Dimineaţa, septembrie 1934 (Anul 30, nr. 9942-9972)

1934-09-01 / nr. 9942

Dm mafariuU noastre sz con­­fecficrteasâ. cele mai ferme* cutoare rochile, *2fioarta • mi^tinei /.V­­IA VULTURUL BI MARE LU PESTELE IN EHIARE STft.HALELOR 21 APARTAMENTE DE VANZARE spaţioase şi perfect distribuite, confort ultra modern în APARTAMENT-PALACE din strada Boteanu 3 (lângă Fundaţia Carol) SCUTITE de IMPOZIT In clădirea din str. Bolintineanu 5 care e aproape terminată, de vânzare ultimele apartamente, cu preţuri foarte avantajoase. Adresaţi: INGINER IGNAT Str. Polonă 24 Trimiteţi copiii voştri să studieze la Viena! Viena, centrul culturei strămoşeşti căminul muzicei neperitoare oraşul şcolilor strălucite. Informaţiuni şi prospecte prin Asociaţia propr. de pensionare Centrala: Wien, Habsburgergasse 5. Cauciucurile MOHAWK S’au dovedit cela mai rezistente prin kilometrajul rulat Cumpăraţi numai Anvelope şi camere ,,Mohawk“. La preţur de din i­stă dăm un mare rabat. In depozit toate dimensiunile pentru Tu­risme și d­mensiuni mari. 30x5-32x6 34x7 38x7-36x8-40x8. VRAC Bd. Brătianu 26. Telet". 232/20. Devanzare GAZE­INA FLORURĂ de Natr. şi Waserglas. Adresaţi ziar sub „Gazeina4, nimumum Si CdMRLICAŢfllLE ei ii­Urini * radical Const. *ij-'l2 si 2-8 «ISlOtbA Dr. UTJLiU BLANC " Strada POPA-TATU No. 6 lângă Cismifiiu, Reducere pentru funcţionari Capriciile naturei sunt de o viclenie rară De aceea „OLLA“ e căutat la oraș ca și la fără. m A apărut: COLECŢIA LEGILOR ROMÂNIEI No. 39 Sub îngrijirea d-lui Prof. uiuv. G. ALLXÎAMU Decretele privitoare la Cumulul in funcţiunile publice şi Revizuirea funcţionarilor publici Comentate cu doctrină jurisprudenţă şi fiSifiij*« AI PflJ IV instrucţii pentru facerea declaraţiilor LUIiul d nLunLHI Se găseşte la toate librăriile ionW[Aaâmnâtâ I 3 sept. 1 334 Blenoragia in toate fazele, Golibaciloza, Colita, Consti­­pafia, Acaeea, Eczemele, Ulcerele varicoase se tratează cu succes prin Octozon „OCTOZON“ Bd. Tache Ionescu 12 IPalatul Asigurarea Românească­ Institutul Medical Domnilor funcţionari şi pensionari li se acordă pe timpul verei o reducere de 20% RADIO Dela 1 Septembrie 1934 TITI BOTEZ va cânta la RESTAURANTUL-Gră­­dină GHITA IORDACHESCU dosul Casei de Depuneri Grătar imbatabil. Vinuri alese Preţuri convenabile Programul pentru Vineri 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 160 kHz. 364.5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 13. Cota apelor Dunării. Concert de prânz (transmis prin doză electromag­netică); Uvertură la „De-aş fi rege“ de Adam, executată de Orchestra simfo­nică dirijată de Bodanzky (O); Balul sirenelor şi „Luxenburg“ valsuri de Le­har, executate de Orch. Odeon (O); Două arii din opereta „Friedericke“ de Lehar căutate de Wittrisch (H. M. W.); Fantezie din „Aida“ de Verdi, executa­tă de Orch. Simfonică din­ Berlin diri­jată de Buschkötter (Horn.); Serenadă chinezească de Siede și Dansul lanter­nelor de Yoshitomo, executate de or­chestra simfonică dirijată de Weiss­­mann (O). 13.45: Spectacolele, Bursa, Muzică u­şoară (transmisă prin doză electromag­netică) . 14. 15: Ora, Mersul vremii, Radio-jur­nal14.40: Muzică uşoară (transmisă prin d­oză electromagnetică). 