Dimineaţa, aprilie 1935 (Anul 31, nr. 10152-10179)
1935-04-01 / nr. 10152
Amil 31 No. 10.152 STOFE ms MOW PRES şi ȘTERGĂTOARE DE COCOS ARTICOLE DE TAPIŢERIE ■ Cel mai eftah la * SCHQHBERGER & STRAPA XTPSCANI No. 73 16 PAGINI " —------ Fondată în 1904 De CONST. MILLE 3 Lefi I Bucureşti, Str. Const. Miile (Sărindar) 5-7-9 | TELEF.: Direcţia şi Redacţia 3.84.30; Adiţia 3.63.53 ') li_____’_________ * ' II Provincia 3 84.31; Străinătatea 3.84.33 Luni 1 apri 1835 vofre jetthe&e ’ GRACE Â'LA'POOSIE rcvcE ttÂNci \^/uhin, ' '.nuts. După vizita ministrului de externe englez sir John Simon la Berlin, care a avut ca rezultat cunoaşterea intenţiilor adevărate ale Germaniei in ce priveşte pacea Europei, si imediat după întoarcerea de la Moscova, Varşovia şi Praga aSubsecretarului de stat din ministerul de externe englez, se va pune în mod "definitiv problema mare , pace sau război. .. ‘ • Cancelarul Hitler, în expunerea pe care a făcut-o reprezentanţilor guvernului englez, a arătat hotărirea fermă a Germaniei naţional-socialiste de a nu mai ţine seama de nimic şi de nimeni, de a se înarma Opuntru ca țara de 65 de milioane de locuitori să -'devie mai puternică decât oricare alta,sau chiar de câte două ia un foc. Astfel cancelarul Hitler speră să impue Europei, fie prin sistemulam^pintânlor ca până acum, fie chiar printr’un război de agresiune, realizarea programului sau,astăzi mărturisit. Situaţia se prezintă deci iar aşa fel, încât ţările europene cari doresc o pace organizată, şi linişte, nu,mai au de ales. Sau vor proceda toate împreună la organizarea eficace a securităţii, saudacă nu, atitudinea lor va insemnân mod lămurit că se resemnează să accepte declanşarea unui nou război european, in momentul pe care i l va alege cancelarul Hitler, ca fiind cel mai avantajos pentru...interesele Germaniei. Germania nut mai vrea să accepte situaţia in care s'a găsit până acum şideclară pe faţă că, nici nu se mai mulţumeşte cu egalitatea perfectă in Europa, cu toate celelalte, mari purteri, ci vrea să-şi asigure locul de conducere şi o extindere teritorială care să aducă în frontierele Reich- ului cât mai multe din regiunile locuite azi de germani. De aceia refuză să accepte orice angajament cu corte seeinte practice reale, prin care să se asigure pacea europeană indivizibilă, garantându-se. ..mm,obligai? tiuiți cu caracter* militar toate1’ frontierele de astăzi.■■■■` ...,ț . Desbrăcând aceasta a'titudi-ne, de frazele mai politicoase sate, mai brutale, in cari a fost îmbrăcată la Berlin de către cancelarul Hitler în conversacunile cu sir John Simon-Si cu d. Eden, rămâne, tendinţa categorică şi hotărită delna, răsturna situaţia actuală de lucruri in Europa, utilizând pentru acest scop orice mijloc. Reprezentanţii guvernului englez simt azi în măsură să cunoască institudinea şi dorinţeletuturorguvernelor europene. Franţa şi-a precizat punctul său de vedere faţă de situaţia ameninţătoare creată de cancelarul Hitler, cerând Angliei realizareapractică a principiilor, fundamentale de politică internaţională,, cuprinse in aranjamentul franco-englez de la Londra, Italia şi-a precizat punctul ei de vedere, în cadrul pactelor încheiate la Roma cu Franta. B. Eden va putea fără îndoială să raporteze incă de pe acum guvernului său atitudinea Rusiei Sovietice, atitudine, care în cele mai multe privinţe este identică cu a Franţei. Mica înţelegere şi înţelegerea Balcanică sunt obligate de interese cu totul vitale, să lucreze pentru realizarea aceloraşi principii, întrucât trebuie cu orice preţ să împiedice repetarea în Basimir. Dunărean său în Peninsula Balcanică a gesturilor de imperialism, independent, cu î"cari"d. Hitler ,nelinişteşte de atâta