Dimineaţa, iulie 1935 (Anul 31, nr. 10241-10271)

1935-07-01 / nr. 10241

Luni­­ iulie 1935. imineața In satul ciobanului care a vorbit cu Dumnezeu Afluxul curioşilor la Maglavit­ Au venit oameni dela marginea ţarii sa asculte minunata întâmplare — Dela trimisul nostru special !Am fost la Maglavit să dau ochii cu ciobanul Fetrache Lupu (nu Luca, cum din greşală a apărut), cel care a avut nemai­pomenita favoare să converseze cu Dumnezeu. Adică n’a fost tocmai conversaţie,­ fiindcă aşa cum mi-a istorisit dânsul întâm­plarea la târla din spatele băl­ţii, dincolo de pădurea de fag, mai mult a vorbit vedenia lumi­noasă, el Petrache Lupu, săge­tat de frică mulţumindu-se doar cu două răspunsuri. Aşa mi-a istorisit mie, şi altor ciobani aciuiaţi pe lângă stâna lui de când s’a dus svoana prin împrejurimi de grozava minune. Şa unor oameni din Hunia, Go­­lenţ, Cetate, — comune­ din prep­jma Maglavitului — singurii râ­maşi nu ştiu cum la coadă con­sătenii luându-le cu mult Înain­te. Şi niştor orăşeni veniţi dela celălalt capăt al ţării, fără să le pese de depărtare, de cheltuială, da afurisita prăjeală a drumului pe căldura de deunăzi. Ne-am brodit joi dimineaţa, cum v’aai spus. In Islazul Lopcea unde se trăsese Petrache Lupu cu oile, fiindcă in apropierea târlei regi­mentul din Calafat făcea exer­ciţii de tir. Ar fi rămas la târlă, că pe dânsul gloanţele de război (toa­tă dimineaţa valea şi pădurea mărginind eleşteul repetau poc­netele) nu-l supără. Dar aşa era porunca domnului colonel. Să se întâmple ceva ferească Sfântul! Unde duce nesupunerea oameni­lor faţă de panoul roşu însem­nând zona tragerii se vede din lespedea ascunsă în frunzişul din liziera pădurii. Sub dânsa zace nenorocitul cioban, impru­­dent, care n’a vrut să ţie seama de avertisment. — Mie nu mi-e frică de gloan­ţe!, ne-a împărtăşit candid cel care a vorbit cu Dumnezeu. * Ni s’a părut firească lauda, nu fiindcă binecuvântatul păcurar s’ar ştie cumva, ocrotit de puteri superioare, ci fiindcă bietul băiat — n’are încă 30 ani, — suferă de un beteşug din născare: e niţel surd. Şi, — ca să revenim, — dacă se comentează în chip atât de intens minunata întâmplare in­tr’o Vineri petrecută, nu se uită să se pomenească şi amănuntul că Petrache Lupu a auzit glasul venerabilei arătări, el care obi­cinuit nu aude de­cât dacă îi strigi la ureche. Şi mai mult, a reuşit să se facă înţeles, să-şi grăiască desluşit răspunsul, fără să-i sâcâie defectul de pronun­ţie, deasemeni rămas din năs­care. — Vorbea ca mine şi ca d-ta, întăresc ciobanii — cari l-au surprins în a cea de a doua Vi­neri când s’a repetat scena, mo­nologând. Aşa stând lucrurile, cercetând la faţa locului întâmplarea, sfă­tuind cu eroul Maglavitului, cu oamenii şi de acolo şi de aiurea veniţi s’o asculte chiar din gura lui, am chibzuit că istoria asta merită să fie cunoscută de citi­tori. Chiar până la relatarea co­respondenţei noastre din Cala­fat, extraordinarul eveniment s’a răspândit ca fulgerul in regiune Nu-i puţin lucru să fii cinstit cu o vizită cerească. Nu-i puţin lu­cru să o faci crezută, să fie con­firmată de preotul satului care nu se îndoieşte de