Dimineaţa, iulie 1934 (Anul 30, nr. 9880-9910)

1934-07-22 / nr. 9901

l­ ­­m­* Intre sănătate şi cultură In România, pentru o activita­te de guvernare cu răspundere şi cu conştiinţă, aproape toate di­­recţiunele sunt disponibile şi vir­gine. Pe teren administrativ, pe teren cultural, ca şi pe teren economic, aproape totul este de făcut. Vremurile au înaintat mult prea repede pentru ca noi, de­prinşi cu un alt ritm să ne putem ţine onorabil de ele. Poate şi pen­­tru că preocupările toate nu au mers totdeauna şi exclusiv pen­tru interesul general. In ultimul timp, acuitatea pro­blemelor impuse de împrejurări a trezit o vie activitate de idei şi de acţiune. Toate chestiunile ca­pitale într’o organizaţie de Stat, au fost reluate cu mai multă se­riozitate şi documentare, spre a fi soluţionate în spiritul vremei şi intr’o dorinţă sinceră de progres. Dificultatea mare însă vine de acolo că cerinţele sunt mari, că totul este embrionar şi trebuie refăcut din temelie, iar mijloace­le materiale sunt din ce în ce mai reduse. Nu avem încă fixată o admini­straţie adecvată mijloacelor noa­stre şi structurei speciale a ţării noastre; nu avem şosele şi edifi­cii publice necesare; nu avem un învăţământ fixat care să asigure o normală desvoltare a tuturor păturilor sociale, menţinându-le şi ridicând numai nivelul; nu suntem încă fixaţi asupra politi­cei economice şi a ramurilor de producţie care merită sau nu o încurajare şi în ce măsură; nu a­­vem asigurate organe de desfa­cere şi valorificare a acestor pro­duse care trebuesc să fie bine condiţionate pentru a putea su­porta concurenţa şi cererea co­mercială, nu avem încă un ser­viciu de sănătate publică menit să înflorească toate calităţile de resistenţă naţională.­­ Dintre toate aceste nevoi care trebuesc să fie prezente în preo­cuparea unui guvern cu simţul răspunderii, ca şi în conştiinţa tuturor celor preocupaţi de pro­păşirea ţării, trebueşte totuşi u­­nele puse înainte cu drept de preferinţă. Dacă preocuparea pentru o re­dresare economică este încă tul­burată de împrejurări neprevă­zute, independente de voinţa noa­stră, ca şi de o dezorientare in­terioară şi intimă care ne apar­ţine, există un consens unitar şi rectiliv pentru promovarea cul­turii şi crearea unui nivel cultu­ral mai ridicat. Mai concis, şi mai limpede, exis­tă o campanie in mare parte in­tenţională, şi Într’o măsură fap­tică, deocamdată pentru comba­terea analfabetismului. Acei cari cunosc marea campanie dusă in Rusia, cât şi mijloacele neprecu­peţite cu cari s’a dus, in această privinţă. Îşi dau seama cât mai este încă de făcut. Mi se pare totuşi că, din toate problemele cari se pun, pe acelaş plan, aceia a sănătăţii publice este cea mai neglijată. Numai, din când în când, stati­stici îngrijorătoare, fie oficiale, fie isvorâte din studiile iniţiati­vei private, ne arată starea de ne­­descris a sănătăţii poporului. Neamul acesta atât de rezi­stent prin constituţia pe care şi-a adoptat-o după toate greutăţile, este secătuit de tot soiul de boale. Începând cu acele ale mizeriei: pelagra şi tifosul exantematic, şi Acei cari cunosc nn de-aproape starea noastră sanitară, agravată in ultimul an de o subnutriţie ca­re nu-i dictată numai de o men­talitate primitivă dar şi de o mi­zerie neagră, sunt îngroziţi. Atenţia trebuie să fie aici, con­stant, şi, de această dată, absolut cu orice sacrificiu. Oricâtă stimă am avea pentru preocuparea de ridicare cultura­lă, tot cred că starea sanitară ca­re periclitează, cum nu se ştie de­stul, însăşi baza naţiunei, trebue să primeze. Intre sănătate şi cultură, am­bele în lipsă alarmantă la sate şi suburbii, trebuie să strigăm întâi, fără nici o şovăire: sănătate. „ Medici, medicamente, dispen­sării, farmacii şi asistenţă medi­cală ambulante, din comună in comună, şi din sat în sat, un ta­blou exact al bolilor cari bântuie pe comuni şi regiuni. — iată care cred că trebue să fie grija cea dintâiu. „Mai Intâiu să trăim şi apoi să filosofăm”trebue să fie şi un dicton de guvernământ. Şi problema aceasta, ca şi stri­gătul de alarmă care o ridică nu trebue să fie sporadice şi trecă­toare, ci veşnic prezente. Prea suferim de mania superi­oară, a culturalităţii într’o epocă în care ţăranii din Basarabia, mor de tifos exantematic propa­gat prin păduchi. Nu este superfluu să fim mo­notoni pe această chestiune până la trezirea celor în drept. Demostene Botez VN RAIU — Bine, Sfinte Ilie, ştim noi chestia cu trăsnetul... Dar cum de sunt pe lume atâţia trăzniţi, pe care nu i-ai atins niciodată cu jucăriile acelea? 