Dimineaţa, ianuarie 1935 (Anul 31, nr. 10062-10092)

1935-01-01 / nr. 10062

Anul 30 Ho. 10.068 „MARTINI & ROSSI“ și „CINZANO“ SINGURELE VERMUT-uri de TORINO produse direct Marți 1 Ianuarie 1935 \om­?b0 auté pat la poudre OCÉAN BIEU IARIS Cumulul în învăţământ POMENIREA LUI I. G. DUCA Asistenţa la parastasul de la biserica Visarion din Capitală ne că economiile n’ar fi mari, dar cifre precise nu se dau. O discuţiune cu concluziuni com­plecte nu se poate duce din această cauză. Totuşi, oricât de mici ar fi acele economii, n’ar trebui dispre­ţuite. Este însă cealaltă lăture a proble­mei, latura morală. E de mare folos să încurajezi sufleteşte mulţimea a­­mărită, să-i arăţi că ce-ai putut face, tu stai, ai făcut: iată am luat unor oameni un drept câştigat prin ti­tluri şi muncă, fiindcă greutăţile ţării m’au silit s’o fac. Cu altă fată te-ai arăta atunci, tu conducător, în lume şi altfel ai vorbi. Iată, din cauza restrângerii trebu­rilor publice şi particulare, tineretul nu găseşte de lucru. Locuri libere nu se mai fac, sunt lăsaţi pe drumuri chiar oameni cu 10-15 ani de acti­vitate. Celor cari au’ rămas la postu­rile lor li s’au redus retribuţiile. Credeţi că puţină satisfacţie s’ar da tineretului descurajat dacă s’ar lăsa unui om o funcţiune publică şi o leafă, iar cele care ar rămânea­u libere s’ar da — toate sau mai pu­ţine, presupunând că unele s’ar des­fiinţa — tineretului care aşteaptă de ani de zile în ghiarele mizeriei? Şi mai este o latură a problemei. O lege a cumulului nu se face u­­şor, cum nu s’a făcut uşor legea ex­proprierii. Să iei unui om parte din averea lui! Ia gândiţi-vă bine, i­a puneţi-vă fiecare în locul celui lo­vit! Au fost rezistente mari şi vor fi totdeauna. Ca să îmfrângi asemenea rezis­tente, trebue să fii înarmat. Cu ce? In primul rând cu idealism şi cu drag de ţara ta. Unde te-ai aştepta să găseşti mai repede asemenea stări de suflet dacă nu în învăţă­mânt şi la conducătorii lui? Func­ţionarii ministerului instrucţiunii, membrii corpului didactic de toate gradele trebue să dea cei dintâi exemplul şi apoi să organizeze ei cruciada — căci de cruciadă e ne­voie — pentru desfiinţarea cumu­lului din toate funcţiunile publice. Prof. PETRE V. K­ANEŞ Zilele trecute a apărut în ziare cuprinsul unui demers pe care asis­tenţii universitari şi şefii de lucrări l-au naintat ministerului instrucţiunii publice în chestiunea cumulului. Se cerea acolo să se aplice şi catego­riei de mai sus exceptiunea admisă altor categorii. Vinovaţi nu sunt atât cei cari cer să intre şi ei în exceptiuni, cât a­­ceia cari dela început au creat ex­ceptiuni. Daca legile privitoare la cumul —­si au fost atâtea! — n’au­ dat rezul­tate, n’au rezistat la atacurile ce­lor interesaţi, faptul vine tocmai din crearea dela început, chiar prin le­gile respective, a unor excepţiuni. Şi atunci unde te opreşti? Cum să nu priveşti cu simpatie protestul unor elemente didactice, atât de slab remunerate, când altele mult mai bine remunerate nu intră în dispoziţiunile legii? Tot ziarele anunţau că funcţio­narii ministerului instrucţiunii au ce­rut şi ei o derogare de la lege în sen­sul ca să poată fi retribuiţi din mai multe funcţiuni cu mai mult decât gata unui ministru. Să fie adevă­rat? In vremuri cumplite ca cele de astăzi să fie adevărat? In