Dimineaţa, iulie 1934 (Anul 30, nr. 9880-9910)
1934-07-22 / nr. 9901
l m* Intre sănătate şi cultură In România, pentru o activitate de guvernare cu răspundere şi cu conştiinţă, aproape toate direcţiunele sunt disponibile şi virgine. Pe teren administrativ, pe teren cultural, ca şi pe teren economic, aproape totul este de făcut. Vremurile au înaintat mult prea repede pentru ca noi, deprinşi cu un alt ritm să ne putem ţine onorabil de ele. Poate şi pentru că preocupările toate nu au mers totdeauna şi exclusiv pentru interesul general. In ultimul timp, acuitatea problemelor impuse de împrejurări a trezit o vie activitate de idei şi de acţiune. Toate chestiunile capitale într’o organizaţie de Stat, au fost reluate cu mai multă seriozitate şi documentare, spre a fi soluţionate în spiritul vremei şi intr’o dorinţă sinceră de progres. Dificultatea mare însă vine de acolo că cerinţele sunt mari, că totul este embrionar şi trebuie refăcut din temelie, iar mijloacele materiale sunt din ce în ce mai reduse. Nu avem încă fixată o administraţie adecvată mijloacelor noastre şi structurei speciale a ţării noastre; nu avem şosele şi edificii publice necesare; nu avem un învăţământ fixat care să asigure o normală desvoltare a tuturor păturilor sociale, menţinându-le şi ridicând numai nivelul; nu suntem încă fixaţi asupra politicei economice şi a ramurilor de producţie care merită sau nu o încurajare şi în ce măsură; nu avem asigurate organe de desfacere şi valorificare a acestor produse care trebuesc să fie bine condiţionate pentru a putea suporta concurenţa şi cererea comercială, nu avem încă un serviciu de sănătate publică menit să înflorească toate calităţile de resistenţă naţională. Dintre toate aceste nevoi care trebuesc să fie prezente în preocuparea unui guvern cu simţul răspunderii, ca şi în conştiinţa tuturor celor preocupaţi de propăşirea ţării, trebueşte totuşi unele puse înainte cu drept de preferinţă. Dacă preocuparea pentru o redresare economică este încă tulburată de împrejurări neprevăzute, independente de voinţa noastră, ca şi de o dezorientare interioară şi intimă care ne aparţine, există un consens unitar şi rectiliv pentru promovarea culturii şi crearea unui nivel cultural mai ridicat. Mai concis, şi mai limpede, există o campanie in mare parte intenţională, şi Într’o măsură faptică, deocamdată pentru combaterea analfabetismului. Acei cari cunosc marea campanie dusă in Rusia, cât şi mijloacele neprecupeţite cu cari s’a dus, in această privinţă. Îşi dau seama cât mai este încă de făcut. Mi se pare totuşi că, din toate problemele cari se pun, pe acelaş plan, aceia a sănătăţii publice este cea mai neglijată. Numai, din când în când, statistici îngrijorătoare, fie oficiale, fie isvorâte din studiile iniţiativei private, ne arată starea de nedescris a sănătăţii poporului. Neamul acesta atât de rezistent prin constituţia pe care şi-a adoptat-o după toate greutăţile, este secătuit de tot soiul de boale. Începând cu acele ale mizeriei: pelagra şi tifosul exantematic, şi Acei cari cunosc nn de-aproape starea noastră sanitară, agravată in ultimul an de o subnutriţie care nu-i dictată numai de o mentalitate primitivă dar şi de o mizerie neagră, sunt îngroziţi. Atenţia trebuie să fie aici, constant, şi, de această dată, absolut cu orice sacrificiu. Oricâtă stimă am avea pentru preocuparea de ridicare culturală, tot cred că starea sanitară care periclitează, cum nu se ştie destul, însăşi baza naţiunei, trebue să primeze. Intre sănătate şi cultură, ambele în lipsă alarmantă la sate şi suburbii, trebuie să strigăm întâi, fără nici o şovăire: sănătate. „ Medici, medicamente, dispensării, farmacii şi asistenţă medicală ambulante, din comună in comună, şi din sat în sat, un tablou exact al bolilor cari bântuie pe comuni şi regiuni. — iată care cred că trebue să fie grija cea dintâiu. „Mai Intâiu să trăim şi apoi să filosofăm”trebue să fie şi un dicton de guvernământ. Şi problema aceasta, ca şi strigătul de alarmă care o ridică nu trebue să fie sporadice şi trecătoare, ci veşnic prezente. Prea suferim de mania superioară, a culturalităţii într’o epocă în care ţăranii din Basarabia, mor de tifos exantematic propagat prin păduchi. Nu este superfluu să fim monotoni pe această chestiune până la trezirea celor în drept. Demostene Botez VN RAIU — Bine, Sfinte Ilie, ştim noi chestia cu trăsnetul... Dar cum de sunt pe lume atâţia trăzniţi, pe care nu i-ai atins niciodată cu jucăriile acelea? 