Dimineaţa, decembrie 1934 (Anul 30, nr. 10032-10061)
1934-12-01 / nr. 10032
30 Mo. 10,032 MARIA ANETT E C ECILE ú l buJMA ILIA ^ YVONNE MINUNEA DIN CANADA. CINCI GEMENI SĂNĂTOȘI Citiţi senzaţionalul reportaj din Ultimul număr al excelentei reviste .... »REALITATEA ILUSTRATA* 16 PAGINI Sâmbătă 1 Decembrie 1934 E DINCE ADMIE COLONIA VERITABILA Fondată în 1904 de CONST. MILLE 3 Lei Bucureşti, Str. Const. Mille (Sărindar) 5 7-9 TELEF.: Direcţia şi Redacţia 3.84.30; Adiţia 3.63.53 Provincia 3.84.31; Străinătatea 3.84.33 PENTRU INFRÂNAREA ABUZURILOR Din scrisorile primite în zilele din urmă, reţinem scrisoarea unui cititor, care ne semnalează o serie de nereguli şi abuzuri, cerându-le să le înfierăm pe calea presei şi că cerem înlăturarea lor. Am fi fost foarte dispuşi să dăm urmare acestei cereri, mai ales că ni se cere un lucru, care este în conformitate cu atitudinea noastră şi cu vechea şi constanta atitudine a ziarelor noastre. Decât ne place să credem că nu vom fi învinuiţi de pretenţii excesive, dacă la rândul nostru cerem următoarele două lucruri: să ştim cine ne scrie şi, al doilea, cine sunt autorii abuzurilor ce ni se semnalează. Insă tocmai aceste date şi preciziuni lipsesc din cele patru pagini mari, câte cuprinde scrisoarea ce ne-a fost trimisă. E drept, autorul ei nu păstrează chiar un anonimat complect. Semnează Popescu, dar fără vre-o altă indicaţie. Purtătorii numelui de Popescu sunt însă aşa de numeroşi, că e aproape imposibil să stabileşti identitatea d-lui Popescu, care şi-a dat osteneala să ne scrie. Dar chiar dacă am socoti de mai puţină importanţă numele şi identitatea corespondentului nostru, ocazional, rămâne partea privitoare la conţinutul scrisorii sale. In rezumat, prin această scrisoare mi se aduc la cunoştinţă abuzuri ce s’ar săvârşi în unele şcoli secundare şi abuzul ce face de situaţia sa un membru al parlamentului.Aşa, la licee, ne comunică, între altele, d. Popescu, profesorii nu-şi fac datoria. Mulţi dintr’nşii, în loc să-şi facă lecţia de o oră, cum prevede regulamentul, intră in clasă aproape de sfârşitul orei, ascultă la repezeală şi fără să fie atenţi, trei sau patru elevi, apoi, fără să explice lecţia viitoare, se grăbesc să iasă, spunând elevilor ce au de învăţat pentru rândul viitor. Nu e numai atât. Acelaş corespondent ne denunţă fapte şi mai grave. De pildă, elevii ai căror părinţi sunt oameni cu trecere sau cari aduc directorului tot felul de cadouri, ar fi promovaţi la sfârşitul anului, ba dându-li-se şi notă mare de trecere, chiar dacă ar fi dovedit că n’au învăţat nimic şi că, prin urmare, ar merita să fie lăsaţi repetenţi. In schimb, elevii din părinţi săraci şi de modestă condiţie socială sunt nesocotiţi, umiliţi la orişice prilej, unori chiar bătuţi. La acordarea notelor, nu s-ar ţine seamă de munca şi de silinţele ce şi-au dat aceşti elevi. Toate faptele acestea sunt, evident, foarte grave. Insă, corespondentul nostru uită să dea lămuriri asupra următoarelor puncte: la care şcoală se petrec faptele denunţate de dânsul? Cum se numeşte directorul şi cum se numesc profesorii, cari îşi vând conştinţa pentru cadouri sau se arată părtinitori faţă de elevi, ai căror părinţi ar fi oameni cu trecere? Nimic, nici un nume, nici o preciziune asupra acestor chestiuni. Tot aşa cum nu dă măcar un singur nume de elev nedreptăţit, prigonit ori maltratat. Ne lasă în aceiaşi ignoranţă asupra numelui acelui membru al parlamentului, care, precum ne spune corespondentul în scrisoarea sa, din om sărac şi nevoiaş, cum