Dimineaţa, august 1935 (Anul 31, nr. 10272-10302)

1935-08-01 / nr. 10272

14-a Epilogul Hova rebeliunii in comunale şi Luncaviţa - Se a constatat asich­eta.­ Arestarea Instigatorilor LUGOJ. — In zilele de 20-21 Iulie in satele Hova şi Luncaviţa din jud. Severin,­­­’-au petrecut două rebe­liuni, care, din fericire, n’au avut urmări grave. Faptele le-am relatat telegrafic. Acum, când liniştea s’a restabilit, iar instigatorii au fost de­feriţi parchetului, revenim cu amă­nunte complecte. Din cele ce urmează se poate ve­dea, că locuitorii celor două comu­ne, nu sunt,,atât de vinovaţi şi că mai mult propaganda politică de­şănţată, cu promisiuni irealizabile i-a adus în această tristă situaţie. VIN PERCEPTORII In ziua de 20 iulie, perceptorul Dumitrescu, însoţit de agenţii Lera, Stanică, Miletin şi Martiaş, au por­nit din Teregova la Hora, să înca­seze dările către stat. Locuitorii a­­cestei comune, au de plătit un im­pozit, de 600 mii lei, din, care, până in prezent, nu s’a putut încasa de cât 9000 lei. Ajunşi la primăria comunală, perceptorii a trimis toboşarul să a­­nunţe pe locuitorii că sunt aci şi să vie să-şi plătească dările. Timp de 4 ore, nu s’a prezentat nici un ţă­ran. Atunci, agenţii fiscului, înso­ţiţi de jandarmi, au pornit prin sat. S’au oprit la casa ajutorului de primar Bona Ion, care avea de ■ plătit o restanţă importantă. La apariţia perceptorilor, Bonea le-a ieşit în cale rugându-i să pă­răsească curtea, căci nu plăteşte. Dece? Aşa i s’a spus de mai mulţi domni, că, anul acesta, ţăranii vo­r fi scutiţi de impozite. S’a născut o vie discuţie, în care perceptorii au căutat să-l convingă pe Bonea că n’are dreptate. Dar nu au reuşit. Atunci, au vrut să ridice lucrurile din casă, cari erau sechestrate mai dinainte. Săteanul s’a opus, iar so­ţia acestuia eşind in uliţă a înce­put să strige, chemând satul în ajutor. In mai puţin de 10 minute, peste 300 de oameni s’au adunat in jurul casei lui Bonea, vociferând şi arun­când cu pietre in perceptori. La vederea mulţimii, atât percep­torii cât şi jandarmii au vrut să se retragă, dar n’au, mai putut. Plu­tonierul Ciobanu Ion, adresându-se sătenilor, care erau foarte enervaţi, i-a rugat să se împrăştie. In loc de răspuns, o nouă ploaie de pietre au căzut asupra lor. Timp de trei ore a durat această situaţie, până ce perceptorul Dumi­­t.trescu a promis ţăranilor că dacă stă­ liniştesc, va pleca din comună cu "j subalterni săi şi nu va mai reveni. ... Cu multă . greutate, perceptorii şi Annii s’au putut strecura prin­­­;ii.ţw£.Rădină, plecând la Teregova. ' CE A STABILIT ANCHETA imediat, a fost anunţată legiunea -•»Vîe-Ujandarmi, iar, la faţa locului,­ a plecat de locot. Popescu ştefan şi pilit., maj. Someşan. . Din ‘cercetările întreprinse, s’a putut afla că adevăraţii vinovaţi sunt: Ion Bonea, ajutor de primar, Isac Zaharia, Aurel Isac, Mihai Isac şi Bana zis Suciu, care au fost ime­diat arestaţi. La interogatorul ce li s’au luat, numiţii au declarat că fiind asigu­raţi de unii oameni politici, că vor scutiţi de impozit, pe anul acesta, au îndemnat şi pe ceilalţi săteni să nu plătească. S’a mai stabilit că şi cârciumarul Avram Giurescu şi Aurel Bonea au îndemnat pe săteni să alunge pe perceptori din sat, dar aceştia au­zind că vor fi arestaţi, au reuşit să dispară din comună. In timp ce anchetatorii cercetau cazul de la Hova, aceiaşi perceptori, care pornise in comuna Luncaviţa, au fost sechestraţi în localul pri­măriei din această comună. Faptele au decurs, la fel ca la Ho­va. Perceptorii ce au prezentat la locuinţa săteanului Armaş, care a­­vea să plătească suma de 11.000 lei. Acesta, înarmat cu un topor, s’a re­pezit să lovească pe perceptor, care, la rândul său, văzându-se în peri­col, a scos revolverul