Dimineaţa, august 1935 (Anul 31, nr. 10272-10302)
1935-08-01 / nr. 10272
14-a Epilogul Hova rebeliunii in comunale şi Luncaviţa - Se a constatat asicheta. Arestarea Instigatorilor LUGOJ. — In zilele de 20-21 Iulie in satele Hova şi Luncaviţa din jud. Severin,’-au petrecut două rebeliuni, care, din fericire, n’au avut urmări grave. Faptele le-am relatat telegrafic. Acum, când liniştea s’a restabilit, iar instigatorii au fost deferiţi parchetului, revenim cu amănunte complecte. Din cele ce urmează se poate vedea, că locuitorii celor două comune, nu sunt,,atât de vinovaţi şi că mai mult propaganda politică deşănţată, cu promisiuni irealizabile i-a adus în această tristă situaţie. VIN PERCEPTORII In ziua de 20 iulie, perceptorul Dumitrescu, însoţit de agenţii Lera, Stanică, Miletin şi Martiaş, au pornit din Teregova la Hora, să încaseze dările către stat. Locuitorii acestei comune, au de plătit un impozit, de 600 mii lei, din, care, până in prezent, nu s’a putut încasa de cât 9000 lei. Ajunşi la primăria comunală, perceptorii a trimis toboşarul să anunţe pe locuitorii că sunt aci şi să vie să-şi plătească dările. Timp de 4 ore, nu s’a prezentat nici un ţăran. Atunci, agenţii fiscului, însoţiţi de jandarmi, au pornit prin sat. S’au oprit la casa ajutorului de primar Bona Ion, care avea de ■ plătit o restanţă importantă. La apariţia perceptorilor, Bonea le-a ieşit în cale rugându-i să părăsească curtea, căci nu plăteşte. Dece? Aşa i s’a spus de mai mulţi domni, că, anul acesta, ţăranii vor fi scutiţi de impozite. S’a născut o vie discuţie, în care perceptorii au căutat să-l convingă pe Bonea că n’are dreptate. Dar nu au reuşit. Atunci, au vrut să ridice lucrurile din casă, cari erau sechestrate mai dinainte. Săteanul s’a opus, iar soţia acestuia eşind in uliţă a început să strige, chemând satul în ajutor. In mai puţin de 10 minute, peste 300 de oameni s’au adunat in jurul casei lui Bonea, vociferând şi aruncând cu pietre in perceptori. La vederea mulţimii, atât perceptorii cât şi jandarmii au vrut să se retragă, dar n’au, mai putut. Plutonierul Ciobanu Ion, adresându-se sătenilor, care erau foarte enervaţi, i-a rugat să se împrăştie. In loc de răspuns, o nouă ploaie de pietre au căzut asupra lor. Timp de trei ore a durat această situaţie, până ce perceptorul Dumit.trescu a promis ţăranilor că dacă stă liniştesc, va pleca din comună cu "j subalterni săi şi nu va mai reveni. ... Cu multă . greutate, perceptorii şi Annii s’au putut strecura prin;ii.ţw£.Rădină, plecând la Teregova. ' CE A STABILIT ANCHETA imediat, a fost anunţată legiunea -•»Vîe-Ujandarmi, iar, la faţa locului, a plecat de locot. Popescu ştefan şi pilit., maj. Someşan. . Din ‘cercetările întreprinse, s’a putut afla că adevăraţii vinovaţi sunt: Ion Bonea, ajutor de primar, Isac Zaharia, Aurel Isac, Mihai Isac şi Bana zis Suciu, care au fost imediat arestaţi. La interogatorul ce li s’au luat, numiţii au declarat că fiind asiguraţi de unii oameni politici, că vor scutiţi de impozit, pe anul acesta, au îndemnat şi pe ceilalţi săteni să nu plătească. S’a mai stabilit că şi cârciumarul Avram Giurescu şi Aurel Bonea au îndemnat pe săteni să alunge pe perceptori din sat, dar aceştia auzind că vor fi arestaţi, au reuşit să dispară din comună. In timp ce anchetatorii cercetau cazul de la Hova, aceiaşi perceptori, care pornise in comuna Luncaviţa, au fost sechestraţi în localul primăriei din această comună. Faptele au decurs, la fel ca la Hova. Perceptorii ce au prezentat la locuinţa săteanului Armaş, care avea să plătească suma de 11.000 lei. Acesta, înarmat cu un topor, s’a repezit să lovească pe perceptor, care, la rândul său, văzându-se în pericol, a scos