19: Ora, Mersul vremii. 19.05: Concert de muzică variată e­xecutată de Orchestra Radio, Mendel­ssohn: Uvertură la „Athalia“; Grieg: Sultă lirică: Schubert-Berthe: Potpuriu pe motive din „Casa cu trei fete“; Ur­bach: La izvorul lui Ceaikovsky-fante­­zie. 20: Economiști români mai vechi: Em. Costinescu, de Paul Sterian. 20.15: Continuarea concertului Or­chestrei Radio: Stan Gllestan: Intimi­­­tate-elegie pentru vioară (solist: D. TeodorU); Josef Strauss: Bătăile ini­mii- vals: Provaznik: Vals vesel; Foers­­ter: Muzică de seară; Schmitd-Hagen: Ceaiul dansant al păpuşilor; Paschill: Floricele-potpuriu naţional; Transla­tes: Tinereţea înainte-marş. 21: O vizită la Plevna de N. Creve­­dia. 21.15: D-ra Eugenia Bors­ pian: Fauré; Temă şi variaţiuni; Chabrier: Bourre fantasque; Chlopin; Studiu No. 12, op. 10 (Căderea Varşoviei). 21.45: Antologia Radio: Mihail Sado­­veanu. 22: D-na Aida Helia-canto: Respighi: Ceaţă; Ceaikovsky: Numai cine cu­noaşte dorul; Bohm: Liniştit ca noap­tea; Wolf: Taina; Njoseda: Tranda­firii roşii; Monţia; La fântâna cu gă­leata. ^J.SO: Muzică romănească­ executată la banja de J. Abagiu şi I. Gav­rilic Romanţă ardelenească; Horă olteneas­că; Foaie verde spic de grâu; Pe şo­seaua din Cepan; Hora ţărănească; Foaie verde maghiran; Ca la uşa cor­tului. 23: Radio-jurnal. PRAGA 17.15: Bul. met.; 18.40: Plăci; 18.50: Informaţiuni; 18.55: Conf.; 19.05: Plăci; 19.10: Radio agricol; 19.20: Emi­­siune germană;­ 19.55: Informaţiuni; 20: Semnal orar; 20.10: Jumătate de oră Hruska; 20.35: Trans. din Brno; 21.20: Plăci; 21.30: Amintirile comedii­lor; 21.45: Plăci; 21.40: Prollog; 22: Muzică olandeză; 23: Semnal orar, ul­­timile informaţiuni; 23.15: Plăci; 23.45: Informaţiuni. VIENA 17.35: Ştiri; 17.40: Conf.; 17.50 Concert la plăci; 18.40: Conf.; 19; Conf. 19.10: Concert; 19.40: Buletin săptămâ­nal; 20.05: Conf.; 20.30: Semnal orar, met.; 20.40: Serv. patriei; 22.45: Con­cert seral; 23.30: Met. ştiri; 23.50: Con­tinuarea concertului; 0.45: Concert noc.­turn. BUDAPESTA 17: Emisiune pentru studenţi; 18: Conf.; 18.30: Concert vo­­cal; 19.10: Causerie; 19.45: Ştiri spor­tive; 20: Concert de piano; 20.45: Conf. 21: Concert de orch.; 22.15: Jurnalul vorbit; 2335: Concert al orch. de ţi­gani Lakatos; 23.20: Muzică de cameră; 0.30: Muzică de dans. VARŞOVIA 17: Concert al orch. de mandoline; 17.40: Opere pentru vioară; 18: Audiţie pentru bolnavi; 18.30: Con­cert­­de solişti; 19: Reportaj radiofonic; 19.15: Recital de pian; 19.45: Causerie; 20: Diverse; 20.10: Programul zilei ur­mătoare; 20.15: Muzică de dans; 20.50: Informaţiuni; 21: Gânduri alese; 21.02: Coresp. și sfaturi technice; 21.12: Con­cert popular; 21.50: Radio jurnal; 22.02: Revistă agricolă; 22.12: Continuarea concertului; 23.15: Muzică de dans; 24: Com. met. * Programele complecte și detailate de la toate posturile europene de radio, pentru întreaga sănătară, sunt pu­blicate în revista „Radiofonia“ 32 pa­­r­gini ilustrate 7 Iei. UNIVERSITATEA RADIO ECONOMIE: Programul pentru Sâmbătă 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 Kw. 160 kHz.