Dimineaţa, iulie 1934 (Anul 30, nr. 9880-9910)

1934-07-01 / nr. 9880

Anul 30 No. 9880 V ire b^aufé por la paid re OCÉAN SLEU u îwl.^ MR/S 14 pagini m ii ! Fondată In 1904 de CONST. MILLE3 Lei iucurești, Sir. Const. Mille (Sărindar) 5—7—Q TELEFON: Direcția şi Redacția 3.84.30 ; Provincia 3.84.31; Străinătatea 3.84.33; Adiția 3.63.53. Duminica 1 Iulie 1934 Întrebuinţaţi minunata lami elveţiană ilsss tto, mn igtST 5Wl«4|^W»57f reprezeattnr.VELOX-BUCUREŞTI Str. Udriceni.S Rătăciri caracteristice Intre cultură şi superstiţie se pare că nu există vre-o incom­patibilitate. Se ştie doar că se găsesc destui oameni culţi şi in­teligenţi, cari sunt in acelaş timp superstiţioşi. De pildă, cei ce îl cunosc de aproape, afirmă că şi d. Titulescu îşi are superstiţiile sale, devenite la d-sa aproape o credinţă. Aşa, se susţine că d. Titulescu nu întreprinde nimic în ziua de Vineri. Alţii — de asemenea oameni culţi şi inteligenţi — n’ar sta la o masă la care numărul invita­ţilor ar fi de 13. Mulţi oameni cu o cultură re­dusă sau chiar lipsiţi de orice cultură râd şi fac spirit pe sea­ma superstiţioşilor din categoria elitei intelectualilor. Nu pot pri­cepe cum oameni, cari ştiu atâ­tea lucruri, să nu ştie că toate zilele săptămânii sau toate nu­merele sunt egal de norocoase ori — dacă vreţi — egal de neno­rocoase. . Insă una sunt aceste supersti­ţii, la urma urmelor inofensive, deoarece nu se restrâng decât a­­supra persoanei, care crede în ele, şi cu totul altceva este ră­tăcirea colectivă, credinţa colec­tivă în absurdităţi cu urmări pe atât de neplăcute, pe cât de ca­racteristice. Un exemplu sau, mai exact, un nou exemplu in genul unor astfel de rătăciri il găsim în ca­zul pseudo-sfântului în care ţă­ranii din comuna Dridu din jude­ţul Ilfov au crezut că văd un a­­devărat trimis al Cerului şi un mandatar al Sfintei Filofteia, aşa cum pretindea el că este. L-am crezut din cauza unei sim­ple coincidenţe. Nu plouase mai de mult, iar seceta îi îngrijora şi li frământa rău de tot pe locui­torii satului. Iar omul — un ţă­ran simplu din judeţul Buzău — le-a zis: „Mă voi ruga de sfânta Filofteia şi eu vă voiu trimite ploaie”. Ziua următoare s’a şi întâmplat să plouă. Locuitorii comunei Dridu n’au văzut in faptul acesta un fenomen natural, ci o urmare a rugăciunilor adresate de acela care se dedea drept sfânt. Dacă lucrurile s’ar fi oprit aci, faptul n’ar fi prezentat vre-o gravitate. Iată Insă că „sfântul” Îşi Întinde activitatea şi In alte domenii. In domenii care ar avea vre-o legătură cu „sfinţenia” ce-şi a­­tribuise, dar şi in domenii în care ştim că sfinţii adevăraţi nu s’au amestecat niciodată. Prezice, de pildă, cutremure şi alte nenorociri tot aşa de groza­ve, pe care numai el ar fi putut să le oprească prin puterea ru­găciunii şi prin mijlocirea sfintei de a cărei ocrotire deosebită pre­tinde că se bucură. Se ocupă însă şi de treburi lu­meşti. Un ginere al său are ne­voie de bani, iar el obţine aceşti bani de la ţărani in schimbul protecţiei ce urma să le acorde în viitor. Ţăranii cred totul şi dau şi bani, scoţându-i din apriga lor sărăcie. Pseudo-sfântul izbuteşte deci să provoace o rătăcire colec­tivă. Insă latura caracteristică a a­­cestei rătăciri stă şi în altceva. In comuna Dridu e o biserică şi o şcoală. Sunt deci acolo preoţi şi învăţători, oameni cari sunt in contact permanent cu locuitorii. Ei urmau, erau datori să reac­ţioneze, să-i oprească pe locuitori de a cădea in astfel de rătăciri. Care a fost efectul acestei reacţi­­uni? Atât preoţii cât şi învăţă­torii, au fugit din sat şi s’au re­fugiat la Bucureşti, ca să scape de furia ţăranilor. Să tragem oare de aci conclu­­ziuni despre lipsa de autoritate şi de