revolverul descărcând în aer mai multe focuri. Ciocnirea aceasta a alarmat tot satul, adunând toată lumea pe şosea. Cu mare greutate, perceptori s’au putut refugia in localul primăriei, unde au fost secvestraţi timp de aproape două ore. I. P. C. LA LUNCAVIŢA Specula cu curentul electric la Tg.Secuesc SF. GHEORGHE. — Mai mulţi cetăţeni din oraşul Tg. Secuesc, din judeţul nostru, consumatori de lumină electrică ni se plâng că sunt speculaţi cu curentul electric pe care îl plătesc prea scump. Uzina electrică furnizează consumatorilor curent electric cu 16,50 lei kw. plus timbrele de facturi, taxa contuarului de 10 lei lunar și impozitul pentru electricitate, care, de asemenea, se ridică la 10 lei lunar, după consum. Consumatorii acestui oraș, în afară de costul curentului electric, mai plătesc 30—40 lei lunar, alte impozite, specificate mai sus, ajungând astfel kw. la 24—26 lei. Faţă de această speculă ilicită, ar fi de dorit ca organele comunale să ia măsuri urgente, fixând un preț maximal asupra curentului electric, care să nu treacă de 10^12 lei; kw.,. iar celelalte cheltueli să le suporte uzina electrica şi nu consumatorul. Când ,motorina şi combustibilul costă 2,3 lei litrul nu se poate plăti 16,50 lei kw. de curent eelectric. Nădăjduim că d. primar Cornel Năstase pe care ii cunoaştem ca un apărător al intereselor cetăţenilor, va lua măsurile necesare, pentru înfrângerea acestei specuile cu iluminatul electric. G. T. înființarea unui oficiu vamal la Baia-Mare 0 măsura pentru stânjenirea contrabandei cu Cehoslovacia «UVMUU4 vrmn zxzcmu.i xufum BAIA MARE. — In ultimul timp se practică într’o măsură atât de mare, procurarea prin contrabandă, a mărfurilor din străinătate, încât toate măsurile de pază și control au devenit ineficace. înainte vreme, contrabandele se făceau în cea mai mare parte prin regiunea Halmeu, spre Satu Mare, de unde apoi se trimiteau diferite mărfuri spre centru. Acum câm- il de operaţii s’a schimbat, mărfurile nevămuite din Cehorvacia iau drumul spre Satuire, Oradea, Cluj, centrul Ardeaui prin regiunea muntoasă a rinului, spre Baia Mare. Această imbare de teren a determinat prităţile competente să înfiinţeun oficiu de vamă şi la Baia, cu atât mai vârtos, cu cât iţimea întreprinderilor miniere şi metalurgice ale statului de la Baia Mare şi fabrica de acid sulfuric „Phönix“ au intervenit de foarte mult timp, pentru această realizare. Fabrica „Phönix“ a oferit şi localul necesar pentru instalarea noului birou vamal. Lucrările pregătitoare sunt într-un stadiu foarte înaintat, aşa încât biroul vamal de aici îşi va începe activitatea chiar din toamnă. Tot atunci îşi va instala un birou de vămuire şi direcţiunea C. F. R. Ţinând seama de viaţa industrială a acestei regiuni, înfiinţarea oficiului de vamă de la Baia-Mare, reprezintă un eveniment de o importanţă covârşitoare, pentru economia de aici. Ca o desăvârşire, a acestei măsuri ar urma să se înfiinţeze o agenţie bancară a Băncii Naţionale a României, alături de Oficiul de preschimbare pe care-l are la Baia Mare. FESTIVALUL POLIŢIŞTILOR DIN CLUJ CLUJ, 29. Evoluţia ştiinţei progresive în poliţie, care se remarcă astăzi a făcut ca şi poliţia din Cluj să înceapă o acţiune de modernizare a procedeurilor poliţieneşti. Acest început l-a făcut în oraşul nostru, cercul de studii ce funcţionează pe lângă chestura poliţiei Cluj,, Poliţia, progresivă” care a organizat un reuşit festival în seara zilei de 25 iulie, în sala Teatrului Naţional. Dupăcuvântul de deschidere al d-lui chestor Victor Puica, preşedintele cercului „Poliţia progresivă, a urmat un bogat program executat în totul de către personalul poliţienesc. Corurile bărbăteşti cântate de