Dimineaţa, iunie 1935 (Anul 31, nr. 10211-10240)

1935-06-10 / nr. 10220

Anul 31 No. 10.220 CERETI IN TOATA TARA­MANTALE DE PLOAIE pentru Domni si Doamne marca mondială „MACINTOSH“ Produs original englezesc Preturi reduse începând dela LEI 450 . Fondată In 1904 de CONST. MILLE 3 Lei 12 PAGINI București, Str. Const. Mille (Sărindar) 5-7-9 •*■*■*■*■*■»-**. •« 91 ivcuo.i;via 0.04.ÓU; /m-ţia O.DÓ.UÓ Luni 10 Iunie 1935 — 1 u ! —1 — ■ 1 —* gsg CRISTIAN VASILE la cea mai frumoasă grădină a Bucureștilor ys j VlfOIlMOJEâ (lângă Arcul de Triumf) Consumaţiuni alese. — Preturi moderate Taxice 1—2. Tramvai 3 Provincia 3.1S4.31. Străinătatea 3.84.33 Ne găsim abia în prima decadă a lui Iunie şi au început căldurile tro­picale. La Bucureşti s’a înregistrat 33 gra­de la umbra şi la Craiova 34 grade. Zăpuşala se simte şi la miezul nop­ţii, minimele n’au coborit mai jos de 18 grade atât la Bucureşti, cât şi la Craiova. Bucureştenii nu mai pot dormi bi­ne, când spre revărsatul zorilor ter­mometrul e la 18 grade, iar la ora 6 dimineaţa arşiţa a şi atins 25 la um­bră, ca în oraşele Africei. Conform definiţiei anotimpurilor, meteorologii consideră zi de vară a­­cea zi când temperatura maximă e de cel puţin 25 grade la umbră. Când maxima atinge 33 grade la umbră, e zi tropicală şi când depăşeşte 38 grade la umbră e zi caniculară. De obiceiu, căldura toridă o avem în a doua jumătate a lui Iulie şi în prima jumătate a lui August. Sunt ani însă când avem canicule şi în Iunie. 24 GRADE LA PREDEAL Vara e acum înaintată chiar în re­giunile muntoase, înregistrându-e plus 18 grade la umbră la Topliţa (polul frigului), plus 24 grade la um­bră la Predeal. Vilegiaturiştii se bu­cură de timp frumos, la munte ca şi la mare. Căldura puternică e folositoare câmpului şi e probabil ca şi anul ace­sta grâul să fie gata în iulie. PLOI, GRINDINA, DESCĂRCĂRI ELECTRICE Căldura provoacă mari descărcări de nori în câmpia Dunării, însoţite pe alocuri de grindină şi descărcări electrice. Am intrat în perioada furtunilor Sf. Medard, furtuni ce au început mai de­vreme şi în consecinţă se vor termina curând. Furtunile se nasc atunci când e o depresiune. Totuşi în ziua când s-au deslănţuit uragane la Topliţa şi la Giurgiu, barometrul arăta 768 milimetri la Iaşi, 767 la Bucureşti, deci un gradient de 1 singur mili­metru la o distanţă de peste 400 km. Timpul se va menţine calm, pe a­­locuri vom mai avea averse de vară de scurtă durată. CUM E TIMPUL Căldură tropicală 33 grade la Bucureşti, 34 la Craiova asses Răspunzând întrebărilor care ve­neau din ce în ce mai des, repor­terii „Dimineţii” au cules informa­­ţiuni în legătură cu pretinsa modi­ficare a programelor analitice. Din ele rezultă că ministerul de instruc­­ţiune publică, în grija lui de bună administrare şi orânduire pedago­gică a şcolii, nu a cedat ideii de a schimba programa şcolilor primare, aşa cum se svonise. La anul, şi mai departe, elevii primelor etape de învăţământ şi dascălii lor nu vor încerca expe­rienţe noui, grăbite şi neverificate pe terenul teoretic. Linia de până acum va fi menţinută, deoarece s’a văzut că ea este destul de bună şi că lipsurile şcolii primare nu trebue date nici pe socoteala programei analitice, nici pe seama învăţători­lor. Alte cauze au slăbit învăţămân­tul, dacă este slab, şi nu prin mo­dificări pripite ar putea fi redresat! Hotărîrea d-lui dr. Angelescu de a menţine întocmai programa ana­­litică de astăzi este fericită din nu­meroase puncte de vedere. Pe când în alte ţări se caută cu minuţiozi­tate şi pricepere modele de jucării, care să dea copiilor educaţia ne­cesară şi armonioasă, în comunita­tea cetăţenească — şi se merge până la examinarea culorilor, nu mimai a formelor — la noi sunt foarte puţini aceia care