ipoteza că ar fi adevărat, nu e firesc ca cei mai mici slujbaşi ai universităţilor să ceară şi ei a fi scoşi din legea cumulului? Totuşi principiul de bază al ori­cărei legi a cumulului, principiu a­­nunţat şi la noi ori de câte ori se pregătea o astfel de lege: un om, o funcţiune publică şi o leafă ar a­­duce mult curaj în lupta vieţii şi ar înlesni oferirea multor sacrificii din partea cetăţenilor. Când se anunţa împrumutul de înzestrare, câţi nu făceau legătură între sacrificiul necesar şi existenţa unor funcţionari cu 2—3 lefuri? Când s’a vorbit de o sporire a im­pozitelor pentru nevoile armatei, ‘TH tm %’a tr­­dus îndată cu mintea tot 1«­cumularzi? Nu poţi vorbi de sacrificii în nici o direcţiune — şi fără sacrificii nu vom putea îndrepta reaua stare de lucruri dela noi — nu poţi recoman­da, de pildă, reduceri de funcţio­nari, fiindcă primul răspuns ce-l ca­peţi este să se reducă întâi lefurile acelora cari au mai multe şi apoi să stăm de vorbă. Nu s’a publicat încă vreo statis­tică de unde să vedem ce economii bugetare s’ar realiza printr­’o strictă ! CLUJ, 29. — Copilul Criţan Vasile, în vârstă de 10 ani, voind să ia de pe o maşină de­ gătit un vas cu apă cloco­tită, apa s’a vărsat peste el, producân­­du-i arsuri groaznice. In stare despera­tă nenorocita victimă a fost transpor­tată la clinică. . Sunt puţine speranţe câ va mai scăpa lege­a cumulului. De obiceiu se spun cu viață. ACCIDENTUL UNUI COPIL Salvatorii epavei vaporului „Atlantîque” cer despăgubi PARIS, 29 (Rador). — Recenta decizie a Curţii de Apel din Paris, care obligă societăţile de asigurare plătească despăgubiri proprieta­­,■ ţ’V pachebonului „Atlantique” ars­­ u\ 'rgul mării, părea să fi pus ca­­' j yestei afaceri. ■ ... ■ Insă că in urma acestei deci­­z­ii,ran­on­damnare, afacerea intră ,m­a­x nouă. Salvatorii francezi cheie vasul incendiat şi părăsit de echipagiul său, au introdus la tri­bunalul Bordeaux o acţiune prin ca­re cer societăţilor de asigurare su­ma de 50 milioane franci. Ei îşi întemeiază cererea pe argu­mentul că graţie acţiunii lor salva­toare, societăţile de asigurare au putut deveni proprietare ale epavei vasului „Atlantique”. Cilii­ se face exportul şi importul noului­­regim Cu toate diversele instrucţiuni pă cum exportul s’a făcut intr’o ţa­­date până acum de ministerul de ră figurând in lista ţărilor cu sau industrie şi comerţ, privitor la apli­, fără restricţiuni valutare, care:­,, noului regim de import şi ex­port, sunt totuşi foarte mulţi inte­resaţi în cauză şi chiar organe o­­ficiale chemate să conlucreze la a­­plicarea regimului, care sunt încă nedumerite asupra multora din dis­­poziţiunile acestuia. Pentru lămurirea mecanismului de funcţionare a noului regim de import şi export ministerul de in­dustrie şi comerţ a dat ori urmă­toarele instrucţiuni: Aceste certificate s­untjireuilă cu taloanele de control B. N. R. vor fi înaintate în acelaş timp de biroul vamal direcţiunei reglementării co­merţului exterior. Certificatele de import, vizate de B. N. R. pe mă­sura încasării devizelor, vor fi tri­mise direcției reglementării comer­țului exterior, pentru a fi distribuite importatorilor. CATEGORIA II 2) Pentru exportul oricăror alte mărfuri decât cele de la punctul 1 biroul vamal respectiv va emite, pentru procentul din