Dimineaţa, noiembrie 1934 (Anul 30, nr. 10003-10031)
1934-11-01 / nr. 10003
nul 30 No. 10.003 AZI apărut. NUMĂRUL SPECIAL calitatea Ilustrată pagini 10 lei 14 pagini Fondată In 1904 de CONST. MILLE 3 Lei București, Sfr. Const. Miile (Sărindar) 5-7-9 ||TELEF.: Direcţia şi Redacţia 3.84.30; Adiţia 3.63.53 Provincia 3.84.31; Străinătatea 3.84.33 Joi 1 Noembrie 1934 •piSjT jrg| |1 «N 1 t »« # I vindecă instantane Jou Dürerle împrumutul de înzestrare Cercurile oficiale au toate motivele să creadă că împrumutul de înzestrare va da rezultatele aşteptate. Se observă, într-adevăr, o bună dispoziţie a pieţei. Iniţiativa statului de a face apel la economia particulară spre a găsi mijloacele trebuincioase unei opere de înzestrare si de punere în valoare a bogăţiilor naţionale, a găsit pretutindeni un ecou puternic. Organizaţiile profesionale si politice prin personalităţile lor reprezentative au arătat că împrumutul este opera ţării întregi si, deci, trebue sprijinit. Destinaţia ce s’a rezervat acestui împrumut va contribui, apoi, într’o largă măsură la succesul său. A intrat de mult în convingerea generală că tara noastră are nevoe de a se înzestra temeinic. Serviciile publice trebue să aibă la, îndemână toate mijloacele, spre a-şi putea îndeplini menirea. Statul trebue să înlesnească factorilor economici să activeze cu folos — şi pentru aceasta el trebue să creeze o ambianţă puternică. Investiţiunile — care reprezintă o sporire a patrimoniului naţional — nu se pot face prin mijloace obişnuite bugetare. E nevoe să se recurgă la economiile particulare. Altă dată, ori de câte ori, statul a avut nevoe de împrumuturi s’a’ adresat’ străinătăţii. Astăzi însă piaţa internaţională nu mai prezintă condiţiuni favorabile pentru operaţiuni de asemenea natură. In schimb, piaţa internă dispune de capitaluri masive, finute în rezervă în timpul crizei economice. Aceste capitaluri caută acum un plasament remuneratoriu. După cum a afirmat şi d. ministru de finanţe, împrumutul acesta are însuşirea de a stabili un raport cât mai strâns între finanţele publice şi finanţele particulare, consolidarea unora ,fiind cheză,a prosperităţii celorlalte. Lansarea , împrumutului este înrfâţişată, dor, ca o consecinţă logică a unei politci determinată de împrejurările financiare şi economice de astăzi. La rândul spu. d. guvernator al Băncii Naţionale a declarat că împrumutul e menit să înlesnească şi la noi alcătuirea unei forme de avuţie mobiliară, care până acum a fost neglijată. In alte ţări cu veche cultură şi tradiţie economică această formă de avuţie a fost un fundament al stabilizării şi al prosperităţii generale. „Creditul dat statului — spunea d-sa — constitue un larg câmp de activitate şi asigură, în condiţiuni de randament rezonabile, un plasament chezăşuit de întreaga avuţie publică şi de permanenţa statului, plasament ferit de riscuri care e inevitabil la orice altă participaţiune”. Se stărue în mod deosebit asupra acestui punct. Conditiunile împrumutului asigură, într’adevăr, în actuala conjunctură financiară un plasament destul de bun, iar inovatiunile ce s’au introdus (dobândă importantă, premii, regim fiscal exceptional) pot să asigure interesul permanent al publicului. Organizatorii speră, deci, ca împrumutul să canalizeze o parte din disponibilităţile de numerar aflate în ţară, pentru a le reda pe cale de investiţiuni circulaţiei, care va da un nou impuls vieţei noastre economice. Dim. ÎNTRUNIRILE Suflă-mi ce să mai spun, că ași vrea să mai vorbesc vreo zece minute. Cum