Dimineaţa, septembrie 1934 (Anul 30, nr. 9942-9972)

1934-09-01 / nr. 9942

Anul 30 No. 9942 In curând! 'adevărata viaţă de aventuri a lui IVAR KREUGER „R­E­G­ELE CHIBRITURILOR“ - IN 14 pagini Fondată in 1904 de CONST. MILLE3 Lei Bucureşti, Sir. Const. Mille (an­fialip) 5—7—1 TELEF.: Direcţia şi Redacţia 3.84.30 Adiţia 3.63.53 3.84.31; Străinătatea 3.84.33. 30 ; Provincie Sâmbătă 1 Septembrie 1834 Incfepartează părul de pe corp. ,, °ilu. irita,­­ parfumat D£ VIZARE LA 0A5njvr.i.i. drogherii * fAUMAC* . Luna frământărilor Suntem n ajunul lunei Sep­tembrie, lună, care, dacă vesteş­te sfârşitul marilor călduri de vară, aduce în schimb, pen­tru o bună parte din populaţie, griji şi frământări mai greu de sur­portat decât arşiţa soarelui din luna lui Cuptor. Este deajuns doar să­ spunem că Septembrie este luna in care şcolile — atât cele primare, cât şi cele secundare — işi deschid din nou porţile şi işi reiau acti­vitatea întreruptă. Deschiderea şcolilor este inso­ţită, precum se ştie, de un întreg cortegiu de griji şi mari fră­mântări. Griji pentru părinţii de copii, frământări pentru tinere­tul şcolar. In rândurile acestui tineret, bunăoară, sunt destui, cari, pentru un motiv sau altul n’au putut trece examenele in sesiunea de Iunie. Pe alţii, cari au încercat să­ le treacă, norocul nu i-a favorizat integral: s’au văzut lăsaţi corigenţi la una sau la două materii. Toţi aceşti tineri au de trecut alte examene, acum, in cursul lunii Septembrie. Ne închipu­im uşor emoţiile ce Încear­că, febra de care sunt cu­prinşi şi căreia nu e chip să-i reziste. Nu sunt doar puţini din­­tre’inşii, cari socot ca o nenoroci­re fără leac că vor fi obligaţi să repete clasa. Nu ni este dat oare să Înregistrăm — de­sigur, cu un sentiment de adâncă mâhnire — că printre tinerii căzuţi la exa­men sunt unii mai slabi de în­geri cari intr’un moment de rătăcire, încearcă să-şi pună ca­păt zilelor? Dar examenele ce au de depus elevii, elevii rămaşi corigenţi sau elevii, cari nu s’au prezentat in sesiunea din Iunie, sunt numai o latură a chestiunei, o parte re­lativ mică din grijile şi frămân­tările de natură şcolară, ineren­te lunei Septembrie. Aşa, pentru părinţii copiilor, redeschiderea şcolilor înseamnă: In primul­­rând, deschiderea cât mai largă a pungii lor. La foarte mulţi însă, această pungă e goală şi secătuită. Totuşi trebue să se izbească, aşa cum spune o vorbă populară, de toţi pereţii, să facă faţă unor chel­­tueli, de la care n’au cum să se sustragă. Iar aceste cheltueli nu sunt mici şi neînsemnate. Trebue neapărat să cumpere odraslelor lor cărţi de şcoală şi rechizite şcolare. Trebue să a­­chite taxele de înscriere, taxele percepute ele comitetul şcolar respectiv şi ce alte taxe mai sunt. Mai trebue un rând de haine noui şi încălţăminte nouă pentru tinerii cari iau iarăş drumul ce duce la şcoală. Celor puşi ca in­terni trebue să le pregătească un adevărat trusou. Şi nu e numai atât. Ce de fră­mântări, ce de stăruinţă ce de alergături şi intervenţii pentru admiterea copilului la cutare li­ceu sau la cutare şcoală de spe­cialitate! Locurile sunt relativ prea puţine, faţă de numărul candidaţilor. Dar luna in care intrăm, pro­voacă îngrijorări din cele mai acute unei alte mari şi importan­te categorii de cetăţeni. Este categoria funcţionarilor publici, cari urmează a fi supuşi extrem de dureroasei operaţii de revizui­Afacerea Prince reîncepe să pasio­neze opinia publică din Franţa. După evenimentele de la începutul anului curent, în cari chstiunea morţii lui Prince a jucat rolul, ce, desigur, este Încă in amintirea