valoarea ex­portului efectuat şi stabilit de mi­nisterul de industrie de acord cu B. N. R. certificate de plăţi externe pe formulare C. sau C, după cum ex­portul s‘a făcut într’o ţară figurând in lista ţărilor cu sau fără restric­­ţiuni valutare. Pentru restul din valoarea expor­tului efectuat, va emite certificate de import pe formulare E sau F., după cum exportul a fost făcut intr'o ţară figurând in lista ţărilor cu sau fără restricţiuni valutare. EMITEREA CERTIFICATELOR DE PLATI EXTERNE Atât certificatele de plăţi externe cât şi cele de import (formularele C. de E. F.) vor fi remise zilnic B. N.R. împreună cu taloanele de con­trol însoţite de un borderou. O co­pie de pe borderou va fi inaintată in acelaş timp de biroul vamal direc­ţiei reglementării comerţului exte­rior. B.N.R. va trimite formularele E şi F. vizate pentru a fi eliberate importatorilor, după dispoziţiunile exportatorului respectiv. în ceea ce priveşte certificatele de plăţi externe, formularele C şi D vor fi eliberate de B. N. R. pe măsura încasării devizelor, debito­rilor de arierate după dispoziţiunile exportatorului respectiv. CUM SE FACE IMPORTUL Tabloul articolelor necontingen­­tate astăzi urmează să fie exami­nat și hotărit care articole vor fi supuse regimului contingentării. Totodată vor fi stabilite taxele ce urmează a fi percepute pentru fie­care articol contingentat. Drepturile la import ale fiecărui importator pentru perioada 15 No­­embrie—31 Decembrie 1934, vor fi stabilite în valoare lei, luându-se de bază importul aprobat in tri­mestrul IV 1933, căruia i se va a­­plica un coeficient de 30 la suta. Pentru articolele introduse acum sub regimul contingentării, dreptu­rile la import vor fi stabilite in baza importului efectiv din trimestrul îv 1933 dovedit cu declaraţiile de import In baza drepturilor stabilite con­form normelor de mai sus, direc­ţiunea reglementării comerţului ex­terior, va elibera autorizaţii de im­port­ valabile pe termen de trei in trei exemplare de culori di­­e,­ ca ‘li până acum. AUTORIZAŢIILE DE IMPORT Autorizaţia de import nu dă drep­tul la efectuarea importului decât CUM SE FACE EXPORTUL CATEGORIA I pe baza Instrucţiunile Mioare ale ministemlui de industrie şi comerţ Pentru efectuarea oricărui export de mărfuri, pe lângă declarațiunea vamală de export, se va depune de către exportator la biroul vamal respectiv, actualele formulare (A. B. C.) pentru cedarea devizelor că­tre B. N. R. împreună cu o copie după conosamente sau scrisoare de trăsură, purtând certificarea B. N. R. că originalul i-a fost cedat. După lichidarea declaraţiunii de export, biroul vamal respectiv va e­­mite certificate de import si certi­ficate de plăţi externe in modul următor: 1) Pentru eexportul de produse pe­trolifere, cereale și lemn va dedu­ce din valoarea mărfii exportate procentul stabilit de B. N. R., iar pentru rest va emite certificate de import pe formulare A sau B, nu­ însoțită­ de certificate de import de valoare egală. In acest scop direc­țiunea reglementării comerțului ex­terior va elibera la cerere, importa­torului, certficate de import formu­lare A şi B, în măsura disponibilu­lui de certificate şi după ordinea clasificării utilităţii­ mărfurilor, sta­bilită prin deriziuni ministeriale. Importatorul care nu va putea obţine de la