ar fi fost mai înainte de a deveni deputat, astăzi ar avea nu mai puţin de trei automobile. Un punct principal din programul ziarelor noastre este acela de a lupta pentru curmarea nedreptăţilor şi infrânarea abuzurilor. Insă, pentru a reuşi în direcţia aceasta, se impune ca şi concursul publicului să fie mai real si mai efectiv decât aşa cum se afirmă in scrisoarea de care neam ocupat. N. Batzaria vacanta Pana la vacanta, mai avem vreo trei saptamani. Daca ne făceam deputaţi, luam vacanţă mereu. Nunta principesei Marina cu prinţul George al Angliei Quin , decurg ceremoniile de Londra certaţi de o gardă de onoare vor părăsi palatul Buckingham la ora 10.35, pentru a merge la Westminster. Cortegiul va trece prin Mail, Withehall şi Parleamenshall. Suveranii vor fi primiţi la ora 10.50, la poarta de apus a bisericii, de către decanul din Westminster. Grupul lor va fi urmat, LONDRA. — Al patrulea fiu al lui Waldemar de Danemarca şi esregelui Angliei se căsătoreşte, astăzi, cu prinţesa Marina a Greciei. Ultimii invitaţi regali au sosit aseară la Londra. Mirii au vizitat, eri, însoţiţi de prinţul şi prinţesa Paul Karagheorghevici, reşedinţa care li s’a rezervat în Belgrave Square. Toate străzile metropolei britanice sunt împodobite, de eri, cu stin după câteva minute de acel al duce.T -J - . T, •7 —. J « -7 — -t 7-,-...’ 77»n# w 7 im' in oA’f rî /■» fr/7 fi n o fit darde şi ghirlande de flori. Pretutindeni se întâlnesc estrade pentru adăpostirea spectatorilor. Aseară s’a publicat, la palatul din Buckingham, un comunicat în care sunt indicate detaliile ceremoniei de astăzi. Regele George al V-lea şi regina Mary, însoţiţi de regele şi regina Norvegiei, regele şi regina Danemarcei, regele George al Greciei, Nicolae al Greciei, Mama Miresei, prinţ lui de Kent, însoţit de fraţii săi, prinţul de Galles şi ducele de York. Grupul acesta, escortat de un detaşament de cavalerie, va urma aceiaş rută, plecând însă de la palatul din Saint-James. Insfărşit, grupul princesei Marina, care va fi însoţită de tatăl ei, prinţul Nicolae al Greciei, d-na Trombrozzi, şi lady Hope, va fi priviit la poarta de răsărit a bisericii, tot de decanul din Westminster. Aci Paul, regentul Iugoslaviei, prinmireasa va fi aşteptată de Adomnişoarele de onoare. Arhiepiscopul de Canterbury, primatul Marii Britanii, va deschide ceremonia. El va fi asistat de arhiepiscopul de York şi de decanul de Westminster. După ce vor semna în registru, în capela Eduard confesorul, soţii vor părăsi biserica în sunetele Marşului nupţial de Mendelsohn. Cortegiul se va întoarce la palatul Buckingham, făcând insă un mare ocol, prin centrul Londrei, astfel ca să poată fi văzut de o mulţime cât mai compactă. Cortegiul regelui şi al invitaţilor regali se va întoarce însă direct la palat prin strada Mail. h... ■ O stradă din Londra, decorată Duminică 2 Decembrie va apare in „Dimineaţa“ primul articol din ancheta noastră In Valea Prahovei Prin varietatea problemelor ce se pun, ancheta va interesa toată lumea cititoare Aspecte din ajunul căsătoriei pe, care poate n’au văzut lumina zilei dela serbările memorabile ale încoronării regelui George. Aspectul acestei suprafeţe imense de ţesături scumpe este orbitor. Aseară s’au făcut ultimele repetiţii pentru desfăşurarea impecabilă a ceremonialului. Domnişoarele de onoare au fost invitate să repete mişcările pe care trebue să le efectueze la amiază. Ele au fost, de altfel, foarte ocupate în tot cursul spătămânii, după cum nu au avut o clipă de răgaz nici femeile destinate