către gardienii publici, sub conducerea distinsului profesor Sava Columba, au avut succes Au urmat recitări şi declamaţiuni de către gardienii: Fabian, Goldiş Ioan şi Ioan Man. Partea muzicală a programului a interesat prin solo de violoncel, executat de către d. comisar şef dr. Carol Chendi, care s’a dovedit un priceput violoncelist. Au urmat exibiţii de scrimă şi box executate de d. A. Deheleanu şi o echipă de gardieni publici, cari au produs o deosebită impresie prin reuşita numerelor executate. Deasemenea, s-a obţinut un desăvârşit succes prin executarea exchibiţiilor de jiu-jitz de către echipa gardienilor publici sub conducerea d-lui I. Flech, care a demonstrat numerosului public eficacitatea acestui sistem de apărare, în practica poliţienească. Ca încheiere, gardienii publici au executat numeroase dansuri naţionale D. dr. Petre Vlad, medicul-şef al municipiului Cluj şi-a tipărit raportul de activitate pe anul 1934 al serviciului ce conduce. E o lucrare cu un titlu prea modest. Căci, d-sa nu ne prezintă un raport sanitar obişnuit, ci un volum de proporţii ştiinţifice. La noi, şi chiar in străinătate, asemenea studii sunt foarte rare, fiindcă reclamă nu numai o adunare migăloasă de date, ci implică o conştiinţă profesională şi un orizont spiritual cu totul particulare. D. dr. Vlad a disecat Clujul din punct de vedere demografic şi sanitar. In direcţia aceasta, n’a neglijat nici un amănunt şi nici o lămurire. Lucrarea cuprinde cele mai bogate şi complecte statistici, furnizând lectorului un material documentar dintre cele mai preţioase. Apoi problemele studiate se bucură de o tratare amplă, ele fiind privite sub toate aspectele şi explicate în concluziile lor finale cu interpretarea cea mai justă. E greu să rezumăm o astfel de lucrare din miezul căreia fiecare pagină merită menţiune şi prezintă interes. Vom încerca totuşi să expunem unele din capitole şi anume pe cele cari le socotim mai grabnic de lămurit, urmând ca ulterior să mai revenim asupra studiului d-lui dr. Vlad. POPULAŢIA CLUJULUI In primul rând trebue să ne ocupăm de numărul populaţiei, de procentajul ei după naţionalităţi şi sporul comparativ din ultimii ani. Unele din cifre se cunoşteau şi până acum din tablourile recensământului. Date riguros precise, lipseau însă. Ele se cunosc abia acum din studiul medixului-şef al municipiului. In 1931, populaţia totală a Clujului a fost de 100.945 suflete; în 1932 de 101.518; în 1933 de 102.007; în 1934 de 102.488. Populaţia românească de la 34,9 la sută in 1931, a sporit la 35.3, în 1934. In acelaş interval de timp, populaţia maghară a scăzut dela 49.2, la 48.9. Tot astfel populaţia evreiască, dela 13.5 la sută, la 13.4. Procentul a rămas acelaş numai la germani, fiind atât in 1931 cât şi în 1934, de 2.4. Adecă în ce priveşte repartizarea populaţiei pe neamuri — constată d. dr. Vlad — cea românească a câştigat din totalul populaţiei în 1934, un spor de 0.2, iar câştigul s’a făcut prin micşorarea procentului la maghiari. Distinsul medic se ocupă apoi de stratificarea populaţiei. După noi, capitolul cel mai important care ar trebui introdus în statisticile tuturor oraşelor. Căci, nu e destul să ştim numai cifra şi procentajul sporului, mulţumindu-ne a califica progres urcarea numărului, populaţiei. Sporul se produce mecanic în virtutea forţei sociale pe care o prezintă oraşul. Viaţa urbană creşte atât ca intensitate cât şi sub raport numeric, iar fenomenul este general pe întreaga planetă. Mai mult decât zilele trecute, englezii au publicat o statistică demonstrând că in Anglia procentajul populaţiei rurale abia se menţine la 20, restul inglobânduse în pulsul oraşelor, iar în Germania populaţia s’a