cetitorilor, pole­micele de presă aupra cauzelor mor­ţii au slăbit încetul cu încetul. Afa­cerea Prince a fost lăsată pe seama magistraturii şi afacerea Stawisky pe seama Comisiunii de anchetă parlamentară, prezidată de d. Guer­­not. Parchetul din Dijon, oraşul in a­­propierea căruia s-a găsit cadavrul lui Prince, a putut lucra in linişte, timp de luni întregi, ajutat de par­chetul din Paris. Poliţia şi Siguranţa au fost mobilizate pentru a desco­peri pricinile morţii lui Prince. D. Cheron, ministrul de justiţie, a ve­­ghiat personal asupra anchetei. Dar până acum aceasta nu a dat nici un rezultat. Cercetările, cu toate că du­rează de peste şapte luni, n‘au pu­tut încă stabili dacă Prince s‘a sinu­cis sau a fost asasinat şi, — în ca­zul din urmă, — pentru ce motive şi de către cine. Acum câteva zile s‘a produs, însă, în chestiunea aceasta, un fapt nou, pe care l-am semnalat imediat. Este vorba de raportul Guillaume, nu­mit astfel după comisarul care l-a întocmit. Reamintim că raportul a­­cesta cuprinde rezultatul unor stu­dii amănunţite asupra dosarului a­­facerii şi asupra­ metodelor pe cari Paris,­­ parchetele din Dijon şi din re pe baza decretului lege alcă-"cum şi agenţii poliţiei şi ai siguran­tuii pentru simplificarea apara­tului de stat. In ultimul consiliu de miniştri, d. Gh. Tătărescu,­­ preşedintele consiliului, a făcut un scop de potolire a spirtelor declaraţia că decretele privitoare la reduce­rea numărului de funcţionari nu vor fi aplicate decât in mod par­ţial. Dar şi această aplicare par­ţială va atrage după ea îndepăr­tarea din slujbe a unora din funcţionarii existenţi. Şi cum nici unul din funcţionari nu ştie de pe acum soarta ce-i va fi hărăzită, se înţelege că e mare numărul funcţionarilor, cari tră­­esc zile de vie alarmă. Hotărât, luna Septembrie este o lună de griji și frământări. N. Batzaria P­er­cheliţii în sub­teranele Berlinului 310$. Urmărirea unor balene GENOVA, 30 (Rador). — Două balene de dimensiuni considerabile au fost semnalate in largul portu­lui Portofino. Numeroşi pescari, îmbarcaţi pe vase de pescuit cu motor, au încer­cat să vâneze uriaşele cetacee, dar fără succes. Balenele s’au îndepăr­tat epede îndată ce s’au simţit ur­mărite. Noaptea la periferie — De ce să atacăm locuința comisarului, când alături scade un negu­stor bogat ?... — Dacă atacăm locuința comisarului, nu ne prinde nimeni... Noua fază senzaţională a afacerii Prince Cum a fost transformată sinuciderea in asasinat . * • WtUUtUâBBBMB ^ ~ - •_ \ tei le-au întrebuinţat pentru desco­perirea adevărului.: In acelaş timp, mai trebue repetat că raportul nu a fost publicat până acum decât in mod fragmentar şi că, in ce priveşte concluziunile, acestea nu sunt înte­meiate decât pe părerea medicilor legişti cari, cum se ştie, cred că Prince a fost asasinat, o părere, combătută de mulţi in Franţa. POLEMICA INTRE CELE DOUA TABERE Publicarea extraselor din raport constitue faptul nou care a făcut ca afacerea Prince să revie la ordinea silii, in Franţa. Presa franceză una­nimă în cererea ca guvernul să dea la lumină textul integral al raportu­lui, comentează cu aprindere con­statările acestuia, atât cât ele apar în extrase. Ziarele cari declară că Prince a fost asasinat au reîn­ceput discuţiile pasionale cu cele cari afirmă că asasinatul nu poate fi dovedit şi că, împotriva conclu­ziei medicilor legişti, totul arată că fostul consilier s’a sinucis. Cele două teze : ale suicidiştilor, cum li se zice în Franţa şi ale asasiniştilor se în­ nimeni, nici chiar de fruntă cu tot mai multă îndârjire Şi atmosfera politică în Franţa se