­­ 364.5 m. BUCUREȘTI 12­­kw. 823 kHz. 13. Cota apelor Dunării. Concert de prânz (transmis prin doză electromag­netică) : Intermezzo din „Cavaleria Rusticană“ de Mascagni și Visul din opera „Gulielmo Rateliff“ executate de Orchestra simfonică dirijată de Gina Neri (H); Marien­ Klănger, vals de Jos. Strauss şi Vals din opereta „Voevodu­l ţiganilor“ de Joh. Strauss, executate de Orch. Odeon (O); Adagio din Sonata In re minor şi Scherzo in do minor de Brahms, executate la violină şi pian de Kennedy şi Harry­­C. Fantezie din o­­pera „Tiefland“ de d‘Albert, executată de Orch. Odeon (O); Mirn­erul-potpuriu de Zeller şi Offenbachiana-potpuriu de Conradi, executate de Orchestra Sim­fonică Ufa (O). 13.45: Spectacolele, Bursa, Muzică u­­şoară (transmisă prin doză electromag­netică) . 14.15: Ora, Mersul vremii, Radio-jur­nal.14.40: Muzică ușoară (transmisă prin doză electromagnetică). 18: Muzică de dans executată de Jaz­­zul Corologos: Heymann: Mars Lombar­do: Noaptea pe apă-foxtrot; Billy Hill: Vechiul pod-foxtrot; Albahary: Să ui­tăm ce a fost in trecut- tango; Elly Roman: De m-ai iubi si tu-tango; Rain­ger: Cu un acord-foxtroot; Billy Haley: Frumoasa culmilor albastre-vals englez; Mac Gordon: O plimbare ca în vis­­foxtrot; Dendrino: Lasă-mă să stau a­­proape de tine-tango; Corologos: Te ubesc-tango; Manzatti: Tu nu știi ce dorul-tango. 19: Ora. Mersul vremii, Radio-jurnal. 19.20: Jazzul Corologos: Dendrino: Calea Victoriei-foxtrot; Ale Maule: Un colţ de umbră- foxtrot; Corologos: Tu şi eu-tango; Dendrino: O sărutare şi un cântec de amor-tango; Brunelle: slow-fox; Jo© Alex.: Mexicl-passodoble Corologos-Moscopol: Cine te-a făcut să plăngi-tango; Micu-José-Poly: Inter­mezzo: Dendrink: Pe o mică bancă­­slowfox; Mac Gordon: Multe­ luni in urmă-fox. UNIVERSITATEA RADIO ISTORIE: 20. Prof. P. P. Panaitescu: Subiect rezervat. 20.20: Lied-uri: (doză electromagne­tică) : Pe Weser de Pressel şi Cântec de lamă de Henning von Koss, cântate de Lewandowsky (H); Floare­a de lotus de Schumann şi Nerăbdare tie Schubert, cântate de Rich. Tauber­t.(O). 20.45: Călătorul şî Călăuza de Schu­bert cântate de Kipnis (C. Misch). REGIUNI DIN TARA. 20.45: Intre Bucovina şi Maramureş, de Al. Bădăuţă. 21. Concert de muzică slavă, execu­tată de Orchestra Radio: Glinka: A­­mintirea unei nopţi la Madrid-fantezie uvertură; Ceaikovsky: Suită No. 3 in 4 părţi; Rubinstein: Russkaia şi Trepak­­dansuri ruseşti; Glazounov: Valsul fan­tastic din baletul „Raymonda“; Rimsky- Korsakow: Cântec indian. 22: Poşta Radio. 22.20: Uverturi şi valsuri executate de Orchestra Radio: Zerco; Uvertură dra­matică Josef Strauss: Trandafiri de toamnă-vals; Lehar: Când iubeşti-vals; Lanner: Cei din Schönbrun-vals; Trans­lateur: Pierdut in vis-vals; Fucik: Le­gendele Dunării-vals; Kiineke: Uver­tură la­­Asul de cupă“.