Dimineaţa, februarie 1935 (Anul 31, nr. 10093-10120)
1935-02-01 / nr. 10093
Anul 31 NO. 10.093 la MM formidabilul succes 16 PAGINI Vineri 1 Februarie 1935 9WCC-rR4K£ APA DE COLONIA VERITABILA' IEVIZIRII PORROCWJE Primul film rusesc Fondată în 1904 de CONST. MILLE 3 Lei Bucureşti, Str. Const. Mille (Sărindar 1 5-7-9 II telef.: Direcţia ? Redacţia 3.84.30; Adiţia 3.63.51 ____________ ____________________________\ ' li Provincii 3 84.31; Străinătatea 3.84.33 Doi ani de regim hitlerist La 30 ianuarie 1935 se împlinesc doi ani de când Adolf Hitler guvernează dictatorial în Germania cu ajutorul tunului, al mitralierelor şi al celei mai cumplite terori. Se cunosc în linii mari treptele şi „secretele” acestei ascensiuni deplorabile: teama de revoluţia sociala a îndemnat pe bancheri şi pe industriaşi să subvenţioneze cu fonduri uriaşe cea mai mizerabilă „diversiune” politică. Democraţia proceda cu mânuşi de catifea faţă de asasini autentici. In lagărul muncitorimei — certuri nesfârşite şi serziparitate... O serie de greşeli pe frontul democratic şi catastrofale neglijente pe linia de luptă a partidelor socialiste. Pe abătutm instaurarea unei bande de gangsteri. La început, naţional-socialismul reprezenta o grupă neînsemnată de aventurieri şi de reacţionari în berăriile Muenchenului. Adolf Hitler — un austriac, fanatic pangerman, cu dar oratoric vulgar de masse şi cu delirul grandoarei. Incult. Mai rău: semidoct. Alfred Rosenberg — arhitect , şi ziarist din Reval-Rusia, refugiat în urma Revoluţiei sovietice. A adus în tolba sa publicistică toată ideologia sălbatică a pogromurilor ţariste, balivernele omorului ritual şi ocapacitate bolnăvicioasă în ură. Herman Goering — căpitan-aviator, morfitroman, „câinele turbat al Eviopei”. Joseph Goebbels — un tânăr bolnav cu complexe de inferioritate (șchioapătă cu piciorul stâng), dar cu intuiţii subtile in arta reclamei politice în mijlocul unui popor apolitic. Căpitanul Roelin — tot un psihopat, cu talente remarcabile în organizarea soldaţilor, mort neutru credintele sale, cerea insistent „a doua Revoluţie” şi realizarea „socialismului” agăţat la coada numelui partidului Veniţi la putere prin minciună, promisiuni nemăsurate, incendii (focul Reichstag-ului) şi banditisme, hitleriştii s’au caracterizat prin incapacitate creatoare flagranta în doipeuiul vieţii economice. N’au realizat nici o iotă din regimul economic socialist (exproprierea fabricilor, a moşiilor şi a băncilor), deşi l-au promis în opoziţie prin faimosul program al lui Gottfried Feder. Teoreticianul a fost decapitat din funcţii şi trimis la pensie... " Muncitorimea a pierdut drepturile şi libertăţile câştigate cu atâta trudă în 50 de ani de luptă. Şomajul este stabilizat la 4 (patru) milioane indivizi, — cu toate cifrele oficiale contrarii — probabil 6 (şase) milioane, ca şi în timpul Republicei muribunde. Adolf Hitler va însemna în Istoria universală eclipsa inteligenţei, ofensiva instinctelor brutale, alungarea acelui lux sublim al libertăţilor şi al umanităţii sacre. Dar după cum săpunul a devenit o necesitate, tot aşa omenia şi libertăţile vor fi din nou dorite de poporul german înşelat... In istoria Germaniei, Adolf Hitler însemnează exclusiv înarmarea, galvanizarea revanşardă a energiilor şi călcarea făţişă a tratatelor. Nivelul de viaţă al masselor muncitoare, atât de ridicat în timpul Republicei democrate weimariene, a fost strangulat până la ultima limită pentru a stoarce cheltuelile imense de pregătire ale unui război tehnic modern (avioane, bombe, care de luptă, gaze asfixiante). Hitler a fost părăsit de trupele de asalt în urma insurecţiei sângeros reprimate de la 30 iunie 1934. Aceste trupe l-au adus la putere şi menţineau contactul cu poporul. în momentul de faţă, dictatorul este un simplu executor al Reichswehrului (Armata) şi al clicilor reacţionare. i-a căzut şi ultima mască de luptător social. Bancherul Schacht a fost însărcinat cu conducerea economică, înlăturându-se vechea gardă. După doi ani, hitlerismul s’atransformat