Dimineaţa, iulie 1935 (Anul 31, nr. 10241-10271)
1935-07-01 / nr. 10241
Luni iulie 1935. imineața In satul ciobanului care a vorbit cu Dumnezeu Afluxul curioşilor la Maglavit Au venit oameni dela marginea ţarii sa asculte minunata întâmplare — Dela trimisul nostru special !Am fost la Maglavit să dau ochii cu ciobanul Fetrache Lupu (nu Luca, cum din greşală a apărut), cel care a avut nemaipomenita favoare să converseze cu Dumnezeu. Adică n’a fost tocmai conversaţie, fiindcă aşa cum mi-a istorisit dânsul întâmplarea la târla din spatele bălţii, dincolo de pădurea de fag, mai mult a vorbit vedenia luminoasă, el Petrache Lupu, săgetat de frică mulţumindu-se doar cu două răspunsuri. Aşa mi-a istorisit mie, şi altor ciobani aciuiaţi pe lângă stâna lui de când s’a dus svoana prin împrejurimi de grozava minune. Şa unor oameni din Hunia, Golenţ, Cetate, — comune din prepjma Maglavitului — singurii râmaşi nu ştiu cum la coadă consătenii luându-le cu mult Înainte. Şi niştor orăşeni veniţi dela celălalt capăt al ţării, fără să le pese de depărtare, de cheltuială, da afurisita prăjeală a drumului pe căldura de deunăzi. Ne-am brodit joi dimineaţa, cum v’aai spus. In Islazul Lopcea unde se trăsese Petrache Lupu cu oile, fiindcă in apropierea târlei regimentul din Calafat făcea exerciţii de tir. Ar fi rămas la târlă, că pe dânsul gloanţele de război (toată dimineaţa valea şi pădurea mărginind eleşteul repetau pocnetele) nu-l supără. Dar aşa era porunca domnului colonel. Să se întâmple ceva ferească Sfântul! Unde duce nesupunerea oamenilor faţă de panoul roşu însemnând zona tragerii se vede din lespedea ascunsă în frunzişul din liziera pădurii. Sub dânsa zace nenorocitul cioban, imprudent, care n’a vrut să ţie seama de avertisment. — Mie nu mi-e frică de gloanţe!, ne-a împărtăşit candid cel care a vorbit cu Dumnezeu. * Ni s’a părut firească lauda, nu fiindcă binecuvântatul păcurar s’ar ştie cumva, ocrotit de puteri superioare, ci fiindcă bietul băiat — n’are încă 30 ani, — suferă de un beteşug din născare: e niţel surd. Şi, — ca să revenim, — dacă se comentează în chip atât de intens minunata întâmplare intr’o Vineri petrecută, nu se uită să se pomenească şi amănuntul că Petrache Lupu a auzit glasul venerabilei arătări, el care obicinuit nu aude decât dacă îi strigi la ureche. Şi mai mult, a reuşit să se facă înţeles, să-şi grăiască desluşit răspunsul, fără să-i sâcâie defectul de pronunţie, deasemeni rămas din născare. — Vorbea ca mine şi ca d-ta, întăresc ciobanii — cari l-au surprins în a cea de a doua Vineri când s’a repetat scena, monologând. Aşa stând lucrurile, cercetând la faţa locului întâmplarea, sfătuind cu eroul Maglavitului, cu oamenii şi de acolo şi de aiurea veniţi s’o asculte chiar din gura lui, am chibzuit că istoria asta merită să fie cunoscută de cititori. Chiar până la relatarea corespondenţei noastre din Calafat, extraordinarul eveniment s’a răspândit ca fulgerul in regiune Nu-i puţin lucru să fii cinstit cu o vizită cerească. Nu-i puţin lucru să o faci crezută, să fie confirmată de preotul satului care nu se îndoieşte de mărturisirea/ reputaţie. Şi mai ales nu-i puţin lucru să câştigi convingerea unui sat de 1500 familii, şi a altor sate din jur, şi a atâtor suflete cumsecade, purcese în pelerinaj de la mari depărtări. Ne-am zis că acest omagiu faţă de un simplu păstor surd şi peltic, merită să fie consemnat. Asta dovedeşte cât e de sensibil norodul la fenomenele supranaturalului şi cât de spontan împărtăşeşte o manifestare extraordinară, fără să-l surprindă starea socială şi culturală a alesului. Ştie din tradiţie, din scriptură, că de minuni au parte cei simpli, cei naivi, cei ce n-au cumpărat haruri cu nevolniciile pământeşti. ’ , . Nimeni nu s’a mirat că tocmai ciobanul Petrache Lupu din isaciobanului, tânăr cu exemplară glavit a fost ales dintre atâţia mii de ciobani de