Dimineaţa, februarie 1935 (Anul 31, nr. 10093-10120)

1935-02-01 / nr. 10093

Anul 31 NO. 10.093 la MM formidabilul succes 16 PAGINI Vineri 1 Februarie 1935 9WCC-rR4K£ APA DE COLONIA VERITABILA' IEVIZIRII PORROCWJE Primul film rusesc Fondată în 1904 de CONST. MILLE 3 Lei Bucureşti, Str. Const. Mille (Sărindar 1 5-7-9 II telef.: Direcţia ?­ Redacţia 3.84.30; Adiţia 3.63.51 ____________ ____________________________\ ' li Provincii 3 84.31; Străinătatea 3.84.33 Doi ani de regim hitlerist La 30 ianuarie 1935 se împlinesc doi ani de când Adolf Hitler guver­­nează dictatorial în Germania cu ajutorul tunului, al mitralierelor şi al celei mai cumplite terori. Se cunosc în linii mari treptele şi „secretele” acestei ascensiuni deplorabile: teama de revoluţia so­ciala a îndemnat pe bancheri şi pe industriaşi să subvenţioneze cu fonduri uriaşe cea mai mizerabilă „diversiune” politică. Democraţia proceda cu mânuşi de catifea faţă de asasini autentici. In­ lagărul muncitorimei — certuri nesfârşite şi serziparitate... O serie de greşeli pe frontul de­mocratic şi catastrofale neglijente pe linia de luptă a partidelor socia­liste.­­ Pe a­­bătutm instaurarea unei ban­de de gangsteri.­­ La început, naţional-socialismul reprezenta o grupă neînsemnată de aventurieri şi de reacţionari în be­răriile Muenchenului. Adolf Hitler — un austriac, fana­tic pangerman, cu dar oratoric vul­gar de masse şi cu delirul grandoa­­rei. Incult. Mai rău: semidoct.­­ Alfred Rosenberg — arhitect , şi ziarist din Reval-Rusia, refugiat în urma Revoluţiei sovietice. A adus în tolba sa publicistică toată ideo­logia sălbatică a pogromurilor ţa­riste, balivernele omorului ritual şi o­­capacitate bolnăvicioasă în ură. Herman Goering — căpitan-avia­­tor, morfitroman, „câinele turbat al Evi­opei”. Joseph Goebbels — un tânăr bol­­nav cu complexe de inferioritate (șchioapătă cu piciorul stâng), dar cu intuiţii subtile in arta reclamei politice în mijlocul unui popor apo­litic. Căpitanul Roelin — tot un psi­hopat, cu talente remarcabile în organizarea soldaţilor, mort neu­tru cre­dintele sale, cerea insistent „a doua Revoluţie” şi realizarea „socialismului” agăţat la coada nu­melui partidului Veniţi­­ la putere prin minciună, promisiuni­ nemăsurate, incendii (fo­cul Reichstag-u­lui) şi banditisme, hitleriştii s’au caracterizat prin in­capacitate creatoare flagranta în doipeuiul vieţii economice. N’au­ realizat nici o iotă din regi­mul economic socialist (exproprie­rea fabricilor, a moşiilor şi a băn­cilor), deşi l-au promis în opoziţie prin faimosul program al lui Gott­fried Feder. Teoreticianul a fost decapitat din funcţii şi trimis la pensie... " Muncitorimea a pierdut dreptu­rile şi libertăţile câştigate cu atâta trudă în 50 de ani de luptă. Şoma­jul este stabilizat la 4 (patru) mi­lioane indivizi, — cu toate cifrele oficiale contrarii — probabil 6 (şase) milioane, ca şi în timpul Re­­publicei muribunde. Adolf Hitler va însemna în Isto­ria universală eclipsa inteligenţei, ofensiva instinctelor brutale, alun­garea acelui lux sublim al libertă­ţilor şi al umanităţii sacre. Dar du­pă cum săpunul a devenit o nece­sitate, tot aşa omenia şi libertăţile vor fi din nou dorite de poporul german înşelat... In istoria Germaniei,­ Adolf Hi­tler însemnează exclusiv înarma­rea, galvanizarea revanşardă a energiilor şi călcarea făţişă a tra­tatelor. Nivelul de viaţă al masselor muncitoare, atât de ridicat în tim­pul Republicei democrate weima­­riene, a fost strangulat până la ul­tima limită pentru a stoarce chel­­tuelile imense de pregătire ale unui război tehnic modern (avioane, bombe, care de luptă, gaze as­fixiante).