Dimineaţa, septembrie 1934 (Anul 30, nr. 9942-9972)
1934-09-01 / nr. 9942
Dm mafariuU noastre sz confecficrteasâ. cele mai ferme* cutoare rochile, *2fioarta • mi^tinei /.VIA VULTURUL BI MARE LU PESTELE IN EHIARE STft.HALELOR 21 APARTAMENTE DE VANZARE spaţioase şi perfect distribuite, confort ultra modern în APARTAMENT-PALACE din strada Boteanu 3 (lângă Fundaţia Carol) SCUTITE de IMPOZIT In clădirea din str. Bolintineanu 5 care e aproape terminată, de vânzare ultimele apartamente, cu preţuri foarte avantajoase. Adresaţi: INGINER IGNAT Str. Polonă 24 Trimiteţi copiii voştri să studieze la Viena! Viena, centrul culturei strămoşeşti căminul muzicei neperitoare oraşul şcolilor strălucite. Informaţiuni şi prospecte prin Asociaţia propr. de pensionare Centrala: Wien, Habsburgergasse 5. Cauciucurile MOHAWK S’au dovedit cela mai rezistente prin kilometrajul rulat Cumpăraţi numai Anvelope şi camere ,,Mohawk“. La preţur de din istă dăm un mare rabat. In depozit toate dimensiunile pentru Turisme și dmensiuni mari. 30x5-32x6 34x7 38x7-36x8-40x8. VRAC Bd. Brătianu 26. Telet". 232/20. Devanzare GAZEINA FLORURĂ de Natr. şi Waserglas. Adresaţi ziar sub „Gazeina4, nimumum Si CdMRLICAŢfllLE ei iiUrini * radical Const. *ij-'l2 si 2-8 «ISlOtbA Dr. UTJLiU BLANC " Strada POPA-TATU No. 6 lângă Cismifiiu, Reducere pentru funcţionari Capriciile naturei sunt de o viclenie rară De aceea „OLLA“ e căutat la oraș ca și la fără. m A apărut: COLECŢIA LEGILOR ROMÂNIEI No. 39 Sub îngrijirea d-lui Prof. uiuv. G. ALLXÎAMU Decretele privitoare la Cumulul in funcţiunile publice şi Revizuirea funcţionarilor publici Comentate cu doctrină jurisprudenţă şi fiSifiij*« AI PflJ IV instrucţii pentru facerea declaraţiilor LUIiul d nLunLHI Se găseşte la toate librăriile ionW[Aaâmnâtâ I 3 sept. 1 334 Blenoragia in toate fazele, Golibaciloza, Colita, Constipafia, Acaeea, Eczemele, Ulcerele varicoase se tratează cu succes prin Octozon „OCTOZON“ Bd. Tache Ionescu 12 IPalatul Asigurarea Românească Institutul Medical Domnilor funcţionari şi pensionari li se acordă pe timpul verei o reducere de 20% RADIO Dela 1 Septembrie 1934 TITI BOTEZ va cânta la RESTAURANTUL-Grădină GHITA IORDACHESCU dosul Casei de Depuneri Grătar imbatabil. Vinuri alese Preţuri convenabile Programul pentru Vineri 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 160 kHz. 364.5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 13. Cota apelor Dunării. Concert de prânz (transmis prin doză electromagnetică); Uvertură la „De-aş fi rege“ de Adam, executată de Orchestra simfonică dirijată de Bodanzky (O); Balul sirenelor şi „Luxenburg“ valsuri de Lehar, executate de Orch. Odeon (O); Două arii din opereta „Friedericke“ de Lehar căutate de Wittrisch (H. M. W.); Fantezie din „Aida“ de Verdi, executată de Orch. Simfonică din Berlin dirijată de Buschkötter (Horn.); Serenadă chinezească de Siede și Dansul lanternelor de Yoshitomo, executate de orchestra simfonică dirijată de Weissmann (O). 13.45: Spectacolele, Bursa, Muzică uşoară (transmisă prin doză electromagnetică) . 14. 