Dimineaţa, septembrie 1934 (Anul 30, nr. 9942-9972)
1934-09-01 / nr. 9942
Anul 30 No. 9942 In curând! 'adevărata viaţă de aventuri a lui IVAR KREUGER „REGELE CHIBRITURILOR“ - IN 14 pagini Fondată in 1904 de CONST. MILLE3 Lei Bucureşti, Sir. Const. Mille (anfialip) 5—7—1 TELEF.: Direcţia şi Redacţia 3.84.30 Adiţia 3.63.53 3.84.31; Străinătatea 3.84.33. 30 ; Provincie Sâmbătă 1 Septembrie 1834 Incfepartează părul de pe corp. ,, °ilu. irita, parfumat D£ VIZARE LA 0A5njvr.i.i. drogherii * fAUMAC* . Luna frământărilor Suntem n ajunul lunei Septembrie, lună, care, dacă vesteşte sfârşitul marilor călduri de vară, aduce în schimb, pentru o bună parte din populaţie, griji şi frământări mai greu de surportat decât arşiţa soarelui din luna lui Cuptor. Este deajuns doar să spunem că Septembrie este luna in care şcolile — atât cele primare, cât şi cele secundare — işi deschid din nou porţile şi işi reiau activitatea întreruptă. Deschiderea şcolilor este insoţită, precum se ştie, de un întreg cortegiu de griji şi mari frământări. Griji pentru părinţii de copii, frământări pentru tineretul şcolar. In rândurile acestui tineret, bunăoară, sunt destui, cari, pentru un motiv sau altul n’au putut trece examenele in sesiunea de Iunie. Pe alţii, cari au încercat să le treacă, norocul nu i-a favorizat integral: s’au văzut lăsaţi corigenţi la una sau la două materii. Toţi aceşti tineri au de trecut alte examene, acum, in cursul lunii Septembrie. Ne închipuim uşor emoţiile ce Încearcă, febra de care sunt cuprinşi şi căreia nu e chip să-i reziste. Nu sunt doar puţini dintre’inşii, cari socot ca o nenorocire fără leac că vor fi obligaţi să repete clasa. Nu ni este dat oare să Înregistrăm — desigur, cu un sentiment de adâncă mâhnire — că printre tinerii căzuţi la examen sunt unii mai slabi de îngeri cari intr’un moment de rătăcire, încearcă să-şi pună capăt zilelor? Dar examenele ce au de depus elevii, elevii rămaşi corigenţi sau elevii, cari nu s’au prezentat in sesiunea din Iunie, sunt numai o latură a chestiunei, o parte relativ mică din grijile şi frământările de natură şcolară, inerente lunei Septembrie. Aşa, pentru părinţii copiilor, redeschiderea şcolilor înseamnă: In primulrând, deschiderea cât mai largă a pungii lor. La foarte mulţi însă, această pungă e goală şi secătuită. Totuşi trebue să se izbească, aşa cum spune o vorbă populară, de toţi pereţii, să facă faţă unor cheltueli, de la care n’au cum să se sustragă. Iar aceste cheltueli nu sunt mici şi neînsemnate. Trebue neapărat să cumpere odraslelor lor cărţi de şcoală şi rechizite şcolare. Trebue să achite taxele de înscriere, taxele percepute ele comitetul şcolar respectiv şi ce alte taxe mai sunt. Mai trebue un rând de haine noui şi încălţăminte nouă pentru tinerii cari iau iarăş drumul ce duce la şcoală. Celor puşi ca interni trebue să le pregătească un adevărat trusou. Şi nu e numai atât. Ce de frământări, ce de stăruinţă ce de alergături şi intervenţii pentru admiterea copilului la cutare liceu sau la cutare şcoală de specialitate! Locurile sunt relativ prea puţine, faţă de numărul candidaţilor. Dar luna in care intrăm, provoacă îngrijorări din cele mai acute unei alte mari şi importante categorii de cetăţeni. Este categoria funcţionarilor publici, cari urmează a fi supuşi extrem de dureroasei operaţii de revizuiAfacerea Prince reîncepe să pasioneze opinia publică din Franţa. După evenimentele de la începutul anului curent, în cari chstiunea morţii lui Prince a jucat rolul, ce, desigur, este Încă in amintirea