Dimineaţa, ianuarie 1935 (Anul 31, nr. 10062-10092)
1935-01-01 / nr. 10062
Anul 30 Ho. 10.068 „MARTINI & ROSSI“ și „CINZANO“ SINGURELE VERMUT-uri de TORINO produse direct Marți 1 Ianuarie 1935 \om?b0 auté pat la poudre OCÉAN BIEU IARIS Cumulul în învăţământ POMENIREA LUI I. G. DUCA Asistenţa la parastasul de la biserica Visarion din Capitală ne că economiile n’ar fi mari, dar cifre precise nu se dau. O discuţiune cu concluziuni complecte nu se poate duce din această cauză. Totuşi, oricât de mici ar fi acele economii, n’ar trebui dispreţuite. Este însă cealaltă lăture a problemei, latura morală. E de mare folos să încurajezi sufleteşte mulţimea amărită, să-i arăţi că ce-ai putut face, tu stai, ai făcut: iată am luat unor oameni un drept câştigat prin titluri şi muncă, fiindcă greutăţile ţării m’au silit s’o fac. Cu altă fată te-ai arăta atunci, tu conducător, în lume şi altfel ai vorbi. Iată, din cauza restrângerii treburilor publice şi particulare, tineretul nu găseşte de lucru. Locuri libere nu se mai fac, sunt lăsaţi pe drumuri chiar oameni cu 10-15 ani de activitate. Celor cari au’ rămas la posturile lor li s’au redus retribuţiile. Credeţi că puţină satisfacţie s’ar da tineretului descurajat dacă s’ar lăsa unui om o funcţiune publică şi o leafă, iar cele care ar rămâneau libere s’ar da — toate sau mai puţine, presupunând că unele s’ar desfiinţa — tineretului care aşteaptă de ani de zile în ghiarele mizeriei? Şi mai este o latură a problemei. O lege a cumulului nu se face uşor, cum nu s’a făcut uşor legea exproprierii. Să iei unui om parte din averea lui! Ia gândiţi-vă bine, ia puneţi-vă fiecare în locul celui lovit! Au fost rezistente mari şi vor fi totdeauna. Ca să îmfrângi asemenea rezistente, trebue să fii înarmat. Cu ce? In primul rând cu idealism şi cu drag de ţara ta. Unde te-ai aştepta să găseşti mai repede asemenea stări de suflet dacă nu în învăţământ şi la conducătorii lui? Funcţionarii ministerului instrucţiunii, membrii corpului didactic de toate gradele trebue să dea cei dintâi exemplul şi apoi să organizeze ei cruciada — căci de cruciadă e nevoie — pentru desfiinţarea cumulului din toate funcţiunile publice. Prof. PETRE V. KANEŞ Zilele trecute a apărut în ziare cuprinsul unui demers pe care asistenţii universitari şi şefii de lucrări l-au naintat ministerului instrucţiunii publice în chestiunea cumulului. Se cerea acolo să se aplice şi categoriei de mai sus exceptiunea admisă altor categorii. Vinovaţi nu sunt atât cei cari cer să intre şi ei în exceptiuni, cât aceia cari dela început au creat exceptiuni. Daca legile privitoare la cumul —si au fost atâtea! — n’au dat rezultate, n’au rezistat la atacurile celor interesaţi, faptul vine tocmai din crearea dela început, chiar prin legile respective, a unor excepţiuni. Şi atunci unde te opreşti? Cum să nu priveşti cu simpatie protestul unor elemente didactice, atât de slab remunerate, când altele mult mai bine remunerate nu intră în dispoziţiunile legii? Tot ziarele anunţau că funcţionarii ministerului instrucţiunii au cerut şi ei o derogare de la lege în sensul ca să poată fi retribuiţi din mai multe funcţiuni cu mai mult decât gata unui ministru. Să fie adevărat? In vremuri cumplite ca cele de astăzi să fie adevărat? In ipoteza că ar fi adevărat, nu e firesc ca cei mai mici slujbaşi ai universităţilor să ceară şi ei a fi scoşi din legea cumulului? Totuşi principiul de bază al oricărei legi a cumulului, principiu anunţat şi la noi ori de câte ori se pregătea o astfel de lege: un om, o funcţiune publică şi o leafă ar aduce mult curaj în lupta vieţii şi ar înlesni oferirea multor sacrificii din partea cetăţenilor. Când se anunţa împrumutul de înzestrare, câţi nu făceau legătură între sacrificiul necesar şi existenţa unor funcţionari cu 2—3 lefuri? Când s’a vorbit de o sporire a impozitelor pentru nevoile armatei, ‘TH tm %’a trdus îndată cu mintea