Dimineaţa, iulie 1934 (Anul 30, nr. 9880-9910)
1934-07-01 / nr. 9880
* înfrângerea democraţiei ar însemna sfârşitul culturii europene Prima întrebare pe care puteam să i-o pun vechiului democrat era: Ce părere aveţi despre viitorul democraţiei în Europa?, — la care d. Oscar Iaszi îmi răspunde: — Luându-mă numai după simptomele exterioare şi cele de aparenţă, nu pot să fiu prea optimist, ţinând mai ales seamă de faptele din ce în ce mai îngrozitoare ale naţionalismului politic şi economic. Totuşi, sub aspectul unei perspective mai îndepărtate, am încredere în izbânda finală a democraţiei, cu atât mai vârtos cu cât înfrângerea democraţiei ar însemna sfârşitul culturei noastre în Europa, — începând cu republicile orăşeneşti ale Greciei antice, continuând cu imperiul roman, cu era creştină, cu epoca renaşterei şi umanismului, şi ca încoronare cu revoluţia franceză şi curentele socialiste, esenţa acestei evoluţii a fost şi a rămas în mod continuu şi neschimbat respectul individualităţii omului şi efortul spre realizarea egalităţii. Nu cred că Europa ar putea renunţa la aceste idealuri fără a-şi jertfi întregul ei elan de viaţă. Alt motiv pentru care am încredere în democraţie, sunt aşa zisele „succese“ ale dictaturilor fasciste, care în realitate nu sunt decât înfrângeri economice şi morale. Camuflarea lor nu va reuşi nici cu propaganda de presă, şi nici prin cele mai sgomotoase discursuri la radio. PRIMEJDIA UNUI NOU RĂZBOI Dar despre eventualitatea unui nou războiu, ce credeţi d-le profesor? — Ar fi mai nimerit, dacă eu v-aşi pune această chestiune, căci am venit în Europa tocmai cu scopul să mă informez despre posibilităţile unui eventual război. Atât aş putea să spun că impresiile mele nu prea sunt consolatoare; am observat în toate părţile o înăsprire catastrofală a tuturor antagonismelor naţionale, economice şi ale curentelor de idei în general. Nimeni n’ar fi în stare să prevadă, când şi cum aceste antagonisme vor ajunge să explodeze, în urma întrecerii deşănţate a puterilor imperialiste. Care sunt perspectivele desvoltării raporturilor dintre Ungaria şi statele succesorale? — In fond am răspuns la punctul precedent. Aşi adăuga numai, că atmosfera istorică şi tradiţionalistă precum şi structura socială a Un Duminică 17 Iunie 1934 CONVORBIRE CU D. OSCAR IASZI Cunoscutul sociolog maghiar ne vorbeşte despre viitorul democraţiei, al păcii şi despre relaţiile cu Ungaria Cunoscutul sociolog maghiar, d. Oskar Iaszi, se află de vreo zece zile în Capitală. D-sa este într’o călătorie de studii în statele succesoare fostei monarhii austro-ungare. Pregăteşte o vastă lucrare despre starea actuală şi perspectivele de desvoltare ale acestor state — şi deci se informează pe teren. D. Oscar Iaszi n’are nevoe să fie prezentat opiniei publice româneşti, care îl cunoaşte din răsunătoarea lui activitate în fosta monarhie. Cel mult generaţiei tinere. Actualul profesor de sociologie la universitatea din Oberlin Statele Unite (d. Iaszi este acum cetăţean american) este un mare democrat. Sociologul Oscar Iaszi are un trecut adesea tangenţial cu istoria ultimelor două decenii ale Ardealului de până la unire. A fost şi este un prietin al românilor. In fosta monarhie dualistă d-sa a avut o activitate publicistică (la ziarul „Világ“, la revista „Huszadik Szazad“, etc.) pentru care adesea şi-a atras fulgerile guvernelor de la Budapesta. Ideile ce le profesa s’au cristalizat atunci în trei obiective: votul universal, exproprierea groilor latifundiari şi libertate pentru minorităţi, prin creiama acelei „Elveţii Răsăritene“ care însemna transformarea Austro-Ungariei