cetitorilor, polemicele de presă aupra cauzelor morţii au slăbit încetul cu încetul. Afacerea Prince a fost lăsată pe seama magistraturii şi afacerea Stawisky pe seama Comisiunii de anchetă parlamentară, prezidată de d. Guernot. Parchetul din Dijon, oraşul in apropierea căruia s-a găsit cadavrul lui Prince, a putut lucra in linişte, timp de luni întregi, ajutat de parchetul din Paris. Poliţia şi Siguranţa au fost mobilizate pentru a descoperi pricinile morţii lui Prince. D. Cheron, ministrul de justiţie, a veghiat personal asupra anchetei. Dar până acum aceasta nu a dat nici un rezultat. Cercetările, cu toate că durează de peste şapte luni, n‘au putut încă stabili dacă Prince s‘a sinucis sau a fost asasinat şi, — în cazul din urmă, — pentru ce motive şi de către cine. Acum câteva zile s‘a produs, însă, în chestiunea aceasta, un fapt nou, pe care l-am semnalat imediat. Este vorba de raportul Guillaume, numit astfel după comisarul care l-a întocmit. Reamintim că raportul acesta cuprinde rezultatul unor studii amănunţite asupra dosarului afacerii şi asupra metodelor pe cari Paris, parchetele din Dijon şi din re pe baza decretului lege alcă-"cum şi agenţii poliţiei şi ai sigurantuii pentru simplificarea aparatului de stat. In ultimul consiliu de miniştri, d. Gh. Tătărescu, preşedintele consiliului, a făcut un scop de potolire a spirtelor declaraţia că decretele privitoare la reducerea numărului de funcţionari nu vor fi aplicate decât in mod parţial. Dar şi această aplicare parţială va atrage după ea îndepărtarea din slujbe a unora din funcţionarii existenţi. Şi cum nici unul din funcţionari nu ştie de pe acum soarta ce-i va fi hărăzită, se înţelege că e mare numărul funcţionarilor, cari trăesc zile de vie alarmă. Hotărât, luna Septembrie este o lună de griji și frământări. N. Batzaria Percheliţii în subteranele Berlinului 310$. Urmărirea unor balene GENOVA, 30 (Rador). — Două balene de dimensiuni considerabile au fost semnalate in largul portului Portofino. Numeroşi pescari, îmbarcaţi pe vase de pescuit cu motor, au încercat să vâneze uriaşele cetacee, dar fără succes. Balenele s’au îndepărtat epede îndată ce s’au simţit urmărite. Noaptea la periferie — De ce să atacăm locuința comisarului, când alături scade un negustor bogat ?... — Dacă atacăm locuința comisarului, nu ne prinde nimeni... Noua fază senzaţională a afacerii Prince Cum a fost transformată sinuciderea in asasinat . * • WtUUtUâBBBMB ^ ~ - •_ \ tei le-au întrebuinţat pentru descoperirea adevărului.: In acelaş timp, mai trebue repetat că raportul nu a fost publicat până acum decât in mod fragmentar şi că, in ce priveşte concluziunile, acestea nu sunt întemeiate decât pe părerea medicilor legişti cari, cum se ştie, cred că Prince a fost asasinat, o părere, combătută de mulţi in Franţa. POLEMICA INTRE CELE DOUA TABERE Publicarea extraselor din raport constitue faptul nou care a făcut ca afacerea Prince să revie la ordinea silii, in Franţa. Presa franceză unanimă în cererea ca guvernul să dea la lumină textul integral al raportului, comentează cu aprindere constatările acestuia, atât cât ele apar în extrase. Ziarele cari declară că Prince a fost asasinat au reînceput discuţiile pasionale cu cele cari afirmă că asasinatul nu poate fi dovedit şi că, împotriva concluziei medicilor legişti, totul arată că fostul consilier s’a sinucis. Cele două teze : ale suicidiştilor, cum li se zice în Franţa şi ale asasiniştilor se în nimeni, nici chiar de fruntă cu tot mai multă îndârjire Şi atmosfera politică în Franţa se