să urmeze de aproape ceremonia. Toaletele au suferit modificări până in ultimul moment. Abia eri, regina Mary, aflând de anumite îndrăzneli permise de invitare în îmbrăcămintea lor, a făcut cunoscut, prin intermediul şambelanului său,, că doreşte ca toate doamnele ce vor asista la căsătoria princiară să poarte rochii până la glezne. Dorinţa aceasta a produs o adevărată panică între femeile înaltei societăţi, care işi făcuseră rochii ceva mai scurte şi care, în ultimulmoment, au trebuit să aducă modificări atât de importante toaletelor lor. LONDRA 29,■ (Rador) — căsătoria ducelui de Rent ,cu principesa Marina dă loc manifestaţii de patriotism şi de dragoste faţă de dinastia britanică, în forme care nu s-au mai văzut în Anglia de decenii. Astfel, în cursul serii de ori zeci de mii de persoane, printre care foarte multe în frac, au ocupat împrejurimile palatului Buckingham şi piaţa apropiată, spre a saluta pe principesa Marina şi pe ducele de Kent la înapoierea lor de la teatru. La teatru oaspeţii regali au fost primiţi cu ovaţiuni, care au întârziat ridicarea cortinei cu aproape un sfert de ceas. Pe tot parcursul de la teatru spre palat, ducele de Kent și principesa LA WESTMINSTER LONDRA, 29. — Pentru prima oară, dela sosirea ei la Londra, prințesa Marina a Greciei s’a bucurat ori de câteva ceasuri de odihnă. Trebuia să se refacă, deoarece astăzi la amiază trebue să aibă loc nunta... Popularitatea ei e atât de mare, încât publicul nu voia să piardă nici o ocazie de a o vedea, de a-i urmări mișcările. Cum era semnalată undeva, alături cu logodnicul ei, londonezii alergau în massă, pentru a aclama călduros fericita pereche princiară. ,. Suita lor s’a silit, pe cât posibil, să păstreze secretul deplasărilor în oraş, însă, în ciuda acestor tăinuiri, publicul era întotdeauna la curent unde va merge perechea princiară şi cât mai rămâne într’un anumit loc. Aseară, de pildă, la ieşirea din teatrul St. James, mulţimea era atât de numeroasă, încât forţele poliţieneşti au trebuit să fie întărite, pentru a permite familiei regale, logodnicilor şi rudelor prinţeseisă ajungă pânăla automobilelelor" . " A fost, de altfel, o imensă surpriză pentru spectatori, cari veniseră să asiste la reprezentanţii piesei „Shining Hour“, să vadă apărând în loja regală pe regele George, regina Mary, viitoara lor noră şi ducele de Kent. Nu se poate descrie frenezia care a cuprins spontan publicul, din sală. Prinţul George a trebuit să stea zece minute în picioare şi să mulţumească tot timpul, pentru a plăti tributul popularităţii sale. El trebuia să gesticuleze, să privească şi să râdă în special spectatorilor de la galerie numiţi „locuitorii cerului“. Gesturile acestea amicale au provocat o nouă salvă de ovaţiuni. Suveranii şi invitaţii lor veniseră însă să vadă piesa, aşa că publicul s’a hotărît ,în cele din urmă, să se potolească. Marina au fost ovaţionaţi de o mulţime atât de numeroasă, cum nu s‘a mai văzut în capitala. Angliei dela Nu s’a neglijat nimic pentru prima aniversare a armistiţiului, în desfăşurarea ceremoniilor. Azi igig, dimineaţă, s’a pavoazat întreaga întreaga circulație a trebuit să piață a bisericii cu covoare scumpic întreruptă in centrul Londrei. D. Randin, a renunţat la modificarea Constituţiei PARIS, 29' (Rador). — Comisiumea senatorială pentru reforma statului a delegat doi membri cari vor colabora cu cf. Frandin la reforma Constituţiei. Preşedintele consiliului a declarat că nu urmăreşte modificări grăbite ale legilor constituţionale şi că speră