s’a produs nenorocirea de pe aerodromul din Iaşi Aviatorul Periat venit să-şi viziteze sora şi copilul moare înainte fie a-i veto Pitworul Kogălniceanu, fusese rugat de soţia lui să nu se mai urce in avion Iaşi, 30. Am relatat telegrafic groaznicul accident de avion întâmplat ieri dimineaţă pe aerodromul flotilei locale de aviaţie. In legătură cu această nenorocire revenim cu următoarele amănunte: Eri dimineaţă, a sosit in localitate cu o avionetă „Smidt“ sub loct. Perial, de la flotila locală, de la Cernăuţi, tnde funcţionase un timp ca instructor la şcoala de aviaţie civilă din acel oraş. Pe aerodromul local, subit, Perial s’a întâlnit cu d. Horia Kogălniceanu, procuror la tribunalul Iaşi. El i-a propus să-l însoţească intr’un sbor de agrement. Dat fiind reputaţia lui Perial de pilot excelent, procurorul Kogălniceanu n’a refuzat invitaţia şi l-a întovărăşit în avion. La un moment dat, in timp ce avioneta se afla la o înălţime de 50 metri, subit, Perial a încercat să redreseze aparatul, pentru a executa o figură îndrăzneaţă, încercarea i-a ratat insă. Aparatul a suferit o pierdere de viteză, şi s’a prăbuşit cu botul spre pământ. Avionetă a fost complect distrusă. Imediat au sosit la faţa locului ofiţerii şi soldaţii flotilei de aviaţie. Cele două victime au fost scoase de sub sfărâmaturi şi transportate cu o ambulanţă a „Salvării“ la spitalul Sf. Spiridon. Intervenţiile medicilor n’au mai avut nici un rezultat. D. col. Argeşeanu, comandorul flotilei ieşene, sesizat de această nenorocire, a venit imediat la căpătâiul muribunzilor dar n’a putut obţine vre-o declaraţie în ce priveşte cauzele accidentului, întrucât cele două victime intraseră în comă. Iar după o jumătate de oră au încetat din viaţă. Moartea subit. Perial se datoreşte faptului că o carabină pe care o avusese lângă el, ii intraseîn piept în timpul căderii şi i-a atins cordul. Cât priveşte pe procurorul Horia Kogălniceanu, el căpătase graveleîn legături cu acest tragic accident, se povestesc câteva amănunte impresionante. Ofiţerul Perial venise special de la Cernăuţi, in câteva ore de permisie, spre a îşi vedea soţia şi copilul, care locuesc la Iaşi, înainte de a porni spre casă, a intreprins însă zborul ce i-a fost fatal. Şi nu şi-a mai văzut familia. După accident, ofiţerul căzuse în stare de inconştienţă. Nu putea vorbi şi nu recunoştea pe nimeni. Procurorul Kogălniceanu şi-a mai păstrat puţin timp luciditatea, şi a implorat pe cei prezenţi: „Salvaţimă, salvaţi-mă“. Toate îngrijirile medicale erau însă de prisos . * Imediat au fost înştiinţate familiile victimelor. După un sfert de oră, în sala spitalului era un spectacol profund înduioşător. Nevestele, mamele, fraţii victimelor plângeau alături de prieteni şi de alte rude. Printre lacrimi, d-na Viorica Rozimni la cap şi îşi fracturase picioarele. Autorităţile militare şi civile au început deîndată o anchetă, pentru a stabili precis împrejurările în care s-a petrecut accidentul. Au fost interogaţi numeroşi ofiţeri, cari asistaseră la sbor. In cursul după amiezei de ieri, a sosit în localitate, cu avionul, directorul şcoalei de aviaţie civilă din Cernăuţi, care a fost sezizat telefonic despre nenorocire. gălniceanu, soţia nefericitului magistrat, repeta ca un refren al durerii: ,ât l-am rugat să nu se mai urce în avion! Cât l-am rugat!...