15: Ora, Mersul vremii, Radio-jurnal14.40: Muzică uşoară (transmisă prin doză electromagnetică). 19: Ora, Mersul vremii. 19.05: Concert de muzică variată executată de Orchestra Radio, Mendelssohn: Uvertură la „Athalia“; Grieg: Sultă lirică: Schubert-Berthe: Potpuriu pe motive din „Casa cu trei fete“; Urbach: La izvorul lui Ceaikovsky-fantezie. 20: Economiști români mai vechi: Em. Costinescu, de Paul Sterian. 20.15: Continuarea concertului Orchestrei Radio: Stan Gllestan: Intimitate-elegie pentru vioară (solist: D. TeodorU); Josef Strauss: Bătăile inimii- vals: Provaznik: Vals vesel; Foerster: Muzică de seară; Schmitd-Hagen: Ceaiul dansant al păpuşilor; Paschill: Floricele-potpuriu naţional; Translates: Tinereţea înainte-marş. 21: O vizită la Plevna de N. Crevedia. 21.15: D-ra Eugenia Bors pian: Fauré; Temă şi variaţiuni; Chabrier: Bourre fantasque; Chlopin; Studiu No. 12, op. 10 (Căderea Varşoviei). 21.45: Antologia Radio: Mihail Sadoveanu. 22: D-na Aida Helia-canto: Respighi: Ceaţă; Ceaikovsky: Numai cine cunoaşte dorul; Bohm: Liniştit ca noaptea; Wolf: Taina; Njoseda: Trandafirii roşii; Monţia; La fântâna cu găleata. ^J.SO: Muzică romănească executată la banja de J. Abagiu şi I. Gavrilic Romanţă ardelenească; Horă oltenească; Foaie verde spic de grâu; Pe şoseaua din Cepan; Hora ţărănească; Foaie verde maghiran; Ca la uşa cortului. 23: Radio-jurnal. PRAGA 17.15: Bul. met.; 18.40: Plăci; 18.50: Informaţiuni; 18.55: Conf.; 19.05: Plăci; 19.10: Radio agricol; 19.20: Emisiune germană; 19.55: Informaţiuni; 20: Semnal orar; 20.10: Jumătate de oră Hruska; 20.35: Trans. din Brno; 21.20: Plăci; 21.30: Amintirile comediilor; 21.45: Plăci; 21.40: Prollog; 22: Muzică olandeză; 23: Semnal orar, ultimile informaţiuni; 23.15: Plăci; 23.45: Informaţiuni. VIENA 17.35: Ştiri; 17.40: Conf.; 17.50 Concert la plăci; 18.40: Conf.; 19; Conf. 19.10: Concert; 19.40: Buletin săptămânal; 20.05: Conf.; 20.30: Semnal orar, met.; 20.40: Serv. patriei; 22.45: Concert seral; 23.30: Met. ştiri; 23.50: Continuarea concertului; 0.45: Concert noc.turn. BUDAPESTA 17: Emisiune pentru studenţi; 18: Conf.; 18.30: Concert vocal; 19.10: Causerie; 19.45: Ştiri sportive; 20: Concert de piano; 20.45: Conf. 21: Concert de orch.; 22.15: Jurnalul vorbit; 2335: Concert al orch. de ţigani Lakatos; 23.20: Muzică de cameră; 0.30: Muzică de dans. VARŞOVIA 17: Concert al orch. de mandoline; 17.40: Opere pentru vioară; 18: Audiţie pentru bolnavi; 18.30: Concertde solişti; 19: Reportaj radiofonic; 19.15: Recital de pian; 19.45: Causerie; 20: Diverse; 20.10: Programul zilei următoare; 20.15: Muzică de dans; 20.50: Informaţiuni; 21: Gânduri alese; 21.02: Coresp. și sfaturi technice; 21.12: Concert popular; 21.50: Radio jurnal; 22.02: Revistă agricolă; 22.12: Continuarea concertului; 23.15: Muzică de dans; 24: Com. met. * Programele complecte și detailate de la toate posturile europene de radio, pentru întreaga sănătară, sunt publicate în revista „Radiofonia“ 32 pargini ilustrate 7 Iei. UNIVERSITATEA RADIO ECONOMIE: Programul pentru Sâmbătă 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 Kw. 160 kHz. 364.5 m. BUCUREȘTI 