­­ Hitler a fost părăsit de trupele de asalt în urma insurecţiei sânge­ros reprimate de la 30 iunie 1934. Aceste trupe l-au adus la putere şi menţineau contactul cu poporul. în momentul de faţă, dictatorul este un simplu executor al Reichswehr­­ului (Armata) şi al clicilor reacţio­nare. i-a căzut şi ultima mască de luptător social. Bancherul Schacht a fost însărcinat cu conducerea e­­conomică, înlăturându-se vechea gardă. După doi ani, hitlerismul s’a­­transformat într’un pericol perma­nent pentru pacea Europei, înar­marea se continuă febril. Se cere egalitate de armament. Dela Wilhelm II s’a ajuns pe căi întortochiate la Wilhelm III (Adolf Hitler), acesta din urmă mult mai rău­ decât cel dintâi. Petre Pandrea FUNCȚIONARUL ROMÂN *»și inundațiile lui. Demisia d-lui G. G. Mironescu , din4 . Textul scrisorii către d. I. Mihalache D. G. G. Mironescu, fost de două ori preşedinte al consiliului, fost ministru de externe, de finanţe şi de interne în guvernările naţional-ţă­­răniste, a demisionat din partidul naţional-ţărănesc. D-sa a trimis ori dimineaţă d-lui I. Mihalache, şeful partidului, urmă­toarea scrisoare de demisiune: BUCUREŞTI, 30 Ianuarie 1935 Domnule Preşedinte­,■ Hotărîndu-mă a mă re­­trage din politica mili­tari­­ă, vă prezint dem­is D. G. G. MIRONESCU­siunea mea din partidul naţional-ţărănesc. Vă puteţi închipui cu câtă greutate şi strângere de inimă m’am decis a în­ceta îndelungata şi prie­teneasca mea colaborare cu d-voastră şi cu toţi membrii partidului ce prezidaţi. Voi păstra totdeauna cea mai bună amintire de această colaborare. Importantele însărci­nări cu cari m’a onorat partidul naţional-ţărănesc şi pe cari m’am silit a le îndeplini spre binele ţă­rii şî spre înălţarea pre­stigiului partidului, vor continua a forma şi pe viitor pentru mine o legă­tură de solidaritate cu ac­tivitatea de până acum a organismului politic de care mă despart. Vă rog să binevoiţi a împărtăşi şi membrilor comitetului central exe­cutiv şi tuturor membri­lor partidului expresiu­­nea sentimentelor mele cele mai bune şi să pri­miţi Domnule Preşedinte încredinţarea deosebitei mele stime. G. G. MIRONESCU N’am putut găsi în cursul dimi­neţii pe d. G. G. Mironescu, spre a-i cere lămuriri asupra rostului a­­­cestei demisiuni. Este probabil că demisiunea sa a fost provocată de divergenţa privi­toare la programul pe care partidul naţional-ţărănesc îl elaborează, în­trucât d. Mironescu nu este omul care să poată face un gest atât de important pentru o chestiune per­sonală. Demisiunea d-lui G. G. Mironescu a produs, cum era şi firesc, o mare surpriză în cercurile politice, * ■ ■■ . UAW. Delegaţia permanentă a parti­dului naţional-ţărănesc se va întruni azi dimineaţă, pentru a se pronunţa asupra demisiei d-lui Mironescu. In cercurile conducătoare na­­ţional-ţărăniste se afirmă, că, dacă fostul prim-ministru va stărui în demisie, este probabil că delegaţia permanentă o va­­ accepta, cu regret. o secţiune economico-financi­ară sub preşedinţia d-lui V. Mad­­gearu. Delegaţiunea se va întruni azi la ora 12 spre a continua lucrările. Au lipsit dela şedinţa acestei delegaţiuni d-nii luliu Maniu, dr. N. Li­pu, G. G. Mironescu şi N. Costăchescu. După şedinţa de ori dimineaţă a delegaţiei permanente, d. I. Mihala­che — care-l văzuse în cursul di­mineţii pe d. Vaida-Voevod — a avut din nou o lungă întrevedere cu d. Vaida. întrevederea a mai mult­­r­euna Cei doi oameni politici au ajuns la un acord dii dimineaţă a avut loc o între­vedere între d. I. Mihalache, şeful partidului şi d. dr. Vaida-Voevod, care a sosit de la Timişoara, întrevederea a durat două ore. In cercurile naţional-ţărăniste s-a afirmat că cei doi oameni politici au căzut de acor­d, D. Vaida înţelegând sa aibă mână liberă in conducerea organizaţiilor ardelene,­­ ar fi obţinut asenti­mentul d-lui Mihalache în această privinţă. D. Vaida va proceda deci la reor­ganizarea secţiunilor ardeleneşti ale partidului, aşa cum va crede d-sa de cuviinţă. D. Vaida, — care a studiat noul program al partidului — a anunţat pe d. Mihalache că este de acord cu aceasta. Se aşteaptă ca d. Vaida să de­clare, la şedinţa delegaţiei perma­nente, că aprobă concluziunile la care au ajuns cercurile de studii ale partidului, in ce priveşte noul pro­gram. Deasemeni se crede că in urma înţelegerii inter­venite intre d-nii Mihala­che şi Vaida — şedinţa de­legaţiei permanente,- nu va mai avea să se ocupe cu declaraţiile făcute la Sibiu fie către d. V. V. Tillea. Delegaţia permanentă naţional­­ţărănistă şi-a început lucrările S:au stabilit