vreme lumea. Mica Intelegeree şi înţelegerea Balcanică nu vor putea să admită ca Ungaria sau Bulgaria să urmeze pilda Germaniei naţional-socialiste"şi să încerce replierea unilaterală a tratatelor de pace. , , Este în afară de orice îndoială că Germania este hotărită să persevereze pe calea de care a apucat, întrucât nu s'a găsit nimenea care să se opue gesturilor ameninţătoare ale Reichului, pentru ca să se evite izbucnirea unui război cu responsabilităţi înspăimântătoare în faţa istoriei şi a civilizaţiei omeneeşti, d. Hitler a obţinut bătând cu pumnul in masă succese destul de aneeciabile. Va continui deci să încerce aceiaş metodă şi mai departe, dacă nu se va lovi încă de acum de Un cerc de fier al ţărilor cari vor pacea şi cari să opue expansiune! intempestive a Germaniei hitleriste o superioritate zdrobitoare de forţe organizate. Misiunea aceasta va trebui s'o îndeplinească apropiata conferinţă de la Stressa, despre care se poate spune deci cu drept cuvânt că va decide“ pentru Europa dacă vom avea: RĂZBOI SAU PACE. Uviii P. Nasia Pastia de la Meri-Petchi, a fost descoperit cadavrul gol al unei femei cu părul, blond îngropat la rădăcina unui pom, la o adâncime de vreo 80 centimetri. Alt cadavru a fost găsit sub ghiaţa râului Ialomiţa lângă picioarele unui pod din apropiere. Rumoarea publică, locuitorii din sat şi cei din cartierele bucureştene, pe unde a trăit Pastia — îl bânuesc pe acesta din urmă drept autor al crimelor de la Meri-Petchi. CE SPUNE UN FOST SLUJBAŞ AL LUI PASTIA D. IUclian Gheorghiu, venind ori la redacţia noastră, ne-a dat informa-! ţigriile următoare, cari luminează unele puncte obscure'ale acestei, intumerbase afaceri. —. II cunosc pe d. Pastia de mulți alți, dela Slatina, pe când era bine văzut., în societate: magistrat, moşier,proprietar, de vie. .. ! Eu. fiind'agronom. . absolvent al. Scoalei de .agricultură, — ne sptme d-sa.“—' era natura! să încerc să in-uf tru în,relaţii cu d. Pastia, după cum întreţineam raporturi şi cu alte persoane, cari ar fi putut să-mi dea posibilitatea de a-mi exercita meseria mea.. . Prin Februarie, anul 1934, ar fost acasă la Pastia. Tri''stt\ Precupeţii Vechi, rugându-l să-mi dea câteva rânduri de recomandaţie, urmând să ocup o slujbă. — Ai,venit tocmai bine!” — îmi spuse Pastia. „Rămâi in slujbă la mine. Mergem la vie,lângă Viforâta, aproape de Târgovişte. Şi de atunci am rămas la Bucureşti, la dispoziţia lui Pastia, in aşteptare să fiu trimis la vie, ceea ce insă nu s’a rmai întâmplat — spunea Gheorghiu — din motive independente de voinţa mea. CE ŞTIE DESPRE FEMEEA BLONDĂ — Nu este adevărul că am ajutat pePastia să îngroape pe femeea blondă. „In ziua de 15 Martie, a. c. m’am prezentat d-lui judecător de instrucţie Const. Simionescu şi i-am făcut aceeaşi declaraţie, de faţă fiind întâmplător şi d. avocat Paul Iliescu. D. judecător de instrucţie m’a concediat, urmând să mă prezint când voi, fi. chemat". —Aţi cunoscut pe Angela, cu care a trăit Pastia la Meri-Petchi? „—am întrebat pe d. Gheorghiu. — „Am văzut-o impreună cu Pastia, după cum l-am văzut mai târziu, pe stăpânul meu ca Ana. Voicu. Dacă insă mă veţi întreba: ce a devenit Angela? Mai trăeşte, sau nu? '‘e unde e? La întrebările acestea n’aş putea să răspund, căci nu ştiu nimic”. — Traiul lui Pasia cu Angela era tragi-comic— spune d. Gheorghiu— „Inspira sentimente foarte diverse. Când era de invidiat, când inspira mită, când te uimea. . . — Pe mine n’ai să mă poţi omorî, cum ai omorât pe Angela la Meri- Petchi!” — am auzit-o într’o zi strigând pe Ana, pe când să certa cu Pastia, — spune d. Gheorghiu. Dar n’am luat în serios aceste vorbe spuse într’un moment de furie. „Ana pleca mereu acasă, în