Dimineaţa, septembrie 1934 (Anul 30, nr. 9942-9972)
1934-09-15 / nr. 9957
Anist S® Mom BBST marele succes J AR s’űniEn de üv u Rebreanu . Edit. Adeverul Fondată în 1904 de CONST. MILLE 3 Lei l1 Bucureşti, „Sfr. Const. Miile (Sărindar) 5 7-9 12 pagini iSu^fä SAmbätä 15 Saptemb.«3» TELEF.: Direcţia şi Redacţia 3.84.30; Adiţia 3.63.53 Provincia 3.84.31; Străinătatea 3.84.33 A Z E LILIAN HARVEN cântă și dansează la TRIANON ,Gărzile Maniu“ Chestiunea, discutată şi rezolvată intr’un congres politic, e mai mult decât politică Intre hotăririle luate la congresul naţional-ţărănesc, a fost si desfiinţarea „gărzilor.. Maniu“. Acest punct era de mai nainte înscris la ordinea zilei. Chestiunea e de mare importantă, nu numai prin hotărirea luată, ci mai cu seamă prin ’ fătruiririle pe cari le-a prilejit. înainte de toate, pentru omul care nu cunoaşte "toate iţele vieţii politice, se punea, din capul locului, ... întrebare : ce erau acele gărzi ? In mod vag ştiam cu toţii că sub numele acela de „gărzile Maniu“ exista,o alcătuire de tineri, hotărîţi să-l apere pe fostul primministru Iullu Maniu. Dar această ştiinţă pare -atât. de ciudată, in cât, nn.joc să. ne lămurească, ne.încurca Şi măi mult: chin, adică,,s’ă-l apere pe 'Maniu ? In potriva cui, şi în ce fel? " Ei bine, adevărul e că se ■ răspândise un evon- ciudat, ci că niște adversari politici ai d-lui Maniu se hotărîserăsă-l înfrunte, nu cu vorba rostită sau scrisă, ci cu alte... Unelte. .$i, dacă se plănuia așa ceva, era firesc să se găsească oameni, mai ales dintre cei mai tineri, adică mai inimoşi, cari să spuie : nu putem îngădui una ca asta, facem noi zid de apărare în jurul d-lui Maniu. P. Iuliu Maniu a declarat că d-sa n’a cerut înfiinţarea acelor gărzi, că a rugat chiar pe acei tineri să se lase de gândul joi, altminteri frumos? şi de laudă1; dar tinerii au stăruit. * In alte timpuri, am fi ris de ideea năstruşnică, aacelor tineri că ar putea să i se întâmple ceva d-lui Maniu. Doar nu trăim între fiare şi nici între sălbatici. Deci, nu trebuie nici un fel de gărzi. Şi, de altfel, cîtjtbîli noştri îşi aduc , aminte că oride câte ori s’a vorbit,de alcătuiri de acestea, în formă mai mult sau mai pufin militărească, noi am fost contra. Ne-am ridicat şi in,potriva organizaţiei aşa zişilor „voinici“, care a mijit o clipă. ■ ■. Insă acum, ceva s’a schimbat totuşi. Au fost întâmplări foarte triste* cari au îngrozit şi revoltat o lume. E destul, să pomenim una , singură : omorîrea lui Duca. Va să zică, sînt indivizi în stare să săvârşească fapte cumplite, fără rost şi fără înţeles : nebunie goală. Va să zică: primejdie este. Şi atunci, acela pe care ea îl paşte, are dreptul la apărăre,, iar tinerii inimoşi şi cum se cade au dreptul, ba chiar datoria, să-şi puie în joc puterea şi avântul lor, întru paza şi mântuirea celui primejduit, mai ales când acela se nimereşte să fie un fruntaş intre fruntaşii Ardealului, un părinte şi frate al lor. Congresul naţional-ţărănesc a hotârit desfiinţarea gărzilor Maniu. De ce ? Nu exista primejdia de care s’au temut întemeietorii gărzii ? Fost-a ea o plăsmuire copilărească, sau poate, o simplă minciună ?D. Ion Mihalache, şeful partidului naţional-ţărănesc, n‘a spus asta. El a spus altceva : nu crede că o gardă pare-Care-ar putea să împiedicecrima. Garda nu poate să stea de veghe mereu şi pretutindeni, să ştie unde, când şi cum duşmanul vrea să dea lovitura, ca să-i iasă in cale şi să-i taie drumul Dard. Mihalache a mai spus ceva : dacă s'ar intâmpla, să se săvârşească asupra d-lui Maniu, sau asupra altuia din partidul naţionalţărănesc, o crimă ca aceea care l-a răpuspe bietul Ducai întreg partidul ar sări, să pedepsească in chipul cel mai aspru şi cu orice mijloace,pe făptaş sau pe făptaşi. . E foarte, importantă