tot 1«cumularzi? Nu poţi vorbi de sacrificii în nici o direcţiune — şi fără sacrificii nu vom putea îndrepta reaua stare de lucruri dela noi — nu poţi recomanda, de pildă, reduceri de funcţionari, fiindcă primul răspuns ce-l capeţi este să se reducă întâi lefurile acelora cari au mai multe şi apoi să stăm de vorbă. Nu s’a publicat încă vreo statistică de unde să vedem ce economii bugetare s’ar realiza printr’o strictă ! CLUJ, 29. — Copilul Criţan Vasile, în vârstă de 10 ani, voind să ia de pe o maşină de gătit un vas cu apă clocotită, apa s’a vărsat peste el, producându-i arsuri groaznice. In stare desperată nenorocita victimă a fost transportată la clinică. . Sunt puţine speranţe câ va mai scăpa legea cumulului. De obiceiu se spun cu viață. ACCIDENTUL UNUI COPIL Salvatorii epavei vaporului „Atlantîque” cer despăgubi PARIS, 29 (Rador). — Recenta decizie a Curţii de Apel din Paris, care obligă societăţile de asigurare plătească despăgubiri proprieta,■ ţ’V pachebonului „Atlantique” ars u\ 'rgul mării, părea să fi pus ca' j yestei afaceri. ■ ... ■ Insă că in urma acestei decizii,ranondamnare, afacerea intră ,max nouă. Salvatorii francezi cheie vasul incendiat şi părăsit de echipagiul său, au introdus la tribunalul Bordeaux o acţiune prin care cer societăţilor de asigurare suma de 50 milioane franci. Ei îşi întemeiază cererea pe argumentul că graţie acţiunii lor salvatoare, societăţile de asigurare au putut deveni proprietare ale epavei vasului „Atlantique”. Cilii se face exportul şi importul nouluiregim Cu toate diversele instrucţiuni pă cum exportul s’a făcut intr’o ţadate până acum de ministerul de ră figurând in lista ţărilor cu sau industrie şi comerţ, privitor la apli, fără restricţiuni valutare, care:,, noului regim de import şi export, sunt totuşi foarte mulţi interesaţi în cauză şi chiar organe oficiale chemate să conlucreze la aplicarea regimului, care sunt încă nedumerite asupra multora din dispoziţiunile acestuia. Pentru lămurirea mecanismului de funcţionare a noului regim de import şi export ministerul de industrie şi comerţ a dat ori următoarele instrucţiuni: Aceste certificate suntjireuilă cu taloanele de control B. N. R. vor fi înaintate în acelaş timp de biroul vamal direcţiunei reglementării comerţului exterior. Certificatele de import, vizate de B. N. R. pe măsura încasării devizelor, vor fi trimise direcției reglementării comerțului exterior, pentru a fi distribuite importatorilor. CATEGORIA II 2) Pentru exportul oricăror alte mărfuri decât cele de la punctul 1 biroul vamal respectiv va emite, pentru procentul din valoarea exportului efectuat şi stabilit de ministerul de industrie de acord cu B. N. R. certificate de plăţi externe pe formulare C. sau C, după cum exportul s‘a făcut într’o ţară figurând in lista ţărilor cu sau fără restricţiuni valutare. Pentru restul din valoarea exportului efectuat, va emite certificate de import pe formulare E sau F., după cum exportul a fost făcut intr'o ţară figurând in lista ţărilor cu sau fără restricţiuni valutare. EMITEREA CERTIFICATELOR DE PLATI EXTERNE Atât certificatele de plăţi externe cât şi cele de import (formularele C. de E. F.) vor fi remise zilnic B. N.R. împreună cu taloanele de control însoţite de un borderou. O copie de pe borderou va fi inaintată in acelaş timp de biroul vamal direcţiei reglementării comerţului exterior. B.N.R. va trimite formularele E şi F. vizate pentru a fi eliberate importatorilor, după dispoziţiunile exportatorului respectiv. în ceea ce priveşte certificatele de plăţi externe, formularele C şi D vor fi eliberate de B. N. R. pe măsura încasării devizelor, debitorilor de arierate după dispoziţiunile exportatorului respectiv. CUM SE FACE IMPORTUL Tabloul articolelor necontingentate astăzi urmează să fie examinat și hotărit care articole vor fi supuse regimului contingentării. Totodată vor fi stabilite taxele ce