Dimineaţa, februarie 1935 (Anul 31, nr. 10093-10120)
1935-02-01 / nr. 10093
Pagina 4-a Ofensiva viselor gripale Gripă sau influenţă Cronica medicală Gripa este o boală infecţioasă produsă de microbul lui Pfeifer; este o maladie epidemică a bronşilor şi a plămânilor, însoţite întotdeauna de febră. Gripa începe printr’o indispoziţiune generală cu senzaţie de slăbiciune, cu dureri violente de cap, şale, mâini şi picioare, cu iritaţie a mucoasei nasului, caracteristică prin strănutări repetate, cu o flegmă groasă şi abundentă. O gripă neîngrijită sau insuficient tratată poate să se transforme în afecţiuni foarte serioase ca bronchopneumonie, congestie pulmonară prin tuse violentă, care ne răpeşte somnul şi ne debilitează organismul. — Ce putem face pentru a preîntâmpina gripa cu consecinţele ei? O cură raţională cu siropul AIDA formează cel mai sigur şi mai activ dezinfectant al bronşilor. Compoziţiunea siropului Aida are ca element primordial Bromoformul, cel mai puternic dezinfectant pulmonar şi distrugător al baceilului gripei. Succesul extraordinar, vindecările nenumărate fac cu drept cuvânt ca siropul Aida să fie numit Regele siorpurilor de tuse. — Cum reacţionează siropul Aida? Prin infuziunea de Pulmoania officinilis înmoaie flegmele întărite, le dezagregează, uşurând expectoraţia. Prin Biodurul de Codeină, face ca tusea să înceteze prin iodul care conţine, reacţionează în mod fericit în calmarea şi descongestionarea plămânilor. Prin Bromoformul ce conţine, formează specificul prim exclenţă al tusei convulsive (măgăreşti) şi antiseptic prim al plămânilor. Prin sulfogalacol de potasiu (thyocolul in doze masive formează şi este medicaţiunea ideală a tuturor afecţiunilor pulmonare, prin sulful şi potasiu întăreşte şi vindecă toate cicatricele, iar prin gagacolul său formează cel mai puternic şi inofensiv dezinfectant al bronchilor. Prin alcolaturile de aconit şi beladonă, hydrolatul de lauracera şi medicamentele încercate şi bine cunoscute de întreg corpul medical mondial, ca medicamente curative în toate afecţiunile pieptului. BRONŞITA Cum apa stinge focul aşa siropul Aida stinge şi vindecă inflamaţia bronchilor sub influenţa sa, tusea se atenuează pentru a dispare cu totul, opresiuna dispare, respiraţia devine normală, iar somnul e calm şi odihnitor. Faceţi încercarea consumând un flacon şi veţi rcunoaşte că siropul Aida ajută realmente; sănătatea, mai mult ca bani este un capital care trebuie bine păstrat. Fiţi atenţi, îngrijiţi-vă plămânii. Toţi cei slăbiţi şi cei cari răcesc uşor, gripaţi şi cei ce au veşnic junghiuri, fiţi cu mare băgare de seamă. Este exclus ca un sirop de tuse existent, indiferent de ţara in care se fabrică să poată atinge calităţile curative ale acestui minunat preparat românesc, modest ca preţ şi foarte eficace în toate cazurile de tuse. Dr. ICS. Profesorul HUCHARD de la Academia de Medicină Recomanda URODONAL PĂZIŢI-VĂ de otrăvurile organismului! PENTRU CE? Pentru că rezidurile nutrițiunii, toxinele, otrăvurile, dacă nu sunt eliminate, cauzează repede dezastre în organism. Or, a