descărcând în aer mai multe focuri. Ciocnirea a­­ceasta a alarmat tot satul, adunând toată lumea pe şosea. Cu mare greutate, perceptori s’au putut refugia in localul primăriei, unde au fost secvestraţi timp de a­­proape două ore. I. P. C. LA LUNCAVIŢA Specula cu curentul electric la Tg.Secuesc SF. GHEORGHE. — Mai mulţi cetăţeni din oraşul Tg. Secuesc, din judeţul nostru, consumatori de lumină electrică ni­ se plâng că sunt speculaţi cu curentul e­­lectric pe care îl plătesc prea scump. Uzina electrică furnizează con­sumatorilor curent electric cu 16,50 lei kw. plus timbrele de facturi, taxa contuarului de 10 lei lunar și impozitul pentru e­­lectricitate, care, de asemenea, se ridică la 10 lei lunar, după consum. Consumatorii acestui oraș, în afară de costul curentului elec­tric, mai plătesc 30—40 lei lu­nar, alte impozite, specificate mai sus, ajungând astfel kw. la 24—26 lei. Faţă de această speculă ilicită, ar fi de dorit ca organele comu­nale să ia măsuri urgente, fixând un preț maximal asupra curen­tului electric, care să nu treacă de 10­^12 lei;­ kw.,. iar celelalte cheltueli să le suporte uzina e­­lectrica şi nu consumatorul. Când ,motorina şi combustibilul costă 2,3 lei litrul nu se poate plăti 16,50 lei kw. de curent e­­electric. Nădăjduim că d. primar Cor­nel Năstase pe care ii cunoaştem ca un apărător al intereselor ce­tăţenilor, va lua măsurile nece­sare, pentru înfrângerea acestei specuile cu iluminatul electric. G. T. înființarea unui oficiu vamal la Baia-Mare 0 măsura pentru stânjenirea contrabandei cu Cehoslovacia «UVMUU4 vrmn zxzcmu.i xufum BAIA MARE. — In ultimul timp se practică într’o măsură atât de mare, procurarea prin contraban­dă, a mărfurilor din străinătate, în­cât toate măsurile de pază și con­trol au devenit ineficace. înainte vreme, contrabandele se făceau în cea mai mare parte prin regiunea Halmeu, spre Satu Mare, de unde apoi se trimiteau diferite mărfuri spre centru. Acum câm-­­ il de operaţii s’a schimbat,­­ mărfurile nevămuite din Ceho­­rvacia iau drumul spre Satu­ire, Oradea, Cluj, centrul Ardea­­ui prin regiunea muntoasă a rinului, spre Baia Mare. Această imbare de teren a determinat prităţile competente să înfiinţe­­un oficiu de vamă şi la Baia­­, cu atât mai vârtos, cu cât iţim­ea întreprinderilor miniere şi metalurgice ale statului de la Baia Mare şi fabrica de acid sul­furic „Phönix“ au intervenit de foarte mult timp, pentru această realizare. Fabrica „Phönix“ a oferit şi localul necesar pentru instalarea noului birou vamal. Lucrările pregătitoare sunt în­­­tr-un stadiu foarte înaintat, aşa în­cât biroul vamal de aici îşi va înce­pe activitatea chiar din toamnă. Tot atunci îşi va instala un birou de vămuire şi direcţiunea C. F. R. Ţinând seama de viaţa industria­lă a acestei regiuni, înfiinţarea o­­ficiului de vamă de la Baia-Mare, reprezintă un eveniment de o impor­tanţă covârşitoare, pentru economia de aici. Ca o desăvârşire­, a acestei măsuri ar urma să se înfiinţeze o agenţie bancară a Băncii Naţionale a României, alături de Oficiul de preschimbare pe care-l are la Baia Mare. FESTIVALUL POLIŢIŞTILOR DIN CLUJ CLUJ, 29.­­ Evoluţia ştiinţei pro­gresive în poliţie, care se remarcă astăzi a făcut ca şi poliţia din Cluj să înceapă o acţiune de mo­dernizare a procedeurilor poliţie­neşti. Acest început l-a făcut în oraşul nostru, cercul­ de studii ce funcţio­nează pe lângă chestura poliţiei Cluj,­, Poliţia, progresivă” care a or­­­­ganizat un reuşit festival în seara zilei de 25 iulie, în sala Teatrului Naţional. După­­cuvântul­­ de deschidere al d-lui chestor Victor Puica, preşe­dintele cercului „Poliţia progresivă, a urmat un bogat program execu­tat în totul de către personalul po­liţienesc. Corurile­ bărbăteşti cântate de