Dimineaţa, martie 1935 (Anul 31, nr. 10121-10151)
1935-03-01 / nr. 10121
Anul 31 Ko. 10.121 MÂRȚIȘOARE Aur, Argint, Dublé fin Cel mai bogat asortiment cu 25 % mai eftin a oriunde, numai la Bijuteria 1 „PROGRESUL“ Str. Smârdan 30 Fondată in 1904 de CONST. MILLE 3 Lei 16 PAGINI București, Str. Const. Mille (Sărindar) 5-7-9 STELEF. Direcția și Redacția 3.84.30; Adța 3.63.53 Provincia “$84.31; Străinătatea 3.84.33 Vineri 1 Martie 1935 țțartt ©l$t BIJUTERIA CAROL Lângă Srogueria donga g^AROUT^ COMEMORAREA REVOLUȚIEI LUI HORIA Se Împlinesc 150 de ani de cînd Horia, Cloșca și Crișan au murit la Alba Iulia pentru libertatea poporului. Se împlinesc 150 de ani de când 6000 de țărani români, aduși de autoritățile Ardealului austriac, din toate colțurile, au asistat îngroziți la executarea lui Horia și a lui Cloșca și la pîngărirea rămășițelor pământești ale lui Gheorghe Crișan, care fusese găsit mort în subterana unde era închis. Poporul a asistat la executarea unei sentințe, a cărei sălbătecie întrece orice închipuire. Sentința tribunalului militar din Alba Iulia spunea: „Au să fie duși la locul în datina pentru supliciu și acolo să li se frângă cu roata toate membrele corpului, începând de jos în sus, anume mai întâiu lui Ion Cloșca, apoi lui Horia, numit altmintrelea și Ursu Nicola, și în modul acesta să fie trecuți din viață la moarte, iar corpurile lor să se despice și să se tie în 4 bucăți, capul și părțile corpului să se pună pe roate pe lângă diferite drumuri și anume în comunele unde au comis cruzimile cele mai scelerate, iar inimile și intestinele lor să se îngroape la locul supliciului“. Cu acest capitol sălbatec și sîngeros s’a încheiat sub zidurile cetății din Alba Iulia revoluția din 1784. O revoluție cu caracter social, pornită din rîndurile moților și provocată de regimul de exploatare prin care nobilimea maghiară trăia de 700 de ani pe spinarea iobagilor nenorociți, încurajați de la Viena intr’un moment in care Habsburgii se găseau în conflict cu ungurii. Horia, Cloșca și Crișan au pornit moții la luptă, crezînd că vor fi ajutați de la Viena. Nădejdi înșelate! Horia, Cloșca și JCrișan, sui fost săvirșit', cu săi» "buiocie și c'if’cruzime, fără ca 1 I dealul mare pentru care au luptat, să se fi îndeplinit atunci. Revoluția de la 1784 a fost organizată după ce scopul ei fusese bine cântărit și precizat. In ziua de 11 Noembrie 1784, Horia a adresat nobilimii din județul Hunedoara ultimatumul său, în care cerea : Poporul român să fie liber de iobăgie, să nu mai fie nobilime, iar foștii nobili să plătească dări întocmai ca și poporul țăran, pămîntul nobililor să se împartă la țăranii, cari il lucrează. .pentru realizarea acestui program însemnat au murit moarte de martiri nu numai cei trei fruntași, Horia, Cloșca și Crișan, ci sute și mii de țărani români din munții Apuseni. Uciși de setea de răzbunare a nobilimii ungurești și secerați de gloanțele trădătoare ale oștiilor habsburgice. Au trebuit să treacă de atunci mai bine de 60 de ani, pentru ca punctele din memorandumul lui Horia să fie impuse clasei stăpinitoare din Ardeal și pentru ca țăranul român să fie descătușat de glie și să se bucure de un început al drepturilor omului. A trebuit să fie o a doua izbucnire a revoltei romînești în Ardeal, pentru ca în 1848 legiunile lui Avram Iancu să pornească în luptă cu programul mare, formulat de Barițiu în adunarea națională dela 3/15 Maiu de pe Cîmpia Libertății de lingă Blaj. Și