fost recunoscut că 70% dintre adulţi elimină în mod insuficient. Cauzele ?... Ele sunt diverse. Exces de alimentare, viaţă sedentară, oboseală, organism debilitat, viaţă turbulentă modernă. Este deci indispensabil de a ajuta natura, dacă voim să evităm consecinţele de intoxicaţiune ale organismului, cari sunt numeroase şi afectează atât sistemul muscular cât şi pe cel nervos sau circulator, manifestându-se sub formă de : reumatism, lumbago, nevralgii, migrene, sciatică, uremie, piatră la rinichi, gută, obezitate sau arteriosclerosă. Profesori eminenţi au demonstrat prin numeroase, lucrări, că dezintoxicarea organismului se face într’un mod perfect prin Urodonal. Eficacitatea sa a fost afirmată in mod public de către Maeștrii Clinicii contiporane. Formula sa complexă a fost îndelung studiată și trecută prin ciurul experimentării. Ceia ce explică succesul său. URODONAL ELIMINA OTRĂVURILE ORGANISMULUI PE MASURA PRODUCERII LOR. LA FARMACII SI CROCVERII pipozitele 13, STR. COLUMBELOR. 13 (PRIN CAI. CAIARANI)*TEI,3*7857 PORCELANURI FINE Ministerul Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor Direct. Generală a Drumurilor Publicaţiune No. 4183 din 28 Ianuarie 1935 Se aduce la cunoştinţa generală că in ziua de 11 Februarie 1935 ora 10, se va ţine a doua licitaţie publică, cu oferte închise şi sigilate, în localul Direcţiunei Generale a Drumurilor din Ministerul Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor, în localul Inspectoratului IX de drumuri Iaşi şi în localul serviciului judeţean de drumuri Bacău pentru: 1. Lucrările de prelungire a podului „Holt” peste râul Siret, de pe drumul naţional No. 67 Bacău-Bârlad-Batomcea Km. 92+ 049, în valoare de lei 955.000, cu termen de cinci luni. Licitaţia se va ţine in conformitate cu art. 88—110 inclusiv din legea contabilităţii publice, regulamentul de funcţionare al Oficiului Central de Licitaţii şi normele generale publicate în „Monitorul Oficial” No. 127 din 1931. Toate persoanele cari vor lua parte la licitaţie, vor depune pe lângă ofertă şi o garanţie de 5 la sută din valoarea devizului, iar ofertele se vor face numai în conformitate cu caietul de sarcini, care poate fi văzut în fiecare zi de lucru, între orele 12-13 jum., în localul Direcţiunii Generale a Drumurilor, în localul Inspectoratului IX de drumuri Iaşi şi în localul serviciului judeţean de drumuri Bacău. Garanţia provizorie nu se va primi decât în recipisele Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni sau Administraţiilor Financiare, p. Director General, (ss) Indescifrabil Director, (ss) Indescifrabil K.Constantinografologia trimete un talisman de noroc GRATUIT dacă comandaţi Horoscopul vieţii. Trimiteţi data naşterii, primiţi descrierea vieţii, absolut individual, pe baza sa mai încercată a ştiinţei, astrografologice, îndrumări in afaceri, căsătorii, amor, judecăţi şi orice vă interesează. Zilele norocoase. Nr. câştigător la loterie. Veţi găsi liniştea sufletească. Veţi afla tot ce vă aşteaptă in viitor. Vă scapă de suferinţe sufleteşti melancolie, gânduri rele