Dimineaţa, septembrie 1934 (Anul 30, nr. 9942-9972)

1934-09-15 / nr. 9957

Anist S® Mom BBST marele succes J AR s’űniEn de üv u Rebreanu . Edit. Adeverul Fondată în 1904 de CONST. MILLE 3 Lei l1 Bucureşti, „Sfr. Const. Miile (Sărindar) 5­ 7-9 12 pagini iSu^fä SAmbätä 15 Saptemb.­­«3» TELEF.: Direcţia şi Redacţia 3.84.30; Adiţia 3.63.53 Provincia 3.84.31; Străinătatea 3.84.33 A Z E LILIAN HARVEN cântă și dansează la TRIANON ,Gărzile Maniu“ Chestiunea, discutată şi rezolvată intr’un congres politic, e mai mult decât politică Intre hotăririle luate la­ congre­sul naţional-ţărănesc, a fost si des­fiinţarea „gărzilor.. Maniu“. Acest punct era de mai nainte înscris la ordinea zilei. Chestiunea e de mare importantă, nu numai prin hotărirea luată, ci mai cu seamă prin ’ fătrui­­ri­rile pe cari le-a prilejit. înainte de toate, pentru omul care nu cunoaşte "toate iţele vieţii politice, se punea, din­ capul locu­lui­, ... întrebare :­ ce erau­ acele gărzi ? In m­od vag ştiam cu toţii că sub numele acela de „gărzile Maniu“ exista,o alcătuire de tineri,­ hotărîţi să-l apere pe fostul prim­­ministru Iullu Maniu. Dar această ştiinţă pare -atât. de ciudată, in cât, nn.joc să. ne lămurească, ne.încurca Şi măi mult: chin, adică,,s’ă-l apere pe 'Maniu ? In potriva cui, şi în ce fel­? " Ei­­ bine, adevărul e că se ■ răs­pândise un evon- ciudat, ci­ că niște adversari politici ai d-lui Maniu se hotărîseră­­să-l înfrunte, nu cu vor­ba rostită sau scrisă, ci cu­ alte... Unelte. .$i, dacă se plănuia așa cev­a, era firesc să se găsească oameni, m­ai ales dintre cei mai tineri, adică mai inimoşi, cari să spuie : nu pu­tem îngădui una ca asta, facem noi zid de apărare în jurul d-lui Maniu. P. Iuliu Maniu a declarat că d-sa­ n’a cerut înfiinţarea acelor gărzi, că­ a rugat chiar pe acei tineri să se lase de gândul joi­, altminteri fru­mos? şi de laudă1; dar tinerii au stăruit. * In alte timpuri, am fi ris de ideea năstruşnică, a­­acelor tineri că ar putea să i se întâmple ceva d-lui Maniu. Doar nu trăim între fiare şi nici între sălbatici. Deci, nu trebuie nici un fel de gărzi. Şi, de altfel, cî­­tjtbîli noştri îşi aduc , aminte că ori­­de câte ori s’a vorbit,de alcă­tuiri de acestea, în formă mai mult sau mai pufin militărească, noi am fost contra. Ne-am ridicat şi in,­po­triva organizaţiei aşa zişilor „voi­nici“, care a mijit o clipă. ■ ■. Insă acum, ceva s’a schimbat to­tuşi. Au fost întâmplări foarte­ triste* cari au îngrozit şi revoltat o lume. E destul, să pomenim una , singură : omorîrea lui Duca. Va să zică, sînt indivizi în stare să săvârşească fapte cumplite, fără rost şi fără înţeles : nebunie goală. Va să­ zică: primejdie este. Şi atunci, acela pe care ea îl paşte, are drep­tul la apărăre,, iar tinerii inimoşi şi cum se cade au dreptul, ba chiar datoria, să-şi puie în joc puterea şi avântul lor, întru paza şi mântuirea celui primejduit, mai ales când a­­cela se nimereşte să fie­ un fruntaş intre fruntaşii Ardealului, un pă­rinte şi frate al lor. Congresul naţional-ţărănesc a ho­­târit desfiinţarea gărzilor Maniu. De ce ? Nu exista primejdia de care s’au temut întemeietorii găr­zii ? Fost-a ea o plăsmuire copilă­­rească, sau poate, o simplă min­ciună ?­D. Ion Mihalache, şeful partidu­lui naţional-ţărănesc, n‘a spus asta. El a spus altceva : nu crede că o gardă pare-Care-ar putea să împie­dice­­crima. Garda nu poate să stea de veghe­ mereu şi pretutindeni, să ştie unde, când şi cum duşmanul vrea să dea lovitura, ca să-i iasă in cale şi să-i taie drumul Dar­d. Mihalache a mai spus ceva : dacă s'ar intâm­pla, să se să­vârşească asupra­ d-lui Maniu, sau asupra altuia din partidul naţional­­ţărănesc, o crimă ca aceea care l-a răpus­­pe bietul Ducai întreg parti­dul ar sări, să pedepsească in chi­pul cel mai aspru şi cu ori­ce mij­loace,­pe făptaş sau pe făptaşi. . E foarte, importantă această