fără a se renunţa la drepturile individuale şi constituţionale. Noi ducem mai departe, a spus d-sa, vechile şi încercatele idealuri americane. Se poate ca alte naţiuni să sacrifice democraţia. Noi însă vom restabili încrederea şi buna stare în cadrul unui regim al poporului însuşi. Ca încheiere, preşedintele Roosevelt a arătat că măsura cea mai însemnată adoptată de Congres, este aceia a schimbării sistemului monetar, adaptat la viaţa modernă şi stabilind atât aurul cât şi argintul ca bază a monetei americane. D.ROOSEVELT Un nou val de căldură in America 12PERSOANE MOARTE PRIN INSOLAŢIE NEW-YORK, 29. (Rador) — Un nou val de căldură s’a abătut în numeroase părţi ale Statelor Unite. Din diferite localităţi se aunţă moartea prin insolaţie a douăsprezece persoane precum şi numeroase cazuri, mai puţin grave, de insolaţie*