toate vârstele, dintre atâtea milioane de ţărani, ca să ducă poporului o severă poruncă dumnezeiască. Şi poate ceia ce a frapat mai vârtos mulţimea, e cuprinsul relatării păstorului. Nu-i vorba într’însa de pompoase misiuni, de teribile ameninţări, de strălucitoare făgădueli, ci de sfaturi cuminţi adresate oamenilor, sfaturi menite să potolească vrajbele, să astâmpere patimile, să aducă între muritori pacea şi buna înţelegere. „Dacă ar fi după mine aşi populariza dumnezeieştile cuvinte ale ciobanului în toate şcolile, universităţile, cluburile politice” ne-a spus un avocat din Craiova. Să nu credeţi că l-am dibeuit aşa de lesne pe Petrache Lupi. Până la târla lui e cale lungi. Aşi fi dispus să vi-o descriu, daci nu m’ar opri o leacă de ruşine. Mi-am amintit că în aceiaşi dimineaţă când m’am deplasat la Spre Maglavit noapte şi o zi, coborîse în staţia Maglavit, fără să-l contrarieze faptul că până’n sat avea de parcurs 4 km. pe jos, iar de acolo până in împărăţia oilor încă vre-o izece, prin povârnişuri, bălţi, pădure şi pe o dogoare Maglavit, după o noapte de odih ce-ţi lipia pălăria de frunte. nă la Calafat, şi cu ajutorul unui automobil ce mi-a scurtat mult distanţa între staţie şi sat şi dintre sat şi târla ciobanului, — mi-am amintit zic de sacrificiul unui alt călător, într’adevăr remarcabil. Voi mai avea prilejul să vorbesc în celelalte reportagii ce vor urma, despre acest călător pre nume Neculai Craioveanu, pensionar al c. f. r.-ului de la Piatra Neamţ. Omul voiajase o Faţă de o atare ispravă a unui bătrân, ce să vă mai ofer eu, care se cheamă că am călătorit bereşte, hodinit, cu sticla de nervis, atât de răcoritoare şi pe ceafă în chip de compresă. Că am dat la târlă mai târziu şi peste un comerciant de bere din Craiova, simpaticul Georgescu, fratele regretatului deputat naţional-ţărănist, asta nu scade o iotă din performanţa bătrânului pensionar. Prietenul Georgescu venise şi dânsul cu maşina. Reţin însă amănuntul că n’a şovăit să-şi satisfacă — precum atâţia alţii înainte — curiozitatea. Aflase cum v’am spus, de întâmplare, mult comentată în provincie, şi nu s’a lăsat până n’a vizitat regiunea călcată de piciorul lui Dumnezeu. Da, m’am convins că în Oltenia, senzaţionalul eveniment continuă să fie centrul discuţiilor. Nu numai la ţară. In automotorul ce ne ducea la Calafat, am luat primul contact cu miracolul asistând la voroava dintre doi călători, unul senator liberal, celălalt şeful unei organizaţii naţional-ţărăniste din provincie. Mai târziu s-a amestecat şi un bătrânel sprinten, ofiţer pensionar din Calafat, căruia muncitorii din port îi zic „căpitanul“, fiindcă are o lotcă şi-şi petrece vremea în ostrovul Dunării prinzând obleţi, mreană şi chiar Cicupceanu, cu undiţa. Cei doi călători discutau de toate, politică, gospodărie, sistemul de castrat vieri, (e vorba de porci), agricultură. La un moment dat, fiindcă ne apropiam de Maglavit au abordat o chestiunea de actualitate. — Ce spui domnule, cum nu Încetează lumea să se ocupe de cazul ciobanului care a vorbit cu D-zeu? — Mă flatează — răspunse senatorul, am doar moșie în satul celebru. Da, e curioasă credulitatea massei, și sugestia ce-o suferă când e vorba de atari întâmplări. Țăranii numai de asta discută. Ciobanul e obiect de respect, dar şi de curiozitate. Cum vine pe’nserat de la stână, e plină curtea lui de oameni. — Şi la Calafat la fel, — remarcă secundul. Şti ce de-a lume a plecat să-l vadă. Se duce şi pe jos, cale de 20 kilometri. Are succes ciobanul. Când te gândeşti cum ne ostenim noi să adunăm la întruniri o leacă de public şi cum acelaş public dă buzna nepoftit să asculte istorisirea cu Dumnezeu, nu te poţi opri să nu faci anumite neflojii. Oricum întâmplarea e interesantă. Pensionarul vioi interveni: — De, ce să mai spun şi eu. Am cunoscut un om la naşterea căruia s’ar fi zis că au asistat îngeri. E