au grije a­­tentă de educarea copiilor, la pri­mele clase. Iniţiativa particulară, aproape singură, a complectat până acum programa analitică, dând la lumină instrumentul ei de pătrundere: CARTEA. Editurile şcolare au înţeles ce în­semnătate formidabilă are o naţiune cultivată, de la păturile cele mai de jos şi cele mai depărtate. De aceea, nu a precupeţit nimic din­ ce a fost spre folosul bunei pătrunderi a în­văţăturii, prin şcolile primare. Ma­nualele lansate în ultimii ani, isvo­­rîte din dragostea şi priceperea das­călilor de seamă şi a scriitorilor noştri de frunte, sunt adevărate mo­dele de calitate şi de vioiciune. Pro­gresul, în acest domeniu este neîn­trerupt. Prin excelentă stimulant, urmărit cu atenţiune de toate stra­turile interesate, concursul de ame­liorare a manualelor continuă. Se înţelege însă ce dezorientare putea să însemne modificarea pro­gramei analitice, într’un moment inoportun! Toată emulaţia ar fi ce­dat. In locul evoluţiei progresive a cărţii, am fi avut o perioadă de ta­tonări, de începuturi, în mod fatal nereuşite. Singura modificare ce se va face la anul va privi programa cursului complimentar. In domeniul acesta, unde nu suntem în faţa unor expe­rienţe definitive şi a unor criterii bine fixate, se pot aduce modificări. Ele sunt chiar necesare, pentru a se ajunge la stabilitatea programei şi a se începe şi aici emulaţia, pe care am înregistrat-o la cărţile de curs primar. Privind astfel chestiunea d. dr. Angelescu a venit în ajutorul şcolii. Desminţirea dată svonurilor de mo­dificare generală a însemnat întă­rirea convingerii tuturor că minis­trul urmăreşte de aproape proble­mele învăţământului şi cunoaşte perfect necesităţile şcolii­ adevărate ale M. G. Manualele didactice r'i W-■■■?*? "v Voevodul Mihai (x) cu colegii de clasă au depus ori ianftmAniu­l da nwm­ataaL Schimbarea de guvern din Anglia D. Baldwin prezidează noul cabinet.­De ce s'a retras d. IMonald.­Noul titular al Externelor Ti —.1, — . a» 'Pipper- LONDRĂ, Z. Rad­or). — As­tăzi după amiază la orele 15 și 45, d. MacDonald s’a prezen­tat Regelui George spre a re­mite demisia guvernului. D. MacDonald a recomandat ca viitor prim ministru pe d. Baldwin. La orele 16 și 55, d. Baldwin a fost chemat la palatul Bu­ckingham și a fost însărcinat de Suveran cu formarea nou­lui guvern. D. Baldwin a pre­­zentat imediat Regelui lista­ guvernului. Noul cabinet are următoarea formație: D. Baldwin, prim ministru. Ramsay MacDonald, lord­­preşedinte al consiliului. Neville Chamberlain, minis­tru de finanţe. John Simon, ministru de in­terne. Hailsham, lord-cancelar şi ministru al justiţiei. Samuel Hoare, ministru afa­cerilor străine. Halifax, ministru de războiu. Thomas, ministrul Dominica­nelor. , Marchizul of Zetland, minis­trul Indiei. Malcolm MacDonald, minis­trul Coloniilor. Lordul Londonderry, lordul păstrător al Sigiliului. Bolton Eyres Monsell, Ami­ralitatea. Canliffe Lister, ministrul ae­rului. Stanley, ministrul instrucției publice. Brown, ministrul muncii Walter Elliot, ministrul a­­griculturii. Kingsley Wood, ministrul Higienei Walter Runciman, ministrul comerțului. Major Tyron, ministrul poş­telor. Godfrey Collins, secretar de stat al Scoţiei. Grinsby Gore, ministrul lu­crărilor publice. Eden, ministru fără portofo­liu pentru chestiunile Societă­ţii Naţiunilor. Eustace Percy, ministru fă­ră portofoliu. Sir John Simon, ministru de ţiunilor lor anterioare şi a primi din mâinile Suveranului insignele nouilor lor demnităţi. Noul guvern englez are aproape a­­ceeași alcătuire ca și cabinetul MacDo­nald. In afară de schimbarea, dela con­ducerea guvernului"*''7ritâi,­cart­a­rea mai de seamă a cabinetului o constituie trecerea d-lui John Simon dela Ministe­rul Afacerilor Străine