amoruri fatale, gelozie şi altele. Adresaţi: Constantino, grafolog Cluj, str. Londrei No. 26. Corespondenţa în limba română, franceză, germană şi ungară. Anexaţi 23 lei mărci pentru spese poştale. Dr. FELICIAN ELIAS Fost intern de Spital Specializat la Berlin GENITO-URINARE (bărbaţi femei) BOLI SEXUALE SIFILIS ŞI PIELE Electroterapie (impotenţa, onanta poluţii) Diatermia (uretrita, cistita prostaroita, metrită cronică). Cisto- Urotroscopia. Diagnoza sifilisului prin Ultramicroscopia. Analize de laborator Consult: 11-2 si 5-9 seara STR. ACADEMIEI No. 1 bis Alături Hotelul Esplanade (fost Bristol) Telefon No. 3.87-44. Comunitatea Evreilor din Bucureşti Secţia de Asistenţă Socială In conformitate cu dispoziţiunile art. 2 şi 3 din Regulamentul pentru concursurile de medici secundari, interni şi externi la spitalelele Comunităţii Evreilor din Bucureşti, aprobat prin înalt Decret Regal Nr. 408 şi publicat în „Monitorul Oficial” Nr. 67 din 24 Martie 1926, Secţia Asistenţei Sociale, în urma comunicării făcute Eforiei Spitalelor, Comunităţii, a hotărît scoatere la concurs a 15 locuri de externi. Concursul se fixează pentru data de 18 Martie 1935, înscrierile se primesc în cancelaria spitalului „Caritas şi Noua Maternitate“ str. Traian Nr. 27 în fiecare zi între orele 16—18 p. m. până în ziua de 14 Martie 1933, când se va închide registrul de înscriere. Condiţiunile de admitere la concursul de externi sunt cele specificate in art. 23, 24 şi 25 din regulamentul pentru concursurile de medici secundari, interni şi externi la spitalele Comunităţii. Se atrage atenţiunea celor doritori de a ocupa aceste locuri că, în conformitate cu dispoziţiunile art. 25 din suscitatul regulament, sub nici un motiv nu se va admite adâugiri sau complectari de acte sau dovezi după data fixată pentru închiderea registrului de înscriere. PÂRUL ALB nu-l mai vopsiţi /•\ &EDA NATURAL VARAVOPSELI IPAPULUI Alb SAU CĂRUNT BARBEI si MUSTATEI CULOAREA AVUTA" Flac. lei 160, 2 flac. lei 300— De vânzare la Farmacii, Droguerii, Parfumerii. Depozit: „OPAC”, str. Doamnei 7 (Galeriile Blanduziei, etaj) București D-na DOCTOR I. G. Voinescu fost asistent la maternitate BOLI DE FEMEI și FACERI Strada Batistei No. 16 Iris Consult. 57 dimineața Ministerul Agriculturii şi Domeniilor Regia Comerciala PARID Administraţia Regiunea de Pescari Bucureşti Strada Sfântul Gheorghe Nou No. 9 No. 7651 din 25 Ianuarie 1935 Publicatiune Se aduce la cunoştinţa generală că în milele, şi pentru bunurile mai jos arătate, se vor ţine licitaţii publice cu oferte închise şi sigilate, pentru arendarea acestor bunuri proprietatea Statului, pe timpul dela 1 Aprilie 1935—31 Martie 1940. Licitaţiile se vor ţine în conformitate cu art. 88—110 din Legea Contabilităţii Publice. Regulamentul de funcţionare al oficiului Central de Licitaţii şi Normele generale pentru ţinerea licitaţiilor Administraţiilor Publice, publicate în Monitorul Oficial No. 127 93. Ofertele vor fi timbrate legal şi scrise cât mai citeţ iar suma oferită înscrisă atât în cifre cât şi în litere. . Oferte telegrafice