şoseaua Colentina, apoi iar se întorcea, fie chemată de Pastia, fie singură, de bună voe. „Situaţia mea era foarte penibilă — mărturiseşte interlocutorul nostru — asistam de multe ori la certurile lor violente, apoi la împăcări. Ana fugea din nou, Pastia plângea desperat ascultând la Radio: eram obligat şi de milă, şi ca salariat al lui Pastia, să umblu prin oraş, să o caut pe fugară. „Aflasem că e măritată — ceea ce nici Pastia n’a ştiut de la început şi că are doi copii. Nu ştiam ce sâ cred! — I-ascultă — i-am spus într'o zi Anei — ori stai cu Pastia şi atunci, trebue să te resemnezi, luându-l aşa cum e. Ori dacă nu poţi răbda, dute acasă la copii şi la bărbat şi rămâi acolo. Nu mai veni pe aci. Nu poţi scăpa de Pastia? Bănueşti că ar fi omorît pe cineva — ceeace eu nu cred — reclamă-1 la parchet! Dar n’are nici un Dumnezeu sâ-1 agiţi in modul acesta, ba să vii, ba să pleci... Căci dacă te porţi aşa, intr'adevăr că ţi s’ar putea întâmpla o nenorocire. Bagă de seamă că prin purtarea d-tale şovăitoare aţâţi gelozia a doi bărbaţi”. Interveneam şi eu cum puteam — spune d. Gheorghiu — spre a potoli scandalurile, ce de altfel, se fineau lanţ şi despre cari vorbeau toţi cei de prin străzile învecinate vilei, din str. Precupeţii Vechi, deoarece Ana — sau „Ţucu”, cum îi spunea Pastia — ieşia tneri, noaptea, desbrăcată, şi alerga prin vecinii conacului de la Meri - Petchi Cine a comis crimele de acolo? C. Gheorghiu, fostul agronom al lui Pastia, la redacţia noastră Se ştie că In grădina conaciului lui „Uneori trăiau ca doi porumbei, se preumblau la Snagov, plecau la băi la Slănic, sau li vie, se preumblau la braţ prin localurile de petrecere din Bucureşti. ■ „S-au şi logodit, făcând o petrecere specială... Pastia îi propusese să o despartă de bărbatul ei. „Altă dată se certau pentru fleacuri, se băteau, se insultau, se reclamau reciproc la circumscripţia poliţienească. Pastia, în drum spre spitalul central de boli nervoase ȘOMAJUL — Neiiiții vor iar să facă război.» ^ Se vede că nici ei n’ai* de lucru.. „îmi iau lumea în cap! — într'o zi, aflându-mă — continuă să povestească d. Gheorghiu d in prăvălia din str. Făinari 25, a d-lui Const. Diculescu, proprietar de vii și livezi și proprietarul depozitului de vinuri Măgura Oltului", i-am spus într'un moment de expansiune: • : „îmi iau lumea in cap!”. V. Const. Diculescu esteo persoană onorabilă şi serioasa fiind foarte respectat. Totuşi, fiind aproape un an de când am vorbit cu d-sa, şi sub recenta impresie, a crimei din str. Precupeţii Veghi,- ‘d. Diculescu nu şi-a adus bine aminte de cuvintele ce i-am spus atunci, cârid tocmai se descoperise cadavrul îngropat in grădină, iar Pastia răpire pe băcanul Neculae Ene din Meri Petchi. Sub impresia celor in- Ipiiiplate, ,d. Diculescu nu m’a înțeles bine... ) ... . .. . . v . . . „in orice caz, nici vorbă n’a fost despre Angela. De altfel n’am spus d-lui Diculescu, acele cuvinte, nici cu teamă, nici cu ură împotriva cuiva. Eram, pur şi simplu, amărât că mă vedeam târât in certurile nesfârşite dintreun stăpânsentimental, ciudat in apucături si o femee foarte ineligentă, dar totuşi nelogică in toată atitudinea ei: doi oameni cu suflete sbuciumate, cari meritau amândoi compătimire... „In cele din urmă, descurajat, văzând că n’am cu cine mă’nţelege şi că in foc să fiu trimis la vie, trebue să alerg mereu in căutarea ,,dispărutei” l-am părăsit pe Pastia. Întâmplarea a făcut că m’am şi îmbolnăvit şi de aceea nu m’a văzut lumea mai mult timp; n’am plecat insă din Bucureşti. Şi nici nu m’am ascuns. 