4 V Anul 30v tz, jenume GRACE Â LA POUD8E B©8« FRANCE «m 12 pagini m i Duminică 22 iulie 1934 Nu uitați! LITHINES du Dr GUSTIN sunt cele mai căutate PRODUS FRANCEZ Fondată în 1904 de CONST. MILLE1 3 Lei II București, Str. Const. Mille is««*«) 5-l-a I|^i|; îSS L Evenimentele politice din Franţa După cum rezultă din telegrame,situaţia în Franţa nu este încă limpezită. După unele ştiri, radicalii, revoltaţi de atacurile d-lui Tardieu în contra fruntaşilor, ar înclina să iasă din ministerul de uniune naţională, fapt care ar avea de urmare căderea acestuia. După altele, d. Herriot ar frâna mişcarea de indignare din partidul _ , ce conduce şi ar căuta soluţiuni în sfârşind cu tuberculoza şi sifili-senzul rămânerii în guvern, sul. Chestiunea este dacă se vor găsi astfel de soluţiuni. Aceasta va depinde, după toate probabilităţile, de atitudinea d-lui Tardieu. S-a văzut din telegrame că, întrebat de d. Chautemps, în cursul confruntării ce a avut loc ori în faţa comisiunii de anchetă Stavisky, dacă are dovezi prin cari să-şi sprijine acuzările, d. Tardieu a răspuns că nu are, dar că poate face proba cu martori. Comisiunea a hotărît să-i convoace pentru a putea aprecia valoarea învinuirilor. Dar, absenta de dovezi directe va fi fără îndoială interpretată in Franţa, ca o slăbire a poziţiei d-lui Tardieu. Chestiunea ce se pune este dacă, fată de această situatiune şi de curentul printre conservatorii moderaţi — conservatorii francezi extremişti având inclinaţiuni fascizante — de a menţine guvernul Voumergue, d. Tardieu nu va bate in retragere pentru a înlesni continuarea ministerului de uniune naţională. Ipoteza din urmă este greu de admis deoarece d. Tardieu este cunoscut în Franţa ca un om care nu bate în retragere şi, dacă s’a decis să atace pe radicali, a făcut-o fără îndoială în urma unui calcul politic şi bazat pe numeroase forte de dreapta. In ce poate consista calculul? Desigur in teama ca, în urma frontului comun organizat de cele două partide proletare şi trecerii mai multor elemente radicale in mişcarea anti-fascistă, D. DOUMERGUE forţele de stânga să fiu de vie prea puternice. D. Tardieu şi cei cari-l sprijină, trebue să-şi fi zis că tulbure momentul pentru răsturnarea guvernului Doumergue şi impunerea unui guvern strict de dreapta, D. TARDIEU este acum şi că aşteptarea nu poate fi decât in paguba lui şi a amicilor săi. Se pare, însă, după cum reesă din ştirile telegrafice ce ne vin din Paris, că socoteala nu s’a potrivit cu realitatea şi că momentul pentru înlocuirea cabinetului Doumergue cu unul curat de dreapta, fără amestec radical, nu a sosit. Dar, oricum ar fi, situaţia politică din Franţa este tulbure şi, chiar dacă guvernul Doumergue va continua, el nu va mai avea aceiaşi situaţie ca înainte. Radicalii din guvern vor fi nemulţumiţi, iar d. Tardieu şi partizanii lui din guvern vor fi făcut dovada că vor altceva decât menţinerea statului-quo politic şi social. D. Doumergue cere încredere in politica guvernului PARIS, 20 (Rador). — „Agence Economique et Financiére“ publică următoarea declaraţie a d-lui Doumergue : „Sunt sigur că politica guvernului va fi privită de ţară aşa cum a fost considerată până acum. Nimic nu trebuie să tulbure sentimentul de încredere care renaşte. Situaţia financiară este suficient restabilită pentru ca noi să nu avem nimic de temut în această privinţă. „Incidentele care ar putea să se producă nu