comisiunile speciale Delegaţia permanentă a parti­dului naţional ţărănesc s’a întru­nit ori dim. la ora 12 sub pre­­şedenţia d-lui I. Mihalache. S’a stabilit procedura de urmat In lucrările congresului general. Vor funcţiona trei secţiuni: Una politică constituţională sub preşedinţia d-lui I. Mihala­­che. O secţiune culturală socială sub preşedinţia d-lui dr. N. Lupu ■mi...r i?tt Ploile au încetat ori aproape in toată ţara, după ce au căzut trei zile precipitaţiuni abundente, care au fost pe alocuri torenţiale. După înregistrările ’staţiunilor pluviometrice s’a cules în Moldova şi în Basarabia până la 40 mili­metri apă. Aversele­­au fost toren­ţiale şi in judeţul R. Sărat, inun­dând calea ferată. Temperatura se menţine ridicată, maxima a atins şi eri plus 3 grade în Capitală. ÎNCERCĂRILE lui flammarion ŞI MEMBRY DE A PREVEDEA ANII PLOIOŞI Ianuarie 1935 e o lună fără pre­cedent în ciclurile meteorologice. In timp ce ninge in Grecia, în Italia şi chiar în Maroc, la noi cad ploi torenţiale în toiul lui Gerar. A­ plouat şi la Predeal. Schimbarea climei e inexplica­bilă. Am avut şi în alţi ani zile calde în Ianuarie, cu ploi mode­rate, sub forma de burniţă, dar niciodată ploi urmate de inun­dării ca in luna Mai. Memory, în Bulletin de l’Obser­­vatoire de Talence“, ce l-am pri­mit i­eri, încearcă să facă o previ­ziune a anilor ploioși. El a consta­tat că maximul petelor solare nu are loc din 11 în 11 ani cum cre­deau vechii astronomi. Avem une­ori perioade mai mici, de numai 9 ani. Aceste perioade scurte se re­petă exact din veac un veac. Astfel au fost maximele eşalonate la 9 ani, la următoarele date: 1729—1737 1829—1837 Savantul francez conchide că ciclul acesta excepţional al activi­tăţii solare se repetă şi acum: 1929—1937 Cele mai mari cutremure de pă­mânt şi cele mai, extreme varia­­ţiuni climaterice se observă intr'a­­devăr, atât in veacurile precedente, ca şi in secolul nostru, exact in al treilea deceniu, corespunzător ma­ximelor solare excepţionale. Mémery a prezis incă in 1931 că vara 1934 va fi foarte călduroasă şi va da o recoltă bogată de vin şi fructe, ceea ce s‘a confirmat. In baza cifrelor sale conchide că anii 1935 si 1936 vor fi ani cu recolte mijiocii, iar in 1937 va fi o recola foarte bogată. Flammarion a constatat însă că anii terminaţi cu cifra 6 au fost ploioşi:­­1836, 1846, 1856, 1866 si 1876. Anul 1935 nu va fi atât de ploios, de aceia, apa care se infiltrează, în adâncul pământului va permite semănăturilor să reziste în cazul unei întârzieri a ploilor primăverii. Datele și previziunile de mai sus le înregistrăm ca simple curiozi­tate. Agricultorii vor trebui să facă arătură cât mai adâncă, pentru orice eventualitate. ■■M" L. F." CUM E TIMPUL Intre iarnă şi primăvară Pios torenţiale in Ianuarie Trenul Arlberg a întâr­ziat cu o oră Eri la ora unu atu primit din par­tea serviciului de mişcare al c.f.r. înştinţarea că trenul rapid inter­national Arlberg No. 4, care circu­­lă de la Paris—Zuerich—Vietna— Budapesta şi intră in tară pe la Curtici, a sosit la graniţă cu o în­târziere de o oră din cauza visco­lului puternic din Ungaria. Trenul va sosi in capitală la 7 si jumătate seara în loc de 6 si­ ju­­mătate. . . Ancheta catastrofei Johawk“ s'a amânat fără termen NEW-YORK, 30. (Rador). — An­cheta începută de inspecţia ieterata maritimă asupra cauzelor catastro­fei vaporului .„Mohan­k” a fost amâ­nată fără termen. Răspunderea ciocnirii acestui va­por a fost aruncată asupra a două persoane, care au murit in cursul catastrofei, precum și a unui necu­noscut. Viscolul na împiedicat încă circulaţia trenurilor De ori noapte a reînce­put să viscolească aproa­pe pretutindeni în ţară şi în multe regiuni zăpada cade în abundenţă.­­ Până la ora prânzului,­­ însă, cum ni se anunţă de­­ la serviciul de mişcare din Gara de Nord, nu s’a semnalat încă nici o per­­­turbare în circulația tre­nurilor. Din Capitală toate tre­nurile au plecat regulat și au­ sosit fie asemenea regulat. Pista de bobsleigh de la Igls lângă Insbruck unde vor avea loc concursurile internaţionale pentru campionatul mondial de bob

Next