sau telefonice nu sunt admise. Ofertanţii sunt obligaţi ca odată cu ofertele, să depună în plic separat garanţia provizorie de 5 la sută socotită la suma oferită, iar după aprobarea licitaţiei de autorităţile în drept, să o transforme în garanţie definitivă majorând-o la 10 la sută calculată asupra sumei oferite. Unităţile Cooperatiste, Instituţiunile de Stat şi orice alte Asociaţii, beneficiază de privilegiile acordate lor prin legile organice respective. Cartele de sarcini şi condiţiunile de arendare se pot vedea în fiecare zi de lucru şi numai în orele de serviciu la Autorităţile specificate în coloana respectivă, din tabloul de mai sus. Administratorul Regiunei de pescării Bucureşti T. D. ALEXANDRESCU secretar, M. BEIU VlIE ALTOITE Cele mai alese varietăți pentru struguri de masă şi vinuri. Crbiii superioare. Butaşi indigeni cu rădăcini Port-altoi sănătos, bine copt. Garantăm varietajile PREŢURI MODERATE PEPINIERELE BERNARD S. A. Tecuci 15 Februarie 1935 1. Pescuitul şi domenialele din balta Comanii Basarabi, comuna Basarabi, jud. Dolj. 2. Pescuitul şi domenialele din balta Durnetele, comuna Calafat, jud. Dolj. 3. Pescuitul şi Domenialele din moşia de baltă Slobozia-Mahâru- Jianca, com. Slobozia, jud. Vlaşca. 4. Pescuitul din balta Ramadan, comuna Giurgiu, jud. Vlaşca. 5. Pescuitul şi domenialele din moşia de baltă Turtucaia, com. Turtucaia şi Turksmil, jud. Durostor. 6. Pescuitul şi domenialele din balta Popina, comuna Popina, jud. Durostor. 7. Pescuitul şi domenialele din moşia de baltă Aidemir-Srebânia, comuna Aidemir, jud. Durostor. 8. Pescuitul şi domenialele din balta Mangalia, comuna Mangalia, jud. Constanţa. 9. Pescuitul şi domenialele din balta Duranculak, com. Răcari, jud. Constanţa. 16 Februarie 1935 10. Pescuitul din balta Roşia şi Zonele inundabile din moşia Cioara, comuna Cioara, jud. Teleorman. 11. Pescuitul şi domenialele din balta Suhaia, comuna Suhaia, jud. Teleorman. 12. Pescuitul şi domenialele din balta Sarieru, comuna Giurgiu, jud. Vlaşca. 13. Pescuitul din balta Tatlageac, comuna Domniţa Ileana, jud. Constanţa. 14. Pescuitul şi domenialele din balta Sabla, com. Sabla, jud. Constanţa. 15. Moşia Socariciu, com. Socariciu, jud. Ialomiţa. 16. Moşia Jegălia, comuna Jegălia, jud. Ialomiţa. 17. Pescuitul in şanalul Dunărei, porţiunea Salcia-Gârla Comani, jud. Dolj, km. 820—802. 18. Pescuitul în şanalul Dunărei porţiunea Gâsca-Mecica km. 541— 517, cu ostroavele Găsca Mare şi Găsca Mică, jud. Vlaşca. 19. Pescuitul în Canalul Dunării, porţiunea Gura Botului—Silistra km. 395—376, jud. Ialomiţa. 18 Februarie 1935 20. Pescuitul şi păşunatul din ostrovul Carnovăţ, comuna Islaz, jud. Romanaţi. 21. Pescuitul şi stuful din Japşa Ciamurghiol, comuna Bugeac, jud. Durostor. 22. Pescuitul în şanalul Dunărei porţiunea Ciuperceni Vechi-Piscu Nebuna km. 750—786 cu ostroavele Pietrişu şi Desa, jud. Doljiu. 23. Pescuitul în şanalul Dunării porţiunea Ciuperceni Vechi-Piscu Nebuna-Gura Jiului km. 750—693, cu ostroavele: Taula, Cralovici, Ocniţa, Alimanul şi Copaniţa, jud. Dolj. 24. Pescuitul în şanalul Dunării porţiunea Mecica-Giurgiu km. 517- 492 cu ostroavele Mecica şi Camadina, jud. Vlaşca. 