Dimineaţa, aprilie 1935 (Anul 31, nr. 10152-10179)

1935-04-01 / nr. 10152

Amil 31 No. 10.152 STOFE ms MOW PRES şi ȘTERGĂTOARE DE COCOS ARTICOLE DE­ T­APIŢERIE ■ Cel mai eftah la * SCHQHBERGER & STRAPA XTPSCANI N­o. 73 16 PAGINI " —------ Fondată în 1904 De CONST. MILLE 3 Lefi I Bucureşti, Str. Const. Miile (Sărindar) 5-7-9 | TELEF.: Direcţia şi Redacţia 3.84.30; Adiţia 3.63.53 ') li_____’_________ * ' II Provincia 3 84.31; Străinătatea 3.84.33 Luni 1 apri 1835 vofre jetthe&e ’ GRACE Â'LA'POOSIE rcvcE ttÂNci \^/uhin, ' '.nuts. După vizita ministrului de externe englez sir John Simon la Berlin, care a avut ca rezultat cunoaşterea intenţiilor adevărate ale Germaniei in ce priveşte pacea Europei,­ si imediat după întoarcerea de la Mos­cova, Varşovia şi Praga a­­Subsecre­tarului de stat din ministerul de ex­­tern­e englez, se­­ va pune în mod "de­finitiv problema mare , pace sau război. .­­. ‘ • Cancelarul Hitler,­ în expunerea pe ca­re a făcut-o reprezentanţilor guvernului englez, a arătat hotări­­rea fermă a Germaniei naţional-so­­cialiste de a nu mai ţine seama de nimic şi de nimeni, de a se înarma Opuntru ca țara de 65 de milioane de locuitori să -'devie mai puternică de­cât oricare alta,­­sau chiar de câte două­ ia un foc. Astfel cancelarul Hitler­ speră să impue Europei, fie prin sistemul­­am^pintânlor ca până acum, fie chiar printr’un război de agresiune, realizarea programului sau,­­astăzi mărturisit. Situaţia se prezintă deci iar aşa fel, încât ţările­ europene cari doresc o pace organizată, şi linişte, nu,mai au de ales. Sau vor proceda toate îm­preună la organizarea eficace a se­curităţii, sau­­dacă nu, atitudinea lor va­ insemnân­­ mod lămurit că se re­semnează să accepte declanşarea unui nou război european, in mo­mentul pe care i l va alege cancela­rul Hitler, ca fiind cel mai avanta­jos pentru...interesele Germaniei. Germania nut mai vrea să accepte situaţia in care s'a găsit până acum şi­­declară pe faţă că, nici nu se mai mulţumeşte cu egalitatea perfectă in Eu­ropa, cu toate celelalte,­ mari pur­teri, ci vrea să-şi asigure locul de conducere şi o extindere teritorială care să adu­că în frontierele Reich-­ ului cât m­ai multe din regiunile lo­cuite azi de germani. De aceia refuză să accepte orice angajament cu corte seeinte practice reale, prin care să se asigure pacea europeană indivi­zibilă, garan­tându-se. ..mm­,­­obligai? tiuiți cu caracter* militar toate1’ fron­­t­ierele de astăzi.­­■■■■` ...­­,ț . Desbrăcând aceasta a'titudi-n­e, de frazele mai politicoase sate, mai brutale, in cari a fost îmbrăcată la Berlin de­ către cancelarul Hitler în­ conversacunile cu sir­ John Si­mon-Si cu d. Eden, rămâne, tendinţa categorică şi hotărită delna, răstur­na situaţia actuală de lucruri in Europa, utilizând pentru acest scop orice mijloc. Reprezentanţii guvernului englez simt azi în măsură să­ cunoască ins­­titudinea şi dorinţele­­tuturor­­gu­vernelor europene. Franţa şi-a pre­cizat punctul său de vedere faţă de situaţia­ ameninţătoare creată de cancelarul Hitler, cerând Angliei realizarea­­practică a­ principiilor, fundamentale de politică internaţio­nală,, cuprinse