4 V Anul 30v tz, jenume GRACE Â LA POUD8E B©8« FRANCE «m 12 pagini m i Duminică 22 iulie 1934 Nu uitați! LITHINES du Dr GUSTIN sunt cele mai căutate PRODUS FRANCEZ Fondată în 1904 de CONST. MILLE1 3 Lei II București, Str. Const. Mille is««*«) 5-l-a I|^i|; îSS L Evenimentele politice din Franţa După cum rezultă din telegrame,­­situaţia în Franţa nu este încă lim­pezită. După unele ştiri, radicalii, revoltaţi de atacurile d-lui Tardieu în contra fruntaşilor, ar înclina să iasă din ministerul de uniune naţională, fapt care ar avea de ur­mare căderea acestuia. După altele, d. Herriot ar frâna mişcarea de indignare din partidul _ , ce conduce şi ar căuta soluţiuni în sfârşind cu tuberculoza şi sifili-­senzul rămânerii în guvern, sul.­­ Chestiunea este dacă se vor găsi astfel de soluţiuni. Aceasta va de­pinde, după toate probabilităţile, de atitudinea d-lui Tardieu. S-a vă­zut din telegrame că, întrebat de d. Chau­temps, în cursul confrun­tării ce a avut loc ori în faţa comi­­siunii de anchetă Stavisky, dacă are dovezi prin cari să-şi sprijine acuzările, d. Tardieu a răspuns că nu are, dar că poate face proba cu martori. Comisiunea a hotărît să-i convoace pentru a putea apre­cia valoarea învinuirilor. Dar, absenta de dovezi directe va fi fără îndoială interpretată in Franţa, ca o slăbire a poziţiei d-lui Tardieu. Chestiunea ce se pune este dacă, fată de această situatiune şi de curentul printre conservatorii moderaţi — conservatorii francezi extremişti având inclinaţiuni fasci­­zante — de a menţine guvernul Voumergue, d. Tardieu nu va bate in retragere pentru a înlesni conti­nuarea ministerului de uniune na­ţională. Ipoteza din urmă este greu de ad­mis deoarece d. Tardieu este cunos­cut în Franţa ca un om care nu bate în retragere şi, dacă s’a decis să a­­tace pe radicali, a făcut-o fără îndoială în urma unui calcul politic şi bazat pe numeroase forte de dreapta. In ce poate consista calculul? Desigur in teama­ ca, în urma frontului comun organizat de cele două partide proletare şi tre­cerii mai multor elemente radi­cale in mişcarea anti-fascistă, D. DOUMERGUE forţele de stânga să fiu de vie prea puternice. D. Tardieu şi cei cari-l sprijină, trebue să-şi fi zis că tulbure momentul pentru răsturnarea gu­vernului Doumergue şi impunerea unui guvern strict de dreapta, D. TARDIEU este acum şi că aşteptarea nu poate fi decât in paguba lui şi a amicilor săi. Se pare, însă, după cum reesă din ştirile telegra­fice ce ne vin din Paris, că socoteala nu s’a potri­vit cu realitatea şi că mo­mentul pentru înlocuirea cabinetului Doumergue cu unul curat de dreapta, fără amestec radical, nu a sosit. Dar, oricum ar fi, situaţia politică din Franţa este tulbure şi, chiar da­că guvernul Doumergue va conti­nua, el nu va mai avea aceiaşi si­tuaţie ca înainte. Radicalii din gu­vern vor fi nemulţumiţi, iar d. Tar­dieu şi partizanii lui din guvern vor fi făcut dovada că vor altceva de­cât menţinerea statului-quo politic şi social. D. Doumergue cere încredere in politica guvernului PARIS, 20 (Rador). — „Agence Economique et Financiére“ publică următoarea declaraţie a d-lui Dou­mergue : „Sunt sigur că politica guvernu­lui va fi privită de ţară aşa cum a fost considerată până acum. Nimic nu trebuie să tulbure sentimentul de încredere care renaşte. Situaţia financiară este suficient restabilită pentru ca noi să nu avem nimic de temut în această privinţă. „Incidentele care ar putea să se producă nu vor