­ 23: Radio-jurnal; 33.30: Transmisiune de la Restauran­tul Continental. BERLIN 17: Concert arch. radio muzică ușoară; 18: Quartet de saxofon; 19: Comunicări; 19.05: Răsfoind ziarele sportive; 19.20: Piesă radiofonică; 20: Amintiri; 20.40: Ecoul zilei; 21: Ştiri; 21.15: „Carnavalul din Roma“ operetă de Joh. Strauss. PRAGA 17.15: Plăci; 17.20: Conf.; 17.40: Concert variat; 18.40: Informa­­ţiuni; 18.45: Plăci­; 19.15: Emisiune ger­mană; 19.55: Informaţiuni; 20: Semnal orar; 20.10: Feuilleton; 20.25: Concert de orch.; 21.15: Causerie; 22: Ultimile știri; 22.15: Trans, din Mor. Ostrawa; 23: Semnal orar; 23.15: Plăci; 23.30: Trans, din Mor. Ostrawa. VIENA 17.05: Știri; 17.10: Lectură; 17.40­: Concert de mandolină; 18.20: Conf. vamală; 18.40: Concert orch. de şomeuri; 20.10: Semnal orar, știri, met. 21.05: Lied-uri şi arii; 21.15: „Fata muzicantu­lui“ operetă de Bernard Büch­binder; 23.45: Continuarea operetei; 0.15: Concert nocturn. •BUDAPESTA 17: Causerie pentru ti­neret; 18: Causerie; 18.30: Arii popu­­lare: 19: Concert de orch.: 20.40: Cau­serie: 21.15: Trans. unei piese muzicale din studio: 23.30: Jurnal vorbit: 23.50: Concert orch. de țigani. Campania de construcţii şcolare in tară Expunerile d-lui dr. C. Angelescu la Ronanaţi CARACAL, 29.— Astăzi a sosit în oraşul nostru cu un vagon ministe­rial ataşat la trenul de persoane, d. ministru al instrucţiunii dr. C. An­gelescu. In gară d-sa a fost întâmpinat de o mulţime imensă în cap cu mem­brii corpului didactic primar şi se­cundar şi primarul oraşului Cara­cal. D. Florea Rădulescu, preşedintele Asociaţiei învăţătorilor face elogiul operei culturale înfăptuite de d. mi­nistru Angelescu. D-sa încheie asi­gurând pe d. ministru al instrucţiu­­nei de tot concursul Învăţătorimii, pentru culturalizarea masselor. D. dr. Angelescu, mulţumeşte vor­bitorilor şi-i asigură că a venit în capul departamentului cu gândul de a duce la bun sfârşit opera în­cepută. Decla­rară d. ministru An­gelescu a plecat în oraş însoţit de notabilităţile oraşului. A vizitat Li­­cel de fete, de băeţi, şcoala­ norma­lă de fete, şcoala de menaj, rămâ­nând pe deplin­ mulţumit de starea în care au fost găsite, întrucât par­te din localurile şcoalei normale şi liceului de băeţi sunt încă în curs de construcţie, d. ministru a pro­mis tot sprijinul material dând tot­odată dispoziţiuni să înceapă lucrul. După aceasta d. ministru Ange­lescu a plecat însoţit de fruntaşii partidului şi notabilităţile oraşului spre Corabia. Aci s’a făcut o grandioasă primi­­re­ de către populaţie şi oficialităţi­ prima­­re. - ---- - - -După vizitarea şcoalelor şi secundare, din Corabia, D. mi­nistru a plecat in comuna Dăbu­­leni unde a avut loc inaugurarea unui nou local de şcoală primară. In vederea acestei solemnităţi în­treg satul a îmbrăcat haina de săr­bătoare. La intrarea în comună d. ministru al instrucţiunii a fost o­­biectul unei vii manifestaţii. La localul de şcoală a avut Ieri, o slujbă religioasă. S’au­ ţinuit cuvân­tări ocazionale de către preoţii Pâs­­culescu, Smărandescu şi d. Ci Ale­­xandrescu, directorul şcoalei, I. Ve­­leaj­u, prefectul judeţului, ştefan lonescu inspector şcolar, Ionescu, student şi C. Basarab Brâncoveanu, fost deputat. Vorbitorii au arătat străduinţele depuse de comitetul şcolar pentru ridicarea noului local de cultură relevând că pentru în­făptuirea operei au fost ajutaţi de: Aşezămintele Brâncoveneşti, Mir­­cea Stănoiu fost prefect $11. Velea­­nu actual prefect de Romanaţi, în­trucât localul pe care