mărturisirea/ reputaţie. Şi mai ales nu-i puţin lucru să câştigi convingerea u­­nui sat de 1500 familii, şi a altor sate din jur, şi a atâtor suflete cumsecade, purcese în pelerinaj de la mari depărtări. Ne-am zis că acest omagiu faţă de un simplu păstor surd şi peltic, merită să fie consem­nat. Asta dovedeşte cât e de sen­sibil norodul la fenomenele su­pranaturalului şi cât de spontan împărtăşeşte o manifestare ex­traordinară, fără să-l surprindă starea socială şi culturală a ale­sului. Ştie din tradiţie, din scrip­tură, că de minuni au parte cei simpli, cei naivi, cei ce n-au cumpărat haruri cu nevolniciile pământeşti. ’ , . Nimeni nu s’a mirat că tocmai ciobanul Petrache Lupu din isa­ciobanului, tânăr cu exemplară glavit a fost ales dintre atâţia mii de ciobani de toate vârstele, dintre atâtea milioane de ţărani, ca să ducă poporului o severă poruncă dumnezeiască. Şi poate ceia ce a frapat mai vârtos mul­ţimea, e cuprinsul relatării păs­torului. Nu-i vorba într’însa de pompoase misiuni, de teribile ameninţări, de strălucitoare fă­­gădueli, ci de sfaturi cuminţi a­­dresate oamenilor, sfaturi meni­te să potolească vrajbele, să as­tâmpere patimile, să aducă în­tre muritori pacea şi buna înţe­­legere. „Dacă ar fi după mine aşi populariza dumnezeieştile cuvinte ale ciobanului în toate şcolile, universităţile, cluburile politice” ne-a spus un avocat din Craiova. Să nu credeţi că l-am dibeuit aşa de lesne pe Petrache Lupi. Până la târla lui e cale lungi. Aşi fi dispus să vi-o descriu, daci nu m’ar opri o leacă de ruşine. Mi-am amintit­ că în aceiaşi di­mineaţă când m’am deplasat la Spre Maglavit noapte şi o zi, coborîse în staţia Maglavit, fără să-l contrarieze faptul că până’n sat avea de parcurs 4 km. pe jos, iar de aco­lo până in împărăţia oilor încă vre-o izece, prin povârnişuri, bălţi, pădure şi pe o dogoare Maglavit, după o noapte de odih­ ce-ţi lipia pălăria de frunte. nă la Calafat, şi cu ajutorul unui automobil ce mi-a scurtat mult distanţa între staţie şi sat şi dintre sat şi târla ciobanului, — mi-am amintit zic de sacrificiul unui alt călător, într’adevăr re­marcabil. Voi mai avea prilejul să vorbesc în celelalte reportagii ce vor urma, despre acest călă­tor pre nume Neculai Craioveanu, pensionar al c. f. r.-ului de la Piatra Neamţ. Omul voiajase o Faţă de o atare ispravă a unui bătrân, ce să vă mai ofer eu, care se cheamă că am călătorit b­ereşte, hodinit, cu sticla de n­ervis, atât de răco­ritoare şi pe ceafă în chip de compresă. Că am dat la târlă mai târziu şi peste un comerciant de bere din Craiova, simpaticul Georges­­cu, fratele regretatului deputat naţional-ţărănist, asta nu scade o iotă din performanţa bătrânu­lui pensionar. Prietenul Geor­­gescu venise şi dânsul cu maşi­na. Reţin însă amănuntul că n’a şovăit să-şi satisfacă — precum atâţia alţii înainte — curiozita­tea. Aflase cum v’am spus, de întâmplare, mult comentată în provincie, şi nu s’a lăsat până n’a vizitat regiunea călcată de piciorul lui Dumnezeu. Da, m’am convins că în Olte­nia, senzaţionalul eveniment continuă să fie centrul discuţii­lor. Nu numai la ţară. In auto­motorul ce ne ducea