in aranjamentul fran­­co-englez de la Londra, Italia şi-a precizat punctul ei de vedere, în cadrul pactelor încheiate la Roma cu Franta. B. Eden va­ putea fără îndoială să raporteze incă de pe acum­ guvernului său atitudinea­ Ru­siei Sovietice, atitudine, care în cele mai multe privinţe este identică cu a Franţei. Mica înţelegere şi înţe­legerea Balcanică sunt obligate de interese cu­ totul vitale, să lucreze pentru realizarea aceloraşi prin­cipii, întrucât trebuie cu orice preţ să împiedice repetarea în Basimir. Du­nărean său în Peninsula Balcani­că a gesturilor­ de imperialism, in­dependent, cu î"cari"d. Hitler ,neli­nişteşte de atâta vreme lumea. Mi­ca Intelegeree şi înţelegerea Bal­canică nu vor putea­ să admită ca Ungaria sau Bulgaria să urmeze pilda Germaniei naţional-socialis­­te"şi să încerce replierea unilate­rală a tratatelor de pace.­­ , , Este în afară de orice îndoială că Germania este hotărită să per­severeze pe calea de care a apu­cat, întrucât nu s'a găsit nimenea care să se opue gesturilor amenin­ţătoare ale Reichului, pentru ca să se evite izbucnirea unui război cu responsabilităţi înspăimântătoare în faţa istoriei şi a civilizaţiei ome­­neeşti, d. Hitler a­ obţinut bătând cu pumnul in masă succese destul de aneeciabile. Va continui deci să în­cerce aceiaş metodă şi mai depar­te, dacă nu se va lovi încă de acum de Un cerc de fier al ţărilor cari vor pacea şi cari să opue expan­siune! intempestive a Germaniei hitleriste o superioritate zdrobitoa­re de forţe organizate. Misiunea aceasta va trebui s'o îndeplinească apropiata conferinţă de la Stressa, despre care se poate spune deci cu drept cuvânt că va decide“ pentru Europa dacă vom avea: RĂZBOI SAU PACE. Uviii P. Nasia Pastia de la Meri-Petchi, a fost de­scoperit cadavrul gol al unei femei cu părul, blond îngropat la rădă­cina unui pom, la o adâncime de vre­o 80 centimetri. Alt cadavru a fost găsit sub ghiaţa râului Ialomiţa lângă picioarele unui pod din apro­piere. Rumoarea publică, locuitorii din sat şi cei din cartierele bucure­­ştene, pe unde a trăit Pastia — îl bânuesc pe acesta din urmă drept autor al crimelor de la Meri-Petchi. CE SPUNE UN FOST SLUJBAŞ AL LUI PASTIA D. IUclian Gheorghiu, venind ori la redacţia noastră, ne-a dat informa-! ţigriile următoare, cari luminează unele­ puncte obscure'ale acestei, in­­tu­m­erbase afaceri. —. II cunosc pe d. Pastia de mulți alți, dela Slatina, pe când era bine văzut., în societate: magistrat, mo­şier,­­proprietar, de vie. .. ! Eu. fiind'agronom. . absolvent al. Scoalei de .agricultură, — ne sptme d-sa.“—' era natura! să încerc să in-­uf tru în,relaţii cu d. Pastia, după cum întreţineam raporturi şi cu alte per­soane, cari ar fi putut să-mi dea po­sibilitatea de a-mi exercita meseria­ mea.. . Prin Februarie, anul 1934, ar­ fost­ acasă la Pastia. Tri''stt\ Precupeţii Vechi, rugându-l să-mi dea câteva rânduri­ de­­ recomandaţie, urmând să ocup o slujbă. — Ai,venit tocmai bine!” — îmi spuse Pastia. „Rămâi in slujbă la mine. Mergem la vie,­lângă Vifo­­râta,­ aproape de Târgovişte. Şi de atunci am rămas la Bucu­reşti, la dispoziţia lui Pastia, in