de­claraţie solemnă, făcută in numele întregului partid şi aplaudată căl­duros de toţi cei de faţă. Este un angajament­ . Şi acest angajament trebuie să şi-l ia toată lum­ea, toate partidele şi toate grupările, ca şi cei cari nu fac parte din nici ut­ partid şi din nici o­ grupare. Şi nu numai cu pri­vire la persoană d-lui Maniu, ci cu privire la ori-Ce persoană. , Ceea ce s’a întâmplat­­ cu Duca nu trebui­e să se mai întâmple • cu nimeni, Ducă să­ fie ultimă .jertfă dfe acest fel. *• Nu sintem­ nici figre, nici .salba­tici. Sintem­""si­­ trebuie să,rămânem o tară de omenie. j -Chestia dezbătută de congresul naţional-ţărănesc nu este o ches­tie politică." Este în afară şi mai presus de politică propriu zisă. In politica pot­­fi tot felul de idei şi de curente, cari despart, pe oa­meni în­­tăriere,­­diferi­te. Dar erm­e­­nia,­ cinstea, buna - cuviinţă, ordi­nea sănătoasă şi .Cu­miate, privesc pe toţi deopotrivă. Intru asigurarea lor toate partidele şi toţi oamenii de bine­ trebuie , sa­u nujsâ­rgă îm­preună.. ............ ■ Cuvintele rostite de d. Mihala­che con­stituie­­un program­ care stă deasupra' tuturor partidelor .şi toate trebuie să'; şid-însu­șeascâ-, : Traian Vlad v­.: \ * - y î ) ! Cele doua tabere se pregătesc de luptă WASHINGTON, 13, (Ra­dar).­—Com­isiunea guver­namentală de arbitraj in conflictul din industria textila a părăsit orice spe­ranţă de a putea soluţio­­na greva. Preşedintele comisiunii a declarat zia­­r­işti­lor că instituţia­ pe care o reprezintă a re­nunţat la sforţările sale, in urma refuzului fabri­canţilor de a accepta ar­bitrajul pe o bază oare­care. Credem —a adăugat pre­şedintele — că »ar putea fi găsite alte metode şi o altă procedură pentru a se ajunge la o soluţiona­re promptă, efectivă­­ şi justă. Cle două tabere care se află în conflict se pre­gătesc, în urma eșecului înregistrat­ării, permisiunea guvernamentală de arbi­traj, pentru o luptă înde­lungată. Greviștii iau mă­suri întinse pentru ajuto­rarea muncitorilor cari au încetat lucrul, iar pa­tronii întăresc gărzile pen­tru paza uzinelor. Incidentele sunt din ce in ce mai numeroase şi mai grave. La Woonsocket (Rhode Island), trei sute de muncitori au continu­at să lucreze intr’o fabri­că textilă, cu toate aver­tismentele greviştilor. O mulţime de peste 5.000 grevişti s’a admis in faţa fabricei, manifestând os­til contra spărgătorilor de grevă­* încercând prin ameninţări să determine închiderea uzinei. Mulţi­mea devenind ameninţă* *—-- seriile naţionale s’au văzut nevoite să facă uz de arme. Trei munci­tori au fost răniţi. Doi politeţi şi doi miliţieni ai gărzilor naţonale au fost răniţi cu pietre. Procesul grefierului Albişor Luni 17 Septembrie, la ora 9 di­mineața, va începe procesul grefie­rului Albişor, acuzat că a sustras de la consiliul de război, acte cu ca­racter confidential, pe care Ie-a înstrăinat. / ^ " Jude­ wM ^3xa-'-idce inaintea unui consiliu de disciplină special " 0 * -"'•a .... DESFIINŢAREA gărzilor S’a desfiinţat şi garda lui Maniu... Aşa cum păzesc gardiştii noştri, î-ar„­putea desfiinţa şi pe ei. Ziarele străine sosite ori, sunt pline de detalii impresionante asu­pra , catastrofei transatlanticului Morro Castle”. Cum s’a ajuns la­ groaspicul dezastru, nu se ştie încă in mod­ precîs.. .Povestirile celor, care au trăit clipele de groaza pe puntea încinsă­­de flăcăii, sunt ‘ extrem de emoţionante: CE POVESTEŞTE UN CHELNER DE PE V­APOR Iată povestirea" simplă dar impre­sionantă,, a unui­ chelner, care ser­r­vise pe călători, in­ sala restauran­tului, vii seară fatala­. Erau orele ? de dimineaţă. „Morro-Castle” pornise spre New- York, intorcându­-se dintr'o croa­zieră din apele Havanei. Seara avusese tot ultimul bal și călătorii se întorseseră in cabin­ele lor, după mult dans şi voe bună. Dar deodată, la ora. 2,19 minute, se au­zi ’ un semnal de alarmă şi echipa,­­fiu­l