îngreuiază, din pricina aceasta, pe zi ce trece. Am explicat de ce partizanii tezei că Prince a fost asasinat pentru motive politice, îşi menţin, punctul de vedere, în contra evidenţii, cu atâta violenţă şi de ce teza asasinării este susţinută numai de partidele de dreapta şi de extrema dreaptă. Acestea din urmă au acuzat din capul locului pe d. Pressard, fostul şef al parchetului Senei şi fostul şef al lui Prince, că impreună cu d Chautemps fostul prim-ministru radical,d. Chautemps este cumnatul d-lui Pressard), au pus la cale asasinarea lui Prince pentru a-i sustrage documentele şi scrisorile ce poseda şi prin cari s’ar fi putut face dovada vinovăţiei d-lui Pressard în afacera Stawisky. Acuzarea trebuia să serve ca mijloc de agitaţie împotriva regimului democratic şi in favoarea fascismului, fiei lui. S’a spus acum că o servitoare a familiei Prince ar fi văzut pe masă nişte hârtii. Mărturia aceasta însă s’a produs abea acum în urmă şi nimeni nu cunoaşte valorea ei. „■ 3) Chemarea la telefon (din Dijon) şi găsirea lui Prince acasa nu poate fi explicată decât printro grupare de circumstanţe providenţiale. Prince a trimis telegrama privitoare la dr. Hallinger numai după 6 minute dela sosirea lui la Dijon. Nu se explică cine a putut să-i dea informaţiuni despre starea de sănătate a mamei sale pentru ca abia 6 minute după ce a coborît din tren să fi putut expedia depeşa. 4) Dacă Prince, coborând din tren s’ar fi dus la doi paşi de gară la hotelul Terminus unde ştia că se află unul dintre cei mai buni prieteni ai lui, d. Maillard, care era in măsură să ştie ce este cu mama lui, ar fi aflat știrile ce dorea. 5) Raportul Guillaume a stabilit că nimeni nu l-a aşteptat la gară şi că deci n’a putut să aibă de la nimeni veşti despre starea bolnavei. Cu toate acestea a expediat telegrama că ea este bine. Toate acestea sunt probe că teza asasinării de către oameni trimişi din Paris ca să-i smulgă documente nu stă in picioare. Vom continua. Prince n’a avut documente asupra lui Dar învinuirea n’a putut fi dove- «tate la palatul justiţiei unde Prince dită şi raportul lui Guillaume nu ' ' ‘ J ' conţine nimic în favoarea tezei asasinării, ci dimpotrivă. Chiar din primele zile după descoperirea cadavrului lui Prince lângă Dijon, s’au semnalat, în legătură cu împrejurările cari au dus la moartea fostului consilier, o mulţime de lucruri inexplicabile. Astfel, încă de atunci nu s-a putut lămuri cineva chemat la telefon pe Prince, care locuia la Paris, pentru a-i spune că mama lui, care locueşte la Dijon, este greu bolnavă şi că este nevoe să vie urgent acolo. Deasemenea nu s‘a putut stabili nimic în privinţa documentelor şi scrisorilor compromiţătoare pentru d. Pressard. Nimeni nu le văzuse, In acelaş fel, nu s’a putut înţelege de ce ajuns la Dijon Prince înainte de a fi văzut pe mama lui, a telegrafiat acasă la dânsul spunând că dr. „Hallinger”, — un doctor ce_ nu există în acel oraș i-ar fi comunicat că mama lui nu este bolnavă. Raportul Guillaume nu explică nici astăzi aceste mistere. In schimb el stabilește în mod definitiv că Prince n'a avut nici un fel de hârtii şi documente împotriva d-lui Pressard, că atunci când a plecat la Dijon, n’a luat cu dânsul, cum s’a spus geanta cu documente, — documentele ce trebuiau smulse de asasinul lui şi că geanta se afla in rea lucra ca membru al Curţii de apel. CATE S’AU INVENTAT Raportul Guillaume mai arată că teza despre o maffie care ar fi assasinat pe Prince din însărcinarea d-lor Pressard şi Chautemps este o invenţie. N’a existat