aş­teptare să fiu trimis la vie, ceea ce insă nu s’a rm­ai întâmplat — spune­a Gheorghiu —­­ din motive inde­pendente de voinţa mea. CE ŞTIE DESPRE FEMEEA BLONDĂ — Nu este adevărul că am ajutat pe­­Pastia să îngroape pe femeea blondă. „In ziua de 15 Martie, a. c. m’am prezentat d-lui judecător de instruc­ţie Const. Simionescu şi i-am făcut aceeaşi declaraţie, de faţă fiind în­tâmplător şi d. avocat Paul Iliescu. D. judecător de instrucţie m’a con­cediat, urmând să mă prezint când voi­, fi. chemat". —Aţi cunoscut pe Angela, cu care a trăit Pastia la Meri-Petchi? „—am întrebat pe d. Gheorghiu. — „Am văzut-o impreună cu Pas­tia, după cum l-am văzut mai târ­ziu, pe stăpânul meu ca Ana. Voicu. Dacă insă mă veţi întreba: ce a de­venit Angela? Mai trăeşte, sau nu? '‘e unde e? La întrebările acestea n’aş putea să răspund, căci nu ştiu nimic”. — Traiul lui Pasia cu Angela era tragi-comic— spune d. Gheorghiu— „Inspira sentimente foarte diverse. Când era de invidiat, când inspira mită, când te uimea. . . — Pe mine n’ai să mă poţi omo­rî, cum ai omorât pe Angela la Meri- Petchi!” — am auzit-o într’o zi stri­gând pe Ana, pe când să certa cu Pastia, — spune d. Gheorghiu. Dar n’am luat în serios aceste vorbe spu­se într’un moment de furie. „Ana pleca mereu acasă, în şo­seaua Colentina, apoi iar se întorcea, fie chemată de Pastia, fie singură, de bună voe. „Situaţia mea era foarte penibilă — mărturiseşte interlocutorul nos­tru — asistam de multe ori la certu­rile lor violente, apoi la împăcări. Ana fugea din nou, Pastia plângea desperat ascultând la Radio: eram obligat şi de milă, şi ca salariat al lui Pastia, să umblu prin oraş, să o caut pe fugară. „Aflasem că e măritată — ceea ce nici Pastia n’a ştiut de la început şi că are doi copii. Nu ştiam ce sâ cred! — I-ascultă — i-am spus într'o zi Anei — ori stai cu Pastia şi atunci, trebue să te resemnezi, luându-l aşa cum e. Ori dacă nu poţi răbda, du­­te acasă la copii şi la bărbat şi ră­mâi acolo. Nu mai veni pe aci. Nu poţi scăpa de Pastia? Bănueşti că ar fi omorît pe cineva — ceeace eu nu cred — reclamă-1 la parchet! Dar n’are nici un Dumnezeu sâ-1 agiţi in modul acesta, ba să vii­, ba să pleci... Căci dacă te porţi aşa, intr'a­devăr că ţi s’ar putea întâmpla o nenorocire. Bagă de seamă că prin purtarea d-tale şovăitoare aţâţi ge­lozia a doi bărbaţi”. Interveneam şi eu cum puteam — spune d. Gheorghiu — spre a potoli scandalurile, ce de altfel, se fineau lanţ şi despre cari vorbeau­ toţi cei de­ prin străzile învecinate vilei, din str. Precupeţii Vechi, deoarece Ana — sau „Ţucu”, cum îi spunea Pas­tia — ieşia tneri, noaptea, desbră­­cată, şi alerga prin­ vecinii conacului de la Meri - Petchi Cine a comis crimele de acolo? C. Gheorghiu, fostul agronom al lui Pastia, la redacţia noastră Se ştie că In grădina conaciului lui „Uneori trăiau ca doi porumbei, se preum­blau la Snagov, plecau la băi la Slănic, sau li­ vie, se preum­blau la braţ prin localurile de petrecere din Bucureşti. ■ „S-au şi logodit, făcând o petrecere specială... Pastia îi propusese să o despartă de bărbatul ei. „Altă dată se­ certau pentru flea­curi, se băteau, se