direcţia reglementării comerţului exterior certificate de import formular A şi B de valoare suficientă va putea sa procure pentru diferenţă până la valoarea autori­zaţiei de import certificatele de im­port formular B sau F după cum importul­­urm­ează să fie făcut din­­tr-o ţară cu sau fără restricţiuni valutare, de la un exportator care va trebui să comunice direcţiei re­glementării comerţului exterior ce­siunile făcute MĂRFURILE NECONTINGENTATE Mărfurile nesupuse regimului­­con­tingentării vor putea fi importate, fără autorizaţiuni de import, numai pe baza certificatelor de import (for­mulare H sau F), cedate de un ex­portator şi eliberate de direcţiunea comerţului exterior, bine­înţeles că pentru ţările figurând pe tabloul ţărilor cu restricţiuni valutare, im­portul şi exportul va putea fi făcut din aceeaşi ţară. Controlul valorilor mărfurilor ex­portate şi importate va fi făcut de comisiuni instituite de ministerul industriei şi comerţului. Aceste co­misiuni vor fi compuse din: un de­legat al Băncei Naţionale a Româ­nie, un inspector vamal sau şeful vămii respective şi un delegat al ministerului industriei şi comerţu­lui (inspectorul comercial respectiv sau inspectorul industrial respectiv sau secretarul Camerei respective). [ BI­B­LI­OTICA „ ASTRA"! SIBIU 10 PAGINI Fondată în 1904 Cu CONST. MILLEN­ g Lei jj Bucureşti, Str. Const. Miile (Sărindar) 6-7-9 ||TELEI’.: Direcţia şi Redacţia 3.84.30; Adiţia 3.63.53 Provincia 3.84.31; Străinătatea 3.84.33 DATORIILE IN­COMERCIANŢILOR ROMÂNI GERMANIA Un comunicat al Băncii Naţionale Banca Naţională a României in­vită pe toţi debitorii români să de­clare până cel mai târziu 10 Ianua­rie 1935, prin scrisori adresate Ofi­ciului de control al devizelor, Bucu­reşti, str. Doamnei Nr. 8, iar în pro­vincie sediilor Băncii­ Naţionale a României, sumele ce au de plătit în Germania. Declaraţia va cuprinde: 1) Numele declarantului (debito­rul). 2) Profesiunea şi adresa exactă. 3) Felul monedei de plătit şi suma. 4) Termenul iniţial de plată, adică data când trebuia plătită datoria constatată din facturi, contracte sau alte dovezi, precum şi eşalonă­rile de plăţi ce s’au acordat ulterior. Pentru mărfurile importate se va indica data facturei şi data vămuirei. 5) Forma obligaţiunei de plată (poliţe, cont deschis, etc.). 6) Numele creditorului german, profesiunea și adresa sa. 7) Din ce derivă datoria: import de mărfuri (se va indica felul măr­fii importate), împrumuturi finan­ciare, dobânzi, etc. 8) Semnătura declarantului. Declarațiile care nu vor fi făcute până la data de mai sus nu vor fi luate în considerare. Iarna s’a înăsprit în ajunul Anu­lui Nou, temperatura scăzând brusc in toată ţara. La Bucureşti, după un Crăciun atât de cald,­ s’a înregistrat ori o maximă de minus 5 grade, iar noap­tea termometrele arătau minus 8 CUM E TIMPUL Ser de 8 grade la Bucureşti Temperatura a scăzut brusc in toata ţara grade. Ultima zi caldă a fost 28 Decembrie când era in Capitală o temperatură de plus 4 grade. Din nordul ţârii se anunţă un ger aspru. Minima nopţii a căzut la a­­proape 20 grade sub zero in jude­ţele Câmpulung, Rădăuţi şi Dorohoi. O massă de aer foarte rece coboa­ră din Polonia spre ţara noastră şi e probabil ca până la sfârşitul ace­stui an aerul rece să se reverse până în câmpia Dunării. CAUZELE