să realizeze majoritatea reformelor necesare, fără să mai fie nevoe de convocarea Adunării Naţionale din Versailles, pentru modificarea actualului text al Constituţiei. Refuzul de extrădare al Italiei Comentariile presei franceze PARIS. — Ia legătură cu refuzul Curţii de apel din Torino de a pronunţa legalitatea extrădării teroriştilor croaţi Pavelici şi Kwaternik, ziarul „l’Oeuvre“ publică următorul comentariu: Trebuia să ne aşteptăm la refuzul Italiei. Fără îndoială, hotărîrea aceasta va provoca o vădită emoţie în Iugoslavia, dar ar fi nedrept, credem noi, să se presupună un mobil politic în această deriziune. Guvernul de la Roma a încredinţat chestiunea juriştilor şi refuzul Italiei se bazează pe argumente juridice foarte puternice. Cum se prezintă în adevăr chestiunea? Există un tratat, semnat la 12 Mai 1870, între Franţa şi Italia, care determină condiţiunile de extrădare dintre aceste două ţări. Or, tratatul acesta stipulează, în mod expres, că extrădarea nu poate fi acordată pentru crimele şi delictele politice. Pavelici şi Kvaternik, consideraţi ca instigatori şi complici în asasinarea regelui Alexandru, sunt criminali politici şi nu criminali de drept comun. Deci, refuzul de extrădare e conform literei tratatului francoitalian. Ceea ce poate face Italia (ceea ce trebue să facă, spun unii) este să aplice dispoziţiuile rodului său penal din 1938, care îi permit să aducă, înaintea propriilor sale tribunale pe Pavelici şi Kvaternik, elucidând astfel in ce măsură au participat ei la asasinatul de la Marsilia. E locul să atragem atenţia, deopotrivă, că Iugoslavia nu ar avea motive să ceară Franţei eliberarea lui Fospisil, Raitici şi McEno, recunoscuţi ca complici direcţi ai regicidului! Legea franceză din 10 Martie 1927, care fixează condiţiunile şi procedura de extrădare, este în adevăr cât se poate de explicită. Astfel, la art. 5 se poate ceti: „Extrădarea nu se acordă... când crima sau delictul are un caracter politic, sau când rezultă din împrejurările că extradarea este cerută într’un scop politic, şi când crimele ori delictele au fost săvârşite în Franţa ori in coloniile franceze“. Fără îndoială, există actualmente o tendinţă, în dreptul internaţional, de a se asimila crima de regicid cu o crimă de drept comun. Tendinţa aceasta s’a accentuat cu deosebire la conferinţa de unificare a dreptului penal, cares’a ţinut la Paris în 1931. Dacă ea are partizani călduroşi are în schimb şi foarte mulţi adversari. In definitiv, atitudinea Italiei în afacerea atât de delicată şi dureroasă de la Marsilia, pare inatacabilă în stadiul prezent al legislaţiei privitoare la extrădare. E de dorit ca atitudinea aceasta să nu agraveze neînţelegerile italoiugoslave şi să nu arunce nici o umbră asupra amiciţiei franco-italiene, atât de necesară în situaţiunea actuală a Europei. m GANGSTER S’A PREDAT POLIŢIEI NEW-YORK, 29. (Rador). — Se anunţă din Albany (Neo-York) că Dutsch Schultz, unul dintre cei mai periculoşi gangsteri, s'a prefit de. ■bună voie poliţiei. Dena rectorului universităţii germane din Praga BERLIN, 29. (Rador). — Agenţia D. N. R. anunţă din Praga că rectorul şi decanii universităţii germane din capitala Cehoslovaciei au declarat ieri, în şedinţa senatului universitar, că-şi dau demisia, spre a accentua importanţa momentului prin care trece această universitate, de mai multe ori centenară. Demisia este dată în legătură cu atribuirea către universitatea cehă, a documentelor de fondare a universității germane. Principesa Marina şi Prinţul George