către gardienii publici, sub conduce­rea­ distinsului profesor Sava Co­lumba, au avut succes Au urmat recitări şi declamaţiuni de către gardienii: Fabian, Goldiş Ioan şi Ioan Man. Partea muzicală a programului a interesat prin solo de violoncel, exe­cutat de­ către d. comisar şef dr. Carol Chendi, care s’a dovedit un priceput violoncelist. Au urmat exibiţii de scrimă şi box executate de d. A. Deheleanu şi o echipă de gardieni publici, cari au produs o deosebită impresie prin reuşita numerelor executate. Deasemenea, s-a obţinut un desă­vârşit succes prin executarea exchi­­biţiilor de jiu-jitz de către echipa gardienilor publici sub conducerea d-lui I. Flech, care a demonstrat numerosului public eficacitatea a­­cestui sistem de apărare, în prac­tica poliţienească. C­a încheiere, gardienii publici au executat numeroase dansuri naţio­­nale D. dr. Petre Vlad, medicul-şef al municipiului Cluj şi-a tipărit rapor­tul de activitate pe anul 1934 al ser­viciului ce conduce. E o lucrare cu un titlu prea modest. Căci, d-sa nu ne prezintă un raport sanitar obiş­nuit, ci un volum de proporţii ştiin­ţifice. La noi, şi chiar in străină­tate, asemenea studii sunt foarte rare, fiindcă reclamă nu numai o adunare migăloasă de date, ci im­plică o conştiinţă profesională şi un orizont spiritual cu totul particu­lare. D. dr. Vlad a disecat Clujul din punct de vedere demografic şi sani­tar. In direcţia aceasta, n’a neglijat nici un amănunt şi nici o lămurire. Lucrarea cuprinde cele mai bogate şi complecte statistici, furnizând lectorului un material documentar dintre cele mai preţioase. Apoi pro­blemele studiate se bucură de o tra­tare amplă, ele fiind privite sub toate aspectele şi explicate în con­cluziile lor finale cu interpretarea cea mai justă. E greu să rezumăm o astfel de lu­crare din miezul căreia fiecare pa­gină merită menţiune şi prezintă interes. Vom încerca totuşi să ex­punem unele din capitole şi anume pe cele cari le socotim mai grabnic de lămurit, urmând ca ulterior să mai revenim asupra studiului d-lui dr. Vlad. POPULAŢIA CLUJULUI In primul rând trebue să ne ocu­păm de numărul populaţiei, de pro­centajul ei după naţionalităţi şi sporul comparativ din ultimii ani. Unele din cifre se cunoşteau şi până acum din tablourile recensământu­lui. Date riguros precise, lipseau însă. Ele se cunosc abia acum din studiul medixului-şef al municipiu­­lui. In 1931, populaţia totală a Cluju­lui a fost de 100.945 suflete; în 1932 de 101.518; în 1933 de 102.007; în 1934 de 102.488. Populaţia românea­scă de la 34,9 la sută in 1931, a spo­rit la 35.3, în 1934. In acelaş inter­val de timp, populaţia maghară a scăzut dela 49.2, la 48.9. Tot astfel populaţia evreiască, dela 13.5 la su­tă, la 13.4. Procentul a rămas acelaş numai la germani, fiind atât in 1931 cât şi în 1934, de 2.4. Adecă în ce priveşte repartizarea populaţiei pe neamuri — constată d. dr. Vlad — cea românească a câştigat din totalul populaţiei în 1934, un spor de 0.2, iar câştigul s’a făcut prin micşorarea procentului la maghiari. Distinsul medic se ocupă apoi de stratificarea populaţiei. După noi, capitolul cel mai important care ar trebui introdus în statisticile tutu­ror oraşelor. Căci, nu e destul să ştim numai cifra şi procentajul spo­rului, mulţumindu-ne a califica pro­gres urcarea numărului, populaţiei. Sporul se produce mecanic în virtu­tea forţei sociale pe care o prezintă oraşul. Viaţa urbană creşte atât ca intensitate cât şi sub raport nume­ric, iar fenomenul este general pe întreaga planetă. Mai mult decât zi­lele trecute, englezii au publicat o statistică demonstrând că in Anglia procentajul populaţiei rurale abia se menţine la 20, restul inglobându­­se în pulsul oraşelor, iar în Germa­nia populaţia s’a urbanizat până