urmează a fi percepute pentru fiecare articol contingentat. Drepturile la import ale fiecărui importator pentru perioada 15 Noembrie—31 Decembrie 1934, vor fi stabilite în valoare lei, luându-se de bază importul aprobat in trimestrul IV 1933, căruia i se va aplica un coeficient de 30 la suta. Pentru articolele introduse acum sub regimul contingentării, drepturile la import vor fi stabilite in baza importului efectiv din trimestrul îv 1933 dovedit cu declaraţiile de import In baza drepturilor stabilite conform normelor de mai sus, direcţiunea reglementării comerţului exterior, va elibera autorizaţii de import valabile pe termen de trei in trei exemplare de culori die, ca ‘li până acum. AUTORIZAŢIILE DE IMPORT Autorizaţia de import nu dă dreptul la efectuarea importului decât CUM SE FACE EXPORTUL CATEGORIA I pe baza Instrucţiunile Mioare ale ministemlui de industrie şi comerţ Pentru efectuarea oricărui export de mărfuri, pe lângă declarațiunea vamală de export, se va depune de către exportator la biroul vamal respectiv, actualele formulare (A. B. C.) pentru cedarea devizelor către B. N. R. împreună cu o copie după conosamente sau scrisoare de trăsură, purtând certificarea B. N. R. că originalul i-a fost cedat. După lichidarea declaraţiunii de export, biroul vamal respectiv va emite certificate de import si certificate de plăţi externe in modul următor: 1) Pentru eexportul de produse petrolifere, cereale și lemn va deduce din valoarea mărfii exportate procentul stabilit de B. N. R., iar pentru rest va emite certificate de import pe formulare A sau B, nu însoțită de certificate de import de valoare egală. In acest scop direcțiunea reglementării comerțului exterior va elibera la cerere, importatorului, certficate de import formulare A şi B, în măsura disponibilului de certificate şi după ordinea clasificării utilităţii mărfurilor, stabilită prin deriziuni ministeriale. Importatorul care nu va putea obţine de la direcţia reglementării comerţului exterior certificate de import formular A şi B de valoare suficientă va putea sa procure pentru diferenţă până la valoarea autorizaţiei de import certificatele de import formular B sau F după cum importulurmează să fie făcut dintr-o ţară cu sau fără restricţiuni valutare, de la un exportator care va trebui să comunice direcţiei reglementării comerţului exterior cesiunile făcute MĂRFURILE NECONTINGENTATE Mărfurile nesupuse regimuluicontingentării vor putea fi importate, fără autorizaţiuni de import, numai pe baza certificatelor de import (formulare H sau F), cedate de un exportator şi eliberate de direcţiunea comerţului exterior, bineînţeles că pentru ţările figurând pe tabloul ţărilor cu restricţiuni valutare, importul şi exportul va putea fi făcut din aceeaşi ţară. Controlul valorilor mărfurilor exportate şi importate va fi făcut de comisiuni instituite de ministerul industriei şi comerţului. Aceste comisiuni vor fi compuse din: un delegat al Băncei Naţionale a Românie, un inspector vamal sau şeful vămii respective şi un delegat al ministerului industriei şi comerţului (inspectorul comercial respectiv sau inspectorul industrial respectiv sau secretarul Camerei respective). [ BIBLIOTICA „ ASTRA"! SIBIU 10 PAGINI Fondată în 1904 Cu CONST. MILLEN g Lei jj Bucureşti, Str. Const. Miile (Sărindar) 6-7-9 ||TELEI’.: Direcţia şi Redacţia 3.84.30; Adiţia 3.63.53 Provincia 3.84.31; Străinătatea 3.84.33 DATORIILE INCOMERCIANŢILOR ROMÂNI GERMANIA Un comunicat al Băncii Naţionale Banca Naţională a României invită pe toţi debitorii români să declare până cel mai târziu 10 Ianuarie 1935, prin scrisori adresate Oficiului de control al devizelor, Bucureşti, str. Doamnei Nr. 8, iar în provincie sediilor Băncii Naţionale a României, sumele ce au de plătit în Germania. Declaraţia va cuprinde: 1) Numele declarantului (debitorul). 2) Profesiunea şi adresa exactă. 