său speria­t... Flăcările cuprinse­­seră partea anterioară, a vasului şi înaintau cu o repeziciune îngrozi­toare. Marinarii au­ alergat intr’a­­colo .dax.BU. trebuit să se dea înapoi, în faţa ţpârtejului de flăcări şi fum­. Călduţa era, atât­­ de m­are încât nu permitea, oamenilor să lupte cu si­nistrul. Nu rămânea decât un sin­gur­­lucru de făcut: să se părăsea­scă vaporul SCENE DE GROAZA­­ vaporului „Morro Castle1 Scene înspăimântătoare din noaptea naufragiului Toată lumea a început să­ alerge in neştire, căutând o scăpare,, Uşile deschise a« .făcut ca vântul să, pă­trundă in toate încăperile şi să­ ali­menteze focul.­Flăcări mari se ridi­cau spre­ cer, chir din inima vapo­rului. Era imposibil să se mai pă­trundă la cabinele interioare şi sal­vatorii au trebuit să se mulţumească să spargă repede vre­o 20 de fere­stre care dădeau spre puntea de îm­barcare şi pe cea de promenadă, ca să trezească­ pe cei ce dormeau in ea. Zgomotul asurzitor a trezit pe tofi călătorii. . . Echipele uc­en’ivare au iliceput să lase­­bărcile in mare. Operaţia a mers foarte greu din pricina hulei care, la fiecare balansare a coră­biei, ameninţa să arunce bărcile de peretele vasului şi să le zdrobească. Câteva bărci au fost smulse, de va­luri­­ şi predate, înainte ca cineva­­ să se poată urca în ele, iar altele au fost găsite apoi numai cu marinarii capi le conduceau. In clipa aceasta la locul sinistru- un marinar­, cât nu se mai puteau ţine pe pi­cioare. Se mai spune ca unii ofiţeri din conducerea vasului care nu erau de rând, au luat parte la Chef. Doi că­lători din New-York au afirmat că lui au apărut primele vase salva-­ chef grozav şi că s’au întrecut cu atât de beţi încât n’au putut lua toate. ,­­ băutura. Un chelner a declarat că înfruntând valurile şi ~ flăcările,­ a trebuit să transporte in cabinele bărcile vapoarelor s’au apropiat de lor pe trei pasageri atât de beţi, în­­epavă. Mântuirea venea dar a dat ‘' ' foc la scene sfâşietoare. Salvatorilor li era imposibil să ajungă până la cabinele exterioare. Nenorociţii din cabine şi-au scos capetele prin fe­­răstuicele prea mici ca să poată sări prin ele în apă. Urlete de spai­mă şi de durere umplea văzduhul. Foarte puţini au reuşit să sară un mare, dar şi mai puţini au putut a­­junge până la bărci. Pe măsură ce timpul trecea,­ băr­cile salvatoare transportau naufra­giaţi pe bordul vapoarelor care se adunaseră la locul sinistrului. Doi călători, de­şi d-na floren au reuşit să străbată înot cele şase mile care despărţeau epava de coa­stă. Alţi doi soţi au încercat acelaş lu­­­cru dar numai femeia a reuşit să pue piciorul pe nisip, pe când băr­batul, sfârşit de puteri, sa­ scufun­dat la câteva sute de metri de ţărm. După 14 ceasuri de sforţări supra­omeneşti,­ toate persoanele care se mai găseau încă vii pe bord au fost ridicate de salvatori. ACTE DE EROISM Catastrofa aceasta­, a făcut o im­presie enormă in toată Americă. Toată lumea, ri­ vorbeşte decât de această catastrofă şi de, pricinile ei. S’a spus chiar că incendiul ar fi un act de sabotaj, mai ales că por­tul Havanei a fost de curând tea­trul unor dezordini şi lupte intre doker­r şi companiile de navigaţie,­­ pe chestiuni de salarii şi de angaja­mente.­­ Se pare că bănuiala aceasta nu este­­fără temei, căci echipajul va­porului s’a purtat foarte ruşinos, nefăcându-şi datoria. Marinarii au căutat cei dintâi, să­ ocupe bărcile de salvare ale vasului şi au lăsat­ pe călători în voia soartei. Un călător salvat, povesteşte apoi acte de un eroism admirabil. O cameristă a­ sărit in mare cu un copil pe spate și a reușit astfel sa­ ajungă până la o șalupă. (Jn. mătelot a salvat pe un copil de pa­tru ani, înotând tot cu ei in brate, până când a fost cules de o barcă. Un elev mat­elot anume Joseph Mar­kow, care lucra­ la pompele de in­cendiu, povesteşte că multe ţevi s’au spart şi că oamenii, cari