25. Pescuitul în şanalul Dunărei porţiunea Giurgiu-Dunăriţa km. 492 -460 cu ostroavele: Mocanu, Mocănaşu şi Lungu, jud. Vlaşca. 19 Februarie 1935 26. Pescuitul în şanalul Dunării porţiunea Dunăriţa-Canalul Săraca km. 460-420 cu ostroavele: Cusuiul, Turtucaia, Frumosul şi Calimoc, jud. Ilfov. 27. Pescuitul din canalul Dunărei porţiunea Săraca-Gura Botului km. 420-395 cu ostroavele: Albina, Paraschiva, Gargalâc, Ciubuciuc şi Vărăşti, jud. Ilfov. 28. Pescuitul în şanalul Dunărei porţiunea Gura Oltului Vechi-Bârzina Mare km. 600—574 cu ostroavele: Belina, Cioroiul şi Cătina, jud. Teleorman. 29. Pescuitul în şanalul Dunării porţiunea Gârcov-Gura Oltului Vechi km. 621-600 cu ostroavele: Chichinetele, Lotului şi Islaz, jud. Romanaţi. 30. Pescuitul în şanalul Borcel porţiunea Gura Borcii Călăraşi-Măgureni km. 103-96 jud. Ialomiţa. 31. Pescuitul în şanalul Borcii porţiunea Măgureni - Gârlău cu braţul Râul km. 63-96, jud. Ialomiţa. 32. Pescuitul in Canalul Oltului porţiunea Rusăneştii de Jos-Turnu Măgurele, judeţele Romanaţi şi Teleorman. 20 Februarie 1835 33. Stufariile şi păşunea din Jepsile: Ciamurlia, Ciufăru şi Iortomar, corn. Oltina, jud. Constanţa. 1 Aprilie 1935—1 Aprilie 1936. 34. Stufăriile şi păşunea din moşia Rasova-Baciu Vederoasa, com. Rasova, jud. Constanţa. 1 Aprilie 1935- 31 Decembrie 1935. 35. Pescuitul in şanalul Borcei porţiunea Gâldău - Feteşti - Maltezi km. 38—63, jud. Ialomiţa. 36. Pescuitul în şanalul Bărcii porţiunea Maltezi - Borduşani - Făcăeni km. 17—38, jud. Ialomiţa. 21 Februarie 1935 37. Pescuitul şi domenialele din bălţile: Potelu, Orlea şi Celeiu, comunele: Potelu, Orlea şi Celeiu, jud. Romanaţi. 38. Pescuitul din Canalul Dunărei porţiunea Gârla Sulului-Gârcov km. 653—621 cu ostroavele: Băleni, Celeiu şi Vidinul, jud. Romanaţi. 39. Pescuitul în şanalul Oltului porţiunea Râul Vadiului-Robeşti, judeţele: Vâlcea şi Argeş. 40. Pescuitul in şanalul râului Argeş porţiunea Budeşti-Dunărea, jud Ilfov. 23 Februarie 1935 41. Pescuitul şi domenialele din moşiile de baltă: Bistreţ, Plosca, Cârna, Nedeia, comunele: Bistreţ, Plosca, Cârna şi Nedeia, jud. Dolj. 42. Pescuitul în şanalul Dunărei portiunea Gura Jiului-Gârla Sulului km. 693—653 cu ostroavele: Păpădia şi Prundu Gol, jud. Romanaţi. 43. Pescuitul in şanalul râului Olt porţiunea Băbeni-Drăgăşani, jud. Vâlcea şi Olt. 25 Februarie 1935 44. Pescuitul în şanalul Dunărei porţiunea Gura Râului Cerna-Turnu Severin km. 956-931 cu ostroavele: Gura Văii şi Bana, jud. Mehedinţi. 45. Pescuitul în şanalul Dunărei porţiunea Turnu-Severin-Hinova km. 931—916 cu ostrovul Simion, jud Mehedinţi. 46. Pescuitul din şanalul Dunăre, porţiunea Hinova-Vrancea cu braţul din stânga ce înconjoară ostrovul Corbul km. 916-900, jud. Mehedinţi. 47. Pescuitul în şanalul râului Olt, porţiunea Drăgăşani-Slatina, judeţele: Romanaţi, Vâlcea şi Olt. 48. Pescuitul în şanalul râului Jiu porţiunea dela Coţofeni-Malul Mare jud. Dolj. 49.Pescuitul în şanalul râului Jiu porţiunea Malul Mare-Foişor, jud Dolj. 50. Pescuitul în şanalul râului Jiu porţunea Foişor-Valea Standiului, jud. Dolj. 26 Februarie 1935 51. Pescuitul in Şanalul Dunării porţiunea Vrancea-Ţigănaş km. 900- 878, jud. Mehedinţi. 