la Ministerul de Interne și a d-lui Samuel Hoare de la departamentul Indiei la Foreign Office. D. Baldwin, care este şeful partidului conservator, îndeplineşte pentru a treia oară în cursul carierei sale politice funcţiunea de prim ministru. De la răs­­boiu încoace, d. Baldwin a jucat un rol de primul plan în viaţa politică engleză. D-sa a ştiut să menţină fără şovăire greul echilibru al politicei de stat en­gleze care trebuie să ţină seama atât de necesităţile imperiului britanic cât şi de cerinţele situaţiei Angliei ca ţară Europeană. D. Samuel Hoare, noul ministru al Afacerilor Străine, este deasemeni unul dintre fruntașii partidului conservator. D-sa a fost ministru pentru prima dată în 1922 la departamentul Aerului. Dea­semeni a făcut parte din guvernele din 1924 până în 1929 și din 1931 până a­­stăzi ca ministru al Indiei. Numirea sa ca ministru de Afaceri Străine se datoreşte rolului din ce în ce mai mare pe care il are în partidul con­servator, precum şi strânsei comunităţi de vederi cu d. Baldwin asupra tuturor problemelor de politică externă. Noul ministru de Afaceri Străine nu­­ va aduce modificări mari tendinţelor interne, va fi şi reprezentantul­­ actuale ale politicei externe engleze. Prezenţa sa în­­fruntea Foreign Offi­­ce-ului se va vădi însă printr-o mai mare fermitate în acţiunea din Europa a guvernului britanic. D. Ramsay MacDonald, care în noul cabinet deţine demnitatea de lord-pre­­şedinte al consiliului, ocupată anterior de d. Baldwin, va asuma și sarcina de președinte al comisiunii speciale a co­mitetului de apărare a imperiului brita­nic, comisiune care are misiunea de a coordona serviciile de apărare. Nu se va creia însă un minister al Apărării im­periului. După ce d. Baldwin s’a înapoiat dela palatul regal, a avut o scurtă întreve­dere cu d. MacDonald. UN CONSILIU PRIVAT Apoi s’a ţinut la palatul Buckingham un consiliu privat sub preşedinţia Re­gelui, consiliu la care au participat d-nii Baldwin, MacDonald şi alţi câţiva mem­bri ai guvernului. LUCRĂRILE COMITETULUI DE A­­PĂRARE SUNT SECRETE LONDRA, 7 (Rador). — Ultimul discurs pe care l-a rostit d. MacDo­nald la Camera Comunelor, în cali­tate de prim-ministru, a avut ca su­biect chestiunea apărării împotriva atacurilor aeriene, ridicată de d. Winston Churchill. D. MacDonald a explicat membri­lor Camerei Comunelor că lucrările comitetului de apărare imperială trebue să fie ţinute in cel mai strict secret. In inchecre, d. MacDonald a de­clarat că este o mare plăcere pen­tru el să comunice Camerei Comune­lor optimismul desăvârşit care dom­neşte în săriul comitetului apărării imperiale şi care i-a fost adus la cu­­sprijinul pe care ţara le-a dat coru­­noştinţă de către unul din cei mai guvernului în Camera Comune­­lor, iar lordul Londonderry va reprezenta guvernul în Came­ra Lorzilor. D. MACDONALD ISI EXPLICA RE­TRAGEREA DIN FRUNTEA GU­VERNULUI LONDRA, 7 (Rador). — D. Mac­Donald, lordul președinte al consi­liului, a adresat astă seară prin ra­dio un mesagiu poporului britanic. De mai mult timp — a spus între altele d. MacDonald— mă gândesc la faptul că trebue să pun capăt tensiunei grele și continue pe care mi-a impus-o, în calitate de prim­­ministru, situaţia c­ritică din ultimul şase ani, atât în interiorul ţării, cât şi în afară de graniţe. După ce a arătat că s-a temut ca nu cumva vreo schimbare in alcă­tuirea cabinetului să readucă ţara la politica de partid şi după ce a subliniat necesitatea de a se păstra guvernul naţional, care să continue progresul spre soluţionarea nume­roaselor probleme interne şi exter­ne, d. MacDonald a afirmat că mo­tivele pentru care este silit să cau­te răspunderi mai puţin grele şi mai generale nu au nimic de a face cu chestiunile politice sau de