influenţă asupra locuitorilor a slujbaşilor bisericii şi a slujba­şilor şcolii? Ne vom feri de ase­menea concluzii. Oricum, este destul de întristă­tor că biserica şi şcoala se arată aşa de puţin eficace şi sunt ne­voiţi să cedeze înaintea aiureli­lor unui maniac sau ale unui escroc. N. Batzaria A murit Zaro Aga STAMBUL, 29 (Rador). — Zaro Aga, cel mai­ bătrân om din lume, care se afla­ de câtva timp bolnav la un spital din localitate, a încetat din viață. "iifBjftj»­t -------------— VESTE BUNA — Froso, m’a numit deputat, a — Cum asta?». — Mă ia în slujbă cu diurnă» .3ri Impresia extraordinară produsă de destăinuirile d-lui Steed Presa franceză și cea engleză cer măsuri imediate de apărare împotriva războiului bacteriologic pregătit de Germania na serioasa". AMBASADA GERMANĂ DIN LON­­­­DRA IN ÎNCURCĂTURA Corespondentul din Londra al zia­rului „Le Matin”, ocupându-se de aceiaşi chestiune, a destăinuirilor fă­cute de d. Wickham Steed, scrie: „Ambasada germană din Londra rămâne mută, aşteptând instrucţiu­nile pe care guvernul din Berlin în­PARIS, 29 (Rador). —„Echo de zat încă o apărare acria-Paris” comentează într’un articol, destăinuirile făcute de d. Wickham Steed, în revista engleză „Ninee­­tenth Century”, cu privire la pregă­tirile Germaniei pentru războiul bac­teriologic. Ziarul spune între altele: „Se afirma aseară că ambasadorii Germaniei la Paris şi Londra vor fi însărcinaţi să desmintă oficial infor­maţiile date de „Nineetenth Century Review”. Ar fi de dorit ca aceste desminţiri să corespundă intenţiilor reale ale guvernului din Berlin. Din nenorocire noi cunoaştem prea bine pe fostul redactor al ziarului „Ti­mes” pentru a nu mai avea nici o îndoială că el a dat publicităţii do­sarul de documente senzaţionale, înainte de a fi obţinut, în prealabil, confirmarea şi chiar aprobarea mi­nisterului de război britanic. Mai mult, este semnificativ că ministerul de război şi ministerul de interne din Paris nu au spus încă nici un cuvânt asupra acestei che­stiuni. Până la proba contrarie trebue deci să considerăm drept autentice documen­tele produ­se de d. Steed în revista engleză. In ori­ce caz va trebui să se ia măsurile lăsate în sus­pensie de atâtea luni. In primăvara anului 1932 mareșalul Petain a remis un raport asupra apărării Parisului contra atacuri­lor aeriene­ asupra prote­jării populaţiei împotri­va acestor atacuri cum şi asupra altor chestiuni în aceiaşi ordine de idei. Un proeet de lege a şi fost în­tocmit în această privin­ţă. fie ce acest proeet de lege n’a fost încă depus pe biroul parlamentului? Totodată se mai pune şi altă chestiune: Parisul şi Londra, legate prin ace­­laş destin, nu au ora ani­târzie să se dea, fiind, evident, in încurcătură. Al doilea secretar al ambasadei Reichu­lui ne-a declarat: „Nu ştim nimic despre documentele publicate de „Nineetenth Century Review”. Guvernul din Berlin are căderea să răspundă în această chestiune. Nu pot să vă spun decât atât, conside­răm articolele d-lui Steed ca primej­dioase şi inspirate de reavoinţă”. Mumentele, insistă asupra planurilor de atac ale a­­viaţiei germane prin în­trebuinţarea culturilor de microbi. „Se spune în aceste do­cumente — scrie marele ziar — că s-au făcut expe­rienţe la dif­erite înălţimi, pentru lansarea culturi­lor de microbi, precum şi alte experienţe în vede­rea infectării sistemului de comunicaţii subterane din Londra şi Paris. Ex­perienţele ar fi fost înce­pute încă înainte de insta­larea regimului hitlerist şi ele au continuat după această dată, cu aproba­rea cancelarului Hitler“. O convorbire cu d. Steed Pe de altă parte, corespondentul ziarului „Le Matin” a avut o con­vorbire şi cu d. Wickham Steed, care i-a declarat între