s’a construit şcoala a fost donat de Aşezâmintele Brâncoveneşti s’a căzut de acord ca şcoala să poarte numele lui Vodă Brâncoveanu. EXPUNEREA D-LUI MINISTRU ANGELESCU D. ministru Angelescu a făcut următoarea expunere: Printre marile probleme care s’au pus când guvernul liberal a venit la putere după război, a fost pro­blema consolidărei ţării prin cultu­ralizarea masselor ţărăneşti. De a­­ceia când am venit ca ministru al instrucţiune!, prima mea grije a fost să încep campania de clădiri şcolare pentru realizarea progra­mului, am făcut­ apel la toţi acei cari simţeau româneşte. Chemarea mea n’a răsunat în pustiu. Guver­nul şi dăscălimea au fost cei din­tâi care" mi-au dat concursul să e­li­berez din jugul analfabetismului pe cei 14 milioane de ţărani. Cred că n’am greşit când ra’am străduit să dau posibilitate fiilor de ţărani să înveţe carte. CATE ŞCOLI S’AU CONSTRUIT Sub ministeriatele mele s’a mă­rit numărul învăţătorilor la 20.000 şi s’au construit peste 7800 de şcoli primare. Costul lor a fost de 4 mi­liarde. Din această sumă 2 miliarde au fost date de minister iar restul de 2 miliarde de săteni. Este o do­vadă mai elocventă că ţăranii au avut toată dragostea de carte? Care ministru nil sar bucu­ra când ar vedea că sămânţa aruncată a prins dând rodul dorit? Prin carte ţăranul şi-a dat seama că el formează grosul, şi că învă­ţând carte va putea să stăpâneas­că ţara. Se spune de către unii din adversarii mei că am clădit zidu­ri reci. Cei care vor să se convingă de contrar n’au decât să poftească aici să vadă entuziasmul cu care ţărănimea primeşte inaugurarea u­­nui local de şcoală. Şi ceva mai important: să vadă cât tineret s’a ridicat din şcoalele de pe întinsul României Mari pri­mind căldura şi lumina dela aceste ziduri reci. Satele noastre stăteau un întuneric complect; nu tot aşa se prezintă lucrurile azi. Cu toate acestea numărul şcoalelor şi învă­ţătorilor din prezent nu este sufi­cient în opera de culturalizare a masselor ţărăneşti. Cei care citesc au putut vedea din statisticile publicate de ziare că ţa­ra noastră, in comparaţie cu cele­lalte state stă în urmă din punct de vedere cultural. In statistica ge­nerală figurăm a 53-a ţară. Ne-au luat înainte până şi turcii. Pentru stârpirea complectă a analfabetis­mului ne trebuesc cel puţin 80.000 de învăţători şi 50.000 de clădiri şcolare. Şi noi, trist dar adevărat, nu avem decât pe jumătate. In gu­vernarea aceasta revenind la con­ducerea departamentului, d­istinc­­ţiunei m’am gândit să continui o­­pera începută. In acest scop am în­fiinţat incă 6800 de posturi în care am plasat miile de învăţători ră­maşi pe dinafară, care învăţaseră carte secătuind punga părinţilor cu gândul de a deveni dascăli. După mine cred că plasarea lor a fost evitarea unui pericol naţional. Am spus dela început că am con­struit şi voiu mai construi clădiri şcolare. Dar, zidurile fără suflet pot să însemne ceva într’o operă de culturalizare? Desigur că nu. Şi a­tunci m’am gândit să îmbunătăţesc starea materială a învăţătorilor dându-le gradaţiile ca aceştia să nu aibă grija zilei de mâine. Având o situaţie materială bună învăţătorul va