această declaraţie solemnă, făcută in numele întregului partid şi aplaudată călduros de toţi cei de faţă. Este un angajament . Şi acest angajament trebuie să şi-l ia toată lumea, toate partidele şi toate grupările, ca şi cei cari nu fac parte din nici ut partid şi din nici o grupare. Şi nu numai cu privire la persoană d-lui Maniu, ci cu privire la ori-Ce persoană. , Ceea ce s’a întâmplat cu Duca nu trebuie să se mai întâmple • cu nimeni, Ducă să fie ultimă .jertfă dfe acest fel. *• Nu sintem nici figre, nici .salbatici. Sintem""si trebuie să,rămânem o tară de omenie. j -Chestia dezbătută de congresul naţional-ţărănesc nu este o chestie politică." Este în afară şi mai presus de politică propriu zisă. In politica potfi tot felul de idei şi de curente, cari despart, pe oameni întăriere,diferite. Dar ermenia, cinstea, buna - cuviinţă, ordinea sănătoasă şi .Cumiate, privesc pe toţi deopotrivă. Intru asigurarea lor toate partidele şi toţi oamenii de bine trebuie , sau nujsârgă împreună.. ............ ■ Cuvintele rostite de d. Mihalache constituieun program care stă deasupra' tuturor partidelor .şi toate trebuie să'; şid-însușeascâ-, : Traian Vlad v.: \ * - y î ) ! Cele doua tabere se pregătesc de luptă WASHINGTON, 13, (Radar).—Comisiunea guvernamentală de arbitraj in conflictul din industria textila a părăsit orice speranţă de a putea soluţiona greva. Preşedintele comisiunii a declarat ziariştilor că instituţia pe care o reprezintă a renunţat la sforţările sale, in urma refuzului fabricanţilor de a accepta arbitrajul pe o bază oarecare. Credem —a adăugat preşedintele — că »ar putea fi găsite alte metode şi o altă procedură pentru a se ajunge la o soluţionare promptă, efectivă şi justă. Cle două tabere care se află în conflict se pregătesc, în urma eșecului înregistratării, permisiunea guvernamentală de arbitraj, pentru o luptă îndelungată. Greviștii iau măsuri întinse pentru ajutorarea muncitorilor cari au încetat lucrul, iar patronii întăresc gărzile pentru paza uzinelor. Incidentele sunt din ce in ce mai numeroase şi mai grave. La Woonsocket (Rhode Island), trei sute de muncitori au continuat să lucreze intr’o fabrică textilă, cu toate avertismentele greviştilor. O mulţime de peste 5.000 grevişti s’a admis in faţa fabricei, manifestând ostil contra spărgătorilor de grevă* încercând prin ameninţări să determine închiderea uzinei. Mulţimea devenind ameninţă* *—-- seriile naţionale s’au văzut nevoite să facă uz de arme. Trei muncitori au fost răniţi. Doi politeţi şi doi miliţieni ai gărzilor naţonale au fost răniţi cu pietre. Procesul grefierului Albişor Luni 17 Septembrie, la ora 9 dimineața, va începe procesul grefierului Albişor, acuzat că a sustras de la consiliul de război, acte cu caracter confidential, pe care Ie-a înstrăinat. / ^ " Jude wM ^3xa-'-idce inaintea unui consiliu de disciplină special " 0 * -"'•a .... DESFIINŢAREA gărzilor S’a desfiinţat şi garda lui Maniu... Aşa cum păzesc gardiştii noştri, î-ar„putea desfiinţa şi pe ei. Ziarele străine sosite ori, sunt pline de detalii impresionante asupra , catastrofei transatlanticului Morro Castle”. Cum s’a ajuns la groaspicul dezastru, nu se ştie încă in mod precîs.. .Povestirile celor, care au trăit clipele de groaza pe puntea încinsăde flăcăii, sunt ‘ extrem de emoţionante: CE POVESTEŞTE UN CHELNER DE PE VAPOR Iată povestirea" simplă dar impresionantă,, a unui chelner, care serrvise pe călători, in sala restaurantului, vii seară fatala. Erau orele ? de dimineaţă. „Morro-Castle” pornise spre New- York, intorcându-se dintr'o croazieră din apele Havanei. Seara avusese tot ultimul bal și călătorii se întorseseră in cabinele lor, după mult dans şi voe bună. Dar deodată, la ora. 2,19 minute, se auzi ’ un semnal de alarmă şi echipa,fiul său