în­greuiază, din pricina aceasta, pe zi ce trece. Am explicat de ce partizanii tezei că Prince a fost asasinat pentru motive politice, îşi menţin, punctul de vedere, în contra evidenţii, cu atâta violenţă şi de ce teza asasi­nării este susţinută numai de par­tidele de dreapta şi de extrema dreaptă. Acestea din urmă au acuzat din capul locului pe d. Pressard, fostul şef al parchetului Senei şi fostul şef al lui Prince, că impreună cu d Chautemps fostul prim-ministru ra­dical,­­d. Chautemps este cumnatul d-lui Pressard), au pus la cale asa­sinarea lui Prince pentru a-i sus­trage documentele şi scrisorile ce poseda şi prin cari s’ar fi putut face dovada vinovăţiei d-lui Pressard în afacera Stawisky. Acuzarea trebuia să serve ca mij­loc de agitaţie împotriva regimului democratic şi in favoarea fascismu­lui, fiei lui. S’a spus acum că o servi­toare a familiei Prince ar fi văzut pe masă nişte hârtii. Mărturia a­­ceasta însă s’a produs abea acum în urmă şi nimeni nu cunoaşte va­lorea ei. „■ 3) Chemarea la telefon (din Di­jon) şi găsirea lui Prince acasa nu poate fi explicată decât printro grupare de circumstanţe providen­­ţiale. Prince a trimis telegrama pri­vitoare la dr. Hallinger numai după 6 minute dela sosirea lui la Dijon. Nu se explică cine a putut să-i dea informaţiuni despre starea de sănă­tate a mamei sale pentru ca abia 6 minute după­ ce a coborît din tren să fi putut expedia depeşa. 4) Dacă Prince, coborând din tren s’ar fi dus la doi paşi de gară la hotelul Terminus unde ştia că se află unul dintre cei mai buni prieteni ai lui, d. Maillard, care era in măsură să ştie ce este cu mama lui, ar fi aflat știrile ce dorea. 5) Raportul Guillaume a stabilit că nimeni nu l-a aşteptat la gară şi că deci n’a putut să aibă de la nimeni veşti despre starea bolnavei. Cu toate acestea a expediat telegra­ma că ea este bine. Toate acestea sunt probe că teza asasinării de către oameni trimişi din Paris ca să-i smulgă documen­te nu stă in picioare. Vom conti­nua. Prince n’a avut documente asupra lui Dar învinuirea n’a putut fi dove- «tate la palatul justiţiei unde Prince dită şi raportul lui Guillaume nu ' ' ‘ J ' conţine nimic în favoarea tezei asa­sinării, ci dimpotrivă. Chiar din pri­mele zile după descoperirea cada­vrului lui Prince lângă Dijon, s’au semnalat, în legătură cu împrejură­rile cari au dus la moartea fostului consilier, o mulţime de lucruri inex­plicabile. Astfel, încă de atunci nu s-a putut lămuri cine­va chemat la telefon pe Prince, care locuia la Pa­ris, pentru a-i spune că mama lui, care locueşte la Dijon, este greu bolnavă şi că este nevoe să vie ur­gent acolo. Deasemenea nu s‘a putut stabili nimic în privinţa documentelor şi scrisorilor compromiţătoare pentru d. Pressard. Nimeni nu le văzuse, In acelaş fel, nu s’a putut înţelege de ce ajuns la Dijon Prince înainte de a fi văzut pe mama lui, a tele­­grafiat acasă la dânsul spunând că dr. „Hallinger”, — un doctor ce_ nu există în acel oraș i-ar fi comunicat că mama lui nu este bolnavă. Raportul Guillaume nu explică nici astăzi aceste mistere. In schimb el stabilește în mod definitiv că Prince n'a avut nici un fel de hârtii şi documente împotriva d-lui Pres­sard, că atunci când a plecat la Di­jon, n’a luat cu dânsul, cum s’a spus geanta cu documente, — do­cumentele ce trebuiau smulse de a­­sasinul lui şi că geanta se afla in rea lucra ca membru al Curţii de apel. CATE S’AU INVENTAT Raportul Guillaume mai arată că teza despre o maffie care ar fi assasi­­nat pe Prince din însărci­narea d-lor Pressard şi Chautemps este o inven­ţie. N’a existat maffie, n’a