slăbi refacerea noa­­­stră, financiară şi sunt cu totul con­vins că refacerea nu va avea decât să se consolideze cu timpul. Pentru mersul cursurilor rentelor este cel mai bun argument, după cum el este şi argumentul care tr­ebuie să asigure succesul împrumutului în curs". D. HERRIOT Regimul Gheorghieff caută sprijinul partidelor SOFIA, 19. (Rador). — Eveni­mentul politic care preocupă actual­mente toate cercurile este sciziunea care ameninţă a se produce in fostul partid al întelegerei democratice de sub conducerea d-lui Tzancoff. D. Kalvofi, secretarul partidului şî fost ministru de externe in guvernul Tzankoff, urmăreşte o despărţire de şeful partidului, antrenând majori­tatea membrilor partidului. Cauza sciziunii pare a­sta în fap­tul că d. Kalwolf şî prietenii săi, spre deosebire de d. Tzankoff, ar fi de părere ca partidul să sprijine ac­tualul guvern. Cercurile politice cred că in cazul unei sciziuni guvernul actual ar urma să fie remaniat. Ard pădurile, în Germania BERLIN, 20 (Rador). — Din Ha­­novra se anunţă că între localităţile Wunstorf şi Neustadt au luat foc pădurile pe o întindere de trei kilo­metri. Toţi locuitorii din acea regiune împreună cu un detaşament de 250 soldaţi colaborează la stingerea focului. ■­ * JL. Citiţi la Ultima Oră: impresia produsă de depozitia d-lui Tardieu in afacerea Stawisky Pentru restabilirea păcii in Gran Chaco BUENOS AIRES, 20. (Rador). — Oficial se anunţă că Brazilia a a­­derat la propunerea făcută de gu­vernul din Argentina în ceea ce pri­vește restabilirea păcii în regiunea Gran Chaco. Măsuri pentru incetarea grevei la San­ Francisco SAN FRANCISCO, 20 (Rador).— declară că este necesar să se evite proclamarea stării de asediu, precum şi falimentul guvernării civile. Conduşi de aceste idei, membrii comitetului grevei au acceptat pro­punerile făcute ori de comisiunea de ar­btraj, desemnată de d. Roosevelt, drept bază a negocierilor imediate cu delegaţii patronilor. Ziarele subliniază faptul că îna­inte de acceptarea propunerilor, miss Perkins, ministrul Muncii, declarase la Washington că este absolut ne­cesar ca atât lucrătorii, cât şi pa­tronii să ceară încetarea ostilităţilor. Patronii au datoria cetăţenească de a copera cu guvernul pentru apla­narea grevei, pe calea arbitrajului, a declarat miss Perkins. In urma hotărîrii luată privitoare la încetarea grevei generale, comi­tetul general al grevei a cerut gu­­­­vernatorului Californiei să dispună­­ retragerea tuturor detaşamentelor­­ din garda naţională, atât din San Francisco, cât şi din celelalte oraşe d­in care a domnit greva.­­ Sindicatul şoferilor de autoca­­mionete a ordonat reluarea lucru­lui celor 12.000 de aderenţi ai săi Portul continuă să fie sub ime­diata supraveghere a gărzii naţio­nale, care a înlocuit pe poliţişti. In docuri s-au produs mai multe cazuri de violenţă. Cinci lucrători nesindicalizati au fost atacaţi de un grup de grevişti, înarmaţi cu bas­toane de cauciuc. Intervenind armata, ordinea a fost restabilită. Comitetul grevei a acceptat propunerile de arbitraj SAN FRANCISCO, 20. (Rador). — Moţiunile votate de comitetul grevei Mineri asfixiaţi BERLIN, 19 (Rador). — Din cau­za gazelor toxice ce se degajează din mina Marienstein, Bavaria, trei mineri au murit asfixiaţi. In cursul operaţiilor de salvare mai mult dintre salvatori au suferit începuturi de asfixieri Accident de tren la Mamaia 26 de cercetaşi uşor răniţi CONSTANŢA, 20. — In cursul dimineţii de azi un tren lung de 16 vagoane, încărcat cu cercetaşi, tre­buia să participe la o demonstraţie anti-aeriană, care simula un atac împotriva oraşului Constanţa. Ajungând­ în drept aspiţşilului mi­litar, unde terenul gild­ă in pantă, trenul n’a mai putut urca. Atunci a fost împărţit a două. Prima garni­tură a’plecat imediat la Constanţa iar a doua a aşteptat o locomotivă să vie s’o ia. Când locomotiva a so­sit, din cauza unui defect de frână, s’a angajat în mare viteză la vale şi ajungând vagoanele s’a produs o violentă ciocnire. Trei vagoane