insultau, se re­clamau reciproc la circumscripţia poliţienească. Pastia, în drum spre spitalul central de boli nervoase Ș­OMAJUL — Neiiiții vor iar să facă război.» ^ Se vede că nici ei n’ai* de lucru.. „îmi iau lumea în cap! — într'o zi, aflându-mă — con­tinuă să povestească d. Gheorghiu d in prăvălia din str. Făinari 25, a d-lui Const. Diculescu, proprietar de vii și livezi și proprietarul depo­zitului de vinuri Măgura Oltului", i-am spus într'un moment de expan­siune: • : „îmi iau lumea in cap!”. V. Const. Diculescu este­­o per­soană onorabilă şi serioasa fiind foarte respectat. Totuşi, fiind a­­proape un an de când am vorbit­ cu d-sa, şi sub recenta impresie, a cri­mei din str. Precupeţii Veghi,- ‘d. Diculescu nu şi-a adus bine aminte de cuvintele ce i-am spus atunci, cârid to­cmai se descoperise cadav­rul îngropat in grădină, iar Pastia răpire pe băcanul Neculae Ene din Meri Petchi. Sub impresia celor in- Ipiiiplate, ,d. Diculescu nu m’a înțe­les­ bine... ) ... . .­­. . . v . . . „in orice caz, nici vorbă n’a fost de­spre Angela. De altfel n’am spus d-lui Diculescu, acele cuvinte, nici cu teamă, nici cu ură împotriva cui­va. Eram, pur şi simplu, amărât că mă vedeam târât in certurile nesfâr­şite dintre­­un stăpân­­sentimental, ciudat in apucături si o femee foar­te in­­eligentă, dar totuşi nelogică in toată atitudinea ei: doi oameni cu suflete sbuciumate, cari meritau a­­mândoi compătimire... „In cele din urmă, descurajat, văzând că n’am cu cine mă’nţelege şi că in foc să fiu trimis la vie, tre­bue­ să alerg mereu in căutarea ,,dispărutei” l-am părăsit pe Pastia. Întâmplarea a făcut că m’am şi îm­bolnăvit şi de aceea nu m’a văzut lumea mai mult timp; n’am plecat insă din Bucureşti. Şi nici nu m’am ascuns. 1 rijjm­ rezumat: n’am nimic pe con­ştiinţă! N’am ajutat la inmormânta­­re’a nici unui cadavru şi n’ am nici o idee’cine pot fi femeile­­moarte descoperite la Meri-Petchi. De aseme­­nea n’am nici o bănuială cu privi­re la acela, sau aceia cari ar putea fi implicaţi cu privire la descoperi­rile lugubre de la Meri-Petchi. „Drama din str. Precupeţii-vechi m’a emoţionat adânc, ca pe unul, care am cunoscut de aproape ne ambii eroi ai acestei triste întâm­plări, cât şi pe bătrâna mamă şi pe fetiţele azi orfane. Aştept cu încre­dere ca justiţia să lămurească pe deplin, cele intâmplate” — îşi termi­nă d. —­Mu­sa. Cine e femeia blondă? Printre corpurile delicte și dove­zile materiale, figurează mai m­ulte scrisori de rechemare, pe care Pas­tia le-a scris menajerei sale Ana Voicu, atunci când aceasta, desue­­rată de maltratări, fugea acasă, în șoseaua Colentina No. 23. In plic, Pastia punea une­or’i un glonte de revolver şi pe scrisoare făcea diferite cruci cu cerneală. Ma­ma ucisei a depus aceste gloanţe la cabinetul judecătorului de instruc­ţie, medico-legale care până acum n­u a fost efectuat­T din­ pricina anchete­lor prea sumare şi a felului cum au fost redactate procesele jandarmi­lor şefi de post, cari ar­ătau că nu este aici o bănuială, atunci cana tot satul Meri-Petchi vuia. D. Năstase crede că Maria St. Chi­ţescu şi-a luat numele fals de An­gela, când a venit