3) Felul monedei de plătit şi suma. 4) Termenul iniţial de plată, adică data când trebuia plătită datoria constatată din facturi, contracte sau alte dovezi, precum şi eşalonările de plăţi ce s’au acordat ulterior. Pentru mărfurile importate se va indica data facturei şi data vămuirei. 5) Forma obligaţiunei de plată (poliţe, cont deschis, etc.). 6) Numele creditorului german, profesiunea și adresa sa. 7) Din ce derivă datoria: import de mărfuri (se va indica felul mărfii importate), împrumuturi financiare, dobânzi, etc. 8) Semnătura declarantului. Declarațiile care nu vor fi făcute până la data de mai sus nu vor fi luate în considerare. Iarna s’a înăsprit în ajunul Anului Nou, temperatura scăzând brusc in toată ţara. La Bucureşti, după un Crăciun atât de cald, s’a înregistrat ori o maximă de minus 5 grade, iar noaptea termometrele arătau minus 8 CUM E TIMPUL Ser de 8 grade la Bucureşti Temperatura a scăzut brusc in toata ţara grade. Ultima zi caldă a fost 28 Decembrie când era in Capitală o temperatură de plus 4 grade. Din nordul ţârii se anunţă un ger aspru. Minima nopţii a căzut la aproape 20 grade sub zero in judeţele Câmpulung, Rădăuţi şi Dorohoi. O massă de aer foarte rece coboară din Polonia spre ţara noastră şi e probabil ca până la sfârşitul acestui an aerul rece să se reverse până în câmpia Dunării. CAUZELE SCHIMBĂRII VREMII Vremea s’a schimbat pe tot continentul, nu numai în ţara noastră. Cauzele acestei schimbări neaşteptate e dispariţia unui mare grup de pete în soare, care a prelungit toamna până in a treia decadă a lui Decembrie, ba în ţinuturile mediteranee a fost de Crăciun vară, cu ploi torenţiale şi descărcări electrice. Schimbarea vremii a coincidat cu o serie de fenomene atmosferice şi sismice. La Londra s’a abătut o furtună foarte violentă, însoţită de un zgomot subteran şi de o vie lumină albastră. Portugalia a fost zguduita de un cutremur puternic. In Statele Unite s’a lăsat un ger de minus’ 34 grade, Oceanul Pacific e bântuit de trombe. Situaţia generală atmosferică e stăpânită de maximul barometric ce acoperă Siberia, Rusia şi Polonia. Iarna işi va continua evoluţia ei normală. E totuşi de aşteptat să avem în curândreacţiunea curenţiilor calzi de la miază-zi. I Radio-Viena a anunţat scăderea I temperaturii in Europa centrală. DRAMELE NEURASTENIEI Un bolnav își omoară amanta, apoi se sinucide PARIS, 29. — O dramă pricinuită după cât se spune de neurastenie, s’a întâmplat noaptea trecută în oraşul Montreuil-sur Seine: un bărbat a rănit grav pe amanta lui cu un glone de revolver, apoi şi-a îndreptat arma asupra lui şi s-a sinucis. Pe la orele de dimineaţă locatarii casei au fost treziţi din somn de două detunături iuşind prin coridoare au auzit gemete şi horcăituri de după uşa întredeschisă a unui apartament. împingând uşa, vecinii au văzut un specacol tragic: în singura odae a apartamentului, un bărbat zăcea pe jos, cu capul într’un lac de sânge. Lângă el, în picioare, o femee îşi ţinea în mâini fruntea, din care curgea lichidul roşu. Atât ea cât şi tovarăşul ei aveau frunţile găurite de gloanţe. Bărbatul era un funcţionar, anume André Noel, iar femeia se numea Elise Muller şi era amanta lui. Femeia a putut declara că petrecuseră împreună la mama bărbatului şi după aceia a plecat cu acesta acasă la el. Pe drum, el i-a vorbit de intenţia lui de a se sinucide, dar cum lucrul acesta îl repeta foarte des, ea nu l-a luat in serios. Insă, cum au intrat in odae, bărbatul s’a dus la un scrin, a scos două revolvere şi până să-l poată împiedeca femeia, a tras mai întâi asupra ei cu o armă, iar cealaltă armă şi-a lipit-o de frunte şi a făcut foc pentru două oară. După ce a făcut această declaraţie, Elise Muller şi-a pierdut, cunoştinţa IN TREACĂT TRENURI DE VACANŢĂ Până acum, instrument sportiv pentru felul acest« 111_a,ra, dexterităţi speciale, era numai: *— - a nnîperea trenul de plăcere. EI constituia prin denumire o