au sărit de pe linie. Printre cercetaşi s’a produs panică. Douăzeci şi cinci de tineri s’au a­­les cu uşoare contuziuni. Medicii spitalului militar le-au dat ajutoarele imediate. Linia ferată a fost distrusă pe o întindere de 40 de metri astfel că circulaţia trenurilor între Constan­ţa şi Mamaia este sistată. NUMELE CERCETAŞILOR RĂ­NIT! In legătură cu accidentul de cale ferată de pe linia Mamaia- Constanţa pe urma căruia au că­zut victime 26 de cercetaşi veniţi la jamboree, d. prim procuror Moiseanu şeful parchetului de pe lângă tribunalul Constanţa, a dat următorul comunicat: Azi dimineaţă la ora 7.30 un tren de cercetaşi venind de la jamboree spre a participa la de­monstraţia de apărare pasivă, a deraiat în dreptul spitalului mi­litar, din cauza unui defect la maşină. Au fost uşor contuzio­­naţi şi s’au ales cu zgârieturi u­­mătorii cercetaşi: DIN COHORTA TECUCI­şii: Ortocol, Pantea, Hanciu, Lideris şi Atanasiu. DIN COHORTA SIBIU: cercetaşi­: Vlad şi Vişan Petre. DIN COHORTA SATU MARE cer­­cetaşii: Cresniac, Orenas, Cherecheş, Lepeş, Kisch, Dombiţa şi Ferenz. DIN COHORTAfcC/P cercetatul Constantin HuţuTT --------ii _ QHEORGHE DIA cercetaşul vRAIOVA cercc-DIN COHORTAf cercetaşul Bogan. DIN COHORTA Klein. DIN COHORTA tasii Marica Ion si Niţă Olaru. DIN COHORTA BRAŞOV cerce­­tasii Bleahu şi Simedrea. DIN COHORTA TIGHINA cerce­taşul Pleşcovschi. DIN COHORTA ORAŞTIE cerce­taşul Moga. DIN COHORTA TURNU SEVERIN cercetaşul Popescu Paul. DIN COHORTA BALTI cercetaşul C. Duca. Toţi aceşti cercetaşi sunt numai uş­­i c­ontuzionati şi zgâr­iaţi şi după ce au fost pansaţi la spitalul Militar au fost lăsați în libertate, starea lor neprezentând nici­ o îngrijorare. Prim procuror N. MOISEANU * D. MACDONALD IN CANADA MacDo-Eri a sosit la Quebec do­nald, premierul englez. In declaraţiile făcute ziariştilor, d-sa a desminţit svonurile în legătu­ră cu apropiatele alegeri ce ar urma să aibă loc în Anglia. După o întrevedere cu d. Bennett, primul ministru al Canadei, d. Mac­Donald a plecat la Digby, în Noua Scoție. Se crede că premierul englez va avea o lungă întrevedere cu d. Roo­­cerceta­­sevelt, preşedintele Statelor­ Unite. HITLER TRADEAZA MUNCITORIMEA : • • ' t • T • : \ t •• Un manifest senzaţional către industriaşi Cancelarul Hitler a lansat un ma­nifest către conducătorii de între­prinderi industriale, in care ia atitu­dine categorică împotriva frontului muncitoresc al national-socialiştilor. Frontul de muncă este oprit a se mai ocupa de problemele sociale. Organizaţiile muncitoreşti naţional­­socialiste nu mai pot fi reprezentate în întreprinderile de arbitraj, pe motiv că nu pot judeca in mod o­­biectiv. Aşa fiind frontul muncitorilor na­­ţional-socialişti îşi pierde orice im­portanţă iar Uniunea marilor indus­triaşi capătă cea mai deplină satis­facţie. Conducătorii de Întreprinderi sunt autorizaţi să trateze în mod separat şi individual cu lucrătorii.­ Deasemeni se interzice orice în­demn la grevă. Cum era de aşteptat, manifestul a provocat o adâncă nemulţumire în­tre muncitori. * Hitler a plecat în concediu în Germania de sud. DREPTUL DE A FOTOGRAFIA Dreptul de a fotografia a fost supus în Germania unor restric­­ţiuni speciale. Nu pot fi fotogra­fiate fără autorizaţie formaţiu­nile partidului naţional-socialist, taberele de muncă, etc. ACŢIUNILE TERORISTE IN AUSTRIA In Austria au continuat ori ac­ţiunile teroriste ale naţional-so­­cialiştilor deşi a intrat în vigoare decretul prin care atentatorii sunt condamnaţi la moarte. In Styria, Tirol şi Carinthia au fost aruncate bombe iar la Viena a sărit în aer cabina unui telefon public. Atentatorul a fost arestat. Alt atentat s-a săvârşit în faţa şcoalei de călărie a poliţiştilor. Sunt trei răniţi. Cercurile politice spun că faţă de termenul fixat de guvern pen­tru predarea materiilor explozi­bile, naţional-socialiştii ar fi pri­mit din Germania ordin să nu se supuie. In orice caz până acum nu s’au predat decât cantități de explozibile neînsemnate. . .­ ­ —■ ■ ——

Next