la 65 la sută. In ce ne priveşte, suntem printre puţinele ţări cari majorăm oraşele. După ultimele evaluări, cen­trele urbane n’ar deţine decât 21 la sută din totalul populaţiei pe ţară. Insă, tendinţa de urbanizare este foarte puternică şi nu poate fi tă­găduită de nimeni. Emigrarea spre uzină se produce intr’un ritm galo­pant, mai ales în Ardeal unde satele sunt covârşite de imperialismul ur­ban. Deci încă odată trebuie accen­tuat, că în afară de cunoaşterea spo­rului, e necesar să ştim stratifica­rea într’un centru de importanţa Clujului — problemă pe care socio­logia o situează în centrul preocu­părilor şi o încadrează în cele mai ample metode de cercetare. Ar fi foarte sugestiv să reprodu­cem diagrama d-lui dr. Vlad fiind­că ea exprimă în linii proporţionale atât situaţia din capitala Ardealu­lui cât şi comparaţia cu restul ţării. Dar cum nu putem da tabloul în­tr’un clişeu fotografic, vom reprodu­ce cifrele. Până la vârsta de 4 ani, stratificarea pe ţară e de 13.6 iar la Cluj de 7.7. Dela 5-14 ani, pe ţară de 23.7, la Cluj de 14.8. Dela 15-44 ani, pe ţară de 43.8, la Cluj de 60.7. Dela 45—64 ani, pe ţară de 14.6, la Cluj de 13.0. Dela 65 ani, pe ţară de 4.3, la Cluj de 3.8. Ce dovedeşte acest tablou? Con­cluziile lui pot fi diferite şi în func­ţie de unghiul prin care le priveşti. La prima vedere, poate trezi opti­mism fiindcă în Capitala Ardealului s’a concentrat sub raportul vârste­lor, categoria cea mai creiatoare a capitalului biologic. Dela 15 până la 44 ani, stratificarea bate recordul în Cluj. in timp ce pe ţară propor­ţia atinge 43.8, aici se ridcă la 60.7. Adică, contingentul cel mai mare al populaţiei îl dau vârstele de la 15 pâ­nă la 44 ani, deţinând mai mult de jumătate faţă de celelalte reparti­zări­ ale diagramei. Şi datele privite la suprafaţă, evident dus la desco­perirea, că acest oraş are privilegiu de­ a adăposti populaţia cea mai vi­guroasă din ierarhia vârstelor. Din punct de vedere social însă, concluziile nu sunt aceleaşi. Clujul apare un oraş de belferi. Coeficien­tul vârstei creiatoare­ nu intră în structura lui economică, ci repre­zintă o populaţie instabilă pe care dă­ cetatea universitară. Căci atât punctul de vârstă până la 15 ani, cât şi cele din urmă de la 44 în sus,sunt mult distanţate in raport cu strati­ficarea populaţiei pe ţară. Şi acest lucru demonstrează că baza socială a demografiei — cum spun engle­zii — e foarte slăbită. Nu se produce o stratificare cu soliditate în cadrul vieţii economice şi sociale şi una temporală în funcţie de ceaea u­­niversiară. BOLILE SOCIALE ŞI MORTALI­TATEA In alte pagini ale lucrării, d. dr. Vlad se ocupă tot aşa de minuţios de bolile sociale şi mortalitatea Clu­jului. Capitolele acestea sunt ex­puse cu o amplă documentare sta­­titică şi cu tablouri comparative deosebit de preţioase, confirmând încă odată valoarea ştiinţifică a stu­diului. Sub raport comparativ, mortali­tatea în capitală Ardealului deţine ultimul loc faţă de celelate munici­pii ale provinciei de peste munţi. Oradea a avut în 1933 o mortalitate de 17,5 la mia de locuitori, Timi­şoara de 15.2, Aradul de 15.2, Satu- Mare de 15.1, Târgul-Mureş de 14.9, Sibiul de 12.8, Braşovul de 12.4, pe când Clujul numai de 10.6. Deasemeni pe plan internaţional, capitala Ardealului figurează prin­tre oraşele cu mortalitatea cea mai scăzută în India 144 de oraşe au dat in 1933 o mortalitate de 27.3; în Spania 50 de localităţi 17.5; in Bul­garia 97 localităţi urbane 12A; în Germania, 52 oraşe 10.6; Varşovia arată o statistică cu 12.3; Breslau 12.1; Budapesta 11.9; Cracovia 10.9; Brno 10.6; Clujul 10.6; Sofia 10.0; Bratislava 9.0. D. dr. Vlad lămureşte apoi şi cau­zele mortalităţii, înşirând bolile care le-a provocat. Din această statisti­că