speriat... Flăcările cuprinseseră partea anterioară, a vasului şi înaintau cu o repeziciune îngrozitoare. Marinarii au alergat intr’acolo .dax.BU. trebuit să se dea înapoi, în faţa ţpârtejului de flăcări şi fum. Călduţa era, atât de mare încât nu permitea, oamenilor să lupte cu sinistrul. Nu rămânea decât un singurlucru de făcut: să se părăsească vaporul SCENE DE GROAZA vaporului „Morro Castle1 Scene înspăimântătoare din noaptea naufragiului Toată lumea a început să alerge in neştire, căutând o scăpare,, Uşile deschise a« .făcut ca vântul să, pătrundă in toate încăperile şi să alimenteze focul.Flăcări mari se ridicau spre cer, chir din inima vaporului. Era imposibil să se mai pătrundă la cabinele interioare şi salvatorii au trebuit să se mulţumească să spargă repede vreo 20 de ferestre care dădeau spre puntea de îmbarcare şi pe cea de promenadă, ca să trezească pe cei ce dormeau in ea. Zgomotul asurzitor a trezit pe tofi călătorii. . . Echipele ucen’ivare au iliceput să lasebărcile in mare. Operaţia a mers foarte greu din pricina hulei care, la fiecare balansare a corăbiei, ameninţa să arunce bărcile de peretele vasului şi să le zdrobească. Câteva bărci au fost smulse, de valuri şi predate, înainte ca cineva să se poată urca în ele, iar altele au fost găsite apoi numai cu marinarii capi le conduceau. In clipa aceasta la locul sinistru- un marinar, cât nu se mai puteau ţine pe picioare. Se mai spune ca unii ofiţeri din conducerea vasului care nu erau de rând, au luat parte la Chef. Doi călători din New-York au afirmat că lui au apărut primele vase salva- chef grozav şi că s’au întrecut cu atât de beţi încât n’au putut lua toate. , băutura. Un chelner a declarat că înfruntând valurile şi ~ flăcările, a trebuit să transporte in cabinele bărcile vapoarelor s’au apropiat de lor pe trei pasageri atât de beţi, înepavă. Mântuirea venea dar a dat ‘' ' foc la scene sfâşietoare. Salvatorilor li era imposibil să ajungă până la cabinele exterioare. Nenorociţii din cabine şi-au scos capetele prin ferăstuicele prea mici ca să poată sări prin ele în apă. Urlete de spaimă şi de durere umplea văzduhul. Foarte puţini au reuşit să sară un mare, dar şi mai puţini au putut ajunge până la bărci. Pe măsură ce timpul trecea, bărcile salvatoare transportau naufragiaţi pe bordul vapoarelor care se adunaseră la locul sinistrului. Doi călători, deşi d-na floren au reuşit să străbată înot cele şase mile care despărţeau epava de coastă. Alţi doi soţi au încercat acelaş lucru dar numai femeia a reuşit să pue piciorul pe nisip, pe când bărbatul, sfârşit de puteri, sa scufundat la câteva sute de metri de ţărm. După 14 ceasuri de sforţări supraomeneşti, toate persoanele care se mai găseau încă vii pe bord au fost ridicate de salvatori. ACTE DE EROISM Catastrofa aceasta, a făcut o impresie enormă in toată Americă. Toată lumea, ri vorbeşte decât de această catastrofă şi de, pricinile ei. S’a spus chiar că incendiul ar fi un act de sabotaj, mai ales că portul Havanei a fost de curând teatrul unor dezordini şi lupte intre dokerr şi companiile de navigaţie, pe chestiuni de salarii şi de angajamente. Se pare că bănuiala aceasta nu estefără temei, căci echipajul vaporului s’a purtat foarte ruşinos, nefăcându-şi datoria. Marinarii au căutat cei dintâi, să ocupe bărcile de salvare ale vasului şi au lăsat pe călători în voia soartei. Un călător salvat, povesteşte apoi acte de un eroism admirabil. O cameristă a sărit in mare cu un copil pe spate și a reușit astfel sa ajungă până la o șalupă. (Jn. mătelot a salvat pe un copil de patru ani, înotând tot cu ei in brate, până când a fost cules de o barcă. Un elev matelot anume Joseph Markow, care lucra la pompele de incendiu, povesteşte că multe ţevi s’au spart şi că oamenii, cari lucrau