au trebuit să treacă de atunci aproape 135 de ani pînă cînd am avut în Romînia întregită prilejul istoric de a sărbători aplicarea celui de al treilea punct din programul lui Horia : pămîntul să fie dat în proprietatea celor care-l lucrează. In această perspectivă de istorie socială este evident că revoluția de la 1784 capătă un relief foarte impunător. Și în momentul cînd se vorbește la noi în mod programatic de realizarea statului țărănesc, se cuvine să ne aducem aminte cu admirație și cu recunoștință de cei trei țărani modești din Țara Moților, cari încă acum 150 de ani și-au jertfit viața pentru asemenea idealuri. Liviu P. Nasta - Politicienii cer mereu impozite, — da’ ei nu dau bir ?.. Da, bir cu fugiții»« ■—• -grim In pag. a Hl a: Coborarea eroilor Horia, Cloșca și Crișan Cum trebue înțeleasă revoluția lui Horia K«WV 3k- • --Q— „ După 150 de ani acum mai intâiu poate poporul nostru să sărbătorească în voie izbucnirea cumplitei răscoale țărănești din Munții Apuseni, în fruntea căreia s’au pus frații de cruce Vasile Nicolae Ursu zis Horia, loan Oargă zis Cloșca și Gheorghe Giurgiu zis Crișan. Răscoala a fost o țâșnire vehementă a dorului de libertate și a setei de dreptate a celei mai vechi populații a Țării, despoiate pe încetul de drepturile ei și asuprită de învingători și de noii stăpâni. Pe încetul, zic, pentru că și în secolul al XVI mai dăinuia în unele părți ale Ardealului vechea organizație după „jus valahicum”, cu „ libertates ab antiquo’, în care dreptatea le era împărțită sătenilor și păstorilor români de voevozi și cneji din neamul lor. In secolul XVIII nu mai rămăsese nimic din această organizație: libertatea strămoșească dispăruse, iar dreptatea era cum o împărțea nobilul maghiar ori magistratul sas, totdeauna în folosul acestuia. Astfel nemulțumirea fierbea și trebuia să isbucnească. Libertățile străvechi, acordate de împărat din nou regimentelor grănicerești, au stârnit dorința de a se împărtăși de ele și in populația nevoiașă și amărâtă a Românilor din Munții Apuseni, care a cerut să fie militarizată și să i se restituie vechile libertăți. Cererea prezentată astfel a fost simpatică Curții din Viena. Așa se explică de ce aceasta nu a luat măsuri de la început ■ împotriva revoluției țăranilor români, care doreau să o servească. Dar a reprimat-o imediat ce i s’a părut că-i primejduește interesele, uitând de orice recunoștință, ca și în 1848-49 față de Avram Iancu. Nu cred că se poate amesteca prea mult elementul confesional în această revoluție cu caracter social și național. Aceasta pentrucă, deși Curtea catolică favoriza pe uniți, nu toți grănicerii, la ale căror privilegii râvneau revoluționarii, au fost uniți, nici toți revoluționarii n’au fost ortodocși. Iosif II era tolerant în privința confesională, liberal și democrat în politică. Revoluția lui Tănase Todoran de la Năsăud are alt caracter decât cea a lui Hori: ea este impotriva militarizării și a Unirii, a lui Horia este pentru militarizare și nu este împotriva Unirii, deși făcută în majoritate de ortodocși. Fricțiunile confesionale, câte au fost, se explică prin faptul că Unirea era încă prea proaspătă și propaganda pentru ea și reacțiunea împotriva ei mai dăinuia. Dar’fondul revoluției n’avea nimic confesional, el a fost social și național. Prof. Univ. Dr. N. DRAGAN Fost rector al Universității și actual primar al municipiului’Cluj HORIA Alba-Iulia, 28 Februarie 1785 Alba-Iulia ’n Ardeal, Cu