altele: „Având certitudinea că am în po­sesia mea un dosar autentic şi con­ştiinţa că am lucrat numai în inte­resele păcei europene, dând aceste documente publicităţii, voiu răs­punde la toate chestiunile ce mi le veţi pune, în afară de una , nu-mi este cu putinţă să vă indic sursa informaţiilor mele, înţelegeţi că sunt nevoit să păstrez acest secret. „Dimpotrivă, vă voiu spune că atunci când dosarul mi-a fost ofe­rit, prima mea grijă a fost să mă asigur de onorabilitatea persoane­lor ce mi la­u pus la dispoziţie şi de autenticitatea informaţiilor. Am făcut o anchetă minuţioasă, care mi-a dat certitudinea că sunt în le­gătură cu persoane demne de cea mai deplină încredere. „înainte de a împărtăşi lumii do­vezile teribile ale duplicităţii ger­mane, dovezi pe care le deţinem, şi înainte de a stabili răspunderile, am consultat experţii cei mai emi­nenţi. In unanimitate, după ce au examinat dosarul, experţii au dat următorul aviz: Nu putem afirma că aceste documente sunt autentice dar nu putem nici să le punem la îndoială". Comentariile presei engleze LONDRA, 29. (Rador).— Seria de documente pu­blicată de d. Wickham l­o­ndone­z­ă „Nineetenth Century“, cu privire la pregătirile de război pe care le face Germania, a produs o profundă impre­sie în opinia publică. ,,Times“, semnalând de­ Acordul comercial dintre Franţa şi Anglia Presa îi comentează favorabil LONDRA, 29 (Rador). — întrea­ga presă relevă cu satisfacţie re­luarea relaţilor comerciale normale între Franţa şi Anglia. „Financial Times" spune că acordul semnat alaltăieri a creiat o atmosferă fa­vorabilă continuării negocierilor în vederea încheierei unui tratat co­mercial destinat să înlocuiască tra­tatul din 1882, pe baza principiului naţiunii celei mai favorizate. Relaţiile comerciale între Franţa şi Marea Britanie, încheie ziarul, vor trebui să normalizeze balanţele comerciale dintre cele două ţări, de o primire foarte favorabili A­­cordul este rezultatul unor nego­cieri dificile şi asigură mari foloase exportului francez. Partea cea mai însemnată a acor­­dului interesează industria mătăsii. Majoritatea produselor franceze vor avea în viitor pe piaţa britanică condiţiuni asemănătoare, acela ca­re existau înainte de taxa discrimi­natorie de 20 la sută. In privinţa navigaţiei cele două state adoptă convenţia internaţio­­nală din Geneva din 1932, astfe în­cât vapoarele franceze vor putea participa la transportul a numeroase produse coloniale. Acordul pune capăt conflctului dintre cele două ţări amice, franța urmează a mai ajunge la acorduri comerciale cu Germania, U­­nite și Argentina. importanta acordului PARIS, 29 (Rador).— Acordul co­mercial franco-britanic, care va in Steed, în marea revistă tra ia vigoare la 1 Iulie, se bucură O gravă hotărîre a facultăţii de medicină din Iaşi Ea nu recunoaşte legea pentru desfiinţarea facultăţii de farmacie IAŞI, 29.­­ Aseară s’a întrunit consiliul Facultăţii de medicină sub preşedinţia d-lui prof. Tănăsescu. S’a decis ca anul viitor să nu se primească în anul I decât o sută de studenţi. S’a mai luat şi altă hotărire foarte interesantă. Se ştie că s’a votat o lege pentru desfiinţarea Facultăţii de farmacie din Iaşi, permiţându-se numai actualilor studenţi să-şi ter­mine aci cursurile. Consiliul a hotărit în şedinţa de aseară să nesocotească legea şi să primească studenţi în anul I în nu­măr de 50. ■ " ■ ! Cât plătim creditorilor externi Noui precizări asupra acordului din Paris Corespondentul din Paris al zia­rului „Argus” dă câteva interesan­te amănunte cu privire la clauzele principale cuprinse în acordul în­cheiat cu creditorii străini — clau­ze care, precum se știe, nu sunt toate cunoscute. In chestia bonurilor de tezaur reprezentând diferenţa între suma pe care o plătim și suma pe care am fi trebuit s’o plătim potrivit pre­vederilor contractului de împrumut corespondentul comunică următoa­rele : E exagerat a se spune că ele sunt anulate de drept. Ele nu ser­vesc drept garanţie numai la exe­cutarea măsurilor financiare la care ne-am obligat, ci şi ca o cauţiune pentru dreapta executarea acordu­lui. Dacă o singură clauză din acord nu va fi respectată, atunci cele pe­ste cinci miliarde lei, economie nu mai sunt economie, ci sunt o dato­rie exigibilă imediat.