la Calafat, am luat primul contact cu mira­colul asistând la voroava dintre doi călători, unul senator liberal, celălalt şeful unei organizaţii naţional-ţărăniste din provincie. Mai târziu s-a amestecat şi un bătrânel sprinten, ofiţer pensio­nar din Calafat, căruia muncito­rii din port îi zic „căpitanul“, fiindcă are o lotcă şi-şi petrece vremea în ostrovul Dunării prin­zând obleţi, mreană şi chiar Cicupceanu, cu undiţa. Cei doi călători discutau de toate, politică, gospodărie, sis­temul de castrat vieri, (e vorba de porci), agricultură. La un moment dat, fiindcă ne apro­piam de Maglavit au abordat o chestiunea de actualitate. — Ce spui domnule, cum nu Încetează lumea să se ocupe de cazul ciobanului care a vorbit cu D-zeu? — Mă flatează — răspunse senatorul, am doar moșie în sa­tul celebru. Da, e curioasă cre­dulitatea massei, și sugestia ce-o suferă când e vorba de atari în­tâmplări. Țăranii numai de asta discută. Ciobanul e obiect de respect, dar şi de curiozitate. Cum vine pe’nserat de la stână, e plină curtea lui de oameni. — Şi la Calafat la fel, — re­marcă secundul. Şti ce de-a lu­me a plecat să-l vadă. Se duce şi pe jos, cale de 20 kilometri. Are succes ciobanul. Când te gân­deşti cum ne ostenim noi să adu­năm la întruniri o leacă de pu­blic şi cum acelaş public dă buz­na nepoftit să asculte istorisirea cu Dumnezeu, nu te poţi opri să nu faci anumite neflojii. Ori­cum întâmplarea e interesantă. Pensionarul vioi interveni: — De, ce să mai spun şi eu. Am cunoscut un om la naşterea căruia s’ar fi zis că au asistat în­geri. E mai tânăr ca mine. Are vre-o 50 de ani. Chestia cu înge­rii pe cari ci­că lehuza i-ar fi zărit stând într’un colţ ca nişte broderii de lumină, repede s’a răspândit. Am auzit şi eu, şi fiindcă trăiam într’un orăşel unde viaţa tuturor se desfăşura sub ochi fiecăruia, mi-am pro­pus să urmăresc soarta ăluia cu îngerii. Când era mic ți se pre­zisese un destin norocos. N’am pomenit ghinionist și nătărău mai mare. S’a sbătut și se sba­­te încă intr’o sărăcie lucie, — conchide volubilul „căpitan“. — Ce vrei să spui cu asta? în­trebă unul din călătorii arătaţi. Povestitorul ridică din umeri. Treaba noastră să dibăcim un senz. Dar apropos, ne-am cam de­­părtat de Maglavit. Să lăsăm continuarea pe mâine. POTOMAC Spre târla unde s’a perimiit mimasea Nevasta şi copilul ciobanului nu mai este un chin CUICCL dizolvat! praful minunat „SOD­L" în apa de ÎNMUIAT ȘI DE SPALAT ve­i avea: 1 apa leşioasă ca apa de ploaie 2. înmuiatul rufelor mai eficace 3. spălatul mai ușor 4. calitatea pânzeturilor neatinsă 5. rufe albe ca zăpada -SODIL nu trebue să lipsească din nici-o gospodărie. Un pachet de un sfert de kilogram este suficient pentru 50 — 60 litri apă. SODIC GARANTAT FĂRĂ CLOR Puterea de curăţire şi de dizolvare a grăsimilor face să preferăm ..Sodil­­­ţi La curăţitul tu­turor obiectelor de gospodărie din me­tal, lemn şi faianţă. Un elev s’a înecat lacul Ialpug BOLGRAD, 29.