52. Pescuitul în Şanalul Dunării porţiunea Ţigănaş-Gruia km. 878 851 cu ostroavele : Braniştea Cioara, jud. Mehedinţi. 53. Pescuitul în Şanalul Dunării porţiunea Gruia-Salcia km. 851-820 cu ostroavele: Florentinul, gârla Mare Gomolariţa, Dosul Pristolului şi Balta Sleaului, jud. Mehedinţi 54. Pescuitul in Şanalul Râului Jiu porţiunea Valea Stanciului-Zavalu, jud. Dolj. 55. Pescuitul în şanalul Râului Jiu porţiunea Zavalu-Bechet, jud Dolj. 27 Februarie 1935 56. Pescuitul în Şanalul Dunării porţiunea Bârzina Mare-Gâsca km 574—541 cu ostroavele: Bujorescu Curghinelele, Angela, Gâştele şi Bârzna Mare, jud. Teleorman. 57. Pescuitul în Şanalul râului Olt porţiunea Draganeşti-Rusăneşti de Jos, jud. Romanaţi şi Olt. 28 Februarie 1935 58. Pescuitul în Şanalul Dunării porţiunea Ali-Bey-Piatra Lungă km. 1035-1010, jud. Caraş. 2 Martie 1935 59. Pescuitul în Şanalul Dunării porţiunea Râul Nera-Alibey km. 1075 1035, jud. Caraş. 60. Pescuitul din balta Boianu, comunele: Vărăşti şi Ciocăneşti, jud Ialomiţa. Vineri 1 Februarie 8£35 Un bărbat care a slăbit cu 28 Kgr. 575 gr. istoriseşte cum i-a ajutat Kruschen să slăbească Plimbări— nici un regim Dacă purtaţi cu Dv. o povară sub formă de grăsime, nu aţi vrea oare să vă scăpaţi de ea? Nu aţi vrea ca după o lună să vă puteţi urca pe cântar şi să vedeţi cum arâtatorul cântarului se apropie de greutatea Dv. normală. Dacă vă Închipuiţi că puteţi slabi numai prin exerciţii obositoare sau prin regim sever, citiţi această scrisoare: „In 12 luni şi ceva am slăbit de la 103 kgr. la 74 kgr. 38 gr., luând o doză de Sels Kruschen în fiecare zi timp de 6 luni şi mergând mult Acest rezultat este cu atât mai remarcabil, cu cât nu am urmat nici un regim.“—G. L. B. De ani de zile, oameni bogaţi şi. Eur organ, cum au cerelane preobezi vizitează acele minunate sta-j parate. Efectul sărurilor Kruschen ■ iuni din Europa ale căror t 1pe mi- este resimţit de fiecare organ, glamerale sunt renumite prin efectul dă, nerv şi vânător de a slăbi. Acest obicei se nu-i Sels Kruschen se vând în peşte meşte a „face o cură“. Astăzi, omul- 120 de ţări şi se pot obţine acum iie de bărbaţi şi femei corpolente în România la toate drogheriile şi fac această cură cu Sels Kruschen. farmaciile cu preţul de 95 lei fla- Formula sărurilor Kruchen conţine conul. Ingredientele sărurilor minerale ale apelor renumitelor staţiuni Aceste săruri combat cauza grăsimei, ajutând organele interne să - şi indeplineasce funcţiunile în mod nonnal şi să elimine materiile de prisos şi otrăvurile cari, dacă sur lăsate să se acumuleze se transformă în ţesu- / turi grase. Kru- [ sehen nu are efect numai a-1 supra unui sin-1 Tribuna muncitorească Greva de la fabrica „Haug” dii dimineaţă lucrătorii fabricei metalurgice „Haug“ din Capitală au declarat grevă, ca urmare a faptului că tratativele de aplanare a conflictului de