împrejurimea-i toată Azi, privește de pe deal, Cum pe Horia-I frâng in roată.» Sărbătoare de călăi Și de băutori de sânge! Râd, azi, Nemeșiii râd, răi., Nemeșii se veselesc. Dar fiorul îi petrece. Ochii Horii nu clipesc, Și se uită așa de rece. Bucuroșii-aud trosnind oasele sub roata cruntă. Pe Nemeși fiori îi prind. Ochii reci par’că-i înfruntă. Ochii reci au graiu cumplit Sub sprincenele stufoase, Și’ntr’un cântec preamărit Prefac trosnetul de oase... (Fragment) G, MURNU ■ [UNK] [UNK] Iobagi mea, biata, plânge... Executarea eroilor Un raport olandez despre revoluția lui Horia Ziua de 28 Februarie încheie un secol și jumătate de la tragerea pe roată a celor trei revoluționari transilvăneni, răsculați contra regimului de iobăgie. Pentru prima oară în Europa, istoriei moderne,, se află și de acest popor subjugat. Deci o dată importantă pentru noi. Dacă punem la socoteală, că această revoluție a precedat cu puțin pe cea franțuzească, și că a fost pornită cam din aceleași foruri, ea reprezintă o dată și mai importantă pentru poporul de la Dunăre. A trebuit ca întâmplarea să arunce sub ochii unui istoric de la noi un raport al ministrului Olandei la Constantinopoli, pentru ca să aflăm de încercarea nenorocită a „armatei moldovenești” de a veni în ajutorul revoluționarilor. Armata moldovenească desființată de turci, intervenind! Și totuși faptul a existat. S’a dat bătălia la pasul Ghimeș, și Secuii au distrus , acea armată moldovenească, din fond a fi fost desigur o armată și mai cert împinsă de turci peste frontieră. Și faptul se dovedește și prin răsluirea frontierei de către Austria, pentru asigurarea mai bună a împărăției. Intervenția aceasta arată neînțelegerea Porții prin desființarea armatelor românești, care va mai fi exemplificată și cu ocazia împărțirii Poloniei. O carte veche asupra societăților secrete din Imperiul Habsburgilor pomenește despre „Fră j Horia ția de Cruce” din timpul lui Horia. In „Adevĕrul” am publicat desspre această societate secretă, cu sediul la Viena, care a pregătit revoluția trimițând unul câte unul oameni înarmați în Transilvania. Se dă și raportul poliției în această privință și apostila lui Iosif II pentru desființare. Se publică și continuarea cu bustul lui „Homa rex Daciae” și jurământul de răzbunare al membrilor. Cum, cu câțiva ani mai înainte, Lafayette înființase loja masonică „Petit café” din Viena, legătura cu Revoluția Franceză și cu cea Americană, ar putea fi făcută. După cum se vede, o perspectivă absolut neașteptată pentru răscoala „sălbaticilor” de ciobani din Munții Apuseni. Există un ziar, care se chiamă „Gazette de Hollande” și care apare de la 1630. Școalei române de la Paris, i-am sugera să caute ce se scrie in el, despre acel eveniment. Aceasta ar fi evitat răscolirea arhivelor din Haga. Rapoartele din cartea despre care am scris, erau din arhivele Poliției din Viena, iar unul publicat de către „Ziarul Austriei de Jos”. Arhivele lojelor din Paris nu au dispărut. Nu se poate ca ceea a lui Lafayette să nu poseadă nimic despre eveniment, raportat de filiala ei din Viena. Cu aceste cercetări s-ar fi putut complecta paginile de istorie scrise, cu privire la Revoluția lui Em. Ci Griîi oraș mtilor.Ti Dirijabilele americane „Macon și „Akren“ s’au prăbușit din cauza unor atentate Declarațiile senzaționale ale unui expert WASHINGTON. 