Dimineaţa, noiembrie 1934 (Anul 30, nr. 10003-10031)

1934-11-01 / nr. 10003

nul 30 No. 10.003 AZI apărut. NUMĂRUL SPECIAL calitatea Ilustrată pagini 10 lei 14 pagini Fondată In 1904 de CONST. MILLE 3 Lei București, Sfr. Const. Miile (Sărindar) 5-7-9 ||TELEF.: Direcţia şi Redacţia 3.84.30; Adiţia 3.63.53 Provincia 3.84.31; Străinătatea 3.84.33 Joi 1 Noembrie 1934 •piSjT jrg| |1 «N­ 1 t »« # I vindecă instantane J­o­u Dürer­le împrumutul de înzestrare Cercurile oficiale au toate moti­vele să creadă că împrumutul de înzestrare va da rezultatele aştep­tate. Se observă, într-adevăr, o bună dispoziţie a pieţei. Iniţiativa statului de a face apel la economia particu­lară spre a găsi mijloacele trebuin­cioase unei opere de înzestrare si de punere în valoare a bogăţiilor naţionale, a găsit pretutindeni un e­­cou puternic. Organizaţiile profesio­nale si politice prin personalităţile lor reprezentative au arătat că îm­prumutul este opera ţării întregi si, deci, trebue sprijinit. Destinaţia ce s’a rezervat acestui împrumut va contribui, apoi, într’o largă măsură la succesul său. A in­trat de mult în convingerea generală că tara noastră are nevoe de a se înzestra temeinic. Serviciile publice trebue să aibă la, îndemână toate mijloacele, spre a-şi putea îndeplini menirea. Statul trebue să înlesnea­scă factorilor economici să activeze cu folos — şi pentru aceasta el tre­bue să creeze o ambianţă puternică. Investiţiunile — care reprezintă o sporire a patrimoniului naţional — nu se pot face prin mijloace obişnu­ite bugetare. E nevoe să se recurgă la economiile particulare. Altă dată, ori de câte ori, statul a avut nevoe de împrumuturi s’a’ adresat’ străină­tăţii. Astăzi însă piaţa internaţio­nală n­u mai prezintă condiţiuni fa­vorabile pentru operaţiuni de ase­menea natură. In schimb, piaţa in­ternă dispune de capitaluri masive, finute în rezervă­ în timpul crizei e­­conom­ice. Aceste capitaluri caută acum­ un plasament remuneratoriu. După cum a afirmat şi d. ministru de finanţe, împrumutul acesta are însuşirea de a stabili un raport cât mai strâns între finanţele­­ publice şi finanţele particulare, consolidarea unora ,­fiind cheză­,a prosperităţii celorlalte. Lansarea , împrumutului este înrfâţişată, dor, ca o consecinţă logică a unei poli­tci determinată de împrejurările financiare şi econo­mice de astăzi. La rândul spu. d. guvernator al Băncii Naţionale a declarat că îm­prumutul e menit să înlesnească şi la noi alcătuirea unei forme de avu­ţie mobiliară, care până acum a fost neglijată. In alte ţări cu veche cul­tură şi tradiţie economică această formă de avuţie a fost un funda­ment al stabilizării şi al prosperităţii generale. „Creditul dat statului — spunea d-sa — constitue un larg câmp de activitate şi asigură, în condiţiuni de randament rezonabile, un plasament chezăşuit de întreaga avuţie publică şi de permanenţa sta­tului, plasament ferit de riscuri care e inevitabil la orice altă participa­­ţiune”. Se stărue în mod deosebit asupra acestui punct. Conditiunile împru­mutului asigură, într’adevă­r, în ac­tuala conjunctură financiară un pla­sament destul de bun, iar inovatiu­­nile ce s’au introdus (dobândă im­portantă, premii, regim fiscal ex­ceptional) pot să asigure interesul permanent al publicului. Organizatorii speră, deci, ca îm­prumutul să canalizeze o parte din disponibilităţile de numerar aflate în ţară, pentru a le reda pe cale de in­­vestiţiuni circulaţiei, care va da un nou impuls vieţei noastre econo­mice. Dim. ÎNTRUNIRILE Suflă-mi ce să mai spun, că ași vrea să mai vorbesc vre­o zece minute. Cum s’a produs nenorocirea de pe aerodromul din Iaşi Aviatorul Periat venit să-şi viziteze sora şi copilul moare înainte fie a-i veto­ Pitworul Kogălni­ceanu, fusese rugat de soţia lui să nu se mai urce in avion Iaşi, 30.