depune tot sufletul său ca şcoa­la să corespundă rolului­­pentru ca­re a fost creiată. BURSE PENTRU ŞCOLARII SĂRĂCI De la un timp ţăranii nu-şi mai dau copii la şcoală; cauza constă in făptui că plugarii au sărăcit. Pen­tru a veni în ajutorul elevilor sili­tori am prevăzut in buget burse, astfel ca elementele bune să poată fi valorificate in folosul ţârii, în­trucât in ţinuturile alipite In spe­cial Basarabia procentul elevlor români care urmează cursurile este inferior procentului elevilor mino­ritari, am cerut şi guvernul mi-a aprobat, sume importante de bani cu­ care vor fi ajutaţi să înveţe car­te copiii ţăranilor căci aceasta este o necesitate absolută. Alături de şcoală mai este o instituţie: Bise­rica. Ea a însemnat pentru neamul românesc nu numai credinţa ci şi leagănul şcoalei. Deaceia am avut toată gura sa ajut moraliceşte şi materialiceşte înfiinţând noui parohii, mai ales in Ardeal. Am prevăzut deasemenea gradaţii preoţilor care mână în mână cu învăţătorii să consolideze neamul românesc făcând opera de cultură la ţară. Căci numai dela sate se vor putea recruta condu­cătorii de mâine din moment ce suntem o ţară de plugari. Oraşele sunt in mare parte înstrăinate. A nu ajuta pe ţărani să se ridica din bezna în care, parte mai trăeşte, înseamnă după mine cea mai gro­zavă crimă. Deaceia mă adresez tuturor de aici să vă daţi mână să porniţi la acea campanie de stârpire a analfabetismului. Vorbind despre binefacerile aşe­zămintelor Brâncoveneşti, d. mi­nistru aduce mulţumiri d-lui Basa­rab Brâncoveanu de care-i leagă amintiri frumoase din vremea tine­reţii, căci împreună făcea parte din acea grupare supranumită „Tinere­ţea generoasă“ nu ca astăzi grupa­rea H. . . D. Eugen Titeanu răspunzând d-lui Angelescu, arată că gruparea H. înseamnă tineretul românesc pus în slujba unei opere Constructive. După aceasta a avut loc un ban­chet în casele aşezământului Brân­­covenesc. Au­toastat d-nii Eugen Ti­teanu, Ion Veleanu, Jean Popescu, Brâncoveanu, Băleanu şi d. miniştrii Angelescu. D. Jean Popescu a propus şi cei de faţă au aprobat cu entuziasm­ mare înfiinţarea unei liste de subscripţii pentru construcţia unui nou local de şcoală în comuna Dăbuleni, care să poarte numele de I. G. Duca. Mi­nisterul a subscris 200.000 lei, jude­ţul 50.000 lei, Aşezămintele Brân­coveneşti 25.000 lei, dr. Angelescu 10.000 lei, Jean Popescu 2000 lei, Brâncoveanu 10.000 lei, Eugen Ti­teanu 2000 lei. D. prefect Veleanu a promis că lucrările Vor începe din săptămâna viitoare. Seară d. mi­nistru s’a reîntors la București. A. CARAVA !—— Ws» mn —1—W T puteţi să vă îngrijiţi perfect dinţii, cu Lei 22.—. Căci Pasta de dinţi "Nivea”, in calitate excelentă, spumează uşor, plăcută la gust, curăţă şi întăreşte dinţii­­ şi dă o respiraţie curată, proaspătă şi în­viorătoare. Conţine cele mai bune materii prime... este totuşi de eftină .. şi atât DE LA MUNTE LA MARE Pe plaje la Eforie Viligiatura la Mare este un toiu. Se observă o animaţie mai mare de­cât in plin eezon­ Aceasta se dato­­reşte faptului că soarele de Septem­brie are raze ultraviolete care ra­diază sănătate şi care sunt cele mai eficace pentru cura