reţinem în deosebi amănuntul — desigur foarte puţin bănuit de marele public — că un mare pro­cent de decese este provocat de bo­lile aparatului circulator, iar în al doilea rând de bolile aparatului digestiv. Tuberculoza deşi face parte­ din bolile sociale vine numai in rân­dul al treilea. Şi faptul îmbucurător ce trebue subliniat, este scăderea mortalităţii provocată de tuberculo­ză. Dela 1919 până in 1924 la o popu­laţie probabilă de 84.412 suflet»■ s'a înregistrat 20.6 la zece mii locuitori. Apoi în intervalul dela 1925 până la 1930, a scăzut la 17.0. Iar in anii următori, scăderea a fost succesivă: în 1931 s’a redus la 15.6, în 1932 la 14.8, în 1933 la 14.0, in 1934 la 11.7. Deci faţă de frecvenţa anilor de după război scăderea in 1934 este de 9.1. Repartizate pe grupuri de vârstă, cele mai multe decese de tuberculo­ză le dă tineretul de la 20 până la 24 ani, iar după naţionalităţi, maghiarii şi evreii înregistrează cifra cea mai urcată. In schimb datele cu privire la cancer sunt profund îngrijorătoare. D. dr. vlad constată, că numărul deceselor a crescut din nou în 1934 şi a atins o frevenţă de 9,8 la zece mii de locuitori, adică o cifră necu­noscută până astăzi. Un alt tablou prezintă datele pri­vitoare de sifilis. Institutele sanita­re ale municipiului au desfăşurat î­n direcţia aceasta o activitate im­presionantă. De la 1921 şi până la 1926 au fost examinate 170.791 per­soane, descoperindu-se 19.188 cazuri sifilitice, cu o repartizare de 6.3 pentru mediul rural, 23.2 pentru mediul industrial şi 2.2 în şcoli. Iată câteva destăinuiri, din ra­portul d-lui dr. Vlad. E de prisos să le însoţim de vreun comentariu din moment ce ele sunt atât de conclu­dente şi prezentate cu o muncă de laborator atât de analitică. Dease­meni, nu are nevoie de nici o subli­niere particulară activitatea servi­ciului sanitar. Raportul o situează la un înalt nivel de preocupări. V. MUNTEANU CARNET ARDELEAN Profilul demografic al Clujului Stratificarea populaţiei după vârste.­Cari boli provoacă decesele cele mai muite.-Cif­re despre tuberculoză, cancer şi sifilis (De la redacţia noastră din Ardeal) DIMINEAȚA Agitaţia mecanicilor C. F. R. conţinea ori la orele 12, delegaţii mecani­cilor, f­ochiştilor şi lucră­rilor din depouri au avut o nouă întrevedere cu d. consilier Fulga. Delegaţii au arătat că nu se res­pectă, drepturi te ter stoMUte sunt reduşi la mizerie şi boli prin ampu­tarea primelor. Au arătat că în cel mai bun caz, nu mai vor să lucreze 509 ore lu­nar şi vor face numai 192 ore lunar, atât cât priveşte Statutul. In acest caz renunţă cu totul la prime. Delegaţii­ mecanicilor, fochiştilor şi depourilor de locomotive sunt so­lidari în hotărîrile ce vor lua. Au declarat că aderă la mişcarea mecanicilor şi maeştrii de ateliere, lucră­orii din ateliere şi alte cate­gorii de ceferişti. Un ultim răspuns se va da azi la orele 4 d. a., când delegaţia se va prezenta din nou la Direcţiunea ge­nerală C. F. R. Agitaţia mecanicilor continuă, dri dimineaţă, la sediul „Locomoti­va“ al mecanicilor s-au adunat zeci de delegaţi din provincie, pentru a aştepta cuvântul de ordine. Delegaţia mecanicilor a fost pri­mită aseară, la orele 8, de de direc­tor general Cezar Mereuţă şi consili­er Fulga şi d. inginer Rosenzweig, di­rector la tracţiune. DELEGAŢIA ASOCIAŢIILOR C. F. R. LA D. CEZAR MEREUŢA dri dimineaţă d-nii G. Teodores­­cu, preşedintele asociaţiei ceferiste Staţia, Vasiliu, vice-preşedinte, Ene Ionescu preşedintele asociaţiei Ni­­vel-metru şi Nicolau, preşedintele asociaţiei Tele-Bloc, au fost primiţi într’o lungă audienţă de d. Cezar Mereuţă director general şi d. consilier Alfred Fulga, pentru a discuta chestiunea primelor perso­nalului de mişcare, comerţ, întreţi­nere şi a celor ce fac serviciul de schimbători de cale. Reprezentanţii asociaţiilor sus arătat, au arătat punctul lor de vedere în aceste chestiuni, urmând ca în cursul după amiezii să se continue discuţiunile la direcţiunea generală C­. F. R. Franţa, Ungaria şi Bulgaria, participante in Turul României Premiile primei etape.