mai tânăr ca mine. Are vre-o 50 de ani. Chestia cu îngerii pe cari cică lehuza i-ar fi zărit stând într’un colţ ca nişte broderii de lumină, repede s’a răspândit. Am auzit şi eu, şi fiindcă trăiam într’un orăşel unde viaţa tuturor se desfăşura sub ochi fiecăruia, mi-am propus să urmăresc soarta ăluia cu îngerii. Când era mic ți se prezisese un destin norocos. N’am pomenit ghinionist și nătărău mai mare. S’a sbătut și se sbate încă intr’o sărăcie lucie, — conchide volubilul „căpitan“. — Ce vrei să spui cu asta? întrebă unul din călătorii arătaţi. Povestitorul ridică din umeri. Treaba noastră să dibăcim un senz. Dar apropos, ne-am cam depărtat de Maglavit. Să lăsăm continuarea pe mâine. POTOMAC Spre târla unde s’a perimiit mimasea Nevasta şi copilul ciobanului nu mai este un chin CUICCL dizolvat! praful minunat „SODL" în apa de ÎNMUIAT ȘI DE SPALAT vei avea: 1 apa leşioasă ca apa de ploaie 2. înmuiatul rufelor mai eficace 3. spălatul mai ușor 4. calitatea pânzeturilor neatinsă 5. rufe albe ca zăpada -SODIL nu trebue să lipsească din nici-o gospodărie. Un pachet de un sfert de kilogram este suficient pentru 50 — 60 litri apă. SODIC GARANTAT FĂRĂ CLOR Puterea de curăţire şi de dizolvare a grăsimilor face să preferăm ..Sodilţi La curăţitul tuturor obiectelor de gospodărie din metal, lemn şi faianţă. Un elev s’a înecat lacul Ialpug BOLGRAD, 29.— Zilele trecute s’a înecat elevul Wolf Feldstein din localitate, în următoarele împrejurări: împreună cu doi colegi, el s’a dus să facă bac în lacul Ialpug. Elevii au luat o barcă și s’au dus în mijlocul lacului, unde apa areo adâncime de trei metri. In timp ce se scălda elevul Feldstein s’a încurcat în niște mărăcini și s’a înecat. Cadavrul n’a fost încă pescuit. Ştiri teatrale Direcţiunea Teatrului Vesel anunţă pe această cale publicul din oraşele provinciale că nu are nici-o legătură cu turneul ce se întreprinde in ţară cu piesa ,Birlic”. MARELE SUCCES LITERAR AL SEZONULUI îl constitue apariţia recentă, în, româneşte, în editura „CUGETAREA”, a magistralei biografii intitulată: WILHELM II de EMIL LUDWIG Lucrarea are o valoare de document istoric, deoarece in ea se reflectă epoca, atât de însemnată prin consecințele ce au decurs, din preajma marelui războiu mondial. Şedinţa comisiunii pentru îndrumări agricole Eri a avut loc, sub preşedinţia d-lui subsecretar de stat Negură, o şedinţă a Comisiunii pentru îndrumări agricole. A fost expusă situaţia câmpului după ultimile ploi in diferite regiuni ale ţării, situaţie din care rezultă că pretutindeni ploile au avut efecte binefăcătoare şi au îndreptat recolta. Se propune ca pentru studierea problemelor agricole ale Olteniei, Institutul de cercetări agricole să creieze o staţiune experimentală in jud. Dolj, cu concursul Camerei de agricultură. Se preconizează ca la conferinţa cea mai apropiată a prefecţilor, să fie convocaţi şi directorii serviciilor agricole, pentru a se discuta problemele de interes agricol. D. secretar general expune constatări îmbucurătoare ce a făcut la staţiunile Institutului de cercetari agronomice din diferitele puncte ale ţării, unde au găsit specialişti devotaţi, entuziaşti, pricepuţi şi muncitori. D.sa propune ca la staţiunea Institutui de cercetări agronomice să se facă cursuri de perfecţionare cu specialişti din întreaga ţară FONDURILE NECESARE OFENSIVEI AGRICOLE întrucât fondurile puse la dispoziţie pentru susţinerea acţiunei de ofensivă agricolă s’au epuizat, direcţia contabilităţii in acord cu ce» Malte, £nT.e.Wiyja, sa. CRSSSl tatr'un scurt memoriu sumele de cars este nevoie pentru continuarea lucrării. Se va da o circulară tutur * comitetelor agricole judeţene, prin care li se atrage atenţiunea că ofensiva agricolă continuă cu mijloacele proprii ale judeţelor, şi că el® trebuesc să lucreze efectiv şi permanent. D. secretar general propune ca R E. A. Z. să capete