— Zilele trecu­te s’a înecat elevul Wolf Feldstein din localitate, în următoarele împrejurări: împreună cu doi colegi, el s’a dus să facă bac în lacul Ialpug. Elevii au luat o barcă și s’au dus în mijlocul lacului, unde apa are­­o adâncime de trei metri. In timp ce se scălda elevul Feldstein s’a încurcat în niște mărăcini și s’a înecat. Cadavrul n’a fost încă pescuit. Ştiri teatrale Direcţiunea Teatrului Vesel a­­nunţă pe această cale publicul din oraşele provinciale că nu are nici-o legătură cu turneul ce se întreprin­de in ţară cu piesa ,Birlic”. MARELE SUCCES LITERAR AL SE­ZONULUI îl constitue apariţia recentă, în, ro­mâneşte, în editura „CUGETA­REA”,­ a magistralei biografii inti­tulată: WILHELM II de EMIL LUDWIG Lucrarea are o valoare de docu­ment istoric, deoarece in ea se re­flectă epoca, atât de însemnată prin consecințele ce au decurs, din preajma marelui războiu mondial. Şedinţa comisiunii pentru îndrumări agricole Eri a avut loc, sub preşedinţia d-lui subsecretar de stat Negură, o şedinţă a Comisiunii pentru îndru­mări agricole. A fost expusă situaţia câmpului după ultimile ploi in diferite re­giuni ale ţării, situaţie din care re­zultă că pretutindeni ploile au avut efecte binefăcătoare şi au îndreptat recolta. Se propune ca pentru stu­dierea problemelor agricole ale Ol­­teniei, Institutul de­ cercetări agri­cole să creieze o staţiune experi­mentală in jud. Dolj, cu concursul Camerei de agricultură. Se preconizează ca la conferinţa cea mai apropiată a prefecţilor, să fie convocaţi şi directorii servicii­lor agricole, pentru a se discuta problemele de interes agricol. D. secretar general expune con­statări îmbucurătoare ce a făcut la staţiunile Institutului de cerce­tari agronomice din diferitele punc­te ale ţării, unde au găsit specialişti devotaţi, entuziaşti, pricepuţi şi muncitori. D.sa propune ca la staţiunea­ In­­stitutui de cercetări agronomice să se facă cursuri de perfecţionare cu specialişti din întreaga ţară FONDURILE NECESARE OFENSIVEI AGRICOLE întrucât fondurile puse la dispo­ziţie pentru susţinerea acţiunei de ofensivă agricolă s’au epuizat, di­­­recţia contabilităţii in acord cu ce» Malte, £nT.e.Wiyja, sa. CRSSSl ta­tr'un scurt memoriu sumele de cars este nevoie pentru continuarea lu­crării. Se va da o circulară tu­tur * comitetelor agricole judeţene, prin care li se atrage atenţiunea că ofen­siva agricolă continuă cu mijloa­cele proprii ale judeţelor, şi că el® trebuesc să lucreze efectiv şi per­manent. D. secretar general propune ca R E. A. Z. să capete pe viitor o nouă îndrumare în sensul ca la termeni sale să producă seminţe din toate plantele pentru folosul regiunii. Se prezintă situaţia pepinierelor silvi­ce şi se cer fonduri pentru întreţi­nerea lor. Se face apel la posibilită­ţile locale. Se hotărăşte ca specia­liştii agricoli să fie îndrumaţi m­erei­a în raza lor de activitate cât® o asociaţie agricolă în si­ritul nouei legi a cooperaţiei, atrăgându-li-se atenţiunea că cooperativele agrico­le au dat bune rezultate şi unde se găsesc agronomi pătrunşi de utili­tatea acestor înjghebări şi bine pre­gătiţi, ştiut fiind că ei trebue să fie­ îndrumătorii acestor asociaţii. Se prezintă, siutaţia serurilor şi vaccinurilor şi se cer fonduri pen­tru terminarea construcţiei institu­tului. Lectura 0 escrocherie ingenioasă la Constanţa CONSTANŢA, 29.