12kw. 823 kHz. 13. Cota apelor Dunării. Concert de prânz (transmis prin doză electromagnetică) : Intermezzo din „Cavaleria Rusticană“ de Mascagni și Visul din opera „Gulielmo Rateliff“ executate de Orchestra simfonică dirijată de Gina Neri (H); Marien Klănger, vals de Jos. Strauss şi Vals din opereta „Voevodul ţiganilor“ de Joh. Strauss, executate de Orch. Odeon (O); Adagio din Sonata In re minor şi Scherzo in do minor de Brahms, executate la violină şi pian de Kennedy şi HarryC. Fantezie din opera „Tiefland“ de d‘Albert, executată de Orch. Odeon (O); Mirnerul-potpuriu de Zeller şi Offenbachiana-potpuriu de Conradi, executate de Orchestra Simfonică Ufa (O). 13.45: Spectacolele, Bursa, Muzică uşoară (transmisă prin doză electromagnetică) . 14.15: Ora, Mersul vremii, Radio-jurnal.14.40: Muzică ușoară (transmisă prin doză electromagnetică). 18: Muzică de dans executată de Jazzul Corologos: Heymann: Mars Lombardo: Noaptea pe apă-foxtrot; Billy Hill: Vechiul pod-foxtrot; Albahary: Să uităm ce a fost in trecut- tango; Elly Roman: De m-ai iubi si tu-tango; Rainger: Cu un acord-foxtroot; Billy Haley: Frumoasa culmilor albastre-vals englez; Mac Gordon: O plimbare ca în visfoxtrot; Dendrino: Lasă-mă să stau aproape de tine-tango; Corologos: Te ubesc-tango; Manzatti: Tu nu știi ce dorul-tango. 19: Ora. Mersul vremii, Radio-jurnal. 19.20: Jazzul Corologos: Dendrino: Calea Victoriei-foxtrot; Ale Maule: Un colţ de umbră- foxtrot; Corologos: Tu şi eu-tango; Dendrino: O sărutare şi un cântec de amor-tango; Brunelle: slow-fox; Jo© Alex.: Mexicl-passodoble Corologos-Moscopol: Cine te-a făcut să plăngi-tango; Micu-José-Poly: Intermezzo: Dendrink: Pe o mică bancăslowfox; Mac Gordon: Multe luni in urmă-fox. UNIVERSITATEA RADIO ISTORIE: 20. Prof. P. P. Panaitescu: Subiect rezervat. 20.20: Lied-uri: (doză electromagnetică) : Pe Weser de Pressel şi Cântec de lamă de Henning von Koss, cântate de Lewandowsky (H); Floarea de lotus de Schumann şi Nerăbdare tie Schubert, cântate de Rich. Taubert.(O). 20.45: Călătorul şî Călăuza de Schubert cântate de Kipnis (C. Misch). REGIUNI DIN TARA. 20.45: Intre Bucovina şi Maramureş, de Al. Bădăuţă. 21. Concert de muzică slavă, executată de Orchestra Radio: Glinka: Amintirea unei nopţi la Madrid-fantezie uvertură; Ceaikovsky: Suită No. 3 in 4 părţi; Rubinstein: Russkaia şi Trepakdansuri ruseşti; Glazounov: Valsul fantastic din baletul „Raymonda“; Rimsky- Korsakow: Cântec indian. 22: Poşta Radio. 22.20: Uverturi şi valsuri executate de Orchestra Radio: Zerco; Uvertură dramatică Josef Strauss: Trandafiri de toamnă-vals; Lehar: Când iubeşti-vals; Lanner: Cei din Schönbrun-vals; Translateur: Pierdut in vis-vals; Fucik: Legendele Dunării-vals; Kiineke: Uvertură laAsul de cupă“. 