la Mare. Avantajul viligiaturiştilor întâr­ziaţi, care se buc­ură de o vreme splendidă, este că la sfârşitul sezo­nului, potrivit tradiţiei preţurile sunt micşorate, aproape cu 11Q la su­tă din tariful de până acum. La Eforia, afluenţa mare de vizi­tatori din Polonia şi Cehoslovacia, denotă că această staţiune şi-a cre­­­at o frumoasa repu­taţiune în­ străi­nătate şi exodul ce se îndrepta până acum pe malurile Mării Baltice, a luat drumul spre Mar­ea Neagră. Trebuie să recunoasţşi­ că dacă vii­­ as prea puţin lilieraturişti străini lai noi în ţară, aceasta se datoreşte în afară de lipsa de confort şi de scumpi­pete şi faptului că propaganda noa­stră în afară de graniţele ţării este inexistentă. Eforia este o staţiune complectă cu confortul cel mai rafinat. Hoteluri de lux cum sunt „Grand“ şi „Nep­tun’’ cu un confort occidental, cu apă curentă caldă şi rece în fiecare cameră, mobilier cubist, lingerie­­de olandă, ascensor, personal stilat, pot forma o frumoasă carte de vizită pentru o staţiune care are pretenţia de a fi cunoscută în afară. Bavetele de pe faleză cu orchestră, promena­dele asfaltate, vegetaţia abundentă şi risipa de vile, dau staţiunii 0 În­făţişare pitorească, M. • - ■. ut RUBRICA DISTRACTIVA i * Éti . ii mi m \ m -~i - ŞAH. CUVINTE ÎNCRUCIŞATE ETC. ti„ ăi \tâ t it % Rubrica de faţă apare de câteva ori pe săptămână, ocupârndu-se cu diferite forme de jocuri distractive, in special cu şahul şi cuvintele în­crucişate. Amatorii pasionaţi după acest sport intelectual, vor avea în a­­ceastă rubrică un divertisment in­structiv şi­ reconfortant. MATCHUL „REALITĂȚII ILU­STRATE“ 1) Mihail Chefner:4.2Cgl—li3. c7— c5; 2) NIc.Rqr: Ncl—f4,"Cg?—fff. 3) Gh.Păunesuc: 1. e2—e4. e7—e6;4) Al. Teodorescu: 2. e2—e3. d7—d5; 5) St. Costescu : 4. Cbl—c3, Cg8—f6; 6) Slt. Frunzescu: 2. e2—e4. d7—d5; 7) D. Prejbeanu: 3. Gbl—c3, 35Xc4;­ 8) Rátz Zigu: 4. c2—c3, Nf8—d6; 9) Eftalm Fischbein: 4. d3Xc4, DX dl+­ 10) E. Sedlacek: 2. Gbl—c3, c­7—dl; 11) st. Salman: 1. c2—c4, :§7_e7; 12) Anton Schweitzer: 2.­­Cgl—f3, Cb8—c6; 13) Atanasiu C. T­: 2. Cgl - 13, Cb8—c6; 14) MaX Som­mer: 1. e2_e4, c7—e5; 15) M. Mos­covici: 1. e2—e4, e7, e7—et­; 16 Al. A. Dumitriu : 2. Cbl—c3, cî5—d4; U. Kopstick :" 2. Cgl— f3, Cb8—c6 ; 18) Puiu Dor­dea: 2. Cgl—f3, d7—d5; 19) Tache Radu: 1. e2—e3, d7—d5; 20) P. Mol­­dovacu: 2. Cgl—f3, Cb8—c6; 21) P. Ghe­orghievici : 2. d2—d4, Cg8—f6 ; 22) Nic. Al. lonescu: 3. e4Xd5, e6Xd5; 23) Teodor lonescu: 2. c2—c4, e7—s5; 24) Sogs. Gavrilă: 2. d2_d4, C7—c6; 25) Dr. Colesnicov: 1. d4, d5. 2. c4, c6; 26) D. D. Cathy: 1. d1—c4, c7—e5; 27) A. Birckenthal: 2. f2—f3, d5—e4; 28) P. Șeineanu 1. e2—f3, d1—d5; 29) E. Rondolea­­nu:2.'Cbl—C3,N18—C5;30) Triff I.: 1. e2— e3, d7—d5; 31) V. Georgescu: 1. e2—g4, e­7—e6; 32) Dr. B. I. Semo: 1. e2—e4, di—c5; 33) A. Moritz:­­ e2— e4, Cg8—f6; 34) G. Cnabie : 1. e2— e4, di—d5; 35) D. Borcea: 3. Cg1—1­ 3, Nb8—g4; 38) E. Dragone: 1.­­e2—e4, e7—e6; 37) Iuliu Suciu: 2. c2—c4, Cg8)1;f6; 39) Virgiliu Alexiu: 1. e2— e4, e7—e6; 39) Al­finkelstein: T. S?—e4, d7—d5. 40) L. Weissman: i;' e2--e4; f1—e6. 41) v. Hámori tóv: e2—e4, Cg8—f6. ' ’ ‘ POPESCU-REBU 3

Next