­­ La chestura locală s’a prezentat ori dimineaţă comerciantul Stere Anastase, din strada Carol 186, care a reclamat că un necunoscut s'a prezentat la pră­vălia sa şi a cumpărat mărfuri in valoare de 192 lei. La plată, necunoscutul a spus că şi-a uitat portmoneul acasă şi a cerut negustorului un băiat şi restul dela 1000 lei. Nepunând, la, îndoială buna .credinţă &'fcWent’ului,\in£gu«to­­rul i-a făcut pe plac. Când insă au ajuns pe o stradă dosnică, necunoscutul a luat banii băiatului spunându-i că-i va aduce mia da lei. Băiatul a așteptat mai bine de o jumătate de oră văzând că necunoscutul nu apare cu banii a intrat în curte inter­esându-se de soarta clientului. Un locatar i-a răs­puns că curtea mai are o esire ce dă într’o altă stradă pe unde pro­babil necunoscutul a dispărut. Băia­tul fiind strein de oraş n’a reţinut numele străzii şi nici împrejurimile astfel că cercetările poliţiei pentru identificarea şi arestarea escrocului se fac cu mare greutate. / Scrisori... scrisori»­» şi imr sensori... Dacă nu, poate o să primiţi mai târziu şi în orice caz, puteţi în­cepe dv. concursul interesant pe care îl organizează „Forvil”. Prezintă mari avantagii acest concurs. Aveţi toate şansele să faceţi o călătorie, complect gra­tuită, la Paris, la Viena sau la Istanbul. „Forvil” acordă în total 15 asemenea călătorii gratuite. Nu e nici o piedică pentru dv. ca să fiţi unul dintre cei cincispre­zece premiaţi. Nu e loterie şi nici nu are cu­vânt hotăritor norocul, aşa în­cât dacă de obicei o şovăiţi când e vorba de a vă pune şansa la încercare, de data aceasta pu­teţi cu încredere să participaţi la acest concurs, pent­ru că rezulta­tul depinde mai mult de dibăcie decât de noroc. Singura condiţiune care vi se pune este să cumpăraţi o cutie cu pudră „Forvil”, „Cinq fleurs” sau „Anémones”. E foarte pro­babil că suaterci consumatoare ar o asemenea pudră, căci e cea mai­­ bună dintre toate pudre.­.? Al&P*- * ceze. Cupoanele vor circula, până la 20 Noembrie 1935, cămi este ul­tima zi pentru trimiterea bonu­rilor la centrala „Forvil”, Bucu­rești, str. C. F. Robescu (fost Mi­tropolitul Danii) No 25. Călătoriile se inţeleg complete, cu întreţinere de pr­imul rang, excursiuni, vizitări de muzee, ghizi, etc. Iniţiatorii lanţurilor câştigă­toare vor obţine in afară de participarea la premiile în că­lătorii fiecare­­ parfumerii - in valoare de câte 2000 lei Alte 1­5 premii de consoare vor fi îm­părţite deasemei participanţi­lor făcând park din cele 3 lan­ţuri cele mai lungi. începeţi char astăz/; lanţul ca să fiţi sigur c& el va fi cât mai lung, şi asta să, câştigaţi călă­toria frumosă- Pe care „Forvil“ _v’o oferă» — Aţi primit şi dv. un plic asemenea acestuia care a fost trimis doamnei M. Petrescu ? Pagina 5-a Arestarea unui falsificator I v I de acte publice CONSTA­NŢA, 29. — Detectivul Lemnaru a arestat ori pe individul Gheorghe Vasile zis Oancea, din co­muna Dichiseni, judeţul Ialomiţa. Numitul este condamnat la un an închisoare pentru faptul că fiind funcţionar comunal in judeţul Du­­rostor a falsificat mai multe acte publice. El a fost depus in arestul central.

Next