23: Radio-jurnal; 33.30: Transmisiune de la Restaurantul Continental. BERLIN 17: Concert arch. radio muzică ușoară; 18: Quartet de saxofon; 19: Comunicări; 19.05: Răsfoind ziarele sportive; 19.20: Piesă radiofonică; 20: Amintiri; 20.40: Ecoul zilei; 21: Ştiri; 21.15: „Carnavalul din Roma“ operetă de Joh. Strauss. PRAGA 17.15: Plăci; 17.20: Conf.; 17.40: Concert variat; 18.40: Informaţiuni; 18.45: Plăci; 19.15: Emisiune germană; 19.55: Informaţiuni; 20: Semnal orar; 20.10: Feuilleton; 20.25: Concert de orch.; 21.15: Causerie; 22: Ultimile știri; 22.15: Trans, din Mor. Ostrawa; 23: Semnal orar; 23.15: Plăci; 23.30: Trans, din Mor. Ostrawa. VIENA 17.05: Știri; 17.10: Lectură; 17.40: Concert de mandolină; 18.20: Conf. vamală; 18.40: Concert orch. de şomeuri; 20.10: Semnal orar, știri, met. 21.05: Lied-uri şi arii; 21.15: „Fata muzicantului“ operetă de Bernard Büchbinder; 23.45: Continuarea operetei; 0.15: Concert nocturn. •BUDAPESTA 17: Causerie pentru tineret; 18: Causerie; 18.30: Arii populare: 19: Concert de orch.: 20.40: Causerie: 21.15: Trans. unei piese muzicale din studio: 23.30: Jurnal vorbit: 23.50: Concert orch. de țigani. Campania de construcţii şcolare in tară Expunerile d-lui dr. C. Angelescu la Ronanaţi CARACAL, 29.— Astăzi a sosit în oraşul nostru cu un vagon ministerial ataşat la trenul de persoane, d. ministru al instrucţiunii dr. C. Angelescu. In gară d-sa a fost întâmpinat de o mulţime imensă în cap cu membrii corpului didactic primar şi secundar şi primarul oraşului Caracal. D. Florea Rădulescu, preşedintele Asociaţiei învăţătorilor face elogiul operei culturale înfăptuite de d. ministru Angelescu. D-sa încheie asigurând pe d. ministru al instrucţiunei de tot concursul Învăţătorimii, pentru culturalizarea masselor. D. dr. Angelescu, mulţumeşte vorbitorilor şi-i asigură că a venit în capul departamentului cu gândul de a duce la bun sfârşit opera începută. Declarară d. ministru Angelescu a plecat în oraş însoţit de notabilităţile oraşului. A vizitat Licel de fete, de băeţi, şcoala normală de fete, şcoala de menaj, rămânând pe deplin mulţumit de starea în care au fost găsite, întrucât parte din localurile şcoalei normale şi liceului de băeţi sunt încă în curs de construcţie, d. ministru a promis tot sprijinul material dând totodată dispoziţiuni să înceapă lucrul. După aceasta d. ministru Angelescu a plecat însoţit de fruntaşii partidului şi notabilităţile oraşului spre Corabia. Aci s’a făcut o grandioasă primire de către populaţie şi oficialităţi primare. - ---- - - -După vizitarea şcoalelor şi secundare, din Corabia, D. ministru a plecat in comuna Dăbuleni unde a avut loc inaugurarea unui nou local de şcoală primară. In vederea acestei solemnităţi întreg satul a îmbrăcat haina de sărbătoare. La intrarea în comună d. ministru al instrucţiunii a fost obiectul unei vii manifestaţii. La localul de şcoală a avut Ieri, o slujbă religioasă. S’au ţinuit cuvântări ocazionale de către preoţii Pâsculescu, Smărandescu şi d. Ci Alexandrescu, directorul şcoalei, I. Veleaju, prefectul judeţului, ştefan lonescu inspector şcolar, Ionescu, student şi C. Basarab Brâncoveanu, fost deputat. Vorbitorii au arătat străduinţele depuse de comitetul şcolar pentru ridicarea noului local de cultură relevând că pentru înfăptuirea operei au fost ajutaţi de: Aşezămintele Brâncoveneşti, Mircea Stănoiu fost prefect $11. Veleanu actual prefect de Romanaţi, întrucât localul pe care s’a