urbanizat până la 65 la sută. In ce ne priveşte, suntem printre puţinele ţări cari majorăm oraşele. După ultimele evaluări, centrele urbane n’ar deţine decât 21 la sută din totalul populaţiei pe ţară. Insă, tendinţa de urbanizare este foarte puternică şi nu poate fi tăgăduită de nimeni. Emigrarea spre uzină se produce intr’un ritm galopant, mai ales în Ardeal unde satele sunt covârşite de imperialismul urban. Deci încă odată trebuie accentuat, că în afară de cunoaşterea sporului, e necesar să ştim stratificarea într’un centru de importanţa Clujului — problemă pe care sociologia o situează în centrul preocupărilor şi o încadrează în cele mai ample metode de cercetare. Ar fi foarte sugestiv să reproducem diagrama d-lui dr. Vlad fiindcă ea exprimă în linii proporţionale atât situaţia din capitala Ardealului cât şi comparaţia cu restul ţării. Dar cum nu putem da tabloul într’un clişeu fotografic, vom reproduce cifrele. Până la vârsta de 4 ani, stratificarea pe ţară e de 13.6 iar la Cluj de 7.7. Dela 5-14 ani, pe ţară de 23.7, la Cluj de 14.8. Dela 15-44 ani, pe ţară de 43.8, la Cluj de 60.7. Dela 45—64 ani, pe ţară de 14.6, la Cluj de 13.0. Dela 65 ani, pe ţară de 4.3, la Cluj de 3.8. Ce dovedeşte acest tablou? Concluziile lui pot fi diferite şi în funcţie de unghiul prin care le priveşti. La prima vedere, poate trezi optimism fiindcă în Capitala Ardealului s’a concentrat sub raportul vârstelor, categoria cea mai creiatoare a capitalului biologic. Dela 15 până la 44 ani, stratificarea bate recordul în Cluj. in timp ce pe ţară proporţia atinge 43.8, aici se ridcă la 60.7. Adică, contingentul cel mai mare al populaţiei îl dau vârstele de la 15 până la 44 ani, deţinând mai mult de jumătate faţă de celelalte repartizări ale diagramei. Şi datele privite la suprafaţă, evident dus la descoperirea, că acest oraş are privilegiu de a adăposti populaţia cea mai viguroasă din ierarhia vârstelor. Din punct de vedere social însă, concluziile nu sunt aceleaşi. Clujul apare un oraş de belferi. Coeficientul vârstei creiatoare nu intră în structura lui economică, ci reprezintă o populaţie instabilă pe care dă cetatea universitară. Căci atât punctul de vârstă până la 15 ani, cât şi cele din urmă de la 44 în sus,sunt mult distanţate in raport cu stratificarea populaţiei pe ţară. Şi acest lucru demonstrează că baza socială a demografiei — cum spun englezii — e foarte slăbită. Nu se produce o stratificare cu soliditate în cadrul vieţii economice şi sociale şi una temporală în funcţie de ceaea universiară. BOLILE SOCIALE ŞI MORTALITATEA In alte pagini ale lucrării, d. dr. Vlad se ocupă tot aşa de minuţios de bolile sociale şi mortalitatea Clujului. Capitolele acestea sunt expuse cu o amplă documentare statitică şi cu tablouri comparative deosebit de preţioase, confirmând încă odată valoarea ştiinţifică a studiului. Sub raport comparativ, mortalitatea în capitală Ardealului deţine ultimul loc faţă de celelate municipii ale provinciei de peste munţi. Oradea a avut în 1933 o mortalitate de 17,5 la mia de locuitori, Timişoara de 15.2, Aradul de 15.2, Satu- Mare de 15.1, Târgul-Mureş de 14.9, Sibiul de 12.8, Braşovul de 12.4, pe când Clujul numai de 10.6. Deasemeni pe plan internaţional, capitala Ardealului figurează printre oraşele cu mortalitatea cea mai scăzută în India 144 de oraşe au dat in 1933 o mortalitate de 27.3; în Spania 50 de localităţi 17.5; in Bulgaria 97 localităţi urbane 12A; în Germania, 52 oraşe 10.6; Varşovia arată o statistică cu 12.3; Breslau 12.1; Budapesta 11.9; Cracovia 10.9; Brno 10.6; Clujul 10.6; Sofia 10.0; Bratislava 9.0. D. dr. Vlad lămureşte apoi şi cauzele mortalităţii, înşirând bolile care le-a provocat. Din