­Cupele ziarelor noastre Invitaţiile lansate de Federaţia Română de ciclism, federaţiilor de specialitate, din: Franţa, Italia, Au­stria, Ungaria, Cehoslovacia, Iugos­lavia, Polonia, Bulgaria şi Turcia, de a participa în cel de al doilea tur al României, au început să-şi facă efectul. Ungaria şi-a anunţat participarea cu două echipe naţionale, a şi l compuse din câte patru alergători. Deasemeni Bulgaria a răspuns favorabil. Ca şi in anul trecut vor veni cu o echipă naţională plus câţi­va alergători individuali. In tratative foarte avansate se gă­seşte Franţa, care a promis partici­parea. Actualmente studiază regula­mentul şi c­ondiţiunile de participa­rea. Actualmente studiază regula­mentul şi condiţiunile de participa­re ale concursului, urmând ca la­trim timp, relativ scurt, să decidă care anume alergători să-i reprezin­te. In cazul când şi Italia va adera la concurs, este sigur că Franţa va trimite o echipă de aşi. Se spera, că în cursul acestei săp­­tămâni să sosească răspunsuri şi de la celelalte naţiuni. Succesul celui de al doilea tur al României, e deci asigurat. Pentru a răsplăti eforturile con­curenţilor, pe tot timpul turului, se instituesc premii pentru fiecare eta­pă în parte. Prima etapă: Bucureşti—Alexan­dria—Caracal (170 km.) care se a­leargă în ziua de 25 August, numă­ră până în prezent următoarele pre­mii: 1) Cupa ziarului „Dimineaţa“ 2) Cupa ziarului „Adevărul" 3) Cupa revistei „Realitatea Ilu­strată“. 4) Premiul Romanaţilor,­­(2000 lei) oferit de d. Eugen Titeanu­, subse­cretar de stat la Interne. 5) Premiul P­refecturei Romanaţi (3000 Iei)­. 6) Premiul Primăriei Caracal (3000 lei). . 7) Premiul Camerei Agrcole (2000 lei). 8) Premiul Arceşti (2000 lei) ofe­rit de d. Cezar Sima. COMITETUL ETAPEI CARACAL Pentru primirea concurenţilor la Caracal, s-a constituit un comitet din care face parte toate notabilită­ţile oraşului, în frune fiind: d. Ion Veleanu, prefectul judeţului Roma­naţi, d. Ştefan Biban, primarul ora­şului Caracal, d. Ion Popescu, pre­şedintele Camerei Agricole, etc. etc. O. E. T. R. VA DA UN LARG SPRIJIN „TURULUI“ O. E. T. R.-ul, prin d. general Ma­­nolescu şi maior Sidolovici, a pro­mis un larg sprijin acestui concurs, care promite a fi cel mai de seamă eveniment sportiv al anului. Tentativă de sinucidere GALAȚI, 30. — Polia Litanova, de­ pe strada Principesa Maria, 125, a încercat să se sinucidă cu o doză de sodă caustică. In stare gravă, a fost internată în spital. Cauza acestui act disperat, este mizeria. Joi­n August 1935 Situaţia învăţământului primar d­in judeţul Trei-Scatue Lipsa da învăţători şi SF. GHEORGHE, 27. — Prin nu­mirea d-lui Cornel Cosmă, în frun­tea revizoratului şcolar al judeţului nostru, învăţământul primar a prosperat foarte mult. Numirea d-sale a pus capăt unei situaţiuni care era foarte păgubitoare şcolii. D. revizor şcolar Cosma, car fiu­răl acestui judeţ, se bucură de mari simpatii în rândurile învăţătorilor şi a intregei populaţii, din judeţ. .. Astăzi, aproape de doi ani de conducere a d-lui revizor Cosma, situaţia din învăţământul primar din acest judeţ, se găseşte­­ intr’o stare înfloritoare. Şcolile se popu­lează, iar învăţătorii lucrează cu o însufleţire mai mare. Pentru precizarea celor relatate, vom­ arăta întreaga Stuaţie a învă­ţământului primar din acest judeţ. ŞCOLI DE COPII MICI -Avem in întreg judeţul 69 de gră­dini de copii, cu 75 conducătoare şi cu o populaţie şcolară de 3.578 co­pii. Şcoalele primare de stat, au sub acoperişul lor şi grădinile de copii.