SCHIMBĂRII VREMII Vremea s’a schimbat pe tot conti­nentul, nu numai în ţara noastră. Cauzele acestei schimbări neaştep­tate e dispariţia unui mare grup de pete în soare, care a prelungit toamna până in a treia decadă a lui Decembrie, ba în ţinuturile medite­­ranee a fost de Crăciun vară, cu ploi torenţiale şi descărcări elec­trice. Schimbarea vremii a coincidat cu o serie de fenomene atmosferice şi sismice. La Londra s’a abătut o fur­tună foarte violentă, însoţită de un zgomot subteran şi de o vie lumină albastră. Portugalia a fost zguduita de un cutremur puternic. In Statele Unite s’a lăsat un ger de minus’ 34 grade, Oceanul Pacific e bântuit de trombe. Situaţia generală atmosferică e stăpânită de maximul barometric ce acoperă Siberia, Rusia şi Polonia. Iarna işi va continua evoluţia ei normală. E totuşi de aşteptat să a­­vem în curând­­reacţiunea curenţi­­ilor calzi de la miază-zi. I Radio-Viena a anunţat scăderea I temperaturii in Europa centrală. DRAMELE NEURASTENIEI Un bolnav își omoară amanta, apoi se sinucide PARIS, 29. — O dramă pricinuită după cât se spune de neurastenie, s’a întâmplat noaptea trecută în o­­raşul Montreuil-sur Seine: un băr­bat a rănit grav pe amanta lui cu un glon­e de revolver, apoi şi-a în­dreptat arma asupra lui şi s-a si­nucis. Pe la orele­­ de dimineaţă loca­tarii casei au fost treziţi din somn de două detunături iuşind prin coridoare au auzit ge­mete şi horcăituri de după uşa în­tredeschisă a unui apartament. împingând uşa, vecinii au văzut un spec­acol tragic: în singura odae a apartamentului, un bărbat zăcea pe jos, cu capul într’un lac de sân­ge. Lângă el, în picioare, o femee îşi ţinea în mâini fruntea, din care curgea lichidul roşu. Atât ea cât şi tovarăşul ei aveau frunţile găurite de gloanţe. Bărbatul era un funcţionar, a­­nume André Noel, iar femeia se numea Elise Muller şi era amanta lui. Femeia a putut declara că petre­cuseră împreună la mama bărbatu­lui şi după aceia a plecat cu acesta acasă la el. Pe drum, el i-a vorbit de intenţia lui de a se sinucide, dar cum lucrul acesta îl repeta foarte des, ea nu l-a luat in serios. Insă, cum au intrat in odae, băr­batul s’a dus la un scrin, a scos două revolvere şi până să-l poată împiedeca femeia, a tras mai întâi asupra ei cu o armă, iar cealaltă armă şi-a lipit-o de frunte şi a fă­cut foc pentru două oară. După ce a făcut această declara­ţie, Elise Muller şi-a pierdut, cunoş­tinţa IN TREACĂT TRENURI DE VACANŢĂ Până acum, instrument sportiv pentru­­ felul acest« 111_a,ra, dexterităţi speciale, era numai: *— - a nnîp­erea trenul de plăcere. EI constituia prin denumire o atrac­ţie şi o cursă, şi silea în fond pe orice aspirant la plăcere, să dea cu coatele, «a se bată, să stea în picioare, să se deprindă cu înghesuiala. Trenurile de plăcere sunt admirabile n­avenţiunii ambulante cu aburi, pentru educaţia voinţei, a caracterelor, şi a spiritului de rezistenţă. Ele trebuesc, desigur, menţinute într-un interes pe­dagogic. Nu trebueşte însă abuzat, prin creia­­rea unor „instituţiuni“ similare, şi anu­­me prin amenajarea după aceleaşi prin­cipii spartace a trenurilor de vacanţă,­­ fiindcă şi sportul de a călători cu trenul în asemenea condiţiuni aspre cu deviza „homo, homini lupus“ surme­nează ca orice sport prea intens. După aspect