27. — In comisiunea parlamentară de anchetă asupra cauzelor prăbușirii marelui dirijabil „Macon“ au produs o extraordinară senzație explica lunile date de expertul Kwabsnshu. Acesta, în urma unor minuțioase cercetări pe care le-a făcut la locul unde s’a prăbușit dirijabilul, a ajuns la concluzia că prăbușirea uriașei aeronave s’a produs în urma unui atentat săvârșit de o persoană ce se afla pe bordul dirijabilului, în timpul cursei. Atentatorul a vărsat, în partea dinapoi a nacelei, materii ușor inflamabile, cărora apoi le-a dat foc. Explicațiunea aceasta a produs, după cum era de așteptat, o impresie profundă asupra comisiunii parlamentare, care a procedat imediat la o confruntare a expertului cu comandantul dirijabilului mistuit de incendiu. Căpitanul Willey, comandantul lui „Macon“, a răspuns foarte enervat declarând că afirmațiile expertului sunt neadevărate și că ipoteza lui este imposibilă. Willey a explicat că, cu 30 de minute înainte de a se produce catastrofa, ofițerii au inspectat aeronava și n’au descoperit nimic suspect. Expertul Knaibenshumu s-a lăsat însă bătut și și-a menținut acuzațiile. In fața protestelor căpitanul Willey, expertul a trecut la precizări, declarând că atentatorul a fost un chelner din popota ofițerilor, japonez de origine, care și-a jertfit viata pentru a compromite renumele aviației americane. Kmabenshu a declarat că și marele dirijabil „Akron“ s-a prăbușit tot în urma unui atentat. Față de aceste declarații de o gravitate excepțională, președintele comisiunii parlamentare de anchetă, a hotărît să intensifice lucrările și urmează să procedeze la noi cercetări. Pentru moment, departamentul aviației a fost somat să nu mai angajeze nici un fel de personal de rasă străină pe dirijabilele flotei americane. Chestiunea reîntoarcem ex-Kaiserului 0 sugestiune pentru stabilirea ex-Kaiserului in Elveția NEW YORK. — „United Press“ anunță din Berlin: Reprezentanții ex-Kaiserului Wilhelm s-au adresat guvernului din Berlin, în scopul de a obține permisiunea ca fostul împărat Wilhelm să poată renunța la reședința sa din Doom și să se strămute în micul palat din apropiere de Homburg (Hessa), unde ar fi în măsură să înlăture dificultățile de transferi. Cererea a fost respinsă. Totuși, nu se consideră exclus, ca ex-împăratul să se reîntoarcă in Germania sub condițiuni limitative. Se afirmă, că s-a examinat ideea de a strămuta reședința ex-împăratului Wilhelm în Elveția, unde ar fi în măsură să capete sume de bani mai importante decât în Olanda. Ex-Kaiserul ar preferă însă să trăiască in Germania. Guvernul german obiectează că ex-împăratul ar putea deveni în Germania punctul de plecare al unei agitații monarhiste. Se crede că, în cazul când guvernul german s-ar declara de acord cu reîntoarcerea ex-suveranului, guvernul ar lua dispozițiuni pentru a limita numărul vizitatorilor și a îngrădi libertatea de mișcare a ex-împăratului SOSIREA ARHIDUCELUI mic la Paris PARIS. 26 (Rador).— Astăzi la ora 11 și 36 a aterizat pe aerodromul Le Bourget arhiducele Anton de Habsburg. Arhiducele Anton pilota personal avionul său de turism. * PARIS 26, (Rador). — Arhiducele Anton de Habsburg a plecat astăzi spre Viena, pe bordul avionului său, PARIS 26, (Rador). In drum spre Viena, Arhiducele Anton de Habsburg a aterizat la Nancy, din cauză că se apropia noaptea. # Un jucator condamnat la moarte la Viena VIENA, 26 (Rador). Tribunalul special a condamnat la moarte prin spânzurătoare pe lucrătorul Pribauer, în vârstă de 22 ani. Pribauer a asasinat un agent de poliție pentru a bicicleta.