construit şcoala a fost donat de Aşezâmintele Brâncoveneşti s’a căzut de acord ca şcoala să poarte numele lui Vodă Brâncoveanu. EXPUNEREA D-LUI MINISTRU ANGELESCU D. ministru Angelescu a făcut următoarea expunere: Printre marile probleme care s’au pus când guvernul liberal a venit la putere după război, a fost problema consolidărei ţării prin culturalizarea masselor ţărăneşti. De aceia când am venit ca ministru al instrucţiune!, prima mea grije a fost să încep campania de clădiri şcolare pentru realizarea programului, am făcut apel la toţi acei cari simţeau româneşte. Chemarea mea n’a răsunat în pustiu. Guvernul şi dăscălimea au fost cei dintâi care" mi-au dat concursul să eliberez din jugul analfabetismului pe cei 14 milioane de ţărani. Cred că n’am greşit când ra’am străduit să dau posibilitate fiilor de ţărani să înveţe carte. CATE ŞCOLI S’AU CONSTRUIT Sub ministeriatele mele s’a mărit numărul învăţătorilor la 20.000 şi s’au construit peste 7800 de şcoli primare. Costul lor a fost de 4 miliarde. Din această sumă 2 miliarde au fost date de minister iar restul de 2 miliarde de săteni. Este o dovadă mai elocventă că ţăranii au avut toată dragostea de carte? Care ministru nil sar bucura când ar vedea că sămânţa aruncată a prins dând rodul dorit? Prin carte ţăranul şi-a dat seama că el formează grosul, şi că învăţând carte va putea să stăpânească ţara. Se spune de către unii din adversarii mei că am clădit ziduri reci. Cei care vor să se convingă de contrar n’au decât să poftească aici să vadă entuziasmul cu care ţărănimea primeşte inaugurarea unui local de şcoală. Şi ceva mai important: să vadă cât tineret s’a ridicat din şcoalele de pe întinsul României Mari primind căldura şi lumina dela aceste ziduri reci. Satele noastre stăteau un întuneric complect; nu tot aşa se prezintă lucrurile azi. Cu toate acestea numărul şcoalelor şi învăţătorilor din prezent nu este suficient în opera de culturalizare a masselor ţărăneşti. Cei care citesc au putut vedea din statisticile publicate de ziare că ţara noastră, in comparaţie cu celelalte state stă în urmă din punct de vedere cultural. In statistica generală figurăm a 53-a ţară. Ne-au luat înainte până şi turcii. Pentru stârpirea complectă a analfabetismului ne trebuesc cel puţin 80.000 de învăţători şi 50.000 de clădiri şcolare. Şi noi, trist dar adevărat, nu avem decât pe jumătate. In guvernarea aceasta revenind la conducerea departamentului, distincţiunei m’am gândit să continui opera începută. In acest scop am înfiinţat incă 6800 de posturi în care am plasat miile de învăţători rămaşi pe dinafară, care învăţaseră carte secătuind punga părinţilor cu gândul de a deveni dascăli. După mine cred că plasarea lor a fost evitarea unui pericol naţional. Am spus dela început că am construit şi voiu mai construi clădiri şcolare. Dar, zidurile fără suflet pot să însemne ceva într’o operă de culturalizare? Desigur că nu. Şi atunci m’am gândit să îmbunătăţesc starea materială a învăţătorilor dându-le gradaţiile ca aceştia să nu aibă grija zilei de mâine. Având o situaţie materială bună învăţătorul