opinie. Am răspuns cu plăcere — a în­cheiat oratorul — la dorinţa expri­mată de colegii mei, de a rămâne lângă dânşii şi de a le da mai de­parte concursul Cu toate că acest concurs îmi va cere de acum înain­te mai puţină osteneală, el va rămâ­ne întreg. Sper că în­crederea şi binaţiei naţionale al cărei şef am fost, vor fi tot aşa acordate aceleiaşi combinaţii, sub conducerea unui nou prim ministru. CATEVA DATE ASUPRA NOILOR MINIŞTRI LONDRA, 7. (Rador). — După ce d. Baldwin a primit misiunea de a forma guvernul, şi după ce a prezentat Suve­ranului pe colaboratorii săi, miniştrii au venit la palatul regal pentru a Încre­dinţa Regelui sigu­ale , emblemele fiind­ importanţi membri ai acestui comi­­tet. LONDRA, 7 (Rador). — Camera Comunelor a luat astăzi vacanţă până la 17 iunie. Amânarea conversaţiilor navale anglo-germane LONDRA, 7. (Rador). — Con­versaţiile navale anglo-ger­mane au fost amânate din cau­za sărbătorilor Rusaliilor. Delegaţii germani vor pleca mâine la Berlin cu avionul.­­ Conversaţiile vor­­ reluate la 14 iunie. LONDRA, 7 (Rador). — Astăzi s’a ţinut o nouă şedinţă a conferinţei navale anglo-germane. Conversa­ţiile s-au desfăşurat la Amiralitate şi au durat două ore. In cercurile competente se afir­mă că delegaţii germani vor să se folosească de sărbătoarea Rusalii­lor pentru a se duce la Berlin unde urmează să facă o dare de seamă cancelarului Hitler asupra negocie­rilor de la Londra. LONDRA, 7 (Rador). — Comuni­catul oficial publicat astăseară de ministerul de externe arată că con­versaţiile navale anglo-germane con­tinuă in mod satisfăcător. In ca­drul discuţiilor generale, reprezen­tanţii britanici au făcut o expunere asupra situaţiei actuale. Deosebit de aceasta, s-a mai discutat şi câteva chestiuni de ordin tehnic. Negocie­rile vor fi reluate la 14 iunie, după vacanţa Rusaliilor. D. BALDWIN Citiți La Ultima Oră: Guvernul Laval a obținut deine puteri. In preapa fixării primelor economice Comisiunile consultative au dat ori avizul lor In continuarea lucrărilor pentru fixarea primelor economice prevă­zute de viitorul regim al comerţu­lui exterior, ori la orele 5 după a­­miază au fost convocate la minis­terul de industrie şi comerţ cele trei comisii consultative ale acestui departament pentru a-şi da avizul lor. Şedinţa la care au luat parte toţi membrii celor trei comisii: indus­trială, comercială şi de mine, a fost prezidată de d. Manolescu-Strunga, ministrul industriei şi comerţului a­­sistat de d-nii: dr. Gh. Leon, sub­secretar de stat la industrie și dr. I. Evian, secretarul general al ace­stui departament. HOTARARI PRINCIPIALE S’a căzut de acord asupra urmă­toarelor principii: 1. Se vor acorda prime tuturor ar­ticolelor de export. 2. Primele se vor da atât pe arti­cole cât și pe serii de articole. 3. Vor fi excluse de la prime măr­furile care se exportă în ţările cu care avem clearing particular. 4. Primele se vor fixa pe un anu­mit interval de timp, maximum trei luni, dar vor putea fi modificate dacă între timp survin schimbări de situaţii valutare. 5. Primele nu se acordă după ţări ci după valute. AVIZUL UGIRULUI In ce priveşte cotele, membrii ce­lor trei comisiuni consultative — a­­fară de membrii comisiunei comer­ciale — făcând parte din Uniunea generală a industriaşilor s’au raliat la propunerile acesteia exprimate atât verbal prin membrii săi cât şi printr’un memoriu scris. S’a convenit de asemenea să se a­­corde prime şi tuturor produselor petrolifere. PRIME LA CEREALE Discuţii mai aprinse a determinat numai chestiunea fixării primelor la cereale. Reprezentanţii cerealiştilor au su­sţinut că, dacă în adevăr guvernul intenţionează o reală valorificare a cerealelor şi nu numai o simplă­ in­tensificare a exportului, trebueşte să acorde