această statistică reţinem în deosebi amănuntul — desigur foarte puţin bănuit de marele public — că un mare procent de decese este provocat de bolile aparatului circulator, iar în al doilea rând de bolile aparatului digestiv. Tuberculoza deşi face parte din bolile sociale vine numai in rândul al treilea. Şi faptul îmbucurător ce trebue subliniat, este scăderea mortalităţii provocată de tuberculoză. Dela 1919 până in 1924 la o populaţie probabilă de 84.412 suflet»■ s'a înregistrat 20.6 la zece mii locuitori. Apoi în intervalul dela 1925 până la 1930, a scăzut la 17.0. Iar in anii următori, scăderea a fost succesivă: în 1931 s’a redus la 15.6, în 1932 la 14.8, în 1933 la 14.0, in 1934 la 11.7. Deci faţă de frecvenţa anilor de după război scăderea in 1934 este de 9.1. Repartizate pe grupuri de vârstă, cele mai multe decese de tuberculoză le dă tineretul de la 20 până la 24 ani, iar după naţionalităţi, maghiarii şi evreii înregistrează cifra cea mai urcată. In schimb datele cu privire la cancer sunt profund îngrijorătoare. D. dr. vlad constată, că numărul deceselor a crescut din nou în 1934 şi a atins o frevenţă de 9,8 la zece mii de locuitori, adică o cifră necunoscută până astăzi. Un alt tablou prezintă datele privitoare de sifilis. Institutele sanitare ale municipiului au desfăşurat în direcţia aceasta o activitate impresionantă. De la 1921 şi până la 1926 au fost examinate 170.791 persoane, descoperindu-se 19.188 cazuri sifilitice, cu o repartizare de 6.3 pentru mediul rural, 23.2 pentru mediul industrial şi 2.2 în şcoli. Iată câteva destăinuiri, din raportul d-lui dr. Vlad. E de prisos să le însoţim de vreun comentariu din moment ce ele sunt atât de concludente şi prezentate cu o muncă de laborator atât de analitică. Deasemeni, nu are nevoie de nici o subliniere particulară activitatea serviciului sanitar. Raportul o situează la un înalt nivel de preocupări. V. MUNTEANU CARNET ARDELEAN Profilul demografic al Clujului Stratificarea populaţiei după vârste.Cari boli provoacă decesele cele mai muite.-Cifre despre tuberculoză, cancer şi sifilis (De la redacţia noastră din Ardeal) DIMINEAȚA Agitaţia mecanicilor C. F. R. conţinea ori la orele 12, delegaţii mecanicilor, fochiştilor şi lucrărilor din depouri au avut o nouă întrevedere cu d. consilier Fulga. Delegaţii au arătat că nu se respectă, drepturi te ter stoMUte sunt reduşi la mizerie şi boli prin amputarea primelor. Au arătat că în cel mai bun caz, nu mai vor să lucreze 509 ore lunar şi vor face numai 192 ore lunar, atât cât priveşte Statutul. In acest caz renunţă cu totul la prime. Delegaţii mecanicilor, fochiştilor şi depourilor de locomotive sunt solidari în hotărîrile ce vor lua. Au declarat că aderă la mişcarea mecanicilor şi maeştrii de ateliere, lucrăorii din ateliere şi alte categorii de ceferişti. Un ultim răspuns se va da azi la orele 4 d. a., când delegaţia se va prezenta din nou la Direcţiunea generală C. F. R. Agitaţia mecanicilor continuă, dri dimineaţă, la sediul „Locomotiva“ al mecanicilor s-au adunat zeci de delegaţi din provincie, pentru a aştepta cuvântul de ordine. Delegaţia mecanicilor a fost primită aseară, la orele 8, de de director general Cezar Mereuţă şi consilier Fulga şi d. inginer Rosenzweig, director la tracţiune. DELEGAŢIA ASOCIAŢIILOR C. F. R. LA D. CEZAR MEREUŢA dri dimineaţă d-nii G. Teodorescu, preşedintele asociaţiei ceferiste Staţia, Vasiliu, vice-preşedinte, Ene Ionescu preşedintele asociaţiei Nivel-metru şi Nicolau, preşedintele asociaţiei Tele-Bloc, au fost primiţi într’o lungă audienţă de d. Cezar Mereuţă director general şi d. consilier Alfred Fulga, pentru a discuta chestiunea primelor personalului de