ca menajeră la conacul lu­i Pastia, nume sub care o cunoşteau ţăranii din sat. Alex. F. Mihail DESGROPAREA CADAVRELOR LA MERI PETCHI D. O. I. Năstase, din gara Sighi­­reana a comu­n­cat judecătorului de in­strucţie bănuiala sa că una din aceste femei poate fi o oareşicare Marta St. Chitescu, în etate de 34 ani, blondă 1.70 metru înălţime, dis­părută din comuna Domnita Maria (jud. Ialomița). Rămâne acum să­ fie desgropate cadavrele, in vederea unei expertize Moartea unui acrobat italian Roma, 30. (Rador). — Căpitanul pilot Ernesto Sanzini, care a repre­zentat Italia în diferite competiţi­­uni internaţionale, şi-a găsit moar­tea în cursul unor exerciţii de acro­baţie aeriană. Pacte de asistenţă intre Italia şi Mica înţelegere PARIS, 30.— Ziarul L’Oelivre e­­st© informat că d. Mussolini ar fi făcut un demers personal pe lângă d. Pierre Laval, rugându-l să acce­lerez© vizita d-sale la Moscova, de­oarece evenimentele internaţionale s© precipită şi trebue de cre­at, cât mai curând, un front de rezistenţă. Italia e hotărâtă să încheie cât mai repede, câte un pact de asistenţă mutuală cu Cehoslovacia şi Iugo­slavia in legătură cu Austria. Cele două­­ari care fac parte din Mica înţelegere ar urma să ia atitudine, de indată ce s’ar instaura un regim national-socialist in Austria. Bineînţeles, insă, Italia nu va pu­tea încheia aceste pacte cu Ceho­slovacia şi Iugoslavia decât in ca­zul când Franţa şi Anglia nu ar păs­tra atitudinea lor şovăitoare de până acum. Demersul d-lui Mussolini pe lângă ministrul de externe al Fran­ţei a produs senzaţie în toate cer­curile diplomatice și nu va rămân© probabil fără urmări. progret UNUI HIDROAVION TOKIO, 30 (Radorh - 1 ) hidroavion, având pe borţi şapte persoane, s'a prăbuşit azi dimineaţă lângă Tatejama. Trei persoane au murit. Restul de patru s'au ales cu răni foarte grave. Reluarea relaţiilor culturale cu Rusia Rectoratul universităţii din Iaşi a făcut o adresă ministerului de ins­trucţie intrebându-l • ce crede gu­vernul români în privinţa schimbu­lui de lucrări ştiinţifice şi de revis­te cu­­ învăţaţii din Rusia Sovietică şi dacă acest schimb nu constitue cumva­ o călcare a legilor in vi­goare. Ministerul instrucţiunii a cerut lămu­riri la ministerele de externe şi interne. Ministerul de externe a răspuns că nu are nici o obiecţiune de făcut itn privinţa stabilirii schimbului de lucrări­­ştiinţifice şi de reviste cu cercurile ştiinţifice­­din­ Rusia, iar ministerul de interne că acest schimb era liber şi când raporturile diplomatice cu Rusia nu erau re­luate. . Ministerul de externe a făcut, de asem­enea, cunoscut că n’are de făcut vreo obiecţiune nici în pri­vinţa participării profesorilor uni­versitari români la congresele in­ternaţionale care s-ar tine in Rusia şi la care ei ar fi invitaţi.­ Ministerul de interne este de a­­ceiaşi părere, însă cere să fie în­ştiinţat totdeauna când se primesc asemenea invitaţii, întrucât paşa­poartele de călătorie în­ Rusia se liberează numai de acest minister. 