­­ Ce se întâmplă, însă, dacă res­­­­pectăm­­ obligaţiile acordului şi se constată că „Casa Autonomă a Monopolurilor“ poate să plătească şi chiar plăteşte cotele prevăzute în acord. Iată răspunsul: Atunci, intr-adevăr, bonurile se anulează, însă, suntem datori să sporim cotele plătite cu: Cinci la sută în primul an; trei la sută în al doilea an; şi două la sută în al treilea an. In felul acesta, suma efectiv de plată în cei trei ani, e de cinci­zeci şi cinci la sută din totalul cuponu­lui. In ce-i priveşte pe creditorii ger­mani, ei nu nu şi-au dat adeziunea la acordul de la Paris. Dimpotrivă ei ridică sumedenie de pretenţii şi TOKIO, 29 (Rador). — Procuro­rul general a primit o serie de măr­turii din care rezultă că in scan­dalul financiar cu valorile de bursă nu este implicat numai vice-mini­­strul finanţelor, ci şi alţi membri ai guvernului. Ziarele japoneze prevăd, în con­secinţă, o eventuală demisie colec­­ter condiţii de plata mult mai bunec­tivă a guvernului, decât acele consimţite de ceilalţi creditori. Din această cauză va mai fi ne­voie de tratative. Cum însă, guver­nul român nu înţelege să acorde creditorilor germani un regim de favoare faţă de ceilalţi creditori, s‘a înscris o clauză prin care se prevede că vor putea adera la el şi categoriile de creditori cari nu l‘au acceptat până la data semnării. In felul acesta, e probabil că se va proceda la semnare fără să se mai aştepte alte adeziuni. _____ EXPLOZIA UNUI OBUZ LA VENEŢIA PATRU MORŢI ŞI TREI GRAV RĂNIŢI VENEŢIA, 29. (Rador). — Un obuz de 280 mili­metri a făcut o explozie în timp ce era transportat. Din cei şapte jmuncitor­i cari transportau obuzul, patru au fost ucişi,­ iar ceilalţi trei grav răniţi. Miniştri japonezi implicaţi intr’un scandal financiar Poporul american nu renunţă la democraţie Cuvântarea d-lui Roosevelt asupra realizărilor de până acum WASHINGTON, 29 (Rador). — Preşedintele Roosevelt a ţinut ori o cuvântare la radio în cursul căreia a făcut istoricul realizărilor de pe urma campaniei pentru refacerea naţională. D-sa a arătat că s-a ajuns la o sporire a salariilor, la înmulţirea nu­mărului salariaţilor ocupaţi, precum şi la ridicarea preţurilor produselor agricole. Preşedintele Roosevelt a insistat asupra faptului că toate rezultatele acestea au fost obţinute fără a se renunţa la drepturile individuale şi constituţionale. Noi ducem mai de­parte, a spus d-sa, vechile şi încer­catele idealuri americane. Se poate ca alte naţiuni să sacri­fice democraţia. Noi însă vom re­stabili încrederea şi buna stare în cadrul unui regim al poporului în­suşi. Ca încheiere, preşedintele Roose­velt a arătat că măsura cea mai în­semnată adoptată de Congres, este aceia a schimbării sistemului mone­tar, adaptat la viaţa modernă şi sta­bilind atât aurul cât şi argintul ca bază a monetei americane. D.ROOSEVELT Un nou val de căldură in America 12PERSOANE MOARTE PRIN INSOLAŢIE NEW-YORK, 29. (Rador) — Un nou val de căldură s’a abătut în numeroase părţi ale Statelor Unite. Din diferite localităţi se aunţă moartea prin inso­­laţie a douăsprezece per­soane precum şi nume­roase cazuri, mai puţin grave, de insolaţie*

Next