într’un stat federal, tip Elveţia — deci cu acordarea de drepturi egale tuturor naţionalităţilor componente. N’a fost însă ascultat — dimpotrivă a fost atacat şi insultat — şi prăbuşirea a venit fatal în 1918. După această prăbuşire, (sau mai bine zis în timpul acestei prăbuşiri), Iaszi a fost numit ministru’al minorităţilor în guvernul Karolyi. Guvernul din Budapesta spera că d. Iaszi, mulţumită simpatiilor de care se bucura printre români, cehi, croaţi, etc., va putea determina o împăcare a tuturora, cu naţiunile dominante, în cadrul aceleiaş monarhii. Şi d .Iaszi a încercat, garantând autonomia naţionalităţilor. Era însă prea târziu — iar d. Iaszi pentru această „largheţă“ a fost nevoit să se expatrieze. Din cauza regimului care domneşte şi azi în Ungaria nu s’a mai putut înapoia de atunci în ţară. Cum am arătat — d. Oscar Iaszi trăeşte în America. Acolo a scris o lucrare despre desmembrarea monarhiei habsburgice, lucrare care a stârnit în anii trecuţi senzaţie, în special în lumea anglo-saxonă. Lucrarea pe care o prepară acum — despre statele succesorale — va fi o complectare a primei lucrări. Am profitat de prezenţa sa în Capitală pentru a-l vedea și convorbirea noastră o redau în cele ce urmează. DELEANU gariei de astăzi diferă intr’o măsură atât de mare de a statelor înconjurătoare, încât construirea unui pod pe deasupra acestei prăpăstii îmi pare deocamdată improbabilă. PENTRU O EUROPĂ FEDERALIZATĂ Și având în vedere că d. Iaszi trăeşte in America, l-am mai întrebat: Dacă experienţa lui Roosevelt va reuşi, ce efect va avea aceasta asupra evoluării politice şi economice a Europei? — Experienţele preşedintelui Roosevelt sunt astăzi încă în curs de realizare, aşa că nu se poate închega pentru moment o judecată definitivă .Dar chiar în ipoteza — ceeace de altfel nu cred — că această experienţă va fi încoronată de un succes deplin şi stabil, nici atunci nu mi-aş închipui, că statele Europei vor putea urma exemplul preşedintelui. Aceasta pentru că o economie dirijată şi o autarhie riguroasă pot fi, eventual, realizate, pe un mare continent şi cu o mare populaţie ,de 140 milioane de oameni ca în America şi Rusia. Dar aceiaş metodă, aplicată statelor mici şi izolate ale Europei, n’ar putea duce decât la foamete şi conflicte economice foarte grave. „Inops potentem dum vuit imitări, perit“. Mai înainte de a se încerca în Europa economia dirijată, va trebui urmat celălalt exemplu din America. — FEDERALIZAREA STATELOR. D. Oskar Iaszi Agresiune la Cernăuţi CERNĂUŢI, 29. Aseară pe la ora 9 s-a produs o sângeroasă agresiune în str. Universităţii. In apropierea căminului studenţesc de la colţul străzii Xenopol, două fete din str. Nicolae Filipescu, surorile Rosa şi Clara Hoffer, trecând pe acolo, au fost atacate de doi tineri care au început să le lovească în mod sălbatic. Strigătele victimelor au atras atenţia mai multor trecători, iar agresorii au luat-o la fugă şi au reuşit să dispară. Cu toate cercetările poliţiei, până în prezent agresorii nu au fost identificaţi. CÂRTI-REVISTE A apărut No. 8 din revista socialliterară „Şantier“, cu un bogat cuprins: Impasul evreesc oglindit în literatura, de Lotar Rădăceanu ; Baer- Camnera şi... câteva reflexii, de Ion Pas; Realităţile politicii internaţionale de Al. C. Constantinescu; Orientări noui; Trotzkismul, de S. Emanuel; Un domn Kessler şi farmecele României, de G. Spina; Declinul imperialismului britanic, de M. Lewin; De la Alecu Constantinescu la Alecu Mavrodi, de E. Del; Poeme petrolifere de Constantin Stelian şi Teodor Scarlat. O bogată cronică, în care se tratează procesul de la Craiova, cazul