va depune tot sufletul său ca şcoala să corespundă roluluipentru care a fost creiată. BURSE PENTRU ŞCOLARII SĂRĂCI De la un timp ţăranii nu-şi mai dau copii la şcoală; cauza constă in făptui că plugarii au sărăcit. Pentru a veni în ajutorul elevilor silitori am prevăzut in buget burse, astfel ca elementele bune să poată fi valorificate in folosul ţârii, întrucât in ţinuturile alipite In special Basarabia procentul elevlor români care urmează cursurile este inferior procentului elevilor minoritari, am cerut şi guvernul mi-a aprobat, sume importante de bani cu care vor fi ajutaţi să înveţe carte copiii ţăranilor căci aceasta este o necesitate absolută. Alături de şcoală mai este o instituţie: Biserica. Ea a însemnat pentru neamul românesc nu numai credinţa ci şi leagănul şcoalei. Deaceia am avut toată gura sa ajut moraliceşte şi materialiceşte înfiinţând noui parohii, mai ales in Ardeal. Am prevăzut deasemenea gradaţii preoţilor care mână în mână cu învăţătorii să consolideze neamul românesc făcând opera de cultură la ţară. Căci numai dela sate se vor putea recruta conducătorii de mâine din moment ce suntem o ţară de plugari. Oraşele sunt in mare parte înstrăinate. A nu ajuta pe ţărani să se ridica din bezna în care, parte mai trăeşte, înseamnă după mine cea mai grozavă crimă. Deaceia mă adresez tuturor de aici să vă daţi mână să porniţi la acea campanie de stârpire a analfabetismului. Vorbind despre binefacerile aşezămintelor Brâncoveneşti, d. ministru aduce mulţumiri d-lui Basarab Brâncoveanu de care-i leagă amintiri frumoase din vremea tinereţii, căci împreună făcea parte din acea grupare supranumită „Tinereţea generoasă“ nu ca astăzi gruparea H. . . D. Eugen Titeanu răspunzând d-lui Angelescu, arată că gruparea H. înseamnă tineretul românesc pus în slujba unei opere Constructive. După aceasta a avut loc un banchet în casele aşezământului Brâncovenesc. Autoastat d-nii Eugen Titeanu, Ion Veleanu, Jean Popescu, Brâncoveanu, Băleanu şi d. miniştrii Angelescu. D. Jean Popescu a propus şi cei de faţă au aprobat cu entuziasm mare înfiinţarea unei liste de subscripţii pentru construcţia unui nou local de şcoală în comuna Dăbuleni, care să poarte numele de I. G. Duca. Ministerul a subscris 200.000 lei, judeţul 50.000 lei, Aşezămintele Brâncoveneşti 25.000 lei, dr. Angelescu 10.000 lei, Jean Popescu 2000 lei, Brâncoveanu 10.000 lei, Eugen Titeanu 2000 lei. D. prefect Veleanu a promis că lucrările Vor începe din săptămâna viitoare. Seară d. ministru s’a reîntors la București. A. CARAVA !—— Ws» mn —1—W T puteţi să vă îngrijiţi perfect dinţii, cu Lei 22.—. Căci Pasta de dinţi "Nivea”, in calitate excelentă, spumează uşor, plăcută la gust, curăţă şi întăreşte dinţii şi dă o respiraţie curată, proaspătă şi înviorătoare. Conţine cele mai bune materii prime... este totuşi de eftină .. şi atât DE LA MUNTE LA MARE Pe plaje la Eforie Viligiatura la Mare este un toiu. Se observă o animaţie mai mare decât in plin eezon Aceasta se datoreşte faptului că soarele de Septembrie are raze ultraviolete care radiază sănătate şi care sunt cele mai eficace