pe viitor o nouă îndrumare în sensul ca la termeni sale să producă seminţe din toate plantele pentru folosul regiunii. Se prezintă situaţia pepinierelor silvice şi se cer fonduri pentru întreţinerea lor. Se face apel la posibilităţile locale. Se hotărăşte ca specialiştii agricoli să fie îndrumaţi mereia în raza lor de activitate cât® o asociaţie agricolă în siritul nouei legi a cooperaţiei, atrăgându-li-se atenţiunea că cooperativele agricole au dat bune rezultate şi unde se găsesc agronomi pătrunşi de utilitatea acestor înjghebări şi bine pregătiţi, ştiut fiind că ei trebue să fie îndrumătorii acestor asociaţii. Se prezintă, siutaţia serurilor şi vaccinurilor şi se cer fonduri pentru terminarea construcţiei institutului. Lectura 0 escrocherie ingenioasă la Constanţa CONSTANŢA, 29. La chestura locală s’a prezentat ori dimineaţă comerciantul Stere Anastase, din strada Carol 186, care a reclamat că un necunoscut s'a prezentat la prăvălia sa şi a cumpărat mărfuri in valoare de 192 lei. La plată, necunoscutul a spus că şi-a uitat portmoneul acasă şi a cerut negustorului un băiat şi restul dela 1000 lei. Nepunând, la, îndoială buna .credinţă &'fcWent’ului,\in£gu«torul i-a făcut pe plac. Când insă au ajuns pe o stradă dosnică, necunoscutul a luat banii băiatului spunându-i că-i va aduce mia da lei. Băiatul a așteptat mai bine de o jumătate de oră văzând că necunoscutul nu apare cu banii a intrat în curte interesându-se de soarta clientului. Un locatar i-a răspuns că curtea mai are o esire ce dă într’o altă stradă pe unde probabil necunoscutul a dispărut. Băiatul fiind strein de oraş n’a reţinut numele străzii şi nici împrejurimile astfel că cercetările poliţiei pentru identificarea şi arestarea escrocului se fac cu mare greutate. / Scrisori... scrisori»» şi imr sensori... Dacă nu, poate o să primiţi mai târziu şi în orice caz, puteţi începe dv. concursul interesant pe care îl organizează „Forvil”. Prezintă mari avantagii acest concurs. Aveţi toate şansele să faceţi o călătorie, complect gratuită, la Paris, la Viena sau la Istanbul. „Forvil” acordă în total 15 asemenea călătorii gratuite. Nu e nici o piedică pentru dv. ca să fiţi unul dintre cei cincisprezece premiaţi. Nu e loterie şi nici nu are cuvânt hotăritor norocul, aşa încât dacă de obicei o şovăiţi când e vorba de a vă pune şansa la încercare, de data aceasta puteţi cu încredere să participaţi la acest concurs, pentru că rezultatul depinde mai mult de dibăcie decât de noroc. Singura condiţiune care vi se pune este să cumpăraţi o cutie cu pudră „Forvil”, „Cinq fleurs” sau „Anémones”. E foarte probabil că suaterci consumatoare ar o asemenea pudră, căci e cea mai bună dintre toate pudre..? Al&P*- * ceze. Cupoanele vor circula, până la 20 Noembrie 1935, cămi este ultima zi pentru trimiterea bonurilor la centrala „Forvil”, București, str. C. F. Robescu (fost Mitropolitul Danii) No 25. Călătoriile se inţeleg complete, cu întreţinere de primul rang, excursiuni, vizitări de muzee, ghizi, etc. Iniţiatorii lanţurilor câştigătoare vor obţine in afară de participarea la premiile în călătorii fiecare parfumerii - in valoare de câte 2000 lei Alte 15 premii de consoare vor fi împărţite deasemei participanţilor făcând park din cele 3 lanţuri cele mai lungi. începeţi char astăz/; lanţul ca să fiţi sigur c& el va fi cât mai lung, şi asta să, câştigaţi călătoria frumosă- Pe care „Forvil“ _v’o oferă» — Aţi primit şi dv. un plic asemenea acestuia care a fost trimis doamnei M. Petrescu ? Pagina 5-a Arestarea unui falsificator I v I de acte publice CONSTANŢA, 29. — Detectivul Lemnaru a arestat ori pe individul Gheorghe Vasile zis Oancea, din comuna Dichiseni, judeţul Ialomiţa. Numitul este condamnat la un an închisoare pentru faptul că fiind funcţionar comunal in judeţul Durostor a falsificat mai multe acte publice. El a fost depus in arestul central.