la cereale prime care să meargă până aproape sută la sută, cum ar fi la grâu de pildă. Numai în acest caz, spun cerea­listă,­­ producătorii vor putea să-şi scoată cheltuelile şi să rămână cu un profit încurajator. LA LEMN Discuţiile asupra fixării primelor la exportul lemnului nu au întâm­pinat dificultăţi intrucăt primele propuse de exportatori se apropie de cele proectate prin studiile fă­cute până acum. Oficialitatea a luat act de pro­punerile celor trei comisiuni con­sultative şi rămâne ca în cursul zilelor de azi şi mâine, organele de resort să alcătuească dispozi­­­țiunile noului regim, care ur-­ mează să intre în vigoare pe ziua de Marţi 11 ort. Noul regim al comerţului exte­rior, în ce priveşte dispoziţiuni­­le lui principiale, va fi pus în vi­goare printr’un jurnal al consi­liului de miniştri iar cotele pri­melor printr’un decret regal. Ambele acte vor trebui să a­­pară în „Monitorul Oficial” până Luni seara, în caz contrariu va fi nevoie ca punerea în vigoare a regimului să se amâne cu o zi. COMUNICAT După terminarea şedinţei cu cele trei comisiuni consultative s’a dat presei următorul comunicat: Eri s’a întrunit la ministerul in­dustriei şi comerţului, sub preşe­dinţia d-lui ministru I. Manolescu- Strunga, comisiunile consultative ale acestui departament, urmând să-şi dea avizul asupra noului re­gim al comerţului exterior. S’a răspuns în scris la punctele fixate în şedinţa anterioară şi s’au desbătut toate obiecţiunile făcute. In linii generale s’a căzut de acord asupra modalităţii de funcţionare a noului regim. D-nii subsecretari de stat Gh. Leon şi V. Rădulescu au luat notă de toate conversaţiunile făcute. Luni 10 Iunie 1935 se va întruni delegaţia guvernului care va decide asupra formulei definitive a noului regim a cărui aplicare va începe Marţi 11 crt. TH. V. I . vechilor Anularea vechilor autorizaţii de compensaţie Hotărîrea comisiunii superioare de contingentare Comisiunea superioară a contin­­gentarei, în ultima sa şedinţă a ho­tărât ca toate autorizaţiile de com­pensaţie acordate „Grupului impor­tatorilor” şi „Blocului industriaşilor” înainte de 10 Decembrie 1934 să se anuleze, dacă n’au fost executate până la 10 Iunie a. crt., fără a se mai acorda o prelungire de termen peste această dată. Hotărârea comisiunei de contin­­gentare se întemeiază pe un jurnal al consiliului de miniștri din 10 Mar­tie 1934 care prevede ca aceste auto­rizaţii de compensaţii, trebuesc exe­cutate până la 10 Iunie 1935 şi în caz contrariu se anulează iar dis­ponibilul neangajat rămâne în pro­fitul Băncii Naţionale. Dacă hotărârea comisiunei de contingentare va fi menţinută de guvern vor rămâne în folosul Băncii Naţionale circa o sută de milioane de lei provenite din disponibilul autorizaţiilor de compensaţii neexe­cutate până la 10 iunie crt. CHESTIUNEA AUTORIZAŢIILOR DE COMPENSAŢIE RECENTE In c© priveşte autorizaţiile de compensaţie recente pentru a căror eliberare exportatorii au depus cu anticipaţie, 20 la sută din valoarea, în devize, a mărfurilor, ministerul de industrie, apreciind situaţia de fapt, survenită prin schimbarea bruscă a regimului de comerţ exte­rior, va da — ni se afirmă — pen­tru aceste autorizaţii un termen de 3 luni în care ele vor putea fi exe­cutate. .. 0 escadra a flotei franceze din Mediterana la Constanţa Constanţa. 7.­­ Autorităţile ma­ritime anunţă că între 20-25 iunie va sosi la Constanţa în vizită o es­cadră a flotei franceze din Medi­­terana. Escadra va fi compusă din trei unităţi sub conducerea unui vas amiral. Scopul acestei vizite este o esca­lă, în­ călători­a de şcoală, pe care o fac în fiecare an, unităţile flotei franceze din Mediterana. Autorită­ţile locale pregătesc o primire fru­moasă acestor oaspeţi maritimi.

Next