maffie, n’a existat geantă cu documente pe care trebuia să se pue mâna, n’au existat hârtii compromiţătoare, nimic din ce s’a afirmat de către partidele fasciste şi fascizante nu era adevărat. „L’Oeuvre“ de la 27 August rezumă situaţia, aşa cum se prezintă după extrasele raportului Guillaume în câteva puncte. El spune: 1) Raportul care declară că ipoteza sinuciderii nu este de admis fiindcă medicii legişti sunt împotriva ei, arată totuşi că bănuiala sinuciderii trebuia luată în seamă dela începutul cercetărilor, dar nu s’a făcut. Întrebăm: dece nu s’au făcut cercetări şi pe baza ipotezei sinuciderii? 2) Preţioasele documente de care s’a vorbit atâta n'au fost văzute de ANTANTA TARILOR BALTICE A FOST ÎNCHEIATĂ Conferinţa delegaţilor s’a încheiat Agenţia RIGA, 30. (Rador). „Leta” transmite: Conferinţa delegaţilor Letoniei, Estoniei şi Lituaniei şi-a încheiat lucrările aseară la ora 19. In toate chestiunile s’a realizat un acord complect. Un proiect de tratat a fost parafat şi va fi supus spre aprobare guvernelor respective, zilele acestea, iar după aceea se va fixa locul şi data semnării tratatului. Intitulat „Tratat de înţelegere şi colaborare”, acest Instrument prevede conferinţe periodice între miniştrii Afacerilor Străine ai statelor baltice, având de scop coordonarea tuturor chestiunilor de politică externă care au o importanţă comună pentru cele trei ţări. Principiul coordonării nu priveşte chestiunile specifice în care una din ţări poate să aibă o situaţie particulară. Tratatul mai prevede colaborarea reprezentanţilor diplomatici şi consulari, obligaţia statelor semnatare de a se informa reciproc de tratatele internaţionale ce vor încheia in viitor cu alte state şi posibilităţile de aderare a celorlalte ţări. Conferinţa a redactat o declaraţie, prin care părţile contractante se angajează să vegheze la răspândirea spiritului de înţelegere şi de amiciţie in cele trei ţări, să ia şi să încurajeze toate Inţiativele sau măsurile potrivite pentru atingerea acestui scop. Rolul fostului ministru austriac Rintelen in răscoala din Iulie Senzaţionale destăinuiri ale ziarului „Paris Soir" PARIS. — Corespondentul din Praga al ziarului „Paris Soir” publică in ziarul său senzaţionale destăinuiri asupra pregătire! „Putsch”-ului din Iulie şi asupra rolului jucat cu acest prilej de doctorul Rintelen, arătând, în legătură cu acestea, că „Putsch”-ul a fost pus la cale de Germania numai în scopul de a împiedica întrevederea dintre cancelarul Dollfuss și Mussolini. CĂLĂTORIA LUI DOLLFUSS IN ITALIA TREBUIA ÎMPIEDICATA Corespondentul lui „Paris Soir", care pretinde a fi aflat aceste amănute dintr'o sursă de prim ordin, scrie între altele: „Către 15 iulie Berlinul a primit din partea ministrului plenipotenţiar german la Viena Reith, o telegramă conţinând înştiinţarea că Dollfuss e pe cale să încheie cu Mussolini un tratat, prin care Italia se obligă să apere independenta Austriei. Ministrul de externe al Reichului, d. von Neurath, a transmis imediat această știre cancelarului Hitler, care a convocat un consiliu de cabinet extraordinar. Hotărîrile care au fost luate in acest consiliu, au culminat in aceea că trebue să se ceară dela ambasadorul german la Roma, informaţiuni complimentare, dar că plecarea lui Dollfuss în Italia trebue împiedicată în orice chip, chiar printr'o lovitură de forţă. Hitler a însărcinat, de altfel, pe d. von Neurath, să informeze şi pe preşedintele Reichului Hindenburg. Acesta a lăsat mână liberă cancelarului dar a sfătuit să se încerce tot ce-i omeneşte