pentru cura la Mare. Avantajul viligiaturiştilor întârziaţi, care se bucură de o vreme splendidă, este că la sfârşitul sezonului, potrivit tradiţiei preţurile sunt micşorate, aproape cu 11Q la sută din tariful de până acum. La Eforia, afluenţa mare de vizitatori din Polonia şi Cehoslovacia, denotă că această staţiune şi-a creat o frumoasa reputaţiune în străinătate şi exodul ce se îndrepta până acum pe malurile Mării Baltice, a luat drumul spre Marea Neagră. Trebuie să recunoasţşi că dacă vii as prea puţin lilieraturişti străini lai noi în ţară, aceasta se datoreşte în afară de lipsa de confort şi de scumpipete şi faptului că propaganda noastră în afară de graniţele ţării este inexistentă. Eforia este o staţiune complectă cu confortul cel mai rafinat. Hoteluri de lux cum sunt „Grand“ şi „Neptun’’ cu un confort occidental, cu apă curentă caldă şi rece în fiecare cameră, mobilier cubist, lingeriede olandă, ascensor, personal stilat, pot forma o frumoasă carte de vizită pentru o staţiune care are pretenţia de a fi cunoscută în afară. Bavetele de pe faleză cu orchestră, promenadele asfaltate, vegetaţia abundentă şi risipa de vile, dau staţiunii 0 Înfăţişare pitorească, M. • - ■. ut RUBRICA DISTRACTIVA i * Éti . ii mi m \ m -~i - ŞAH. CUVINTE ÎNCRUCIŞATE ETC. ti„ ăi \tâ t it % Rubrica de faţă apare de câteva ori pe săptămână, ocupârndu-se cu diferite forme de jocuri distractive, in special cu şahul şi cuvintele încrucişate. Amatorii pasionaţi după acest sport intelectual, vor avea în această rubrică un divertisment instructiv şi reconfortant. MATCHUL „REALITĂȚII ILUSTRATE“ 1) Mihail Chefner:4.2Cgl—li3. c7— c5; 2) NIc.Rqr: Ncl—f4,"Cg?—fff. 3) Gh.Păunesuc: 1. e2—e4. e7—e6;4) Al. Teodorescu: 2. e2—e3. d7—d5; 5) St. Costescu : 4. Cbl—c3, Cg8—f6; 6) Slt. Frunzescu: 2. e2—e4. d7—d5; 7) D. Prejbeanu: 3. Gbl—c3, 35Xc4; 8) Rátz Zigu: 4. c2—c3, Nf8—d6; 9) Eftalm Fischbein: 4. d3Xc4, DX dl+ 10) E. Sedlacek: 2. Gbl—c3, c7—dl; 11) st. Salman: 1. c2—c4, :§7_e7; 12) Anton Schweitzer: 2.Cgl—f3, Cb8—c6; 13) Atanasiu C. T: 2. Cgl - 13, Cb8—c6; 14) MaX Sommer: 1. e2_e4, c7—e5; 15) M. Moscovici: 1. e2—e4, e7, e7—et; 16 Al. A. Dumitriu : 2. Cbl—c3, cî5—d4; U. Kopstick :" 2. Cgl— f3, Cb8—c6 ; 18) Puiu Dordea: 2. Cgl—f3, d7—d5; 19) Tache Radu: 1. e2—e3, d7—d5; 20) P. Moldovacu: 2. Cgl—f3, Cb8—c6; 21) P. Gheorghievici : 2. d2—d4, Cg8—f6 ; 22) Nic. Al. lonescu: 3. e4Xd5, e6Xd5; 23) Teodor lonescu: 2. c2—c4, e7—s5; 24) Sogs. Gavrilă: 2. d2_d4, C7—c6; 25) Dr. Colesnicov: 1. d4, d5. 2. c4, c6; 26) D. D. Cathy: 1. d1—c4, c7—e5; 27) A. Birckenthal: 2. f2—f3, d5—e4; 28) P. Șeineanu 1. e2—f3, d1—d5; 29) E. Rondoleanu:2.'Cbl—C3,N18—C5;30) Triff I.: 1. e2— e3, d7—d5; 31) V. Georgescu: 1. e2—g4, e7—e6; 32) Dr. B. I. Semo: 1. e2—e4, di—c5; 33) A. Moritz: e2— e4, Cg8—f6; 34) G. Cnabie : 1. e2— e4, di—d5; 35) D. Borcea: 3. Cg1—1 3, Nb8—g4; 38) E. Dragone: 1.e2—e4, e7—e6; 37) Iuliu Suciu: 2. c2—c4, Cg8)1;f6; 39) Virgiliu Alexiu: 1. e2— e4, e7—e6; 39) Alfinkelstein: T. S?—e4, d7—d5. 40) L. Weissman: i;' e2--e4; f1—e6. 41) v. Hámori tóv: e2—e4, Cg8—f6. ' ’ ‘ POPESCU-REBU 3