lucrau îm­preună cu el, au lăsat în părăsire pompele, şi­ au fugit.. El a ramnas a­­colo numai cu doi marinari, dar a părăsit şi el lucrul, zărind trei fete tinere, care rămăseseră pe puntea de promenadă­ şi păreau atât­ de în­spăimântate încât nici nu se gân­deau să fugă de primejdie. El a reu­şit să le bage in singura barcă de la­ Tribord care nu era in flăcări, căci toate bărcile din partea acea­sta se opriseseră încă dela început, aşa că n'au putut fi întrebuinţate. D-na Mendez-Capote, fiica fos­tului vice­preşedinte al Cubei, a fost salvată, în aceleaşi condiţii, de au văzut cu ochii lor patru ofiţeri de o criză cardiacă, comanda marinarilor cari se lup­tau cu focul. Aşa se explică de ce s’a pus şi ipoteza că focul ar­ fi pu­tut lua naştere dela o ţigare aprin­să, aruncată cu neglijenţă. De altfel tot in urma acestui chef căpitanul vaporului Willmott a­­au­rit subit și se spune că, moartea i-a provenit dintr’o indigestie, urmată­­I M «X Ia,­­ Impresia în America Transatlanticul Maria Gastra, în I» flăcări O beţie pe vas Dar in afară de aceste depoziţii, mai sunt unii martori oculari care au povestit unele lucruri de ne­crezut,­­ : Interogatoriile'', au mers foarte greu­ din pricină că cei salvaţi erau in trio stare nervoasă atât de gro­zavă încât n’au putut da relaţii su­ficiente. Afară de aceasta, compa­nia proprietară a vaporului a dat ordine severe r­vctkmarilor ei să nu povestească nimic. Cu toate acestea s’a aflat ca în noaptea sînîstriîluî7 foarte mulți călători au făcut u» de alte vapoare care zăriseră incen­diul, înainte ca telegrafistul de pe vapor să fi transmis această ştire. După alte zvonuri, societatea ar fi angajat oameni cu totul noul pentru această călătorie­, pentru a face economii de salarii şi aşa se explică marea dezordine care a fost pe bord şi spre a­ pricinuit un nu­măr atât de mare de victime.­­ Opinia publică este atât de indig­nata, încât autorităţile vor trebui să­ facă o anchetă foarte severă ca să dea la lumină adevăratele pri­cini ale marelui dezastru. Zorele cer cu stăr­uinţă să se pedepsească sever­ acei cari s’ar fi făcut vinovaţi, spre a da o pUdă, drastică societă-Se spune chiar că s’au recepţia­ ’ţilor care isi asumă răspunderea nat semnalele S. O. S., transmise vieţii atâtor oameni. Moartea „bunicii^ revoluţiei ruse PRAGA, 12. (Radop).— Intr’un sat din vecinăta­tea capitalei» a încetat astă«noapte din viaţa sa» . BREŞKOVSKAIA trâna revoluţionară.Cate» rina Breşcovskaia, supra­­numită „bunica revolu­­ţiiei ruse“. Defuncta avea vârsta de 90 de ani. Din cauza convingerilor şi activită­­ţii ei revoluţionare, Cate­­rina Breşcovskaia şi-a pe­­trecut 43 de ani din via­­ță ca deportată în Sibe» »•ir». Lupta împotriva cancerului INTERESANTE COMUNICĂRI UNUI DOCTOR AMERICAN NEW-YORK. 13. (Rador). ■ D-lui ElLice MacDonlad din Cleve­land a anunţat in şedinţa de azi congresului anual al Societăţei mericane de Chimie, că înecanismul desvoltăreî cancerului ar fi fost coper­it şi ca metoda pentru vinde­carea cancerului ar putea să fie sită in cel mult cinci ani de acu incolo. După d-rui MacDonald, amur substanţe zise „engyme" in special de rinichi, par sa fîe acţiuea defensivă a organismu împotriva cancerului si că ele putea sa fie activate prin inocula­rea unor simulanţi. D-lul MacDonald a declarat decesele din cauza cancerului’« sporit în ultimul timp cu 15 la sui în special în ultimii trei ani, şi acest lucru s’ar datori substar chimice utilizate pentru pregăti­­rea alimentelor conservate, produs Anchetarea gestiunii d-lui general Dumitresci D. general Grozeanu, raport­ special, asistat de d. It.-col. D. Răş­canu, raportor permanent, a păşi la instrucţia propriuzisă in afacerea neregulilor de la inspectoratul jan­dam­eriei. Astăzi, d-sa a audiat, ca informa­tori, pe d-nii adm. căpitani Nico­lescu și Negoescu, din inspectorate: cavaleriei.

Next