posibil pentru a se evita un conflict cu Austria. In timp ce ambasadorul german la Roma a răspuns in formă evasiva, ministrul plenipotenţiar austriac la Roma, dr. Rintelen, a făcut să parvie amicilor săi din Berlin informaţiuni, care confirmau in totul raportul lui Reith. Astfel Berlinul fu uimit in curent, gratie lui Rintelen, asupra situaţiunei, iarHabicht si Kauenfeld, dată fiind împrejurarea că nu mai era timp de pierdut, puseră la cale „Putsch"-ul, care propriu zis era prevăzut abia pentru August si care a costat viata cancelarului federal dr. Dollfuss. GERMANIA VREA SA DESBINE AUSTRIA SI ITALIA spune mai departe că astăzi după întrevederea de la Florenza, Germania se află în faţa unei situaţiuni asemănătoare că şi atunci, înainte de călătoria cancelarului Dollfuss. Diplomaţia germană atribue întrevederii o mare importanţă militară şi politică, dar nu îndrăzneşte să reia în mod făţiş acţiunea teroristă împotriva independenţei Austriei. Mai mult, ea a elaborat un nou plan, pentru ajunge la aceiaşi ţintă pe cale diplomatică. „Acest plan”, scrie „Paris Soir”, „constă în intenţia de a desbina Italia de Austria”. Congresul ecumenic în sprijinul păcii Biserica independentă trebue să dezaprobe războiul COPENHAGA, 30. (Rador). — Congresul ecumenic al bisericilor creştine a adoptat trei rezoluţii, prin cari: Regretă eşecul operei de pace şi desarmarea a Societăţii Naţiunilor şi declară că toate naţiunile creştine trebuie să recunoască datoria lor de a călăuzi popoarele spre pace. Declară că biserica independentă trebuie să desaporbe răboiul. Işi manifestă satisfacţia că numeroase ţări autoriză tineretul să presteze un serviciu civil dacă refuză să facă serviciul militar şi recomandă acest procedeu tuturor ţărilor. PARTICIPA ÎŞI UN DELEGAT GERMAN COPENHAGA, 30. (Rador).—Germania s’a hotărît în ultimul moment să trimită un delegat la congresul ecumenic al bisericilor creştine, care trebuie să decidă astăzi atitudinea de luat faţă de biserica oficială germană. in Iugoslavia BELGRAD. 30 (Rador). — Prințul George al Angliei, după ce a făcut o escursie împreună cu prinţul Paul al Iugoslaviei, s-a înapoiat la Bohingne, reşedinţa de vară a prinţului Paul, unde va rămâne zece zile. Hitler caută credite şi materii prime in Anglia LONDRA, 30. (Radar).— „Daily Express“ anunţă că von Ribentrepp, trimisul special al cancelarului Hitler, a sosit la Londra cu misiunea de a conduce ragecieri în vederea aprovizionării Germaniei cu materii prime şi a obţinerii unor noui credite pentru Germania. —— - - -—............... Deraierea din staţia Palas In staţia Palas, au deraiateri dimineaţă patru vagoane cazane dela trenul petrolier Nr. 9851. Două din vagoanele deraiate s’au răsturnat provocând stricăciuni. Accidente de persoane nu au fost. Echipele serviciului de întreţinere lucrează la restabilirea liniei și la ridicarea materialului rulant deraiat. Călătoriile Zeppelinului BERLIN, 30. (Rador) Agenţia D. N. B. anunţă: Din statistica transporturilor efectuate de dirijabilul .,Contele Zeppelin dintre Europa şi America de Sud, reiese că, in comparaţie cu anul trecut, numărul pasagerilor a crescut cu 50 la sută. Aceasta înseamnă că, în medie, 70 la sută din locuri au fost ocupate, procent excepţional de mare in transporturile transoceanice de călători. Toate traversările au fost efectuate iu mai puţin de 72 ore. Se prevede o extindere sensibilă a acestui serviciu aerian german spre America de Sud, prin punerea în serviciu a noului dirijabil LZ 129, proiectată pentru primăvara viitoare.