existat geantă cu docu­mente pe care trebuia să se pue mâna, n’au existat hârtii compromiţătoare, nimic din ce s’a afirmat de către partidele fasci­ste şi fascizante nu era a­­devărat. „L’Oeuvre“ de la 27 Au­gust rezumă situaţia, aşa cum se prezintă după ex­trasele raportului Guil­laume în câteva puncte. El spune: 1) Raportul care declară că ipoteza sinuciderii nu este de admis fiind­că medicii legişti sunt împotriva ei, arată totuşi că bănuiala sinuciderii trebuia luată în seamă dela începu­tul cercetărilor, dar nu s’a făcut. Întrebăm: dece nu s’au făcut cer­cetări şi pe baza ipotezei sinucide­rii? 2) Preţioasele documente de care s’a vorbit atâta n'au fost văzute de ANTANTA TARILOR BALTICE A FOST ÎNCHEIATĂ Conferinţa delegaţilor s’a încheiat Agenţia RIGA, 30. (Rador). „Leta” transmite: Conferinţa delegaţilor Letoniei, Estoniei şi Lituaniei şi-a încheiat lucrările aseară la ora 19. In toate chestiunile s’a realizat un acord complect. Un proiect de tratat a fost para­fat şi va fi supus spre aprobare gu­vernelor respective, zilele acestea, iar după aceea se va fixa locul şi data semnării tratatului. Intitulat „Tratat de înţelegere şi colaborare”, acest Instrument pre­vede conferinţe periodice între mi­niştrii Afacerilor Străine ai statelor baltice, având de scop coordona­rea tuturor chestiunilor de politică externă care au o importanţă co­­mună pentru cele trei ţări. Princi­piul coordonării nu priveşte che­stiunile specifice în care una din ţări poate să aibă o situaţie parti­culară. Tratatul mai prevede colabora­rea reprezentanţilor diplomatici şi consulari, obligaţia statelor semna­tare de a se informa reciproc de tratatele internaţionale ce vor în­cheia in viitor cu alte state şi posi­bilităţile de aderare a celorlalte ţări. Conferinţa a redactat o declara­ţie, prin care părţile contractante se angajează să vegheze la răspân­direa spiritului de înţelegere şi de amiciţie in cele trei ţări, să ia şi să încurajeze toate Inţiativele sau mă­surile potrivite pentru atingerea a­­cestui scop. Rolul fostului ministru austriac Rintelen in răscoala din Iulie Senzaţionale destăinuiri ale ziarului „Paris Soir" PARIS. — Corespondentul din Praga al ziarului „Paris Soir” pu­blică in ziarul său senzaţionale de­stăinuiri asupra pregătire! „Put­­sch”-ului din Iulie şi asupra rolului jucat cu acest prilej de doctorul Rintelen, arătând, în legătură cu a­­cestea, că „Putsch”-ul a fost pus la cale de Germania numai în scopul de a împiedica întrevederea dintre cancelarul Dollfuss și Mussolini. CĂLĂTORIA LUI DOLLFUSS IN ITALIA TREBUIA ÎMPIEDICATA Corespondentul lui „Paris Soir", care pretinde a fi aflat aceste amă­­nute dintr'o sursă de prim ordin, scrie între altele: „Către 15 iulie Berlinul a primit din partea minis­trului plenipotenţiar german la Vie­­na Reith, o telegramă conţinând înştiinţarea că Dollfuss e pe cale să încheie cu Mussolini un tratat, prin care Italia se obligă să apere inde­pendenta Austriei. Ministrul de ex­terne al Reichului, d. von Neurath, a transmis imediat această știre can­celarului Hitler, care a convocat un consiliu de cabinet extraordinar. Hotărîrile care au fost luate in acest consiliu, au culminat in aceea că trebue să se ceară dela ambasa­dorul german la Roma, informaţiuni complimentare, dar că plecarea lui Dollfuss în Italia trebue împiedica­tă în orice chip, chiar printr'o lo­vitură de forţă. Hitler a însărcinat, de altfel, pe d. von Neurath, să in­formeze şi pe preşedintele Reichului Hindenburg. Acesta a lăsat mână liberă cancelarului dar a sfătuit să se încerce tot ce-i omeneşte posibil