21 de condamnaţi la moarte au fost gra­ţiaţi in Spania MAORIDVW (Rador). — Preşedintele republice! a semnat decretele pentru graţierea a 21 de condam­­­naţi la moarte, pentru ca­re guvernul demisionat­ori dăduse aviz favorabil. Printre cei graţiaţi se află şi deputatul socialist Gonzales Pena, Un tunel prin Mont-Blanc? Iminente tratative între guvernele francez şi italian VIENA. — Ziarul „Die Stunde” a­­nunţă din Chamonix: In curând vor avea loc între forurile competente franceze şi italiene primele nego­cieri cu privire la construirea unui tunel prin masivul Mont-Blanc. Un tunel prin Mont-Blanc ar fi de cel mai mare folos pentru circu­laţia franco-italiană şi­ ar înlesni, sub forma unui scurte călătorii prin tunel, trecerea Alpilor, pentru care Napoleon avusese încă nevoe de ze­ce zile, cu prietenul campaniei sale in Italia. Tratativele, întrucât priveşte­ Fran­ţa, au fost aprobate in mod catego­ric de către comisiunea ministeru­lui de comunicaţie pentru lucrări publice. Avantagiile car© ar rezultă din construirea unui asemenea tu­nel, sânt următoarele: 1. Amiciţia dintre Franţa şi Italia va fi şi mai mult întărită. 2. Călătoria intre cele două ţări va fi scurtată cu aproximativ 320 kilometri; 3. Construirea tunelului va da de lucru la mai multe mii de oameni, timp de vreo 5 ani. Această­ durată de construcţie este prevăzută pen-, tru tunelul in chestie­ 1. Circulaţia turiştilor intre am­bele ţări va fi considerabil sporita prin construirea tunelului. Dacă tratativele vor fi încheiate cu succes, se va putea începe încă in cursul anului viitor cu constru­irea '■ tunelului, bine­înţeles dacă­­ parlamentul va încuviinţa mijloa­cele necesare.­­ Tunelul nu va fi utilizat de tre­nuri ci numai de automobile. înaltul comisar al Societăţii Naţiunilor în Danzig, terorizat de hitlerişti Uu­ protest la Liga Naţiunilor DANZIG, 29. — O discuţiune folgte vie s'a produs astăzi intre d. Lester, înaltul comisar al Societăţii Naţiu­­nilor şi d. Greiser, preşedintele Se­natului din Danzig. In cursul unei întruniri naţional­­socialiste, d. Greiser acuzase pe d. Lester că susţine partidele de opo­ziţie in campania electorală. In întrevederea care a urmat, d. Lester a declarat că este de datoria sa să ia sub protecţie pe cetăţenii din Danzig împotriva abuzurilor au­torităţilor. D. Greiser a ameninţat atunci pe d. Lester că va avea soar­ta d-lui Knas, preşedintele fostei co­­misiuni guvernamentale din Saar., D. Greiser n’a explicat ce sens are această ameninţare. D. Lester a adre­sat Senatului un protest şi a trimis un protest amănunţit asupra inci­dentului la Secretariatul­­Societăţii­­ Naţiunilor. Pe de altă parte, se semnalează zilnic numeroase incidente care do­­vedesc că protecţia acordată de înal­tul comisar al Societăţii Naţiunilor este in acelaş timp şi necesară şi precară. Intr’adevăr, toţi candidaţii socia­lişti la alegeri au primit scrisori de ameninţare, prin care sunt somaţi să-şi retragă candidaturile. i­eri au fost arestaţi mal­ţi membri ai partidului socialist, la întrunire­a lor a fost distvată autorităţi. „ De altfel nu se văd pe străzi afişele electorale ale partidulu­i­ţional-socialist, deoarece șoc care are concesia afri­ctului db . zig, a refuzat să trimie «teas' s l­ane ca jiaxtlduri0«TodS5r»

Next