muncă existent de mai multă vreme la acea întreprindere, au eşuat fără posibilitate de a fi reluate. Tratativele de conciliere intre părţi s’au dus Luni seara la inspectoratul muncii. întreprinderea a fost reprezentată prin d. ing. Nic. Costis, iar lucrătorii prin d-nii Gr. Marin, Mihai petrescu, Santa Isac, D-tru Ştefan şi Rusu Simion secretar al Uniunei’ muncitorilor metalurgist!, afliată Confederaţiei generale a muncii. Discuţiunile n’au dus însă la nici un rezultat, fabrica rămânând la vechiul punct de vedere: reducerea salariilor cu 10%. Delegaţii muncitorilor au arătat că nu mai pot suporta nici o reducere la salarii, după cele făcute in anii 1933 și 1934 și că dimpotrivă, se impune mărirea salariilor in urma faptului că fabrica se află acum în comjunctură favorabilă, iar pe de altă parte actualele salarii — după atâtea scăzăminte — sunt pur și simplu de foame: dela 5 la 10 lei pe oră, in medie 7—8 lei, ceea ce revine la un câştig lunar de 1700 lei, maximum 2000 lei lunar. In consecinţă delegaţii muncitorilor au cerut un modest spor de 5% la salarii, plata concediilor de odihnă, neacordate în 1932—1934, plata salariilor pe primele 7 zile de boală, şi câteva reforme privitoare la condiţiunile de lucru în fabrică. Patronul refuzând net chiar acordarea drepturilor prevăzute în legile de protecţie a muncii, tratativele au eşuat fără şanse de a fi reluate.Ca urmare, ieri nici un lucrător de la „Haug“ nu s-a mai prezentat la fabrică, nici chiar ucenicii. Greviştii sunt solidari şi se întrunesc în fiecare dimineaţă in sala Casei Poporului din str. Izvor no. 37. Consultaţiile medicale la Casa de asigurări Ploeşti Ministerul muncii aduce la cunoştinţa muncitorilor şi funcţionarilor asiguraţi la Casa din Ploeşti, cari au nevoe de consultaţii medicale că s’au fixat următoarele ore: Intre orele 8 jum. şi 10 jum. dimineaţa: boli interne, chirurgicale, pansamente şi dentistică; orele 11—13 a. m.: boli de ochi, interne, venerice şi boli de copii (sugari); dela 3 la 5 d. a.: boli de femei; dela 5 la 7 seara: boli interne; dela 5 jum. la 7 jum. seara: interne, chirurgie şi pansamente, boli de piept (T.B.C.), genito-urinare şi boli de nas, gât şi urechi. Laboratorul este deschis între orele 3 şi jum. d. a. Radiologie şi electricitate medicală, între orele 3 şi 5 d. a. Farmacia este deschisă dimineaţa de la 9 la 1, şi după amiaza de la 3 la 7 jumătate. Duminica intre orele 9 şi 10 se efectuează pansamente şi reţete la farmacia Casei de asigurări. Reglementarea muncii în Constanţa-gară şi triaj O delegaţie a Uniunei muncitorilor din porturi şi transporturi, în frunte cu d-nii L. Măglaşu secretarul acestei Uniuni şi Mihail Anghel delegatul căruţaşilor dela rampa gării Constanţa s’a prezentat ieri ministrului muncii, cerând introducerea muncii prin rotaţie — conform art. 4 din legea pentru modificarea unor articole din legea conflictelor de muncă — în acest câmp de activitate. Delegaţia a primit răspunsul favorabil, sub rezerva avizului ce urmează a fi dat de către comitetul permanent al muncii, care a fost convocat