­­ Am relatat telegrafic groaznicul accident de avion în­tâmplat ieri dimineaţă pe aerodro­mul flotilei locale de aviaţie. In legătură cu această nenorocire revenim cu următoarele amănunte: Eri dimineaţă, a sosit in localitate cu o avionetă „Smidt“ sub­ loct. Perial, de la flotila locală, de la Cer­năuţi, t­nde funcţionase un timp ca instructor la şcoala de aviaţie ci­vilă din acel oraş. Pe aerodromul local, subit, Perial s’a întâlnit cu d. Horia Kogălnicea­­nu, procuror la tribunalul Iaşi. El i-a propus să-l însoţească intr’un sbor de agrement. Dat fiind reputaţia lui Perial de pilot excelent, procurorul Kogălniceanu n’a refuzat invitaţia şi l-a întovărăşit în avion. La un moment dat,­ in timp ce a­­vioneta se afla la o înălţime de 50 metri, subit, Perial a încercat să redreseze aparatul, pentru a executa o figură îndrăzneaţă, încercarea i-a ratat insă. Aparatul a suferit o pier­dere de viteză, şi s’a prăbuşit cu botul spre pământ. Avionetă a fost complect distrusă. Imediat au sosit la faţa locului ofiţerii şi soldaţii flotilei de aviaţie. Cele două victime au fost scoase de sub sfărâm­aturi şi transportate cu o ambulanţă a „Salvării“ la spita­lul Sf. Spiridon. Intervenţiile medicilor n’au mai avut nici un rezultat. D. col. Arge­­şeanu, comandorul flotilei ieşene, sesizat de această nenorocire, a ve­nit imediat la căpătâiul muribun­zilor dar n’a putut obţine vre-o de­claraţie în ce priveşte cauzele acci­dentului, întrucât cele două victime intraseră în comă. Iar după o jumă­tate de oră au încetat din viaţă. Moartea subit. Perial se datoreşte faptului că o carabină pe care o a­­vusese lângă el, ii intrase­­în piept în timpul căderii şi­ i-a atins cordul. Cât priveşte pe procurorul Horia Kogălniceanu, el căpătase grave­le­în legături cu acest tragic acci­dent, se povestesc câteva amănunte impresionante. Ofiţerul Perial venise special de la Cernăuţi, in câteva ore de permisie, spre a îşi vedea soţia şi copilul, care locuesc la Iaşi, înainte de a porni spre casă, a in­treprins însă zborul ce i-a fost fatal. Şi nu şi-a mai văzut familia. După accident, ofiţerul căzuse în stare de inconştienţă. Nu putea vorbi şi nu recunoştea pe nimeni. Procurorul Kogălniceanu şi-a mai păstrat puţin timp luciditatea, şi a implorat pe cei prezenţi: „Salvaţi­­mă, salvaţi-mă“. Toate îngrijirile medicale erau în­să de prisos . * Imediat au fost înştiinţate fami­liile victimelor. După un sfert de oră, în sala spi­talului era un spectacol profund în­duioşător. Nevestele, mamele, fraţii victime­lor plângeau alături de prieteni şi de alte rude. Printre lacrimi, d-na Viorica Ro­zimni la cap şi îşi fracturase picioa­rele. Autorităţile militare şi civile au început deîndată o anchetă, pentru a stabili precis împrejurările în care s-a petrecut accidentul. Au fost in­terogaţi numeroşi ofiţeri, cari asi­staseră la sbor. In cursul după amiezei de ieri, a sosit în localitate, cu avionul, direc­torul şcoalei de aviaţie civilă din Cernăuţi, care a fost sezizat telefo­nic despre nenorocire. gălniceanu, soţia nefericitului ma­gistrat, repeta ca un refren al du­rerii: ,­­ât l-am rugat să nu se mai ur­ce în avion! Cât l-am rugat!...