într’un pericol permanent pentru pacea Europei, înarmarea se continuă febril. Se cere egalitate de armament. Dela Wilhelm II s’a ajuns pe căi întortochiate la Wilhelm III (Adolf Hitler), acesta din urmă mult mai rău decât cel dintâi. Petre Pandrea FUNCȚIONARUL ROMÂN *»și inundațiile lui. Demisia d-lui G. G. Mironescu , din4 . Textul scrisorii către d. I. Mihalache D. G. G. Mironescu, fost de două ori preşedinte al consiliului, fost ministru de externe, de finanţe şi de interne în guvernările naţional-ţărăniste, a demisionat din partidul naţional-ţărănesc. D-sa a trimis ori dimineaţă d-lui I. Mihalache, şeful partidului, următoarea scrisoare de demisiune: BUCUREŞTI, 30 Ianuarie 1935 Domnule Preşedinte,■ Hotărîndu-mă a mă retrage din politica militariă, vă prezint demis D. G. G. MIRONESCUsiunea mea din partidul naţional-ţărănesc. Vă puteţi închipui cu câtă greutate şi strângere de inimă m’am decis a înceta îndelungata şi prieteneasca mea colaborare cu d-voastră şi cu toţi membrii partidului ce prezidaţi. Voi păstra totdeauna cea mai bună amintire de această colaborare. Importantele însărcinări cu cari m’a onorat partidul naţional-ţărănesc şi pe cari m’am silit a le îndeplini spre binele ţării şî spre înălţarea prestigiului partidului, vor continua a forma şi pe viitor pentru mine o legătură de solidaritate cu activitatea de până acum a organismului politic de care mă despart. Vă rog să binevoiţi a împărtăşi şi membrilor comitetului central executiv şi tuturor membrilor partidului expresiunea sentimentelor mele cele mai bune şi să primiţi Domnule Preşedinte încredinţarea deosebitei mele stime. G. G. MIRONESCU N’am putut găsi în cursul dimineţii pe d. G. G. Mironescu, spre a-i cere lămuriri asupra rostului acestei demisiuni. Este probabil că demisiunea sa a fost provocată de divergenţa privitoare la programul pe care partidul naţional-ţărănesc îl elaborează, întrucât d. Mironescu nu este omul care să poată face un gest atât de important pentru o chestiune personală. Demisiunea d-lui G. G. Mironescu a produs, cum era şi firesc, o mare surpriză în cercurile politice, * ■ ■■ . UAW. Delegaţia permanentă a partidului naţional-ţărănesc se va întruni azi dimineaţă, pentru a se pronunţa asupra demisiei d-lui Mironescu. In cercurile conducătoare naţional-ţărăniste se afirmă, că, dacă fostul prim-ministru va stărui în demisie, este probabil că delegaţia permanentă o va accepta, cu regret. o secţiune economico-financiară sub preşedinţia d-lui V. Madgearu. Delegaţiunea se va întruni azi la ora 12 spre a continua lucrările. Au lipsit dela şedinţa acestei delegaţiuni d-nii luliu Maniu, dr. N. Lipu, G. G. Mironescu şi N. Costăchescu. După şedinţa de ori dimineaţă a delegaţiei permanente, d. I. Mihalache — care-l văzuse în cursul dimineţii pe d. Vaida-Voevod — a avut din nou o lungă întrevedere cu d. Vaida. întrevederea a mai multreuna Cei doi oameni politici au ajuns la un acord dii dimineaţă a avut loc o întrevedere între d. I. Mihalache, şeful partidului şi d. dr. Vaida-Voevod, care a sosit de la Timişoara, întrevederea a durat două ore. In cercurile naţional-ţărăniste s-a afirmat că cei doi oameni politici au căzut de acord, D. Vaida înţelegând sa aibă mână liberă in conducerea organizaţiilor ardelene, ar fi obţinut asentimentul d-lui Mihalache în această privinţă. D. Vaida va proceda deci la reorganizarea secţiunilor ardeleneşti ale partidului, aşa cum va crede d-sa de cuviinţă. D. Vaida, — care a studiat noul program al partidului — a anunţat pe d. Mihalache că este de acord cu aceasta. Se aşteaptă ca d. Vaida să declare, la şedinţa delegaţiei permanente, că aprobă concluziunile la care au ajuns cercurile de studii ale partidului, in ce priveşte noul program. Deasemeni se crede că in urma înţelegerii intervenite intre d-nii Mihalache şi Vaida — şedinţa delegaţiei permanente,- nu va mai avea să se ocupe cu declaraţiile făcute la Sibiu fie către d. V. V. Tillea. Delegaţia permanentă naţionalţărănistă şi-a început lucrările S:au stabilit