­­ŞCOLI PRIMARE DE STAT în judeţul nostru avem 118 şcoli primare de stat, cu un total de 357 învăţători. Săli de învăţământ ,sunt 519, ,ce vine in medie 40 elevi într’o clasă, cu un cubaj de 180, care este insuficient pentru numărul copii­lor.’ Din totalul sălilor de învăţă­mânt 433 sunt considerate cores­punzătoare din punct de vedere hi­­gienie, iar 86 necorespunzătoare. Edificiile şcolare sunt făcute din lemn. La şcolile primare au fost îns­crişi 17.829 elevi, au frecventat re­gulat cursurile 15.487 copii, iar 2.342 nu merg la şcoală, cei mai mulţi din indolenţa părinţilor. Făcând un procent între numă­rul elevilor înscrişi şi frecvenţi, se constată că au frecventat cursurile primare 88 la sută din numărul ce­lor obligaţi. ÎNVĂŢĂMÂNTUL MINORITAR In afară de şcolile de stat, mai funcţionează in cuprinsul judeţului Trei­­ Scaune 43 de şcoli confesio­nale, cu limba de predare maghiară cu un număr de 73 de învăţători. La şcolile confesionale­­ sunt , în­scrişi 2.465­ copii, din care frecven­tează regulat 2.095 elevi, deci un procent de 85 la sută. E de remarcat faptul, că aceste şcoli confesionale, nu sunt asuprite ca odinioară şcolile româneşti ■ NEVOIE DE ÎNVĂŢĂTORI .Până in prezent au funcţionat, în­ judeţul nostru 75 de conducătoare şi 357 învăţători. Pentru instruirea tu­turor copiilor mai trebuesc in jude­ţul nostru 25 de conducătoare şi 68 de învăţători. In felul acesta ar veni fiecărui învăţător 40-45 de elevi. D. revizor şcolar Cosma a reuşit să înfiinţeze 27 de posturi noul, care au fost repartizate şcoalelor după nevoile ce le aveau. CLĂDIRI ŞCOLARE In total, acest judeţ are 119 clă­diri pentru şcoli primare şi 58 pen­tru grădinile de copii, restul sunt sub acoperişul şcoalelor primare. Avem 53 de edificii absolut ,necores­punzătoare în com.: Lutoasa, Be­­lani, Poian, Ghelinţa, Malnaş, Va­lea Mare, Valea Crişului, Cernatul de Jos, etc.­­In 1934 si a terminat edificiul şcoalei din Bodoş şi Arad­,’ s’a pro­curat un edificiu nou la Bixad şi l­a 125 săli de învăţământ. D. revizor şcolar Cosma gând că marea suferinţă a învăţă­mântului nostru stă în lipsa de­ lo­caluri potrivite, problema construc­ţiilor­ şco­lare îl preocupă în mare­ măsură. D-sa are şi concursul­­d-lui prefect dr. Valeriu Biciu, nădăj­duind să puie temelie localurilor de şcoli din comunele româneşti şi în comunele româneşti maghiarizate, precum şi în satele ungureşti unde şcoala românească nu are încă un local propriu. CERCURILE CULTURALE ŞI ACTI­VITATEA EXTRAŞCOLARA In ce priveşte activitatea cercu­rilor culturale, întreg judeţul Trei Scaune,­ a fost împărţit­ în 28 de cercuri,­ aparţinând la fiecare c­erc 5—10 şcoli. Preşedintele , cercului este numit cel mai desţoiţitc învă­ţător. ■ , învăţătorii din acest judeţ, dau o mare atenţie activităţii extraşcolare. Luptele politice ,au avu­t darul de a slăbi sentimentul­ naţional şi neîn­crederea in ţistorul acestei­ naţiuni, învăţătorii au­ început, o vie activi­tate culturală,, pentru indreptarea acestei situaţii. Ei au organizat şe­zători,, culturale, au înfiinţat diferite asociaţii, cu scopul­ de apropiere a oamenilor, fără deosebire de culoare politică.­­ Se poate afirma, că pe acest te- *­­ ren,, dascalimea îşi face ype deplin datoria. ’­­ Şcoala primară din judeţul nos­tru e condusă de d. revizor şcolar Cornel Cosma, un ora cu­ experienţă didactică şi un bun, om de suflet, de pe urma căruia şcoala a prospe­rat, enorm, iar ajutorul d-sale d. subrevizor şcolar N. Buzea, depune o preţioasă muncă şi serveşte cu credinţă interesele revizoratului şi ale şcoalei. GHEORGHE . BR. TOHAN ’ ­n ajunul zborului­­Moscova-San-Franeisei , MOSCOVA, 30 (Rador). — Pen­tru apropiatul raid aerian Moscova- San Francisco, pe la Polul Nord, pi­loţii Levanovski şi Baidukov şi na­vigatorul Levcenco ,se antrenează, zilnic cu avionul, cu care vor efec­tua zborul. Cei trei aviatori sunt puşi sub observaţia specială a medicilor.