împreună cu el, au lăsat în părăsire pompele, şi au fugit.. El a ramnas acolo numai cu doi marinari, dar a părăsit şi el lucrul, zărind trei fete tinere, care rămăseseră pe puntea de promenadă şi păreau atât de înspăimântate încât nici nu se gândeau să fugă de primejdie. El a reuşit să le bage in singura barcă de la Tribord care nu era in flăcări, căci toate bărcile din partea aceasta se opriseseră încă dela început, aşa că n'au putut fi întrebuinţate. D-na Mendez-Capote, fiica fostului vicepreşedinte al Cubei, a fost salvată, în aceleaşi condiţii, de au văzut cu ochii lor patru ofiţeri de o criză cardiacă, comanda marinarilor cari se luptau cu focul. Aşa se explică de ce s’a pus şi ipoteza că focul ar fi putut lua naştere dela o ţigare aprinsă, aruncată cu neglijenţă. De altfel tot in urma acestui chef căpitanul vaporului Willmott aaurit subit și se spune că, moartea i-a provenit dintr’o indigestie, urmatăI M «X Ia, Impresia în America Transatlanticul Maria Gastra, în I» flăcări O beţie pe vas Dar in afară de aceste depoziţii, mai sunt unii martori oculari care au povestit unele lucruri de necrezut, : Interogatoriile'', au mers foarte greu din pricină că cei salvaţi erau in trio stare nervoasă atât de grozavă încât n’au putut da relaţii suficiente. Afară de aceasta, compania proprietară a vaporului a dat ordine severe rvctkmarilor ei să nu povestească nimic. Cu toate acestea s’a aflat ca în noaptea sînîstriîluî7 foarte mulți călători au făcut u» de alte vapoare care zăriseră incendiul, înainte ca telegrafistul de pe vapor să fi transmis această ştire. După alte zvonuri, societatea ar fi angajat oameni cu totul noul pentru această călătorie, pentru a face economii de salarii şi aşa se explică marea dezordine care a fost pe bord şi spre a pricinuit un număr atât de mare de victime. Opinia publică este atât de indignata, încât autorităţile vor trebui să facă o anchetă foarte severă ca să dea la lumină adevăratele pricini ale marelui dezastru. Zorele cer cu stăruinţă să se pedepsească sever acei cari s’ar fi făcut vinovaţi, spre a da o pUdă, drastică societă-Se spune chiar că s’au recepţia ’ţilor care isi asumă răspunderea nat semnalele S. O. S., transmise vieţii atâtor oameni. Moartea „bunicii^ revoluţiei ruse PRAGA, 12. (Radop).— Intr’un sat din vecinătatea capitalei» a încetat astă«noapte din viaţa sa» . BREŞKOVSKAIA trâna revoluţionară.Cate» rina Breşcovskaia, supranumită „bunica revoluţiiei ruse“. Defuncta avea vârsta de 90 de ani. Din cauza convingerilor şi activităţii ei revoluţionare, Caterina Breşcovskaia şi-a petrecut 43 de ani din viață ca deportată în Sibe» »•ir». Lupta împotriva cancerului INTERESANTE COMUNICĂRI UNUI DOCTOR AMERICAN NEW-YORK. 13. (Rador). ■ D-lui ElLice MacDonlad din Cleveland a anunţat in şedinţa de azi congresului anual al Societăţei mericane de Chimie, că înecanismul desvoltăreî cancerului ar fi fost coperit şi ca metoda pentru vindecarea cancerului ar putea să fie sită in cel mult cinci ani de acu incolo. După d-rui MacDonald, amur substanţe zise „engyme" in special de rinichi, par sa fîe acţiuea defensivă a organismu împotriva cancerului si că ele putea sa fie activate prin inocularea unor simulanţi. D-lul MacDonald a declarat decesele din cauza cancerului’« sporit în ultimul timp cu 15 la sui în special în ultimii trei ani, şi acest lucru s’ar datori substar chimice utilizate pentru pregătirea alimentelor conservate, produs Anchetarea gestiunii d-lui general Dumitresci D. general Grozeanu, raport special, asistat de d. It.-col. D. Răşcanu, raportor permanent, a păşi la instrucţia propriuzisă in afacerea neregulilor de la inspectoratul jandameriei. Astăzi, d-sa a audiat, ca informatori, pe d-nii adm. căpitani Nicolescu și Negoescu, din inspectorate: cavaleriei.