vor slăbi refacerea noastră, financiară şi sunt cu totul convins că refacerea nu va avea decât să se consolideze cu timpul. Pentru mersul cursurilor rentelor este cel mai bun argument, după cum el este şi argumentul care trebuie să asigure succesul împrumutului în curs". D. HERRIOT Regimul Gheorghieff caută sprijinul partidelor SOFIA, 19. (Rador). — Evenimentul politic care preocupă actualmente toate cercurile este sciziunea care ameninţă a se produce in fostul partid al întelegerei democratice de sub conducerea d-lui Tzancoff. D. Kalvofi, secretarul partidului şî fost ministru de externe in guvernul Tzankoff, urmăreşte o despărţire de şeful partidului, antrenând majoritatea membrilor partidului. Cauza sciziunii pare asta în faptul că d. Kalwolf şî prietenii săi, spre deosebire de d. Tzankoff, ar fi de părere ca partidul să sprijine actualul guvern. Cercurile politice cred că in cazul unei sciziuni guvernul actual ar urma să fie remaniat. Ard pădurile, în Germania BERLIN, 20 (Rador). — Din Hanovra se anunţă că între localităţile Wunstorf şi Neustadt au luat foc pădurile pe o întindere de trei kilometri. Toţi locuitorii din acea regiune împreună cu un detaşament de 250 soldaţi colaborează la stingerea focului. ■ * JL. Citiţi la Ultima Oră: impresia produsă de depozitia d-lui Tardieu in afacerea Stawisky Pentru restabilirea păcii in Gran Chaco BUENOS AIRES, 20. (Rador). — Oficial se anunţă că Brazilia a aderat la propunerea făcută de guvernul din Argentina în ceea ce privește restabilirea păcii în regiunea Gran Chaco. Măsuri pentru incetarea grevei la San Francisco SAN FRANCISCO, 20 (Rador).— declară că este necesar să se evite proclamarea stării de asediu, precum şi falimentul guvernării civile. Conduşi de aceste idei, membrii comitetului grevei au acceptat propunerile făcute ori de comisiunea de arbtraj, desemnată de d. Roosevelt, drept bază a negocierilor imediate cu delegaţii patronilor. Ziarele subliniază faptul că înainte de acceptarea propunerilor, miss Perkins, ministrul Muncii, declarase la Washington că este absolut necesar ca atât lucrătorii, cât şi patronii să ceară încetarea ostilităţilor. Patronii au datoria cetăţenească de a copera cu guvernul pentru aplanarea grevei, pe calea arbitrajului, a declarat miss Perkins. In urma hotărîrii luată privitoare la încetarea grevei generale, comitetul general al grevei a cerut guvernatorului Californiei să dispună retragerea tuturor detaşamentelor din garda naţională, atât din San Francisco, cât şi din celelalte oraşe din care a domnit greva. Sindicatul şoferilor de autocamionete a ordonat reluarea lucrului celor 12.000 de aderenţi ai săi Portul continuă să fie sub imediata supraveghere a gărzii naţionale, care a înlocuit pe poliţişti. In docuri s-au produs mai multe cazuri de violenţă. Cinci lucrători nesindicalizati au fost atacaţi de un grup de grevişti, înarmaţi cu bastoane de cauciuc. Intervenind armata, ordinea a fost restabilită. Comitetul grevei a acceptat propunerile de arbitraj SAN FRANCISCO, 20. (Rador). — Moţiunile votate de comitetul grevei Mineri asfixiaţi BERLIN, 19 (Rador). — Din cauza gazelor toxice ce se degajează din mina Marienstein, Bavaria, trei mineri au murit asfixiaţi. In cursul operaţiilor de salvare mai mult dintre salvatori au suferit începuturi de asfixieri Accident de tren la Mamaia 26 de cercetaşi uşor răniţi CONSTANŢA, 20. — In cursul dimineţii de azi un tren lung de 16 vagoane, încărcat cu cercetaşi, trebuia să participe la o demonstraţie anti-aeriană, care simula un atac împotriva oraşului Constanţa. Ajungând în drept aspiţşilului militar, unde terenul gildă in pantă, trenul n’a mai putut urca. Atunci a fost împărţit a două. Prima garnitură a’plecat imediat la Constanţa iar a doua a aşteptat o locomotivă să vie s’o ia. Când locomotiva a sosit, din cauza unui defect de frână, s’a angajat în mare viteză la vale şi ajungând vagoanele s’a produs o violentă ciocnire. Trei