Ciumetti, partidul ţiganilor din România, reluarea raporturilor cu Rusia, Skoda, precum şi rubrica. Muncitorii scriu, complectează numărul acesta al Şantierului. Redacţia şi administraţia strada Mântuleasa 31. A apărut nr. 8 din revista socialliterară „Şantier“ cu un negat cuprins: Impasul evreesc oglindit in literatură, de Lotar Rădăceanu; Baer—Camera şi... câteva reflexii, de Ion Pas; Realităţile politicii internaţionale de Al. C. Constantinescu; Orientări noui: Trotzkismul de S. Emanuel; Un domn Kessler şi farmecele României, de G. Spina; Declinul imperialismului britanic, de M. Lewin; De la Alecu Constantinescu la Alecu Mavrodi, de E. Del; Poeme petrolifere de Constantin Stelian şi Teodor Scarlat. O bogată cronică, în care se tratează procesul de la Craiova, cazul Ciumetti, partidul ţiganilor din România, reluarea raporturilor cu Rusia, Skoda, precum şi rubrica. Muncitorii scriu, completează numărul acesta al Şantierului. Redacţia şi administraţia strada Mântuleasa 31. Când nu vrei să cumperi tablouri TIMIŞOARA. — Tribunalul Timiş daţie emanată dela prefectura judenwninl nTOTÎrlaf rlo rl XF TVfutoi a nnlni C/»rnnin x r.. —şî Torontal prezidat de d. N. Matei, a avut că judece zilele acestea un proces de Ies majestate al d-lui Leopold Junker în etate de 70 ani, proprietarul unei mori din oraşul Lugoj. Iată în ce constă acuzaţia. Nu de mult s’au prezentat la sus numitul un pseudo-ziarist şi un detectiv, înarmaţi cu scrisoare de recoman ta lui Severin, solicitându-i sa facă mai multe abonamente şi să cumpere nişte tablouri ale Regelui. Pentru faptul că bătrânul a obiectat că tablourile sunt de calitate mediocră, i s-a dresat un proces verbal de res majestate şi acţionat în judecată. Acuzatul a făcut dovada nevinovăţiei sale şi a interpretări greşite dată de reclamanţii cărora le refuzase cumpărarea tablourilor. Tribunalul l-a achitat. Aci este locul să facem remarca uşurinţei cu care unele autorităţi se grăbesc a da scrisori de recomandaţie cam apoi servesc ca mijloc de presiune, abuzuri şi chiar excrocherii. Adunarea generală a Ateneului Român Eri după amiază la Ateneul Român s-a ţinut cu obicinuitul protocol, adunarea generală a comitetului celui dintii Ateneu al ţării. Adunarea a fost prezidată de d. dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiunii, care după ce a deschis adunarea a invitat pe membrii comitetului la cuvînt. Primul a vorbit d. T. Alexeanu, neobositul cenzor şi mina dreaptă în acţiunea culturală a d-lui dr. Angelescu. D-sa a elogiat munca preşedintelui care nu s’a dat in lături dela nici un sacrificiu pentru ridicarea la locul de cinste spirituală a Ateneului Român. S‘au discutat apoi diferite chestiuni în legătură cu universitatea populară care va funcţiona pînă la toamnă într’una din sălile soc. A. R. P. A. şi s’a hotărît evacuarea soc. de geografie din palatul Ateneului în locul căreia se va înfiinţa o pinacotecă. In acest sens au vorbit d-nii Ştefan loan şi Dragu cari, la sfârşit, au mulţumit în numele celor prezenţi d-lui dr. Angelescu pentru realizări şi, mai ales, că între proecte d-sa n’a uitat fondul necesar Ateneului Romin şi pe acela al terminării şcoalelor începute in ultima guvernare liberală. După ce s’a ales noul comitet d. dr. Angelescu a închis adunarea fugind pe cei prezenţi să viziteze lucrările marei fresce pe cari le execută maestrul Costin Petrescu. In faţa scenelor nemurite in culori maestrul Costin Petrescu a dat explicaţiunile cerute iar d. dr. Angelescu a făcut juste observații in ce privește jocul de lumină felicitându-l călduros. Adunarea a părăsit Ateneul la ora 7 jum. d. a. ____________ ________. ŞCOLARE In urma schimbării calificativelor la darea notelor, mulţi elevi nu au fost promovaţi. Ministerul instrucţiunii este rugat să admită o nouă sesiune în Septembrie. DIMINEATA Parastas pentru Clotilda mareşal Averescu Eri dimineaţă la ora 11 s-a oficiat la biserica Kalinderu din strada Doamnei 18, un parastas în memoria defunctei Clotilda mareşal Averescu, organizat de către societatea corală „Gavril Muzicescu“. Serviciul religios a fost oficiat de preotul Voicu. Au asistat d-rele Floria şi Aurelia Lupea şi d-nii prof. G. Botez, prof. Fâlcoianu, Ion Grigore Oprişan, inginer Pavel Tănăsescu, Constantin Pârvulescu, avocat Liviu Elefterescu, Ştefan Manole, Paraschiv Horeangă, dr. Coman, Traian Dumitriu- Şoimu, subit. Lupea, I. Basarabeanu, avocat Perianu, dr. Crăciun, etc. După oficierea serviciulu religios d. Oprişan a ţinut o cuvântare arătând meritele dispărutei. Solemnitatea s-a sfârşit la ora 12. O telegramă de protest a pensionarilor publici din Ardeal CLUJ. 29. Nemulţumiţi de faptul că guvernul intenţionează a achita pensiile restante din 1932 prin bonuri de impozite pensionarii publici din Ardeal au expediat d-lor prim ministru Gh. Tătărescu şi ministru de finanţe V. Slăvescu următoarea telegramă. „Pensionarii protestează contra proectului de lege depus în Parlament pentru plata pensiilor restante pe 1932 cu bonuri de impozit. Spre regretul nostru, pensionarii nu pot primi aceste bonuri şi îi constrângeţi să acţioneze Casa generală de pensiuni în judecată. POP VALERIU Preşedintele pensionarilor din Ardeal. Piaţa Cuza Vodă No. 2 Cluj O încercare de sinucidere la Cernăuţi CERNĂUŢI, 29. — Tânăra Ana Şerban, în etate de 22 de ani, din str. Ion Creangă No. 23, vrând să-şi pună capăt zilelor, a băut o cantitate mare de lizol. Descoperind-o la timp, familia a chemat Salvarea şi doctorul Sandberg i-a dat primele ajutoare, apoi a transportat-o la spitalul Central. Starea tinerei fete este gravă. Ancheta a stabilit că ea a voit să-și pue capăt zilelor pentru că fusese părăsită de iubitul ei. Escroc internaţional urmărit la Iaşi IAŞI, 29. Autorităţile locale poliţieneşti au primit cri o circulară din partea poliţiei din Berlin, prin care se cere urmărirea escrocului internaţional Vladimir Clareben, care a comis o serie de îndrăzneţe isprăvi în capitala Germaniei. Urmăritul posedă câteva paşapoarte false, care îi înlesnesc să scape de cercetările poliţiei, întrucât sunt unele bănueli că el s’ar fi refugiat în România, s’a cerut şi poliţiei ieşene să facă cercetări, spre a se stabili dacă nu cumva cel urmărit s’a refugiat in localitate. S’au dispus cercetări. Curiozităţi din lumea largă Congresul calic al tinerelor fete la Bruxelles In lumea toată, îndrăgostită de muzică, nu cred să existe un singur suflet care la minunata arie cântată de Cavaradossi şi închinată frumoaselor mâini ale Floriei Tosca, să nu vibreze de înduioşare. Cu ce accente inegalate nu înalţă el mâinile mici, mâinile diafane, care nu ştiau decât să mângâie copiii, să-i ducă flori Madonei şi totuşi, împinse de împrejurări, au înfipt cuţitul în Scarpia, tiranul Romei. O, mâini, dulci mâini, splendide mâini de femei, de voi şi-a adus aminte din nou Parisul zilele acestea, instituind ultimul lui concurs. S-au prezentat, sau mai bine zis au fost etalate pe o perniţă de catifea purpurie în faţa unui juriu de artişti, prezidat de inevitabila Cecile Sorel, — cele mai albe, mai parfumate, şi mai mani curate mâini pariziene. Mâini de aristocrată cu unghiile muiate în carmin, sau în grenat, cu unghiile frumoasei principese Ruspoli, oaspetele Sinaiei de acum un