exterior, trenul de vacan­ţă seamănă cu orice alt tren ordinar, accelerat, express sau rapid, de care nu poate ri'cisg?. Per,iyaca c­a tarimie­­să fie complectă el pleacă la aceleaşi ore, — poate, cel mult cu o uşoară în­târziere. Rar, ceia ce constitue partea sportivă a acestui gen de tren, este toc­mai împrejurarea că seamănă cu toate celelalte şi nu-i nici mai scurt dar nici mai lung ca de obicei. După principiul de bază a trenului de vacanţă, elementul „om“ are proprietă­ţile specifice gazelor: dacă încăperile sunt mici şi oamenii mulţi, ei trebue să se comprime, ca un hidrogen oarecare, pentru ca să încapă şi să ia exact for­ma compartimentelor, prin presiune re­ciprocă. E o concepţie chimică a circu­laţiei feroviare, şi a greutăţilor văi pe care le are de transportat. Pornind de la acest principiu, oricât de mic e trenul şi oricât de numeroşi pre­tendenţii la călătorie, trenul rămâne a­­celaş, ca, o formulă, şi cei ce „merg cu trenul şi­ a călători mai vor“, merită să urce pe spinarea lor Operaţiunea aceasata pneumatică nu poate însă reuşi decât dacă presiunea din peron este mare. De aceia, pentru a-şi asigura un suc­ces desăvârşit şi a­şa maximum de sa­tisfacţii sportive, garnitura de vagoane nu se trage la peron decât cu cinci mi­nute înainte de plecarea trenului. In mai ... i» namau. iVu uslI.T;J?Ad- *■** deodată pe toate face treptat,"ceiace^r^f°dpfó­'t s® mlxfdfîi’ printr“" senerai « Z* » * hamali. Nu! »Sile si ferestrele se poate asiaura TMmnnriune maximă si un efect sportiv tu i.f rf n pe­ntFJ “ublul obiectiv al se­­j JJu­lui **rSi de Prima calitate, pentru trehf.b U “V'1 d® e®hitate aparentă, trebue ca fiecare calator să aibă im­­presia ca toți au rămas fără locuri. Ori in invalmaşeala aceia, când coridoarele ram­an tixite, această impresie este idea­ realizata. Nimeni nici nu se poate în­toarce ca să vadă că in compartimente sunt caţiva care au foc, şi apoi în orice caz aceia sunt o minoritate uzur­patoare care nu are nici o importantă. Aceia, de altfel au şi ei sensaţia rar­ă de a nu se putea mişca din comparti­ment, on ce s’ar întâmpla, şi de a nu putea descinde la gara de destinaţie de­­cât dacă trag de semnalul de alarmă. Personal, aş cere scoaterea căilor fe­rate din federaţia de sport pentru că sport face numai cine vrea, dar “de că­lătorit trebue să călătorească şi acei care au nevoe. In orice caz, dacă trenurile de vacan­ţă se menţin subt această formă pugi­­listică şi inchizitorială, eu cred că redu­cerea cu 50% este prea mică. Sunt chiar unii călători care merg în aseme­­nea condiţii detestabile de nazitic şi temperatură, picat ar trebui să i se plătească lor, iar nu ei bilete. Astfel de trenuri­ ar avea o explicaţie I evanghelică şi creştinească, cel mult, în­­ vacanţa de Paşti, şi in săptămâna patr- I milor, pentru a stabili un acord între I chinurile divine ce se comemorează şi­­ cele prezente şi omeneşti ale călători­­­­lor. Atunci este, in adevăr, o ra­rivire pentru ca nimeni să nu se simtă bine i in tren.­­ Se vede insă că aşa nu-i soarta, ca­­ toate invenţiunile să fie in contra oa­menilor, şi nu era cu putinţă că trac­ţiunea cu aburi să rămâe numai ea inofensivă faţă de om. Direcţiunea C. F. R. a înţeles acest înalt comandament al destinului oame­­nesc, sa mai cumpere Demistene Botez

Next