mişcare, comerţ, întreţinere şi a celor ce fac serviciul de schimbători de cale. Reprezentanţii asociaţiilor sus arătat, au arătat punctul lor de vedere în aceste chestiuni, urmând ca în cursul după amiezii să se continue discuţiunile la direcţiunea generală C. F. R. Franţa, Ungaria şi Bulgaria, participante in Turul României Premiile primei etape.Cupele ziarelor noastre Invitaţiile lansate de Federaţia Română de ciclism, federaţiilor de specialitate, din: Franţa, Italia, Austria, Ungaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Polonia, Bulgaria şi Turcia, de a participa în cel de al doilea tur al României, au început să-şi facă efectul. Ungaria şi-a anunţat participarea cu două echipe naţionale, a şi l compuse din câte patru alergători. Deasemeni Bulgaria a răspuns favorabil. Ca şi in anul trecut vor veni cu o echipă naţională plus câţiva alergători individuali. In tratative foarte avansate se găseşte Franţa, care a promis participarea. Actualmente studiază regulamentul şi condiţiunile de participarea. Actualmente studiază regulamentul şi condiţiunile de participare ale concursului, urmând ca latrim timp, relativ scurt, să decidă care anume alergători să-i reprezinte. In cazul când şi Italia va adera la concurs, este sigur că Franţa va trimite o echipă de aşi. Se spera, că în cursul acestei săptămâni să sosească răspunsuri şi de la celelalte naţiuni. Succesul celui de al doilea tur al României, e deci asigurat. Pentru a răsplăti eforturile concurenţilor, pe tot timpul turului, se instituesc premii pentru fiecare etapă în parte. Prima etapă: Bucureşti—Alexandria—Caracal (170 km.) care se aleargă în ziua de 25 August, numără până în prezent următoarele premii: 1) Cupa ziarului „Dimineaţa“ 2) Cupa ziarului „Adevărul" 3) Cupa revistei „Realitatea Ilustrată“. 4) Premiul Romanaţilor,(2000 lei) oferit de d. Eugen Titeanu, subsecretar de stat la Interne. 5) Premiul Prefecturei Romanaţi (3000 Iei). 6) Premiul Primăriei Caracal (3000 lei). . 7) Premiul Camerei Agrcole (2000 lei). 8) Premiul Arceşti (2000 lei) oferit de d. Cezar Sima. COMITETUL ETAPEI CARACAL Pentru primirea concurenţilor la Caracal, s-a constituit un comitet din care face parte toate notabilităţile oraşului, în frune fiind: d. Ion Veleanu, prefectul judeţului Romanaţi, d. Ştefan Biban, primarul oraşului Caracal, d. Ion Popescu, preşedintele Camerei Agricole, etc. etc. O. E. T. R. VA DA UN LARG SPRIJIN „TURULUI“ O. E. T. R.-ul, prin d. general Manolescu şi maior Sidolovici, a promis un larg sprijin acestui concurs, care promite a fi cel mai de seamă eveniment sportiv al anului. Tentativă de sinucidere GALAȚI, 30. — Polia Litanova, de pe strada Principesa Maria, 125, a încercat să se sinucidă cu o doză de sodă caustică. In stare gravă, a fost internată în spital. Cauza acestui act disperat, este mizeria. Join August 1935 Situaţia învăţământului primar din judeţul Trei-Scatue Lipsa da învăţători şi SF. GHEORGHE, 27. — Prin numirea d-lui Cornel Cosmă, în fruntea revizoratului şcolar al judeţului nostru, învăţământul primar a prosperat foarte mult. Numirea d-sale a pus capăt unei situaţiuni care era foarte păgubitoare şcolii. D. revizor şcolar Cosma, car fiurăl acestui judeţ, se bucură de mari simpatii în rândurile învăţătorilor şi a intregei populaţii, din judeţ. .. Astăzi, aproape de doi ani de conducere a d-lui revizor Cosma, situaţia din învăţământul primar din acest judeţ, se găseşte intr’o stare înfloritoare. Şcolile se populează, iar învăţătorii lucrează cu o însufleţire mai mare. Pentru precizarea celor relatate, vom arăta întreaga Stuaţie a învăţământului primar din acest judeţ. ŞCOLI DE COPII MICI -Avem in întreg judeţul 69 de grădini de copii, cu 75 conducătoare şi cu o populaţie şcolară de 3.578 copii. Şcoalele primare de stat, au sub acoperişul lor şi grădinile de copii.