“. AVIATORUL PERIAL Sublocotenentul Perial era unul din cei mai bun aviatori români. S’a distins in repetate rânduri încă in timpul cât era plutonier major la flotila de aviaţie din localitate. Faţă de calităţile sale, i s’au încredinţat o serie de misiuni, pe care ie-a exe­cutat cu succes, întrucât era un element destoinic, d. Argeşeanu, comandorul flotilei ie­şene, a intervenit şi a obţinut apro­barea ca plutonierul major Perial să fie avansat sublocotenent. Apoi a fost detaşat la şcoala de aviaţie ci­vilă din Cernăuţi, unde Perial s-a distins din primele momente prin calităţile sale de aviator şi d in scurt timp a ajuns unul din cei mai buni instructori. Sublocotenentul Perial era căsă­torit, şi avea un copil. El moare in vârstă de 32 de ani. Aviaţia română pierde unul din cei mai capabili sburători. PROCURORUL KOGALNICEANU A doua victimă procurorul Horia Kogălniceanu, era un element de valoare al magistraturii ieșene. Ab­solvent al facultăţii juridice din lo­calitate, el a ocupat până acum un an şi luni, postul de judecător la Huşi. Element capabil, a fost mu­tat la Iaşi in calitate de procuror la tribunalul local şi in scurt timp a reuşit să se distingă prin calităţile sale juridice. Acum un an, procurorul Kogălni­­ceanu, care avea pasiune pentru zboruri, a mai suferiit un accident de avion la Huşi, şi s-a ales cu leziuni uşoare. I­eşi soţia sa l-a rugat să renunţe la acest sport, procurorul Horia Kogălniceanu n’a putut rezi­sta tentaţiei. La Iaşi s’a împrietenit cu ofiţerii de la flotila locală şi nu era mani­festare aviatică la care procurorul Kogălniceanu să nu ia parte. Ieri dimineaţă, procurorul Kogăl­niceanu se afla pe aerodrom şi a primit cu satisfacţie invitaţia avia­torului Perial de a-l însoţi într’un sbor de agrement. Nenorocirea s’a produs 10 minute după ce avioneta decolase. ANCHETA Accidentul tragic de la aerodromul local a provocat o profundă impre­sie în cercurile locale, unde cele două victime erau bine cunoscute şi apreciate. La palatul de justiţie s-a arborat un steag de doliu, ca şi la flotila de aviaţie. In cursul zilei de astăzi, va avea loc înmormântarea celor două vic­time. Comisiunea de anchetă formată din delegaţi ai parchetului militar şi civil, continuă cercetările, pentru lămurirea împrejurărilor în care s’a produs accidentuL Rezultatul anchetei se va cunoaşte abia mâine. VESTEA MORŢII PROCURORULUI COGALNICEANU LA HUŞI HUŞI, 30.­­ Vestea morţii tra­gice a magistratului Horia Cogălni­­ceanu fost înainte de transferare la Iaşi, şeful parchetului de Făl­­ciu, a impresionat profund toate cercurile intelectuale din Huşi, în rândurile cărora se bucura de una­nime simpatii. Aceiaşi impresie du­reroasă a produs ştirea morţii lui Cogălniceanu şi în sânul populaţiei locale. Procurorul a mai suferit şi anul trecut un accident la Huşi dar a­­tunci, deşi avionul în care se afla se avariase grav, a scăpat teafăr. Husul deplânge sincer pe acel ca­re a fost o figură distinsă a ma­gistraturii fălciene. Scene impresionante Procurorul HORIA COGALNICEANU GERMANIA SE PREGĂTEŞTE DE RĂZBOI O ştire sosită din Berlin anunţă că pe lângă mini­­nisterul economiei naţio­nale s’a înfiinţat un comi­sariat special însărcinat cu pregătirea materiilor prime necesare în timp de război. In fruntea comisariatu­lui a fost numit d-rul Fism. Acest comisariat trebue să îngrijească ca înarma­rea militară să prevaleze tuturor celorlalte cerinţe economice. Totodată a fost reînfiin­ţat statul major secret interzis prin tratatul de la Versailles. Ministrul propagandei Goebels a dat instrucţiuni presei ca din dările de seamă şi din fotografiile asupra trupelor de asalt să nu rezulte impresia că acestea ar avea o organi­zație militară. In Bulgaria s’a constituit monopolul tutunului SOFIA, 30 (Radop). — Ieri s'a publicat un decret al guvernului prin care se acordă monopolul vânzării şi fabricării tutunului şi ţi­gărilor pentru consumul intern. Un tren­­de marfă a in Bucovina deraiat MECANICUL ŞI M­ ACAR ARES­TAŢI PENTRU NEGLIJENTA CERNĂUŢI, 30.