pentru mâine joi. Prin această soluţie favorabilă, se pune capăt unei continue stări de agitaţie care există de multă vreme pe rampa gării şi triajul Constanţa. Principiul rotaţiei la muncă, recunoscut acum şi pentru Constanţa va evita pe viitor desele conflicte care aduceau perturbări în viaţa muncitorească de acolo. Milioanele oltenilor... Duminica trecută toţi oltenii din Capitală şi-au lăsat coşurile cu zarzavat acasă şi au plecat fără cobiliţe la „adunarea generală“. S-au strâns toţi pentru că au avut de desbătut o chestiune foarte importanta pentru ei. Este vorba de cele 13.000.000 lei , banii lor strânşi în câţiva ani in vederea clădirii unui cămin şi pe cari actualul primar d. Donescu i-a trecut în bugetul general al primăriei.Oltenii au ţinut discursuri in cari au protestat cu vehemenţă contra hotărîrii d-lui primar general. Ei ce să li se restitue de urgenţă cele milioane lei,adunaţi cu stidca spinărilor lor. Credem că glasul lor răguşit va fi ascultat. 13.000.000 lei ar putea servi oricând cu prisosinţă pentru clădirea unui cămin — care să dea cu viaţă meii omenească olteanului ha),mic — care se fărâmă trudnic prin cele mai mizerabile mansarde. , ■ ■ întrebarea insă este: — Municipiul mai are cele 13.000.000 lei? Noi suntem informaţi că ba. Federalizarea asociaţiilor meşteşugăreşti Din iniţiativa Camerei de muncă din Bucureşti se duce de câtăva vreme o acţiune pentru contopirea sau cel puţin federalizarea asociaţiilor de meseriaşi mici patroni. Aseară au fost convocaţi la Camera de muncă reprezentanţii acestor asociaţiuni pentru a se pune bazele unei federaţii. Au participat d-nii Iorgu Th. Răşcanu, Al. Ardeleanu, Teodor Ionescu, N. T. Silivestru, M. Brezoianu, R. Lazarovici, Al. Urseanu, Rădulescu, Gheorghevici, reprezentând diverse organizaţii de acest fel. D. Hier. Calciu a arătat celor prezenţi că în aceste vremuri grele unirea forţelor meşteşugăreşti va asigura desvoltarea micii industrii. De aceia d-sa a făcut un călduros apel la cei prezenţi pentru federalizarea tuturor asociaţiilor de meşteşugari. D-nii N. T. Silvestru, Iorgu Th. Răşcanu, Teodor Ionescu, Al. Ardeleanu etc., au mulţumit pentru buneleatenţiuni pe care le are Camera de muncă şi au dat asigurări de tot sprijinul lor. S-a ales apoi un comitet de acţiune care va convoacă la o nouă consfătuire pe toţi reprezentanţii meşteşugarilor pentru înfiinţarea federaţiei. întruniri meşteşugăreşti Astă seară Miercuri la orele 7 luni, Uniunea generală a meseriaşilor va ţine o întrunire profesională în localul expoziţiei de sobe de teracote din str. Maica Domnului-Tei No. 36, la aceiaş oră are loc o altă adunare în casele d-lui Mihăilescu din şos. Pantelimon No. 127 lângă biserica Capră; la orele 8, în salonul de coafură al d-lui N.Dumitrescu din şos. Colentina No. 132, colţ cu str. D-na Ghika. Mâine joi la orele 7 jum. sara, în casele d-lui Dumitrescu, din str. Braşoveni-Tei No. 43, la orele 8 seara, în comuna suburbană Dudeşti-Cioplea-Baltă Albă, şos. Vergatet No., 60 şi la aceiași oră în comuna suburbană Băneasa str. I. G. Duca 19.