ŞCOLI PRIMARE DE STAT în judeţul nostru avem 118 şcoli primare de stat, cu un total de 357 învăţători. Săli de învăţământ ,sunt 519, ,ce vine in medie 40 elevi într’o clasă, cu un cubaj de 180, care este insuficient pentru numărul copiilor.’ Din totalul sălilor de învăţământ 433 sunt considerate corespunzătoare din punct de vedere higienie, iar 86 necorespunzătoare. Edificiile şcolare sunt făcute din lemn. La şcolile primare au fost înscrişi 17.829 elevi, au frecventat regulat cursurile 15.487 copii, iar 2.342 nu merg la şcoală, cei mai mulţi din indolenţa părinţilor. Făcând un procent între numărul elevilor înscrişi şi frecvenţi, se constată că au frecventat cursurile primare 88 la sută din numărul celor obligaţi. ÎNVĂŢĂMÂNTUL MINORITAR In afară de şcolile de stat, mai funcţionează in cuprinsul judeţului Trei Scaune 43 de şcoli confesionale, cu limba de predare maghiară cu un număr de 73 de învăţători. La şcolile confesionale sunt , înscrişi 2.465 copii, din care frecventează regulat 2.095 elevi, deci un procent de 85 la sută. E de remarcat faptul, că aceste şcoli confesionale, nu sunt asuprite ca odinioară şcolile româneşti ■ NEVOIE DE ÎNVĂŢĂTORI .Până in prezent au funcţionat, în judeţul nostru 75 de conducătoare şi 357 învăţători. Pentru instruirea tuturor copiilor mai trebuesc in judeţul nostru 25 de conducătoare şi 68 de învăţători. In felul acesta ar veni fiecărui învăţător 40-45 de elevi. D. revizor şcolar Cosma a reuşit să înfiinţeze 27 de posturi noul, care au fost repartizate şcoalelor după nevoile ce le aveau. CLĂDIRI ŞCOLARE In total, acest judeţ are 119 clădiri pentru şcoli primare şi 58 pentru grădinile de copii, restul sunt sub acoperişul şcoalelor primare. Avem 53 de edificii absolut ,necorespunzătoare în com.: Lutoasa, Belani, Poian, Ghelinţa, Malnaş, Valea Mare, Valea Crişului, Cernatul de Jos, etc.In 1934 si a terminat edificiul şcoalei din Bodoş şi Arad,’ s’a procurat un edificiu nou la Bixad şi la 125 săli de învăţământ. D. revizor şcolar Cosma gând că marea suferinţă a învăţământului nostru stă în lipsa de localuri potrivite, problema construcţiilor şcolare îl preocupă în mare măsură. D-sa are şi concursuld-lui prefect dr. Valeriu Biciu, nădăjduind să puie temelie localurilor de şcoli din comunele româneşti şi în comunele româneşti maghiarizate, precum şi în satele ungureşti unde şcoala românească nu are încă un local propriu. CERCURILE CULTURALE ŞI ACTIVITATEA EXTRAŞCOLARA In ce priveşte activitatea cercurilor culturale, întreg judeţul Trei Scaune, a fost împărţit în 28 de cercuri, aparţinând la fiecare cerc 5—10 şcoli. Preşedintele , cercului este numit cel mai desţoiţitc învăţător. ■ , învăţătorii din acest judeţ, dau o mare atenţie activităţii extraşcolare. Luptele politice ,au avut darul de a slăbi sentimentul naţional şi neîncrederea in ţistorul acestei naţiuni, învăţătorii au început, o vie activitate culturală,, pentru indreptarea acestei situaţii. Ei au organizat şezători,, culturale, au înfiinţat diferite asociaţii, cu scopul de apropiere a oamenilor, fără deosebire de culoare politică. Se poate afirma, că pe acest te- * ren,, dascalimea îşi face ype deplin datoria. ’ Şcoala primară din judeţul nostru e condusă de d. revizor şcolar Cornel Cosma, un ora cu experienţă didactică şi un bun, om de suflet, de pe urma căruia şcoala a prosperat, enorm, iar ajutorul d-sale d. subrevizor şcolar N. Buzea, depune o preţioasă muncă şi serveşte cu credinţă interesele revizoratului şi ale şcoalei. GHEORGHE . BR. TOHAN ’ n ajunul zboruluiMoscova-San-Franeisei , MOSCOVA, 30 (Rador). — Pentru apropiatul raid aerian Moscova- San Francisco, pe la Polul Nord, piloţii Levanovski şi Baidukov şi navigatorul Levcenco ,se antrenează, zilnic cu avionul, cu care vor efectua zborul. Cei trei aviatori sunt puşi sub observaţia specială a medicilor. Aviatorul Gromov, care deţin® recordul de sbor pe distanţă fără escală, a declarat că aparatul pe care îl pilotează d. Levanovski dispune de ultimele perfecţiuni şi, este special adaptat la temperatura arctică. ■ / "C A mai declarat deasemeni, ca cea mai mare dificultate ce ar putea să survină in timpul raidului este sboruL printre nouri între Arkhanghelsk Şi Ţara Francisc .JOSeph,precum și o parte dl» Alaska, «unde, dacă atvionul trebue să pătrundă în wmrî, el riscă să fie acoperit cu gheată. Totul depinde, exclusiv, de starea știmmilţii, a încheiat aviatorul Gro-1mov. Babtă condiţiile vor fi favorabile sborul se va realiza fără accident. J Un raid al aviatorului Molokow EL A ZBURAT PENTRU PRIMA. ■OARA'DEASUPRA FLUVIULUI . KOLYMAT •' — V,—---- .... . . . .■ I MOSCOVA, 30. (Rador). — Din W Kolymsk se anunţă că avia Valea Mare şi Poian. Mai tienih,setorul Molokow, unul dintre cei mai de seamă piloţi ai Sovietelor, a ateînmerisat la Nistiabmna, la 39 kilometri deNijni Kolymsk. Pilotul a îndeplinit în felul acesta prima parte a explorării pe cale aeriană a distanței YakutskîSrednekan, considerată drept una dintre cele mai dificile regiuni din Rusia Sovietică. • Aviatorul Molokov a sburat în acest raid pentru prima dată pe deasupra fluviului Kolyma. / Sătean strivit de o căruţă T.SEVERIN. 30. — Săteanul Titu Lăzărescu, din comuna Cracul Libig în timp ce se înapoia noaptea spre j casă a fost călcat de căruţ lui lor Mihai din Sovarna. Nenorocitul a murit de lor. Jandarmii au arestat de conducătorul căruţei O şedinţă a consistorului arian ARAD, 30. — Sâmbătă după amiază, s’a ţinut la Episcopie o şedinţă importantă a ‘consistorului, sub preşedinţia pr. consilier M. Păcăţianu. S’a discutat cu pipărarea, pe seama Episcopiei, a imobilului „Crucea Albă” al consorţiului Kornis. D. dr. Iustin Marsieu a prezentat oferta, arătând că nesiguranţa de azi a leului impune placarea banilor Episcopiei in’Învesti-ţii. Oferta consorţiului e următoarea :preţul, de cumpărarea, 7 milioane, şi, jumătate, plus, hotelul „Corso” şi bufetul cinematografului rămân timp de trei ani, gratuit, în stăpânirea consortului, iar după aceea, i se asigură consorţiului precădere ca să le închirieze. Preşedintele M. Păcăţianu a ‘a combătut oferte, spunând că,din ■ timpul vacanţei episcopeşti, nu se pot face, în numele Episcopiei, secţiei economice/ păr. Muscan, a arătat că:"Episcopia n’are, alţi bani,decât aL fundaţiunilor, cu o destinaţie fite şi ai fondurilor de pensii,cari noi potfi atacaţi. Avocatul de Iancu a combătut de asemenea ofertă,arătând că creditorii consorţiului Komis vor intenta Episcopiei, ca succesoare, o sumedenie de procese.*: Piesă la vot, oferta a fost votată de următorii: arhimandrit Suciu, păr, Stalca, protopopii Văţian şi Givulescu, notarul public Beleş şi avocaţii Marşieu, Venciu, Drincu, Sârbu, D-nii Păcăţianu, Muscan şi dr. Iancu au votat contra. S’a numit O comisie alcătuită din d-nii Marşieu, Sârbu, Beleş, , Veliciu şi Druilgu, noritm a Ihichela transacţia. f . Prinderea unui mdat IAȘI, 30. — Organele biroului judiciar ale chesturii locale au făcut o captură interesantă. A fost prins ]Mititdăche ciubotaru cară fusesecondamnat la 20 ani închisoare jperntru părimprej,nă cu alţii a demontat. lUva la Bărnova in 1924. Ciîibotgt'w. isi ispăşea pedeapsa la 'Aiwd, de unde a evadat zilele acestea. Condamnatul a fost trimis sub pază la închisoare.