vagoane au sărit de pe linie. Printre cercetaşi s’a produs panică. Douăzeci şi cinci de tineri s’au ales cu uşoare contuziuni. Medicii spitalului militar le-au dat ajutoarele imediate. Linia ferată a fost distrusă pe o întindere de 40 de metri astfel că circulaţia trenurilor între Constanţa şi Mamaia este sistată. NUMELE CERCETAŞILOR RĂNIT! In legătură cu accidentul de cale ferată de pe linia Mamaia- Constanţa pe urma căruia au căzut victime 26 de cercetaşi veniţi la jamboree, d. prim procuror Moiseanu şeful parchetului de pe lângă tribunalul Constanţa, a dat următorul comunicat: Azi dimineaţă la ora 7.30 un tren de cercetaşi venind de la jamboree spre a participa la demonstraţia de apărare pasivă, a deraiat în dreptul spitalului militar, din cauza unui defect la maşină. Au fost uşor contuzionaţi şi s’au ales cu zgârieturi umătorii cercetaşi: DIN COHORTA TECUCIşii: Ortocol, Pantea, Hanciu, Lideris şi Atanasiu. DIN COHORTA SIBIU: cercetaşi: Vlad şi Vişan Petre. DIN COHORTA SATU MARE cercetaşii: Cresniac, Orenas, Cherecheş, Lepeş, Kisch, Dombiţa şi Ferenz. DIN COHORTAfcC/P cercetatul Constantin HuţuTT --------ii _ QHEORGHE DIA cercetaşul vRAIOVA cercc-DIN COHORTAf cercetaşul Bogan. DIN COHORTA Klein. DIN COHORTA tasii Marica Ion si Niţă Olaru. DIN COHORTA BRAŞOV cercetasii Bleahu şi Simedrea. DIN COHORTA TIGHINA cercetaşul Pleşcovschi. DIN COHORTA ORAŞTIE cercetaşul Moga. DIN COHORTA TURNU SEVERIN cercetaşul Popescu Paul. DIN COHORTA BALTI cercetaşul C. Duca. Toţi aceşti cercetaşi sunt numai uşi contuzionati şi zgâriaţi şi după ce au fost pansaţi la spitalul Militar au fost lăsați în libertate, starea lor neprezentând nici o îngrijorare. Prim procuror N. MOISEANU * D. MACDONALD IN CANADA MacDo-Eri a sosit la Quebec donald, premierul englez. In declaraţiile făcute ziariştilor, d-sa a desminţit svonurile în legătură cu apropiatele alegeri ce ar urma să aibă loc în Anglia. După o întrevedere cu d. Bennett, primul ministru al Canadei, d. MacDonald a plecat la Digby, în Noua Scoție. Se crede că premierul englez va avea o lungă întrevedere cu d. Roocercetasevelt, preşedintele Statelor Unite. HITLER TRADEAZA MUNCITORIMEA : • • ' t • T • : \ t •• Un manifest senzaţional către industriaşi Cancelarul Hitler a lansat un manifest către conducătorii de întreprinderi industriale, in care ia atitudine categorică împotriva frontului muncitoresc al national-socialiştilor. Frontul de muncă este oprit a se mai ocupa de problemele sociale. Organizaţiile muncitoreşti naţionalsocialiste nu mai pot fi reprezentate în întreprinderile de arbitraj, pe motiv că nu pot judeca in mod obiectiv. Aşa fiind frontul muncitorilor naţional-socialişti îşi pierde orice importanţă iar Uniunea marilor industriaşi capătă cea mai deplină satisfacţie. Conducătorii de Întreprinderi sunt autorizaţi să trateze în mod separat şi individual cu lucrătorii. Deasemeni se interzice orice îndemn la grevă. Cum era de aşteptat, manifestul a provocat o adâncă nemulţumire între muncitori. * Hitler a plecat în concediu în Germania de sud. DREPTUL DE A FOTOGRAFIA Dreptul de a fotografia a fost supus în Germania unor restricţiuni speciale. Nu pot fi fotografiate fără autorizaţie formaţiunile partidului naţional-socialist, taberele de muncă, etc. ACŢIUNILE TERORISTE IN AUSTRIA In Austria au continuat ori acţiunile teroriste ale naţional-socialiştilor deşi a intrat în vigoare decretul prin care atentatorii sunt condamnaţi la moarte. In Styria, Tirol şi Carinthia au fost aruncate bombe iar la Viena a sărit în aer cabina unui telefon public. Atentatorul a fost arestat. Alt atentat s-a săvârşit în faţa şcoalei de călărie a poliţiştilor. Sunt trei răniţi. Cercurile politice spun că faţă de termenul fixat de guvern pentru predarea materiilor explozibile, naţional-socialiştii ar fi primit din Germania ordin să nu se supuie. In orice caz până acum nu s’au predat decât cantități de explozibile neînsemnate. . . —■ ■ ——