an, mâini cu vârfurile lăcuite cu argint şi aur, cu sidef roz şi alb, inovaţia cea mai reponiai*. Tu. tărie de eleganţă. Mâini grăsulii, mâini subţiri, mâini de artiste, acoperite noaptea cu creme şi parfumuri, care nu au altă menire decât să vânture dantele şi musselinuri şi să primească sărutări. Alese au fost mâinile artistei Ionia Navar, tragediana Comediei Franceze, care au cucerit, prin nobleţea formei şi paloarea lor mată, sufragiile juriului. Graţia cu care celebra artistă ştie să drapeze pe umerii ei pe plumul cu falduri al eroinelor clasicismului, a semnalat de mult publicului frumuseţea premiată de drept azi, a mâinilor ei. Şi touşi, nu ştiu de ce, citind amănuntele acestui concurs şi laudele aduse miilor, aceste bijuterii vii, expuse pe pat de purpură spre a fi admirate, m'air gândit că nu ele erau cele mai indice, primierii şi idolatrizării asistenţei M‘a gândit la mâinile cu mii de înţepări în degete ale micuţei lucrătoare ce sângerează, şi seara sânt aproap înţepenite de munca ce susţine, pite, o întreagă familie. M‘ai gândit apoi la mâinile ce in toate easurile nopţei Şi zilei se agita în jur bolnavilor, ce spală răni putrede ce riscă zgârieturi şi infecţii şi cu răceala palmelor aduc liniştea pe atâtea frunţi îndurerate. Ele nu sânt macerate nici mn creme nici în parfumuri, nu au unghii argintate, nici muiate în carmin şi totuşi lor li se cuvine toată adorarea lumi • Dar unde este juriul să le consacre şi uitând de lipsa lor de estetica sa le proclame cele mai dulci, cele mai sfinte podoabe ale femeei ? FulMEN — —— NSEMNARI mâini, duci mâini! A Crima de la Brighton Se ştie că poliţia engleză se stragă îmbibată de sânge a fost o mărturie puternică, iar Robinson nu şi-a mai putut tăgădui isprava. Se pune întrebarea dacă Scotland Yardul-ul va fi tot atât de fericit şi în căzul crimei de la Brighton. dneşte să dea de urma asasinului femeii tăiate in bucăţi la Brighton. Până in prezent a reuşit intotdeauna să prindă pe criminalii care tăiau victimele în bucăţi şi apoi le împachetau. Aşa de pildă odată un anume Visim a ucis pe o doamnă Gerard, dar a uitat lângă trupul mutilat un petec de lengerie care aparţţiuse victimei. Tocmai pe acest petec se afla stampila spălătoresei. Cu ajutorul ei, victima a fost identificată in 48 de ore, iar Visim, despre care se ştia că o frecventează, a fost bănuit de crimă. Făcându-i-se o percheziţie, s-a găsit la domiciliul lui, îngropat în rumeguş de lemn, capul şi mâinile victimei. In’ cazul unui anume Mahon poliţia a fost deasemeni favorizată de şansă. Mahon închise corpul victimei intr’un cufăr, pe care-1 lăsa la gara din Waterloo. Pierdu insă chitanţa, care a fost găsită de soţia lui. Bănuindu-şi soţul de infidelitate, ea a Încredinţat chitanţa unui detectiv care, ducându-se la gară, a remarcat pete suspecte pe cufăr. A prevenit Scotland Yardul şi a doua zi Mahon a fost arestat. In afacerea Robinson criminalul pusese corpul mutilat al victimei intr’o valiză pe care o depuse la gara Charlingcross. Şi dânsul pierdu chitanţa, chiar în gară. Biletul a fost ridicat de către un lustragiu care l-a dat poliţiei. întâmplător persoana care trecuse pe la ghişeu chiar înaintea lui Robinson, avea un motiv precis să-şi amintească perfect ora la, care fusese la ghişeul bagajelor. In acest fel a fost regăsit şoferul maşinei care transportase pe Robinson şi valiza lui. Şoferul îşi aminti de strada unde se urcase Robinson şi astfel s’a dat de urma asasinului. El a negat cu înverşunare, dar făcându-se o percheziţie amănunţită în biroul său, s’a descoperit în coşul de hârtii un chibrit pătat de sânge, pe care