“. AVIATORUL PERIAL Sublocotenentul Perial era unul din cei mai bun aviatori români. S’a distins in repetate rânduri încă in timpul cât era plutonier major la flotila de aviaţie din localitate. Faţă de calităţile sale, i s’au încredinţat o serie de misiuni, pe care ie-a executat cu succes, întrucât era un element destoinic, d. Argeşeanu, comandorul flotilei ieşene, a intervenit şi a obţinut aprobarea ca plutonierul major Perial să fie avansat sublocotenent. Apoi a fost detaşat la şcoala de aviaţie civilă din Cernăuţi, unde Perial s-a distins din primele momente prin calităţile sale de aviator şi d in scurt timp a ajuns unul din cei mai buni instructori. Sublocotenentul Perial era căsătorit, şi avea un copil. El moare in vârstă de 32 de ani. Aviaţia română pierde unul din cei mai capabili sburători. PROCURORUL KOGALNICEANU A doua victimă procurorul Horia Kogălniceanu, era un element de valoare al magistraturii ieșene. Absolvent al facultăţii juridice din localitate, el a ocupat până acum un an şi luni, postul de judecător la Huşi. Element capabil, a fost mutat la Iaşi in calitate de procuror la tribunalul local şi in scurt timp a reuşit să se distingă prin calităţile sale juridice. Acum un an, procurorul Kogălniceanu, care avea pasiune pentru zboruri, a mai suferiit un accident de avion la Huşi, şi s-a ales cu leziuni uşoare. Ieşi soţia sa l-a rugat să renunţe la acest sport, procurorul Horia Kogălniceanu n’a putut rezista tentaţiei. La Iaşi s’a împrietenit cu ofiţerii de la flotila locală şi nu era manifestare aviatică la care procurorul Kogălniceanu să nu ia parte. Ieri dimineaţă, procurorul Kogălniceanu se afla pe aerodrom şi a primit cu satisfacţie invitaţia aviatorului Perial de a-l însoţi într’un sbor de agrement. Nenorocirea s’a produs 10 minute după ce avioneta decolase. ANCHETA Accidentul tragic de la aerodromul local a provocat o profundă impresie în cercurile locale, unde cele două victime erau bine cunoscute şi apreciate. La palatul de justiţie s-a arborat un steag de doliu, ca şi la flotila de aviaţie. In cursul zilei de astăzi, va avea loc înmormântarea celor două victime. Comisiunea de anchetă formată din delegaţi ai parchetului militar şi civil, continuă cercetările, pentru lămurirea împrejurărilor în care s’a produs accidentuL Rezultatul anchetei se va cunoaşte abia mâine. VESTEA MORŢII PROCURORULUI COGALNICEANU LA HUŞI HUŞI, 30. Vestea morţii tragice a magistratului Horia Cogălniceanu fost înainte de transferare la Iaşi, şeful parchetului de Fălciu, a impresionat profund toate cercurile intelectuale din Huşi, în rândurile cărora se bucura de unanime simpatii. Aceiaşi impresie dureroasă a produs ştirea morţii lui Cogălniceanu şi în sânul populaţiei locale. Procurorul a mai suferit şi anul trecut un accident la Huşi dar atunci, deşi avionul în care se afla se avariase grav, a scăpat teafăr. Husul deplânge sincer pe acel care a fost o figură distinsă a magistraturii fălciene. Scene impresionante Procurorul HORIA COGALNICEANU GERMANIA SE PREGĂTEŞTE DE RĂZBOI O ştire sosită din Berlin anunţă că pe lângă mininisterul economiei naţionale s’a înfiinţat un comisariat special însărcinat cu pregătirea materiilor prime necesare în timp de război. In fruntea comisariatului a fost numit d-rul Fism. Acest comisariat trebue să îngrijească ca înarmarea militară să prevaleze tuturor celorlalte cerinţe economice. Totodată a fost reînfiinţat statul major secret interzis prin tratatul de la Versailles. Ministrul propagandei Goebels a dat instrucţiuni presei ca din dările de seamă şi din fotografiile asupra trupelor de asalt să nu rezulte impresia că acestea ar avea o organizație militară. In Bulgaria s’a constituit monopolul tutunului SOFIA, 