1 rijjm rezumat: n’am nimic pe conştiinţă! N’am ajutat la inmormântare’a nici unui cadavru şi n’ am nici o idee’cine pot fi femeilemoarte descoperite la Meri-Petchi. De asemenea n’am nici o bănuială cu privire la acela, sau aceia cari ar putea fi implicaţi cu privire la descoperirile lugubre de la Meri-Petchi. „Drama din str. Precupeţii-vechi m’a emoţionat adânc, ca pe unul, care am cunoscut de aproape ne ambii eroi ai acestei triste întâmplări, cât şi pe bătrâna mamă şi pe fetiţele azi orfane. Aştept cu încredere ca justiţia să lămurească pe deplin, cele intâmplate” — îşi termină d. —Musa. Cine e femeia blondă? Printre corpurile delicte și dovezile materiale, figurează mai multe scrisori de rechemare, pe care Pastia le-a scris menajerei sale Ana Voicu, atunci când aceasta, desuerată de maltratări, fugea acasă, în șoseaua Colentina No. 23. In plic, Pastia punea uneor’i un glonte de revolver şi pe scrisoare făcea diferite cruci cu cerneală. Mama ucisei a depus aceste gloanţe la cabinetul judecătorului de instrucţie, medico-legale care până acum nu a fost efectuatT din pricina anchetelor prea sumare şi a felului cum au fost redactate procesele jandarmilor şefi de post, cari arătau că nu este aici o bănuială, atunci cana tot satul Meri-Petchi vuia. D. Năstase crede că Maria St. Chiţescu şi-a luat numele fals de Angela, când a venit ca menajeră la conacul lui Pastia, nume sub care o cunoşteau ţăranii din sat. Alex. F. Mihail DESGROPAREA CADAVRELOR LA MERI PETCHI D. O. I. Năstase, din gara Sighireana a comuncat judecătorului de instrucţie bănuiala sa că una din aceste femei poate fi o oareşicare Marta St. Chitescu, în etate de 34 ani, blondă 1.70 metru înălţime, dispărută din comuna Domnita Maria (jud. Ialomița). Rămâne acum să fie desgropate cadavrele, in vederea unei expertize Moartea unui acrobat italian Roma, 30. (Rador). — Căpitanul pilot Ernesto Sanzini, care a reprezentat Italia în diferite competiţiuni internaţionale, şi-a găsit moartea în cursul unor exerciţii de acrobaţie aeriană. Pacte de asistenţă intre Italia şi Mica înţelegere PARIS, 30.— Ziarul L’Oelivre est© informat că d. Mussolini ar fi făcut un demers personal pe lângă d. Pierre Laval, rugându-l să accelerez© vizita d-sale la Moscova, deoarece evenimentele internaţionale s© precipită şi trebue de creat, cât mai curând, un front de rezistenţă. Italia e hotărâtă să încheie cât mai repede, câte un pact de asistenţă mutuală cu Cehoslovacia şi Iugoslavia in legătură cu Austria. Cele douăari care fac parte din Mica înţelegere ar urma să ia atitudine, de indată ce s’ar instaura un regim national-socialist in Austria. Bineînţeles, insă, Italia nu va putea încheia aceste pacte cu Cehoslovacia şi Iugoslavia decât in cazul când Franţa şi Anglia nu ar păstra atitudinea lor şovăitoare de până acum. Demersul d-lui Mussolini pe lângă ministrul de externe al Franţei a produs senzaţie în toate cercurile diplomatice și nu va rămân© probabil fără urmări. progret UNUI HIDROAVION TOKIO, 30 (Radorh - 1 ) hidroavion, având pe borţi şapte persoane, s'a prăbuşit azi dimineaţă lângă Tatejama. Trei persoane au murit. Restul de patru s'au ales cu răni foarte grave. Reluarea relaţiilor culturale cu Rusia Rectoratul universităţii din Iaşi a făcut o adresă ministerului de instrucţie intrebându-l • ce crede guvernul români în privinţa schimbului de lucrări ştiinţifice şi de reviste cu învăţaţii din Rusia Sovietică şi dacă acest schimb nu constitue cumva o călcare a legilor in vigoare. Ministerul instrucţiunii a cerut lămuriri la ministerele de externe şi interne. Ministerul de externe a răspuns că nu are nici o obiecţiune de făcut itn privinţa stabilirii schimbului de lucrăriştiinţifice şi de reviste cu cercurile ştiinţificedin Rusia, iar ministerul de interne că acest schimb era liber şi când raporturile diplomatice cu Rusia nu erau reluate. . Ministerul de externe a făcut, de asemenea, cunoscut că n’are de făcut vreo obiecţiune nici în privinţa participării profesorilor universitari români la congresele internaţionale care s-ar tine in Rusia şi la care ei ar fi invitaţi. Ministerul de interne este de aceiaşi părere, însă cere să fie înştiinţat totdeauna când se primesc asemenea invitaţii, întrucât paşapoartele de călătorie în Rusia se liberează numai de acest minister. 