­­ In apropiere de staţia „Aron Pumnul”, a de­raiat ori la orele 14.30, un tren de marfă Bucureşti-Cernăuţi. Din cauza aceasta, circulaţia acceleratului No. 56 Cernăuţi- Bucureşti a întârziat cu o oră, în care timp s’a procedat la resta­bilirea liniei. Constatându-se că deraierea s’a produs din cauza neglijenţei mecanicului G. Cazacu şi a aca­rului Pilat, ambii au fost are­staţi. ’ CITITI IN PAGINA A IH-a: încă o victimă a Maltei aiHBiww'ff'iii­ m­mmmmm Se va subscrie la împrumutul de Inzestrat Sentimentul naţional, totde­auna dar mai cu seamă în ac­tualele împrejurări interne şi externe, precum şi scopul îm­prumutului, comandă oricărui bun român, în limita mijloace­lor lui, să considere ca onoare a figura printre subscriitori. Pe lângă că se va face un bun plasament, sigur și renta­bil, temeiuri suficiente pentru a determina subscrierea, îm­prumutul prezintă beneficiile concurării la premii multe şi cu drept cuvânt importante. Românii buni trăesc cu în­credere în viitorul Români contribuirea lor la înzestrări moşiei strămoşeşti asigură­torul acesteia, ceia ce inser­nează asigurarea propriul lor viitor. împlinind şi din acest pun de vedere datoria lor cătr Patrie, continuăm pilda fapt­lor patriotice ale străbunii­ noştri, de pe urma cărora­­ trăeşte în România mai bir ca ori­unde. ION SAVESCU Directorul general al Banc Românești tî: 'i'-r: .^rsir ÎNZESTRAREA armatei Proectele care vor fi votate de Corpurile legiuitoare Aseară la ora 5 a avut loc un con­siliu de miniștri care a durat două ore. S-a discutat, în primul rând, pro­gramul de activitate al Corpurilor Legiuitoare care se deschid la 15 Noembrie. D. prim ministru Tătărescu a ară­tat că în această sesiune nu se vor vota decât proecte importante. După discuţiile urmate s-a stabilit că aceste proecte vor fi următoa­rele: reforma administrativă, codul cooperaţiei, reforma şi unificarea codului penal precum şi câteva proecte în legătură cu organizarea învăţământului. S’a mai discutat chestiunea sim­plificării aparatului de stat şi s’a hotărît ca decretul pentru concedie­rea iuticţionarilo­­­r eegal numiţi să fie pus cât de curând în aplicare. In fine s’a mai discutat chestiunea înzestrării armatei şi a lansării îm­prumutului intern. La ora 7 jumătate, consiliul ter­­minându-se, s’a dat presei următo­rul: COMUNICAT „Consiliul de miniştri s’a întrunit azi după amiază sub preşedinţia d-lui G. Tătărescu. D. prim ministru a expus proec­tele de înzestrarea armatei elabo­rate împreună cu d. ministru al a­­părării naționale. Consiliul a aprobat proectele și a­­ autorizat pe d. ministru de­­inari pentru a constitui pe cale de decre fondul extraordinar de înzestrare armatei, care va fi alimentat din ve­nituri extraordinare. D. prim ministru a comunicat apa consiliului legile care vor fi ami­­țate prin mesagiul regal de desch­idere a corpurilor legiuitoare”. ■ mm Cehoslovacia acordă credite la expert Rusiei Sovietice FFe/ifîA, 3CL­­ Matter). „Ceslee Slovo“ anunţă a­d. Beneş, ministrul aface­rilor străine, a avut o con­ferinţă cu directorul la „Zivnostenska Banka“, ci guvernatorul Băncii Na­ţionale şi cu ministrul de finanţe. In urma acestei confe­rinţe s-a ajuns la o înţele­gere în vederea acordări de credite la export Ru­siei Sovietice, în valoare de 450 milioane de co­­roane. Lansarea unui nou submarin englez

Next