pentru a se evita un conflict cu Austria. In timp ce ambasadorul german la Roma a răspuns in formă evasi­­va, ministrul plenipotenţiar aus­triac la Roma, dr. Rintelen, a făcut să parvie amicilor săi din Berlin informaţiuni, care confirmau in to­tul raportul lui Reith. Astfel Ber­linul fu uimit in curent, gratie lui Rintelen, asupra situaţiunei, iar­­Ha­bicht si K­auenfeld, dată fiind­­ îm­prejurarea că nu mai era timp de pierdut, puseră la cale „Putsch"-ul, care propriu zis era prevăzut abia pentru August si care a costat via­ta cancelarului federal dr. Dollfuss. GERMANIA VREA SA DESBINE AUSTRIA SI ITALIA spune mai departe că astăzi după întrevederea de la Florenza, Ger­mania se află în faţa unei situaţiuni asemănătoare că şi atunci, înainte de călătoria cancelarului Dollfuss. Diplomaţia germană atribue între­vederii o mare importanţă militară şi politică, dar nu îndrăzneşte să reia în mod făţiş acţiunea teroristă împotriva independenţei Austriei. Mai mult, ea a elaborat un nou plan, pentru ajunge la aceiaşi ţintă pe cale diplomatică. „Acest plan”, scrie „Paris Soir”, „constă în in­tenţia de a desbina Italia de Au­stria”. Congresul ecumenic în sprijinul păcii Biserica independentă trebue să dezaprobe războiul COPENHAGA, 30. (Rador). — Congresul ecumenic al bisericilor creştine a adoptat trei rezoluţii, prin cari: Regretă eşecul operei de pace şi desarmarea a Societăţii Naţiunilor şi declară că toate naţiunile cre­ştine trebuie să recunoască datoria lor de a călăuzi popoarele spre pace. Declară că biserica independentă trebuie să desaporbe răboiul. Işi manifestă satisfacţia că nu­meroase ţări autoriză tineretul să presteze un serviciu civil dacă re­fuză să facă serviciul militar şi re­comandă acest procedeu tuturor ţă­rilor. PARTICIPA ÎŞI UN DELEGAT GERMAN COPENHAGA, 30. (Rador).—Ger­mania s’a hotărît în ultimul mo­ment să trimită un delegat la­ con­gresul ecumenic al bisericilor cre­ştine, care trebuie să decidă astăzi atitudinea de luat faţă de biserica oficială germană. in Iugoslavia BELGRAD. 30 (Rador). — Prințul George al Angliei, după ce a făcut o escursie împreună cu prinţul Paul al Iugoslaviei, s-a înapoiat la Bo­­hingne, reşedinţa de vară a prin­ţului Paul, unde va rămâne zece zile. Hitler caută credite şi materii prime in Anglia LONDRA, 30. (Radar).— „Daily Express“ anunţă că von Ribentrepp, trimi­sul special al cancelaru­lui Hitler, a sosit la Lon­dra cu misiunea de a con­duce ragecieri în vede­rea aprovizionării Germa­niei cu materii prime şi a obţinerii unor noui cre­dite pentru Germania. —— - - -—............... Deraierea din staţia Palas In staţia Palas, au deraiat­eri dimineaţă patru vagoane cazane dela trenul petrolier Nr. 9851. Două din vagoanele deraiate s’au răsturnat provocând stricăciuni. A­ccidente de persoane nu au fost. Echipele serviciului de întreţinere lucrează la restabilirea liniei și la ridicarea materialului rulant dera­iat. Călătoriile Zeppelinului BERLIN, 30. (Rador) Agenţia D. N. B. anunţă: Din statistica transporturilor e­­fectuate de dirijabilul .,Contele Zeppelin d­intre Europa şi America de Sud, reiese că, in comparaţie cu anul trecut, numărul pasagerilor a crescut cu 50 la sută. Aceasta în­seamnă că, în medie, 70 la sută din locuri au fost ocupate, procent ex­cepţional de mare in transporturile transoceanice de călători. Toate traversările au fost efec­tuate iu­­ mai puţin de 72 ore. Se prevede o extindere sensibilă a a­­cestui serviciu aerian german spre America de Sud, prin punerea în serviciu a noului dirijabil L­Z 129, proiectată pentru primăvara viitoa­re.

Next