­ Aviatorul Gromov, care deţin® recordul de sbor pe distanţă fără escală, a declarat că aparatul pe care îl pilotează d. Levanovski dis­pune de ultimele perfecţiuni şi, este special adaptat la temperatura arc­tică. ■ / "C A mai declarat deasemeni, ca cea mai mare dificultate ce ar putea să survină in timpul raidului este sbo­­ruL printre nouri între Arkh­anghelsk Şi Ţara Francisc .JOSeph,­­precum și o parte dl» Alaska, «unde, dacă a­­t­vionul trebue să pătrundă în wmrî, el riscă să fie acoperit cu gheată. Totul depinde, exclusiv, de starea ș­timmilţii, a încheiat aviatorul Gro-1­mov. Babtă condiţiile vor fi favora­bile sborul se va realiza fără acci­dent. J Un raid al aviatorului Molokow EL A ZBURAT PENTRU PRIMA. ■OARA'DEASUPRA FLUVIULUI . KOLYMA­­­T •' — V,—---- .... . . . .■ I MOSCOVA, 30. (Rador). — Din W Kolymsk se anunţă că avia­ Valea Mare şi Poian. Mai tienih,se­­­torul Molokow, unul dintre cei mai­­ de seamă piloţi ai Sovietelor, a ate­înme­­risat la Nistiabmna, la­ 39 kilometri de­­Nijni Kolymsk. Pilotul a îndeplinit în felul a­cesta prima parte a explorării pe cale aeriană a distanței Yakutsk­­îSrednekan, considerată drept una dintre cele­ mai dificile regiuni din Rusia Sovietică. • Aviatorul Molokov a sburat în­ a­­cest raid pentru prima dată pe deasupra fluviului Kolyma. / Sătean strivit de o căruţă T.­SEVERIN. 30. — Săteanul Ti­­tu Lăzărescu, din comuna Cracul Lib­ig în timp­­ ce se înapoia noap­tea spre j casă­ a fost călcat de că­ruţ lui lor Mihai din Sovarna. Nenorocitul a murit de lor. Jandarmii au arestat de condu­cătorul căruţei O şedinţă a con­sistorului arian ARAD, 30. — Sâmbătă după amiază, s’a ţinut la Episcopie o şedinţă importantă a ‘consistoru­­lui, sub preşedinţia p­r. consilier M. Păcăţianu. S’a discutat cu pi­­părarea, pe­ seama Episcopiei, a imobilului „Crucea Albă” al con­sorţiului Kornis. D. dr. Iustin Marsieu a prezen­tat oferta, arătând că nesiguran­ţa de azi a leului impune placa­rea banilor Episcopiei in’­Învesti-­­ţii. Oferta consorţiului e urmă­toarea :­­preţul, de cumpărarea, 7 milioane, şi, jumătate, plus, hotelul „Corso” şi bufetul cinematografu­lui rămân timp de trei ani, gra­tuit, în stăpânirea­­ consort­ului, iar după aceea, i se asigură con­sorţiului precădere ca să le în­chirieze. Preşedintele M. Păcăţianu a ‘a combătut oferte, spunân­d că,din ■ timpul vacanţei episcopeşti, nu se pot face, în numele Episcopiei, s­ecţiei economice/ păr.­ Muscan, a arătat­ că­:"Episcopia n’are, alţi bani,decât a­L fundaţiunilor, cu o destin­aţie fite şi ai fondurilor de pensii,­cari noi pot­­fi atacaţi. Avo­catul de­ Iancu a combătut de ase­menea­ ofertă,­­arătând că credi­torii consorţiului Komis vor in­tenta Episcopiei, ca succesoare, o sumedenie de procese.*: Piesă la vot, oferta a fost votată de următorii: arhimandrit Suciu, păr, Stalca, protopopii Văţian şi Givulescu, notarul public Beleş şi avocaţii Marşieu, Ven­ciu, Drin­­cu, Sârbu, D-nii Păcăţianu, Mus­can şi dr. Iancu au votat contra. S’a numit­ O comisie alcătuită din d-nii Marşieu, Sârbu, Beleş, , Ve­­li­ciu şi­ Druilgu, noritm a Ihichela transac­ţia. f . Prinderea unui mdat IAȘI, 30. — Organele biroului ju­diciar ale chesturii locale au făcut o captură interesantă. A fo­st prins ]Mititd­ăche ciubotaru cară fusese­­condamnat la 20 ani închisoare jperntru părimprej,nă cu alţii a de­montat. lUva la Bărnova in 1924. Ciîibotgt'w. isi ispăşea pedeapsa la 'Aiwd, de unde a evadat zilele aces­tea. Condamnatul a fost trimis sub pază la închisoare.­­

Next