nu-l observase când făcuse curăţenie în cameră, pentru a şterge orice urmă a crimei. Această bucăţică de lemn- 1 Celebrul football-ist american Tom Sasaki, şi-a construit singur nişte ochelari care rezistă oricăror lovituri Căsătorie intre moşnegi La Faenza s’a căsătorit recent un fost funcţionar de bancă in vârstă de 81 ani cu o femee de 71. A fost destul de greu să se găsească actele de naştere ale „tinerei'' perechi, deoarece registrele ofiţerului stării civile se cunosc in Italia abea din 1868. înainte vreme anunţai naşterile şi decesele la biserică, dar registratura bisericilor respective, la care erau trecute datele naşterii mirelui şi miresei nu mai există nici ele. Un cerb atacă o bătrână O femee de 75 ani a fost atacată de un cerb într’o pădure din Stiria. Un vânător, observând scena şi-a asmuţit câinele asupra cerbului, salvând astfel pe bătrână.. A tras apoi un glonte în animalul care totuşi rănise destul de grav victima.. Excentricităţi Americanele au un nou spleen. Nu se mai mulţumesc cu pisici şi căţeluşi care să le ţină de urât în voiaj, ci cară după ele fel de fel de lighioane: maimuţe, canguri, iepuri etc. spre marea dezolare a hotelierilor, cari îşi văd ameninţate covoarele şi mobila. Un hotelier din Palmbeach a vrut să instaleze un pavilion special pentru animalele ce însoțesc pe vilegiaturistele excentrice, dar ele nu vor să se despartă de odraslele lor patrupede. Explicaţia Ziarul englez „Manchester Guardian“ scrie următoarea glumă care circulă acum la Paris şi care este de origină germană: „De ce Franţa este condusa de oameni de 75 ani? _ Fiindcă oamenii de 80 ani au murit. 15 Nimic nou sub soare China sărbătoreşte actualmente a 2327-a aniversare dela moartea poetului Kin Juan, care s’a sinucis de disperare, aruncându-se într’un afluent al râului Inag Tse. înainte de a-şi da moartea, scriitorul încercase să reformeze moravurile secolului, său, oferindu-şi serviciile stăpânitorului ţării. A fost insă adânc desgustat şi, hotărit să părăsească viaţa, a scris următorul mic poem, care e cât se poate de actual şi în epoca noastră: „Lumea e ca o apă vâscoasă. I-a cerit limpeziciunea. In ochii omului vulgar o aripă de greer. Cântăreşte mai mult decât o greutate de IOOO de funzi.„ Clopotul de aur s’a năruit. Toaca de lut face un zgomot asurzitor. Intriganţii şi calomniatorii triumfă. Oamenii cinstiţi rămân în umbră”. Oare peste alţi 2327 de anii tot vor mai fi actuale aceste versuri? Un american cumpără Columna lui Traian Un oarecare domn Gardener, fireşte din America, a cumpărat columna lui Traian din Roma in schimbul sumei de o sută mii dolari. Faptul a produs o vie surpriză prin acea, că toate monumentele şi comorile istorice ale Italiei sunt ocrotite şi nu pot fi vândute. Dar d. Gardener a povestit, că acum jumătate an făcuse cunoştinţă, la o cafenea cu cineva, care-i propusese să cumpere columna lui Traian, punând o singură condiţie: să nu scoată monumentul decât după şase luni. Gardener s’a conformat, dar s’a dovedit acum că el a fost victima unui escroc, care i-a înmânat un document fals al ministerului de interne, iar Roma râde de ingeniozitatea escrocului, care a vândut poate in acelaș fel și Capitolul. Legătura aeriană Bucureşti- Constanţa şi Bucureşti-Balcic Duminică 1 Iulie se deschid liniile Bucureşti-Constanţa şi Bucureşti- Balcic, deservite de avioanele L. A. R. E. S. ale aviaţiei civile. Plecările vor avea loc zilnic, inclusiv sărbătorile, din Bucureşti (Aero- Băneasa), întoarcerile vor avea loc in aceiaşi zi. Bilete şi informaţiuni la aeroportul Băneasa şi la Oficiul de Turism aerian din Piaţa Carol I. 101.