comisiunile speciale Delegaţia permanentă a partidului naţional ţărănesc s’a întrunit ori dim. la ora 12 sub preşedenţia d-lui I. Mihalache. S’a stabilit procedura de urmat In lucrările congresului general. Vor funcţiona trei secţiuni: Una politică constituţională sub preşedinţia d-lui I. Mihalache. O secţiune culturală socială sub preşedinţia d-lui dr. N. Lupu ■mi...r i?tt Ploile au încetat ori aproape in toată ţara, după ce au căzut trei zile precipitaţiuni abundente, care au fost pe alocuri torenţiale. După înregistrările ’staţiunilor pluviometrice s’a cules în Moldova şi în Basarabia până la 40 milimetri apă. Averseleau fost torenţiale şi in judeţul R. Sărat, inundând calea ferată. Temperatura se menţine ridicată, maxima a atins şi eri plus 3 grade în Capitală. ÎNCERCĂRILE lui flammarion ŞI MEMBRY DE A PREVEDEA ANII PLOIOŞI Ianuarie 1935 e o lună fără precedent în ciclurile meteorologice. In timp ce ninge in Grecia, în Italia şi chiar în Maroc, la noi cad ploi torenţiale în toiul lui Gerar. A plouat şi la Predeal. Schimbarea climei e inexplicabilă. Am avut şi în alţi ani zile calde în Ianuarie, cu ploi moderate, sub forma de burniţă, dar niciodată ploi urmate de inundării ca in luna Mai. Memory, în Bulletin de l’Observatoire de Talence“, ce l-am primit ieri, încearcă să facă o previziune a anilor ploioși. El a constatat că maximul petelor solare nu are loc din 11 în 11 ani cum credeau vechii astronomi. Avem uneori perioade mai mici, de numai 9 ani. Aceste perioade scurte se repetă exact din veac un veac. Astfel au fost maximele eşalonate la 9 ani, la următoarele date: 1729—1737 1829—1837 Savantul francez conchide că ciclul acesta excepţional al activităţii solare se repetă şi acum: 1929—1937 Cele mai mari cutremure de pământ şi cele mai, extreme variaţiuni climaterice se observă intr'adevăr, atât in veacurile precedente, ca şi in secolul nostru, exact in al treilea deceniu, corespunzător maximelor solare excepţionale. Mémery a prezis incă in 1931 că vara 1934 va fi foarte călduroasă şi va da o recoltă bogată de vin şi fructe, ceea ce s‘a confirmat. In baza cifrelor sale conchide că anii 1935 si 1936 vor fi ani cu recolte mijiocii, iar in 1937 va fi o recola foarte bogată. Flammarion a constatat însă că anii terminaţi cu cifra 6 au fost ploioşi:1836, 1846, 1856, 1866 si 1876. Anul 1935 nu va fi atât de ploios, de aceia, apa care se infiltrează, în adâncul pământului va permite semănăturilor să reziste în cazul unei întârzieri a ploilor primăverii. Datele și previziunile de mai sus le înregistrăm ca simple curiozitate. Agricultorii vor trebui să facă arătură cât mai adâncă, pentru orice eventualitate. ■■M" L. F." CUM E TIMPUL Intre iarnă şi primăvară Pios torenţiale in Ianuarie Trenul Arlberg a întârziat cu o oră Eri la ora unu atu primit din partea serviciului de mişcare al c.f.r. înştinţarea că trenul rapid international Arlberg No. 4, care circulă de la Paris—Zuerich—Vietna— Budapesta şi intră in tară pe la Curtici, a sosit la graniţă cu o întârziere de o oră din cauza viscolului puternic din Ungaria. Trenul va sosi in capitală la 7 si jumătate seara în loc de 6 si jumătate. . . Ancheta catastrofei Johawk“ s'a amânat fără termen NEW-YORK, 30. (Rador). — Ancheta începută de inspecţia ieterata maritimă asupra cauzelor catastrofei vaporului .„Mohank” a fost amânată fără termen. Răspunderea ciocnirii acestui vapor a fost aruncată asupra a două persoane, care au murit in cursul catastrofei, precum și a unui necunoscut. Viscolul na împiedicat încă circulaţia trenurilor De ori noapte a reînceput să viscolească aproape pretutindeni în ţară şi în multe regiuni zăpada cade în abundenţă. Până la ora prânzului, însă, cum ni se anunţă de la serviciul de mişcare din Gara de Nord, nu s’a semnalat încă nici o perturbare în circulația trenurilor. Din Capitală toate trenurile au plecat regulat și au sosit fie asemenea regulat. Pista de bobsleigh de la Igls lângă Insbruck unde vor avea loc concursurile internaţionale pentru campionatul mondial de bob