21 de condamnaţi la moarte au fost graţiaţi in Spania MAORIDVW (Rador). — Preşedintele republice! a semnat decretele pentru graţierea a 21 de condamnaţi la moarte, pentru care guvernul demisionatori dăduse aviz favorabil. Printre cei graţiaţi se află şi deputatul socialist Gonzales Pena, Un tunel prin Mont-Blanc? Iminente tratative între guvernele francez şi italian VIENA. — Ziarul „Die Stunde” anunţă din Chamonix: In curând vor avea loc între forurile competente franceze şi italiene primele negocieri cu privire la construirea unui tunel prin masivul Mont-Blanc. Un tunel prin Mont-Blanc ar fi de cel mai mare folos pentru circulaţia franco-italiană şi ar înlesni, sub forma unui scurte călătorii prin tunel, trecerea Alpilor, pentru care Napoleon avusese încă nevoe de zece zile, cu prietenul campaniei sale in Italia. Tratativele, întrucât priveşte Franţa, au fost aprobate in mod categoric de către comisiunea ministerului de comunicaţie pentru lucrări publice. Avantagiile car© ar rezultă din construirea unui asemenea tunel, sânt următoarele: 1. Amiciţia dintre Franţa şi Italia va fi şi mai mult întărită. 2. Călătoria intre cele două ţări va fi scurtată cu aproximativ 320 kilometri; 3. Construirea tunelului va da de lucru la mai multe mii de oameni, timp de vreo 5 ani. Această durată de construcţie este prevăzută pen-, tru tunelul in chestie 1. Circulaţia turiştilor intre ambele ţări va fi considerabil sporita prin construirea tunelului. Dacă tratativele vor fi încheiate cu succes, se va putea începe încă in cursul anului viitor cu construirea '■ tunelului, bineînţeles dacă parlamentul va încuviinţa mijloacele necesare. Tunelul nu va fi utilizat de trenuri ci numai de automobile. înaltul comisar al Societăţii Naţiunilor în Danzig, terorizat de hitlerişti Uu protest la Liga Naţiunilor DANZIG, 29. — O discuţiune folgte vie s'a produs astăzi intre d. Lester, înaltul comisar al Societăţii Naţiunilor şi d. Greiser, preşedintele Senatului din Danzig. In cursul unei întruniri naţionalsocialiste, d. Greiser acuzase pe d. Lester că susţine partidele de opoziţie in campania electorală. In întrevederea care a urmat, d. Lester a declarat că este de datoria sa să ia sub protecţie pe cetăţenii din Danzig împotriva abuzurilor autorităţilor. D. Greiser a ameninţat atunci pe d. Lester că va avea soarta d-lui Knas, preşedintele fostei comisiuni guvernamentale din Saar., D. Greiser n’a explicat ce sens are această ameninţare. D. Lester a adresat Senatului un protest şi a trimis un protest amănunţit asupra incidentului la SecretariatulSocietăţii Naţiunilor. Pe de altă parte, se semnalează zilnic numeroase incidente care dovedesc că protecţia acordată de înaltul comisar al Societăţii Naţiunilor este in acelaş timp şi necesară şi precară. Intr’adevăr, toţi candidaţii socialişti la alegeri au primit scrisori de ameninţare, prin care sunt somaţi să-şi retragă candidaturile. ieri au fost arestaţi malţi membri ai partidului socialist, la întrunirea lor a fost distvată autorităţi. „ De altfel nu se văd pe străzi afişele electorale ale partiduluiţional-socialist, deoarece șoc care are concesia africtului db . zig, a refuzat să trimie «teas' s lane ca jiaxtlduri0«TodS5r»