atracţie şi o cursă, şi silea în fond pe orice aspirant la plăcere, să dea cu coatele, «a se bată, să stea în picioare, să se deprindă cu înghesuiala. Trenurile de plăcere sunt admirabile navenţiunii ambulante cu aburi, pentru educaţia voinţei, a caracterelor, şi a spiritului de rezistenţă. Ele trebuesc, desigur, menţinute într-un interes pedagogic. Nu trebueşte însă abuzat, prin creiarea unor „instituţiuni“ similare, şi anume prin amenajarea după aceleaşi principii spartace a trenurilor de vacanţă, fiindcă şi sportul de a călători cu trenul în asemenea condiţiuni aspre cu deviza „homo, homini lupus“ surmenează ca orice sport prea intens. După aspect exterior, trenul de vacanţă seamănă cu orice alt tren ordinar, accelerat, express sau rapid, de care nu poate ri'cisg?. Per,iyaca ca tarimiesă fie complectă el pleacă la aceleaşi ore, — poate, cel mult cu o uşoară întârziere. Rar, ceia ce constitue partea sportivă a acestui gen de tren, este tocmai împrejurarea că seamănă cu toate celelalte şi nu-i nici mai scurt dar nici mai lung ca de obicei. După principiul de bază a trenului de vacanţă, elementul „om“ are proprietăţile specifice gazelor: dacă încăperile sunt mici şi oamenii mulţi, ei trebue să se comprime, ca un hidrogen oarecare, pentru ca să încapă şi să ia exact forma compartimentelor, prin presiune reciprocă. E o concepţie chimică a circulaţiei feroviare, şi a greutăţilor văi pe care le are de transportat. Pornind de la acest principiu, oricât de mic e trenul şi oricât de numeroşi pretendenţii la călătorie, trenul rămâne acelaş, ca, o formulă, şi cei ce „merg cu trenul şi a călători mai vor“, merită să urce pe spinarea lor Operaţiunea aceasata pneumatică nu poate însă reuşi decât dacă presiunea din peron este mare. De aceia, pentru a-şi asigura un succes desăvârşit şi aşa maximum de satisfacţii sportive, garnitura de vagoane nu se trage la peron decât cu cinci minute înainte de plecarea trenului. In mai ... i» namau. iVu uslI.T;J?Ad- *■** deodată pe toate face treptat,"ceiace^r^f°dpfó't s® mlxfdfîi’ printr“" senerai « Z* » * hamali. Nu! »Sile si ferestrele se poate asiaura TMmnnriune maximă si un efect sportiv tu i.f rf n pentFJ “ublul obiectiv al sej JJului **rSi de Prima calitate, pentru trehf.b U “V'1 d® e®hitate aparentă, trebue ca fiecare calator să aibă impresia ca toți au rămas fără locuri. Ori in invalmaşeala aceia, când coridoarele raman tixite, această impresie este idea realizata. Nimeni nici nu se poate întoarce ca să vadă că in compartimente sunt caţiva care au foc, şi apoi în orice caz aceia sunt o minoritate uzurpatoare care nu are nici o importantă. Aceia, de altfel au şi ei sensaţia rară de a nu se putea mişca din compartiment, on ce s’ar întâmpla, şi de a nu putea descinde la gara de destinaţie decât dacă trag de semnalul de alarmă. Personal, aş cere scoaterea căilor ferate din federaţia de sport pentru că sport face numai cine vrea, dar “de călătorit trebue să călătorească şi acei care au nevoe. In orice caz, dacă trenurile de vacanţă se menţin subt această formă pugilistică şi inchizitorială, eu cred că reducerea cu 50% este prea mică. Sunt chiar unii călători care merg în asemenea condiţii detestabile de nazitic şi temperatură, picat ar trebui să i se plătească lor, iar nu ei bilete. Astfel de trenuri ar avea o explicaţie I evanghelică şi creştinească, cel mult, în vacanţa de Paşti, şi in săptămâna patr- I milor, pentru a stabili un acord între I chinurile divine ce se comemorează şi cele prezente şi omeneşti ale călătorilor. Atunci este, in adevăr, o rarivire pentru ca nimeni să nu se simtă bine i in tren. Se vede insă că aşa nu-i soarta, ca toate invenţiunile să fie in contra oamenilor, şi nu era cu putinţă că tracţiunea cu aburi să rămâe numai ea inofensivă faţă de om. Direcţiunea C. F. R. a înţeles acest înalt comandament al destinului oamenesc, sa mai cumpere Demistene Botez