30 (Radop). — Ieri s'a publicat un decret al guvernului prin care se acordă monopolul vânzării şi fabricării tutunului şi ţigărilor pentru consumul intern. Un trende marfă a in Bucovina deraiat MECANICUL ŞI M ACAR ARESTAŢI PENTRU NEGLIJENTA CERNĂUŢI, 30. In apropiere de staţia „Aron Pumnul”, a deraiat ori la orele 14.30, un tren de marfă Bucureşti-Cernăuţi. Din cauza aceasta, circulaţia acceleratului No. 56 Cernăuţi- Bucureşti a întârziat cu o oră, în care timp s’a procedat la restabilirea liniei. Constatându-se că deraierea s’a produs din cauza neglijenţei mecanicului G. Cazacu şi a acarului Pilat, ambii au fost arestaţi. ’ CITITI IN PAGINA A IH-a: încă o victimă a Maltei aiHBiww'ff'iii mmmmmm Se va subscrie la împrumutul de Inzestrat Sentimentul naţional, totdeauna dar mai cu seamă în actualele împrejurări interne şi externe, precum şi scopul împrumutului, comandă oricărui bun român, în limita mijloacelor lui, să considere ca onoare a figura printre subscriitori. Pe lângă că se va face un bun plasament, sigur și rentabil, temeiuri suficiente pentru a determina subscrierea, împrumutul prezintă beneficiile concurării la premii multe şi cu drept cuvânt importante. Românii buni trăesc cu încredere în viitorul Români contribuirea lor la înzestrări moşiei strămoşeşti asigurătorul acesteia, ceia ce insernează asigurarea propriul lor viitor. împlinind şi din acest pun de vedere datoria lor cătr Patrie, continuăm pilda faptlor patriotice ale străbunii noştri, de pe urma cărora trăeşte în România mai bir ca oriunde. ION SAVESCU Directorul general al Banc Românești tî: 'i'-r: .^rsir ÎNZESTRAREA armatei Proectele care vor fi votate de Corpurile legiuitoare Aseară la ora 5 a avut loc un consiliu de miniștri care a durat două ore. S-a discutat, în primul rând, programul de activitate al Corpurilor Legiuitoare care se deschid la 15 Noembrie. D. prim ministru Tătărescu a arătat că în această sesiune nu se vor vota decât proecte importante. După discuţiile urmate s-a stabilit că aceste proecte vor fi următoarele: reforma administrativă, codul cooperaţiei, reforma şi unificarea codului penal precum şi câteva proecte în legătură cu organizarea învăţământului. S’a mai discutat chestiunea simplificării aparatului de stat şi s’a hotărît ca decretul pentru concedierea iuticţionarilor eegal numiţi să fie pus cât de curând în aplicare. In fine s’a mai discutat chestiunea înzestrării armatei şi a lansării împrumutului intern. La ora 7 jumătate, consiliul terminându-se, s’a dat presei următorul: COMUNICAT „Consiliul de miniştri s’a întrunit azi după amiază sub preşedinţia d-lui G. Tătărescu. D. prim ministru a expus proectele de înzestrarea armatei elaborate împreună cu d. ministru al apărării naționale. Consiliul a aprobat proectele și a autorizat pe d. ministru deinari pentru a constitui pe cale de decre fondul extraordinar de înzestrare armatei, care va fi alimentat din venituri extraordinare. D. prim ministru a comunicat apa consiliului legile care vor fi amițate prin mesagiul regal de deschidere a corpurilor legiuitoare”. ■ mm Cehoslovacia acordă credite la expert Rusiei Sovietice FFe/ifîA, 3CL Matter). „Ceslee Slovo“ anunţă ad. Beneş, ministrul afacerilor străine, a avut o conferinţă cu directorul la „Zivnostenska Banka“, ci guvernatorul Băncii Naţionale şi cu ministrul de finanţe. In urma acestei conferinţe s-a ajuns la o înţelegere în vederea acordări de credite la export Rusiei Sovietice, în valoare de 450 milioane de coroane. Lansarea unui nou submarin englez